PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu („OACEM”)
20.10.2021 - (2021/2923(RSP))
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B9-0535/2021 (PPE)
B9-0536/2021 (S&D, Renew)
Markus Ferber
în numele Grupului PPE
Jonás Fernández
în numele Grupului S&D
Luis Garicano
în numele Grupului Renew
Rezoluția Parlamentului European referitoare la orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu („OACEM”)
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, care prevede că piața internă a Uniunii trebuie să acționeze pentru dezvoltarea durabilă a Europei, precum și articolele 9 și 11 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care solicită integrarea protecției mediului și a sănătății umane în definirea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii,
– având în vedere proiectul de comunicare a Comisiei din 7 iunie 2021 intitulat „Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie pentru 2022”,
– având în vedere comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2021 intitulată „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei” (COM(2021)0660),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 - Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor” (COM(2020)0562),
având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai” (COM(2020)0662),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul ecologic european” (COM(2019)0640),
– având în vedere Acordul de la Paris al celei de a 21-a Conferințe a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), organizată la Paris, în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie 2015,
– având în vedere comunicarea Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată „Pregătiți pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică” (COM(2021)0550),
– având în vedere recomandarea (UE) 2021/1749 a Comisiei din 28 septembrie 2021 intitulată „Eficiența energetică înainte de toate: de la principii la practică” