RC-B9-0530/2021

 

Document de ședință

 

 

<RepeatBlock-NoDocSe> <NoDocSe>B9-0530/2021</NoDocSe> }

 <NoDocSe>B9-0531/2021</NoDocSe></RepeatBlock-NoDocSe> } RC1

<Date>{20/10/2021}20.10.2021</Date>

<TitreType>PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>

<Replacing>în locul următoarelor propuneri de rezoluție:</Replacing>

<TablingGroups>B9-0530/2021 (PPE)

B9-0531/2021 (S&D, Renew, Verts/ALE, The Left)</TablingGroups>

<Titre>referitoare la Pandora Papers: implicații pentru eforturile de a combate spălarea banilor, evaziunea fiscală și eludarea obligațiilor fiscale</Titre>

<DocRef>(2021/2922(RSP))</DocRef>

<RepeatBlock-By><Depute>Markus Ferber, Lídia Pereira, Emil Radev</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

<Depute>Jonás Fernández, Aurore Lalucq, Birgit Sippel, Paul Tang</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

<Depute>Luis Garicano, Gilles Boyer, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Michal Šimečka, Maite Pagazaurtundúa, Anna Júlia Donáth, Hilde Vautmans, Nathalie Loiseau, Olivier Chastel, Katalin Cseh, Sophia in ’t Veld</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew</Commission>

<Depute>Ernest Urtasun, Kira Marie Peter-Hansen, Sven Giegold, Damien Carême</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

<Depute>José Gusmão, Manon Aubry, Martin Schirdewan</Depute>

<Commission>{The Left}în numele Grupului The Left</Commission>

<Depute>Tiziana Beghin, Fabio Massimo Castaldo, Laura Ferrara, Mario Furore, Chiara Gemma, Dino Giarrusso, Sabrina Pignedoli, Daniela Rondinelli</Depute>

</RepeatBlock-By>

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Pandora Papers: implicații pentru eforturile de a combate spălarea banilor, evaziunea fiscală și eludarea obligațiilor fiscale

(2021/2922(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere declarația din 8 octombrie 2021 privind o soluție bazată pe doi piloni pentru a face față provocărilor fiscale generate de digitalizarea economiei, din Cadrul incluziv al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor,

– având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2018, intitulată „Protecția jurnaliștilor de investigație din Europa: cazul jurnalistului slovac Ján Kuciak și al Martinei Kušnírová”[1],

– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare[2] (TAXE),

– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare[3] (TAXE 2),

– având în vedere recomandarea sa din 13 decembrie 2017 către Consiliu și Comisie în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală[4] (PANA),

– având în vedere Rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale[5] (TAX3),

– având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2019 referitoare la statul de drept în Malta, după recentele dezvăluiri privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia[6],

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 mai 2020 privind un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului (C(2020)2800),

– având în vedere Rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la o politică cuprinzătoare a Uniunii privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului - Planul de acțiune al Comisiei și alte evoluții recente[7],

– având în vedere rapoartele privind planurile pentru pilonul unu și doi, adoptate de Cadrul incluziv al OCDE/G20 la 14 octombrie 2020, precum și rezultatele analizei economice și ale evaluării impactului propunerilor, efectuate de OCDE,

– având în vedere Rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la reformarea listei UE a paradisurilor fiscale[8],

– având în vedere Raportul special nr. 3/2021 al Curții de Conturi Europene (CCE) din 26 ianuarie 2021 intitulat „Schimbul de informații fiscale în UE: fundație solidă, fisuri în punerea în aplicare”,

– având în vedere Raportul special nr. 13/2021 al Curții de Conturi Europene din 28 iunie 2021, intitulat „Eforturile UE de combatere a spălării banilor în sectorul bancar sunt fragmentate, iar punerea în aplicare este insuficientă”,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 18 mai 2021 intitulată „Impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI” (COM(2021)0251),

– având în vedere pachetul legislativ prezentat de Comisie la 20 iulie 2021 pentru consolidarea normelor UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML-CFT);

– având în vedere Rezoluția sa din 16 septembrie 2021 punerea în aplicare a cerințelor UE privind schimbul de informații fiscale: progrese, lecții învățate și obstacole care trebuie depășite[9],

– având în vedere Rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la reformarea politicii UE privind practicile fiscale dăunătoare (inclusiv reforma Grupului de lucru pentru codul de conduită)[10];

– având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Pandora Papers constituie o scurgere masivă de date, de o amploare fără precedent, care indică pe bază de documente beneficiarii reali ai corporațiilor stabilite în jurisdicții opace; întrucât Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) a început să publice Pandora Papers la 3 octombrie 2021;

B. întrucât 2,94 terabiți de date au fost transmise către ICIJ și distribuite partenerilor media din întreaga lume; întrucât unele dintre aceste dosare datează din anii '70, dar majoritatea celor examinate de ICIJ au fost create între 1996 și 2020; întrucât se pare că noile dezvăluiri privesc peste 330 de politicieni și funcționari publici din aproape 100 de țări, inclusiv 35 de actuali sau foști șefi de stat sau de guvern;

C. întrucât Pandora Papers dezvăluie modul în care anumite persoane cu disponibilități financiare foarte ridicate, printre care politicieni, infractori, funcționari publici și celebrități, sunt asistate de intermediari, cum ar fi băncile sau firmele de contabili și de avocatură, pentru a concepe structuri corporative complexe, înregistrate în jurisdicții opace sau în paradisuri fiscale, în strânsă cooperare cu furnizorii de servicii profesionale offshore, pentru a-și sustrage veniturile și activele de la o impozitare echitabilă și de la controale;

D. întrucât Pandora Papers reprezintă cea mai recentă scurgere majoră de date care dezvăluie mecanismele interne ale lumii financiare offshore, după Lux Leaks în 2014, Swiss Leaks în 2015, Panama Papers în 2016, Paradise Papers în 2017, Mauritius Leaks în 2019, Luanda Leaks și dosarele FinCEN în 2020 și Lux Letters în 2021;

E. întrucât Pandora Papers evidențiază rolul fundamental, în combaterea spălării banilor și a altor infracțiuni financiare, al informațiilor privind beneficiarii reali, precum și necesitatea imperioasă a accesibilității publice și exactității informațiilor;

F. întrucât printre activitățile dezvăluite în Pandora Papers se numără crearea unor societăți, fundații și fiducii de tip „cutie poștală” în următoarele scopuri: achiziționarea anonimă de bunuri imobile, iahturi, jeturi și asigurări de viață; efectuarea de investiții și transferuri de bani între diferite conturi bancare; evitarea impozitării și comiterea unor infracțiuni financiare, inclusiv spălarea de bani;

G. întrucât, deși nu toate activitățile semnalate în Pandora Papers sunt în sine ilegale, ele reprezintă evaziune fiscală și o utilizare abuzivă a secretului de afaceri;

H. întrucât, potrivit relatărilor, autoritățile fiscale au recuperat peste 1 miliard EUR în urma dezvăluirilor din Panama Papers[11];

I. întrucât, utilizând formula de repartizare cea mai conservatoare, Uniunea înregistrează cele mai mari pierderi la nivel mondial ca urmare a transferului profiturilor către paradisuri fiscale și se estimează că pierde anual aproximativ 20 % din veniturile sale din impozitul pe profit;

J. întrucât după criza financiară din 2008-2009 și o serie de dezvăluiri despre practici de evaziune fiscală, de planificare fiscală agresivă, de evitare a obligațiilor fiscale și de spălare a banilor, țările G20 au convenit să trateze aceste chestiuni global, la nivelul OCDE, prin proiectul privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor (BEPS), care a dus la Planul de acțiune BEPS;

K. întrucât o legislație fiscală internațională adecvată este esențială pentru a preveni evaziunea fiscală și practicile de evitare a obligațiilor fiscale și pentru a concepe un sistem de impozitare echitabil și eficient, care să evite inegalitatea și să asigure securitatea și stabilitatea, care sunt condiții necesare pentru competitivitate, dar și pentru condiții de concurență echitabile între companii, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

L. întrucât, potrivit Observatorului fiscal al UE, valoarea averilor deținute în paradisurile fiscale în 2017 era de 7 900 miliarde EUR; întrucât această sumă reprezintă 8 % din produsul intern brut (PIB) mondial; întrucât rezultatul este o pierdere de venituri fiscale de aproximativ 155 miliarde EUR pe an la nivel mondial;

M. întrucât estimările privind amploarea pierderilor de venituri fiscale ale UE, doar ca urmare a evitării obligațiilor fiscale de către companii, variază între 50 și 70 miliarde EUR anual și întrucât cifra ajunge la aproape 190 miliarde EUR dacă sunt incluși și alți factori, cum ar fi regimurile fiscale speciale și ineficiența colectării impozitelor; întrucât, potrivit Observatorului fiscal al UE, aproximativ 11 % din bogăția netă totală a UE, adică 2 300 miliarde EUR, este deținută offshore;

N. întrucât în rezoluțiile și recomandările sale TAXE, TAX2, TAX3 și PANA, dar și în rezoluțiile recente adoptate pe baza rapoartelor Subcomisiei sale pentru chestiuni fiscale (FISC), Parlamentul a cerut în repetate rânduri o reformă a sistemului internațional de impozitare a companiilor, pentru a împiedica evaziunea fiscală și eludarea taxelor;

O. întrucât, potrivit Europol, între 0,7 și 1,2 % din PIB-ul Uniunii este „identificat ca fiind implicat în activități financiare suspecte”, cum ar fi spălarea de bani legată de corupție, traficul de arme, de ființe umane și de droguri, evaziunea fiscală și frauda, finanțarea terorismului sau alte activități ilicite care afectează cetățenii UE în viața lor de zi cu zi; întrucât, potrivit cifrelor furnizate de Europol, din cele 1,1 milioane de rapoarte privind activitățile suspecte din 2019, doar 10 % au fost investigate ulterior de autoritățile publice (cu diferențe mari între țări);

P. întrucât amploarea fenomenului spălării banilor e dificil de estimat, deoarece prin natura sa această activitate devine cunoscută numai dacă este detectată, însă expansiunea sa la nivel mondial este evidentă;

Q. întrucât, potrivit Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate, echivalentul a 2,7 % din PIB-ul anual al lumii este spălat în fiecare an;

R. întrucât Comisia a inițiat proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva majorității statelor membre pentru că nu au transpus corespunzător în legislația națională cea de 4-a și a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor[12];

S. întrucât cadrul Uniunii pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB-CFT) suferă de deficiențe în aplicare, la care se adaugă lipsa unei supravegheri eficiente; întrucât, în ultimii ani, reformele legislative consecutive au încercat să consolideze acest cadru în vederea combaterii riscurilor emergente și a deficiențelor;

T. întrucât, în ultimul deceniu, UE a adoptat o serie de reforme legislative pentru a combate evaziunea fiscală și criminalitatea financiară; întrucât aceste reforme au avut efecte pozitive asupra funcționării pieței interne și asupra protecției bazei de impozitare și a veniturilor statelor membre, care sunt condiții indispensabile pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică și, în special, pentru redresarea economiei UE după pandemia de COVID-19; întrucât, cu toate acestea, este din ce în ce mai necesar să se îmbunătățească cooperarea dintre autoritățile administrative, judiciare și de aplicare a legii din UE,

Considerații generale

1. ia act de publicarea dosarelor numite Pandora Papers, la 3 octombrie 2021, de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ); salută activitatea de investigație a ICIJ, pentru contribuția sa inestimabilă la demascarea practicilor secrete offshore și la sensibilizarea publicului cu privire la chestiuni de interes public evident;

2. subliniază rolul jurnalismului internațional de investigație și al avertizorilor în demascarea faptelor ilegale, a corupției, a criminalității organizate, a spălării banilor și a abaterilor, în special din partea persoanelor expuse politic; subliniază contribuția esențială a jurnalismului de investigație la menținerea democrației și a statului de drept;

3. consideră că trebuie protejată confidențialitatea surselor jurnalismului de investigație, inclusiv a avertizorilor; subliniază că este important să se apere libertatea jurnaliștilor de a primi documente confidențiale, secrete sau restricționate, seturi de date sau alte materiale, indiferent de originea acestora, și de a semnala aceste chestiuni de interes public, fără amenințarea unor acțiuni costisitoare în instanță, dacă se dorește protejarea rolului de gardian al societății democratice pe care îl are jurnalismului de investigație;

4. reafirmă, în acest sens, necesitatea de a proteja jurnalismul de investigație de acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), precum și de hărțuirea personală, intimidare și amenințările cu moartea; consideră că sunt extrem de necesare norme obligatorii ale UE, care să ofere o protecție solidă și consecventă mass-mediei și jurnaliștilor independenți împotriva proceselor abuzive, deschise pentru a-i reduce la tăcere sau a-i intimida în UE, în vederea stopării acestei practici abuzive; subliniază că lucrează la elaborarea unui raport din proprie inițiativă pe tema SLAPP; salută faptul că Comisia lucrează la o inițiativă de combatere a procedurilor abuzive împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor;

5. ia act de adoptarea Directivei UE privind avertizorii de integritate[13] în 2019 și subliniază că statele membre trebuie să o transpună în legislația națională până la sfârșitul anului 2021;

6. regretă că, în ciuda unui deceniu de scandaluri fiscale și de reforme legislative în UE, Pandora Papers arată că s-au înregistrat progrese insuficiente la nivel mondial pentru a frâna secretele de afaceri și evaziunea și frauda fiscală offshore; reamintește că secretul proprietății asupra companiilor este utilizat pentru a ascunde interese financiare personale;

7. regretă că cetățenii și decidenții trebuie să se bazeze și acum pe scurgeri de date pentru a avea informații despre practicile offshore secrete; cere insistent statelor membre să realizeze progrese în punerea la dispoziția publicului a informațiilor despre beneficiarii reali și în a oferi parlamentelor și autorităților competente, inclusiv administrațiilor fiscale, după caz, a tuturor celorlalte informații pertinente;

8. subliniază că sistemul ocult dezvăluit în Pandora Papers afectează reputația companiilor legitime, agravează inegalitățile economice și sociale, dăunează oferirii efective de servicii publice și de asistență pentru cei mai vulnerabili, subminează dezvoltarea economică acolo unde există pierderi de venituri și erodează puternic încrederea cetățenilor în statul de drept și în sistemul nostru economic și democratic;

9. cere insistent autorităților competente ale statelor membre, inclusiv administrațiilor fiscale, să analizeze seturile de date ale ICIJ și să deschidă investigații aprofundate pentru toate faptele ilegale dezvăluite în Pandora Papers care implică jurisdicțiile lor, efectuând și audituri în cazul tuturor persoanele menționate;

10. invită Comisia să analizeze datele prezentate în Pandora Papers, să vadă dacă mai trebuie luate și alte măsuri legislative la nivelul UE și dacă nu cumva este nevoie de proceduri de sancționare în raport cu legislația actuală și să raporteze Parlamentului și statelor membre la ce concluzie a ajuns;

11. invită Parchetul European să evalueze dacă datele dezvăluite în Pandora Papers justifică efectuarea unor anchete speciale, în cadrul mandatului său;

12. regretă că mai mulți politicieni, inclusiv decidenți de nivel înalt din UE, figurează printre cei menționați în Pandora Papers și invită autoritățile statelor membre implicate să cerceteze temeinic toate faptele ilegale;

13. subliniază importanța menținerii unor standarde înalte de integritate, onestitate și responsabilitate în rândul funcționarilor publici din UE; invită statele membre să verifice dacă dispun de măsuri și sisteme care să le impună funcționarilor publici să-și declare activitățile externe, activitățile profesionale, investițiile, bunurile și cadourile sau beneficiile substanțiale care ar putea da naștere unui conflict de interese cu poziția lor de funcționari publici, conform recomandării din Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției; reafirmă că deputații în Parlamentul European publică deja informații despre interesele lor financiare; solicită în special politicienilor să dezvăluie din proprie inițiativă orice participație la societăți de tip „cutie poștală”, dacă nu există măsuri obligatorii; reiterează faptul că aceste declarații au un caracter preventiv și au scopul de a promova transparența și integritatea în sfera publică și nu ar trebui interpretate ca o stigmatizare a oamenilor politici, bănuindu-i că ar fi implicați în activități infracționale;

14. solicită insistent statelor membre și liderilor mondiali, reuniți în forumul interguvernamental al G20, în Cadrul incluziv și Organizația Națiunilor Unite, să ia măsuri reale pentru a contracara paradisurile fiscale și modelul de operare al acestora, interzicând efectiv societățile de tip „cutie poștală” (corporații fără conținut economic, al căror unic scop este evitarea impozitelor sau a altor legi), introducând criterii obligatorii specifice legate de transparență și de activitățile economice pentru a împiedica recurgerea la aceste societăți și scoțând în afara legii alte forme de secret financiar și îmbunătățind schimbul automat și obligatoriu de informații la nivel mondial cu privire la toate tipurile de participații private;

15. consideră îmbucurător faptul că 136 de jurisdicții care participă la Cadrul incluziv al OCDE/G20 privind BEPS au semnat declarația referitoare la soluția bazată pe doi piloni în pentru a răspunde provocărilor fiscale generate de digitalizarea economiei, convenind astfel asupra unei reforme fundamentale a normelor fiscale internaționale;

16. subliniază că, odată pus în aplicare, acordul va asigura o distribuție mai echitabilă a profiturilor și a drepturilor de impozitare între țări, legate de multinaționalele cele mai mari și mai profitabile, și va introduce o rată minimă efectivă a impozitului pe profit de 15 %, aplicabilă companiilor cu venituri anuale de peste 750 milioane EUR;

17. reamintește cât de importante sunt acțiunile multilaterale și coordonarea internațională în lupta împotriva evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a planificării fiscale agresive;

18. solicită liderilor G20 reuniți la Roma în perioada 30-31 octombrie 2021 să dea OCDE mandatul de a lansa o nouă inițiativă mondială de revizuire a schimbului automat de informații și de consolidare a guvernanței globale în impunerea standardelor de combatere a spălării banilor;

19. reamintește principiile universale ale echității, transparenței și cooperării în domeniul fiscal; face încă un apel la statele membre să-și simplifice sistemele fiscale pentru a asigura o impozitare mai echitabilă, securitate fiscală și investiții în economia reală și pentru a reduce presiunea de pe umerii autorităților fiscale, care mobilizează resurse considerabile în lupta împotriva evaziunii fiscale și a eludării obligațiilor fiscale;

Situația actuală a măsurilor de impunere a respectării normelor CSB/CFT în UE, transparența corporativă și schimbul de informații

20. ia act de faptul că UE are deja unele dintre cele mai înalte standarde legislative din lume în materie de transparență corporativă; subliniază, cu toate acestea, că aceste standarde sunt tot insuficiente, având în vedere mobilitatea tot mai mare a capitalului, a persoanelor și a activelor, dezvoltarea rapidă a finanțelor digitale și mijloacele din ce în ce mai sofisticate de a ascunde proprietatea asupra averilor;

21. subliniază că a 5-a directivă privind CSB, în special, impune statelor membre să creeze registre cu beneficiarii reali ai tuturor entităților juridice stabilite în UE, inclusiv ai fondurilor fiduciare, și să acorde acces public la informații despre beneficiarii reali în raport cu majoritatea structurilor corporative;

22. subliniază că statele membre trebuie să solicite, în temeiul legislației UE, ca informațiile păstrate în registre să fie adecvate, corecte și actuale și, în plus, trebuie să instituie mecanisme de verificare în acest sens, inclusiv obligația autorităților competente de a raporta discrepanțele; subliniază că trebuie avut grijă ca autoritățile competente din statele membre să dispună de resurse adecvate pentru a verifica informațiile privind beneficiarii reali din registre și să se aplice măsuri sau sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în cazurile în care entitățile juridice, fondurile fiduciare și alte tipuri de construcții juridice nu furnizează informații adecvate, exacte și actuale despre beneficiarii reali;

23. invită din nou Comisia să se ocupe de problema datelor insuficiente și inexacte din registrele naționale de date, care nu pot fi utilizate pentru a identifica beneficiarii reali finali, în special în situațiile în care se utilizează o rețea de societăți fictive;

24. subliniază că Pandora Papers au evidențiat că în cazul fondurilor fiduciare și al unor mecanisme similare de tip companie este nevoie de registre cu beneficiarii reali interconectate și accesibile publicului, care ar aduce mari beneficii, pentru că le-ar permite jurnaliștilor și societății civile să facă un control mai strict și o mai bună verificare încrucișată a informațiilor; subliniază că este esențial ca aceste registre să conțină date armonizate, prelucrabile automat și să includă funcții de căutare;

25. este preocupat de faptul că, după cum a demonstrat cu probe societatea civilă[14], la un an de la termenul de punere în aplicare a celei de a 5-a Directive privind CSB, nouă țări nu au creat încă registre publice, iar altele au impus restricții de acces geografice, încălcând normele UE; regretă și că majoritatea țărilor UE par să fi introdus bariere ca, de exemplu, sisteme de plată și de înregistrare, care, deși în aparență respectă legislația UE, îngreunează consultarea registrelor; susține eforturile Comisiei de a urmări transpunerea și aplicarea integrală a celei de a 5-a Directive privind CSB, prin deschiderea de proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor;

26. regretă că dificultățile tehnice au întârziat înființarea sistemului de interconectare a registrelor de beneficiari reali (BORIS); reamintește Comisiei și statelor membre că aceasta este o cerință legală impusă de a 5-a directivă privind CSB și că este absolut esențial ca informațiile privind beneficiarii reali să fie accesibile unităților de informații financiare (UIF), autorităților de impunere a legii, entităților cu obligații de raportare și publicului larg; regretă că unele state membre pun bețe-n roate sistemului BORIS chiar înainte de a intra în vigoare, întârziind crearea și buna funcționare a registrelor naționale cu beneficiarii reali, și invită toți actorii să se ocupe de urgență de această întârziere;

27. observă că dezvăluirile OpenLux au pus deja într-o lumină crudă limitele măsurilor de transparență și că statele membre mai au mult până să pună la punct registrele publice cu beneficiarii reali; constată, în plus, că în Pandora Papers au fost identificate exemple de persoane care eludează cerințele de transparență privind beneficiarii reali în statele membre;

28. reiterează faptul că beneficiarii reali incluși în registru ar trebui să fie persoanele care, în ultimă instanță, dețin sau controlează o entitate juridică prin proprietate directă sau indirectă;

29. subliniază că transpunerea în legislația națională a legislației UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care s-a bazat până acum pe o armonizare minimă, este o sarcină foarte complexă; regretă lipsa de voință politică din unele state membre de a transpune și a aplica corespunzător legislația privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului; regretă că o serie de state membre nu au respectat nici termenul de 10 ianuarie 2020 pentru a transpune cea de-a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor și pentru registrele cu beneficiarii reali ai entităților corporative și ai altor entități juridice și nici cel de 10 martie 2020 pentru fondurile fiduciare și alte construcții juridice similare;

30. consideră binevenit, în acest sens, noul pachet privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT) propus de Comisie în iulie 2021, inclusiv un cadru unic privind CSB/CFT și, în special, noile norme de transparență în privința beneficiarilor reali; așteaptă cu interes să lucreze la propunerile Comisiei și își menține angajamentul de a îmbunătăți în continuare standardele de transparență corporativă în UE și de a asigura un cadru funcțional de CSB/CFT;

31. felicită în mod special Comisia pentru introducerea unei obligații pentru entitățile juridice din afara UE care fie intră într-o relație de afaceri cu o entitate obligată la nivelul UE, fie achiziționează bunuri imobile în Uniune, de a-și înregistra beneficiarul real în registrele UE cu beneficiarii reali, în concordanță cu solicitările anterioare ale Parlamentului privind astfel de măsuri, cu scopul de a elimina o lacună semnificativă din sistem;

32. subliniază propunerea Comisiei de a solicita statelor membre să ofere autorităților competente acces la registrele imobiliare existente pentru a asigura identificarea în timp util a oricărei persoane fizice sau juridice care deține bunuri imobile; apreciază această propunere și se angajează să depună eforturi în cadrul viitoarelor proceduri legislative privind CSB/CFT pentru a promova în continuare transparența proprietății imobiliare în UE, care rămâne un patrimoniu atractiv pentru persoanele cu o avere netă ridicată care vor să protejeze valoarea activelor, dar și pentru infractorii care vor să spele veniturile din activități ilicite;

33. felicită, de asemenea, Comisia pentru propunerea de a introduce o interconectare la nivelul UE a mecanismelor centralizate automatizate cu informații privind plățile și conturile bancare prin intermediul unui punct unic de acces, pentru ca autoritățile de impunere a legii și FIU să aibă acces mai rapid și mai ușor, în diferite etape ale investigațiilor, la informații financiare și pentru a înlesni cooperarea transfrontalieră, în conformitate cu normele de protecție a datelor;

34. apreciază propunerea Comisiei de a înființa o nouă autoritate europeană pentru combaterea spălării banilor ca autoritate unică de supraveghere a entităților obligate din sectorul financiar și ca mecanism unic de coordonare și sprijin pentru FIU din UE; subliniază că noua autoritate ar urma să primească o alocare bugetară mai mare și să dispună de resurse adecvate pentru a exercita prerogative de supraveghere a entităților financiare și a supraveghea temeinic entitățile obligate nefinanciare;

35. ia act de faptul că noua autoritate va avea ca sarcină să instituie și să gestioneze un mecanism de coordonare între FIU; speră că noua autoritate va juca un rol important în intensificarea schimbului de informații și a cooperării dintre FIU;

36. salută propunerea Comisiei de a introduce un set mai armonizat de sancțiuni efective, proporționale și disuasive la nivelul UE în caz de nerespectare a reglementărilor privind CSB/CFT;

37. în plus, abia așteaptă ca Comisia să publice prompt propunerea de combatere a utilizării abuzive a societăților fictive în scopuri fiscale; îndeamnă Comisia să nu se limiteze la cerințele de fond incluse acum pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante (lista UE), ci să conceapă cerințe de fond solide și progresive ancorate în economia reală; subliniază că aceste entități sunt adesea utilizate pentru a transfera bani către jurisdicții cu rate de impozitare mici prin plăți neimpozitate de dividende, redevențe sau dobânzi;

38. regretă că, în ciuda tuturor evoluțiilor pozitive și a reformelor viitoare, portițele legale actuale și practicile de punere în aplicare divergente și inconsecvente de la un stat membru la altul nu au dispărut; subliniază, de asemenea, că limitările cadrului european privind schimbul de informații sunt parțial rezultatul resurselor insuficiente la nivelul administrațiilor fiscale și FIU; reiterează că autoritățile administrative, judiciare și de impunere a legii din UE trebuie să colaboreze mai bine între ele;

39. îndeamnă statele membre să aloce resurse adecvate pentru a prelucra și a-și transmite între ele informații prin FIU și întregul cadru de impunere a respectării legii; invită Comisia să evalueze dacă FIU dispun de resurse suficiente pentru a face față cu brio riscurilor legate de CSB/CFT;

40. consideră că ar trebui să se acorde mai multă atenție inițiativelor prin care s-ar putea impune dispozițiile CSB/CFT la nivelul UE și la nivel național, de exemplu, să i se confere Parchetului European mai multe prerogative de a urmări penal infracțiunile care nu sunt legate de bugetul UE, să se lărgească competențele Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și să se întărească agențiile existente, precum Europol și Eurojust;

41. invită Europol să își intensifice cooperarea cu autoritățile de impunere a legii din statele membre în contextul anchetelor privind infracțiunile fiscale;

42. subliniază constatările și recomandările din Raportul special nr. 13/2021 al Curții de Conturi Europene potrivit căruia „Eforturile UE de combatere a spălării banilor în sectorul bancar sunt fragmentate, iar punerea în aplicare este insuficientă”; regretă că CCE a constatat fragmentarea instituțională existentă la nivelul UE și slaba coordonare în activitățile de CSB/CFT și în măsurile de contracarare a riscurilor identificate;

43. se arată îngrijorat de faptul că Comisia nu s-a mișcat foarte rapid când a trebuit să evalueze cum au transpus statele membre directivele, pentru că comunicarea din partea unor state membre a fost de slabă calitate și pentru că resursele de care dispune Comisia sunt limitate;

44. apreciază faptul că personalul Autorității Bancare Europene (ABE) a efectuat investigații amănunțite cu privire la posibilele încălcări ale legislației UE, dar regretă întârzierile excesive în acest proces; regretă faptul că ABE nu a lansat mai multe anchete din proprie inițiativă; regretă că Comisia nu dispune de orientări interne pentru a adresa o solicitare ABE de a efectua o anchetă;

45. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la dovezile constatate de CCE cu privire la încercările de a influența consiliul de supraveghere care a făcut parte din procesul deliberativ în cadrul unei anchete privind o încălcare a legislației UE; invită ABE să împiedice noi tentative de influențare a membrilor grupului de anchetă în cursul deliberărilor lor;

46. invită Comisia, ABE și Banca Centrală Europeană să abordeze problemele ridicate și recomandările CCE în termenul stabilit de CCE;

47. își reiterează apelul adresat statelor membre de a se asigura că toate formele existente de acordare a cetățeniei prin investiții sau rezidență prin mecanisme de investiții sunt transparente și se bazează pe norme clare; este preocupat de faptul că este posibil ca toate aceste sisteme să fi crescut amenințarea spălării banilor și a evaziunii fiscale, subminând, în același timp, încrederea reciprocă și integritatea zonei Schengen și a zonei euro și prezentând alte riscuri politice, economice și de securitate pentru Uniune și statele sale membre; invită Comisia să prezinte propuneri de reglementare a acordării cetățeniei prin investiții și rezidență prin mecanisme de investiții cât mai curând posibil după ce Parlamentul și-a făcut recomandările;

48. invită Comisia să ia în considerare datele din documentele Pandora în procesul de compilare a listei UE a țărilor terțe cu grad ridicat de risc, în special a jurisdicțiilor care servesc drept centre de formare a întreprinderilor și înlesnesc infracționalitatea financiară; reiterează faptul că țările terțe care nu cooperează cu statele membre în cadrul anchetelor europene la nivel înalt în materie de CSB/CFT ar trebui să fie admisibile pentru includere pe listă; subliniază importanța evaluării autonome a țărilor terțe din UE, care ar trebui să fie la adăpost de amestecul geopolitic, precum și importanța care ar trebui acordată transparenței proprietății efective ca un criteriu de evaluare a țărilor terțe;

49. ia act cu îngrijorare de faptul că, potrivit dezvăluirilor, este posibil ca obligația de diligență sporită în ceea ce privește persoanele expuse politic, membrii familiilor acestora și asociații apropiați să nu fie întotdeauna îndeplinită de entitățile obligate; invită Comisia să evalueze măsura în care se realizează efectiv identificarea persoanelor expuse politic și aplicarea unei diligențe sporite, precum și obstacolele cu care se confruntă entitățile obligate în această privință; evidențiază importanța colectării de date privind nivelurile de conformitate de către entitățile obligate;

50. ia act de studiul în curs al Consiliului Europei privind evaluarea punerii concrete în aplicare și a aplicării efective a celei de a patra Directive privind combaterea spălării banilor în statele membre, astfel cum a solicitat Comisia; invită Comisia să publice rapoartele de evaluare ale Consiliului Europei privind statele membre și să se asigure că organizațiile societății civile sunt implicate în procesul de evaluare;

Acțiuni necesare la nivel mondial

51. condamnă faptul că unele state din SUA, cum ar fi Dakota de Sud, Alaska, Wyoming, Delaware și Nevada, au devenit centre ale secretelor financiare și corporative, fapt dezvăluit de documentele Pandora, pe lângă faptul că sunt faimoase paradisuri fiscale, dezvăluite anterior; invită guvernul federal al SUA și guvernele statelor din această țară să ia măsuri suplimentare pentru a asigura o mai mare transparență a societăților și să adere la Standardul comun de raportare (SCR), făcând schimburi neîngrădite de informații cu alte țări; reamintește că, în legătură cu lista UE, se evaluează dacă o jurisdicție are cel puțin un rating „în mare măsură conform” cu SCR, conform Forumului mondial privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale; invită Consiliul să reevalueze SUA în legătură cu lista UE, acordând o atenție deosebită criteriilor de transparență fiscală;

52. subliniază că SUA nu participă în prezent la SCR, un standard de informare pentru schimbul automat de informații între autoritățile fiscale cu privire la conturile financiare la nivel mondial, elaborat de OCDE în 2014; constată, prin urmare, că SUA rămâne cu mult în urmă față de restul lumii în ceea ce privește standardele comune pentru schimbul de informații; recunoaște că SUA au jucat un rol principal în promovarea transparenței prin adoptarea Legii conformității fiscale a conturilor străine; regretă, cu toate acestea, deficiențele acestei legi în ceea ce privește reciprocitatea și efectele sale secundare asupra așa-numiților „americani întâmplători”; regretă faptul că încă nu s-a găsit o soluție durabilă la nivel european; reamintește că, prin comparație, SCR impune schimbul complet reciproc de date privind conturile financiare între jurisdicțiile care participă la acordul privind SCR; observă, prin urmare, că SUA devine un factor important care facilitează secretul financiar pentru cetățenii altor țări decât SUA, prin două lacune principale: fac obiectul schimburilor numai informațiile privind activele din SUA și nu sunt incluse în aceste schimburi informațiile privind beneficiarii reali;

53. salută recent adoptata Lege americană privind transparența societăților comerciale, care impune anumitor corporații și societăți cu răspundere limitată să dezvăluie informațiile privind beneficiarii reali autorităților de aplicare a legii și altor autorități care au responsabilități legale în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului; constată, cu toate acestea, că noua legislație nu asigură totuși transparența deplină a societăților așa cum o asigură standardul actual din UE și, în special, nu acoperă structurile fiduciare și alte structuri similare dezvăluite în documentele Pandora;

54. salută, de asemenea, propunerea de lege a SUA privind înființarea unor autorități noi pentru societățile care participă la spălarea de bani și favorizează riscurile în materie de securitate (legea privind intermediarii), elaborată în urma publicării documentelor Pandora, care ar obliga Departamentul Trezoreriei din SUA să creeze noi norme privind obligația de diligență pentru intermediarii americani care facilitează fluxurile de active străine în SUA;

55. observă că SUA va găzdui Summitul pentru democrație prevăzut la 9 și 10 decembrie 2021, care va include o secțiune dedicată luptei împotriva corupției; invită guvernul SUA să profite de această ocazie pentru a anunța noi reforme prin care să se asigure faptul că SUA nu mai sunt utilizate pentru a spăla fonduri ilicite și a favoriza evitarea obligațiilor fiscale;

56. invită Comisia și statele membre să inițieze noi negocieri cu Statele Unite în cadrul OCDE pentru a realiza o reciprocitate deplină într-un cadru SCR comun și consolidat; subliniază că astfel vor putea fi realizate progrese semnificative, vor putea fi reduse costurile de conformitate suportate de instituțiile financiare și vor putea fi reduse în mod considerabil sarcinile administrative;

57. subliniază, de asemenea, că toate statele membre au aderat la SCR; constată că cea de-a doua Directivă privind cooperarea administrativă (DAC2) a contribuit la punerea în aplicare a SCR pentru schimbul de informații în UE începând din 2016; reiterează, în acest context, recomandările din Rezoluția sa din 16 septembrie 2021 referitoare la punerea în aplicare a cerințelor UE privind schimbul de informații fiscale: progrese, lecții învățate și obstacole care trebuie depășite; regretă profund faptul că toate statele membre – cu excepția Finlandei și a Suediei – au refuzat să acorde Parlamentului acces la datele necesare pentru evaluarea modului în care au fost puse în aplicare dispozițiile DAC; regretă faptul că Comisia nu a acordat Parlamentului acces la datele pertinente pe care le deține; observă că acest refuz nu este coerent cu apelurile la o mai mare transparență și la o cooperare mai strânsă în chestiuni fiscale;

58. consideră că procesul de evaluare inter pares al Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) este un instrument cuprinzător pentru evaluarea măsurii în care recomandările GAFI au fost puse în aplicare și a performanței generale a unei țări în domeniul combaterii spălării banilor;

59. invită GAFI ca, în cursul actualei revizuiri a Recomandării 24 privind transparența și beneficiarii reali ai persoanelor juridice, să introducă printre cerințele aferente standardului crearea unor registre publice ale beneficiarilor reali și să îmbunătățească definiția proprietății efective pentru a elimina orice lacună, a interzice acțiunile la purtător, a înăspri cerințele privind acționarii nominali și, în cele din urmă, a obliga jurisdicțiile care respectă normele să impună societăților străine care au legături cu țara respectivă să respecte aceleași norme privind divulgarea beneficiarilor reali care se aplică societăților naționale;

60. invită statele membre ale UE care participă la GAFI și Comisia să asigure prezentarea unei poziții unitare a UE la nivel mondial în ceea ce privește cadrul de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și să insiste asupra reformelor menționate anterior pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel mondial și a interzice efectiv secretul legat de titlul de proprietate asupra întreprinderilor, promovând în același timp un cadru internațional de guvernanță mai responsabil și mai transparent în domeniul combaterii spălării banilor;

61. invită Comisia și statele membre ale UE care participă la GAFI să evalueze, de asemenea, în mod prioritar, țările care au centre de creare a întreprinderilor și care au fost identificate de organisme internaționale ca având un număr semnificativ de deficiențe în regimurile lor CSB/CFT, dar care nu au fost încă examinate de GAFI, deoarece nu îndeplineau criteriile de prioritate ale Grupului pentru analiza cooperării internaționale (ICRG) al GAFI;

62. ia act de faptul că peste 1 500 de bunuri imobiliare din Regatul Unit, cu o valoare estimată de peste 4 miliarde GBP, au fost achiziționate prin intermediul unor societăți offshore de către proprietari secreți; salută faptul că guvernul britanic s-a angajat să adopte proiectele legislative din 2018 care vizează introducerea unui registru public al beneficiarilor reali ai entităților străine care dețin bunuri imobile în Regatul Unit;

63. subliniază că documentele Pandora au dezvăluit modul în care Regatul Unit continuă să fie utilizat, prin intermediul teritoriilor dependente ale Coroanei Britanice și al teritoriilor sale de peste mări, ca platformă pentru evitarea obligațiilor fiscale și pentru tranzacțiile offshore secrete; invită Comisia să identifice posibile modalități și contramăsuri pentru a asigura cooperarea și alinierea standardelor în domeniul impozitării și al combaterii spălării banilor, inclusiv prin crearea unei legături de dependență între deciziile privind echivalența în domeniul serviciilor financiare și adoptarea unor standarde de transparență fiscală și de combatere a spălării banilor echivalente cu cele din UE;

Reglementarea intermediarilor

64. regretă faptul că, în urma dezvăluirilor anterioare, documentele Pandora au scos la iveală faptul că 14 furnizori profesioniști offshore de servicii pentru societăți, inclusiv cabinete de avocatură, consultanți fiscali și administratori de patrimoniu, sprijină persoane cu averi considerabile în crearea unor structuri comerciale pentru a le permite să-și protejeze activele, asigurând în același timp legalitatea acestor activități;

65. subliniază că, în conformitate cu standardele internaționale privind CSB/CFT, sectoarele nefinanciare trebuie să respecte obligațiile de precauție privind clientela și să raporteze autorităților activitățile suspecte;

66. regretă faptul că multe jurisdicții, inclusiv din UE, nu au respectat timp de mulți ani cerințele de bază ale GAFI privind impunerea unor obligații în materie de CSB/CFT sectorului nefinanciar intermediar, pentru a combate activitatea acestuia de creare a structurilor secrete;

67. subliniază că autoreglementarea și supravegherea acestor profesii nu au fost întotdeauna eficace în asigurarea conformității și în sancționarea încălcărilor legii; salută, în acest sens, propunerea Comisiei de a dota noua autoritate de combatere a spălării banilor cu competența de a coordona supravegherea sectorului nefinanciar, de a coordona evaluările inter pares ale standardelor și practicilor de supraveghere și de a cere autorităților de supraveghere nefinanciară să investigheze posibilele încălcări ale cerințelor în materie de CSB/CFT;

68. invită GAFI să efectueze în regim prioritar o analiză transversală a modului în care diferite țări au pus în aplicare standardele GAFI referitoare la întreprinderile și profesiile nefinanciare și să aplice un proces specific de monitorizare ulterioară, astfel cum a procedat cu succes în cazul Inițiativei de stabilire a faptelor în legătură cu finanțarea terorismului, pentru a extinde rapid respectarea la nivel mondial a cerințelor GAFI în sectorul nefinanciar;

69. își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că acești operatori combină adesea consultanța juridică, consultanța fiscală și serviciile de audit atunci când lucrează cu clienți corporativi și, în același timp, cu autoritățile publice; se declară preocupat, prin urmare, de faptul că stimulentele economice care facilitează structurile de evitare a obligațiilor fiscale alimentează o industrie a prestatorilor de servicii care poate fi mobilizată și pentru a spăla veniturile obținute din activități infracționale; își reiterează solicitările formulate în rezoluțiile și recomandările anterioare[15] cu privire la această chestiune și invită Comisia și statele membre să evalueze cadrul normativ care se aplică acestor operatori, cu scopul de a împiedica accesul pe piață al entităților care facilitează practicile de evitare a obligațiilor fiscale, de evaziune fiscală și de spălare de bani; așteaptă îmbunătățiri ale cadrului juridic prin revizuirea de către Comisie a Directivei privind auditul statutar;

70. reamintește obligația prevăzută în DAC6 ca intermediarii să raporteze autorităților fiscale structurile suspecte, pe baza unor semne distinctive care reprezintă un indiciu puternic al evitării obligațiilor fiscale, în special având în vedere lacunele structurale din legislația fiscală;

71. invită Comisia să extindă cerințele de raportare din DCA6 la mecanismele transfrontaliere de gestionare a activelor clienților care sunt persoane fizice;

72. invită Comisia să includă în viitoarea sa propunere privind DAC 8 – alături de alte recomandări anterioare legate de DAC3 și prezentate în Rezoluția Parlamentului referitoare la punerea în aplicare a cerințelor UE privind schimburile de informații fiscale – schimbul de decizii fiscale referitoare la persoanele fizice, care sunt adesea elaborate de intermediari, pentru a asigura informarea tuturor statelor membre cu privire la acordurile dintre persoanele cu o avere considerabilă și autoritățile fiscale ale unui stat membru;

73. subliniază că secretul profesional legal nu poate fi utilizat pentru a ascunde practici ilegale; ia act de constatările dintr-o cauză a Curții Europene a Drepturilor Omului[16] potrivit cărora caracterul confidențial al relațiilor dintre avocați și clienți și secretul profesional legal nu înlocuiesc obligația de a raporta activitățile suspecte, cu scopul legitim de a preveni infracțiunile, și că o astfel de raportare a fost necesară pentru atingerea acestui scop;

74. invită din nou Comisia să emită orientări privind interpretarea și aplicarea principiului privind secretul profesional legal și să separe clar consilierea juridică tradițională și avocații care acționează în calitate de operatori financiari, în conformitate cu jurisprudența instanțelor europene;

Reforma listei UE și a politicii sale fiscale

75. reamintește impactul negativ al planificării fiscale agresive, care duce la erodarea bazelor de impozitare ale statelor membre, punând o povară fiscală disproporționat de mare pe umerii cetățenilor și ai întreprinderilor (mai ales IMM-urilor) care respectă legislația fiscală;

76. insistă asupra faptului că, pentru a realiza viitoarele reforme legislative privind politica fiscală, care sunt necesare pentru a trata efectiv aspectele scoase în evidență de documentele Pandora, Comisia ar trebui să analizeze toate posibilitățile oferite de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, inclusiv de articolul 116, pentru a spori eficiența procesului decizional;

77. regretă faptul că lista UE, denumită și lista neagră a paradisurilor fiscale a UE, a rămas un instrument fără efect, în ciuda noilor scandaluri fiscale și a relatărilor îngrijorătoare ale jurnaliștilor și ONG-urilor; regretă faptul că miniștrii de finanțe ai statelor membre nu și-au asumat încă responsabilitățile individuale și comune în lupta împotriva paradisurilor fiscale, a societăților offshore și a structurilor fiduciare, ci s-au ocupat mai degrabă de reducerea listei negre actuale;

78. regretă în special faptul că, în urma dezvăluirilor din documentele Pandora, Consiliul miniștrilor de finanțe ai UE a decis, în cadrul reuniunii sale din 5 octombrie 2021, să scurteze lista UE a paradisurilor fiscale, eliminând insulele din Caraibe Anguilla și Dominica, precum și Seychelles, care apăreau în dezvăluirile menționate și care respectă doar parțial standardul internațional privind transparența și schimbul de informații la cerere, în pofida celei de a doua runde de evaluare aprobate recent de Forumul mondial;

79. ia act de faptul că două treimi din societățile de tip „cutie poștală” menționate în documentele Pandora sunt situate în Insulele Virgine Britanice, care nu au figurat niciodată pe lista neagră a UE (anexa I la concluziile corespunzătoare ale Consiliului) și au fost retrase de pe lista gri (anexa II) în februarie 2020;

80. reiterează concluziile și recomandările din rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la reformarea listei UE a paradisurilor fiscale; solicită mai multă transparență în privința criteriilor aplicate la întocmirea listei; consideră că această reformă ar trebui realizată până la sfârșitul anului 2021, pentru a proteja UE de orice alte pierderi de venituri în perioada de redresare în urma crizei de COVID-19;

81. regretă faptul că Consiliul nu este dispus să ajungă la un acord cu privire la viitorul criteriu de transparență în ceea ce privește beneficiarii reali finali; invită Consiliul să aprobe de urgență acest criteriu, în conformitate cu dispozițiile DAC5;

82. își reiterează apelul de a fi înăsprite criteriile și de a se asigura o mai bună punere în aplicare a angajamentelor privind lista UE, în special în ceea ce privește criteriile privind impozitarea echitabilă, conform cărora jurisdicția în cauză nu ar trebui să faciliteze structurile sau mecanismele offshore care vizează atragerea de profituri care nu reflectă o activitate economică reală în jurisdicția respectivă; reamintește solicitarea sa de a se evalua și monitoriza, de asemenea, sistemele fiscale din UE, reformând astfel, în conformitate cu aceleași criterii ca și lista UE, politica UE privind practicile fiscale dăunătoare și Codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor, care ar trebui să devină obligatoriu; solicită, în special, să se introducă un nivel minim de activitate economică reală drept criteriu pentru ceea ce constituie un paradis fiscal, sancțiuni adecvate și o impozitare efectivă minimă în conformitate cu rata minimă efectivă de impozitare convenită la nivel internațional în cadrul pilonului II al Cadrului incluziv, și solicită să fie extins domeniul de aplicare al Codului de conduită pentru impozitarea întreprinderilor, astfel încât să includă regimurile preferențiale de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și să vizeze regimurile speciale de acordare a cetățeniei și măsurile menite să atragă persoane înstărite și foarte mobile și nomazi digitali, care pot provoca denaturări considerabile pe piața unică;

83. constată că includerea unor țări terțe pe lista UE nu prea are consecințe imediate și constrângătoare; consideră că faptul de a figura pe lista UE trebuie să atragă după sine sancțiuni care să aibă un efect cu adevărat descurajator și că lista revizuită trebuie asociată cu un regim de sancțiuni;

84. reamintește că, în cursul procesului semestrului european, Comisia a criticat unele state membre pentru deficiențele din sistemele lor fiscale care facilitează planificarea fiscală agresivă;

85. invită Comisia să prezinte o propunere de reformare a Codului de conduită privind impozitarea întreprinderilor, care să se bazeze pe propunerile recente prezentate în Rezoluția Parlamentului din 7 octombrie 2021 referitoare la reformarea politicii UE privind practicile fiscale dăunătoare (inclusiv reforma Grupului de lucru pentru codul de conduită);

86. salută intenția Comisiei de a propune o directivă privind un sistem comun la nivelul UE pentru reținerea la sursă a impozitelor pe dividende și dobânzi; subliniază că, până la instituirea unui sistem comun, statele membre pot lua contramăsuri legitime pentru a-și proteja bazele de impozitare;

°

° °

87. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului, Comisiei și Grupului de Acțiune Financiară Internațională.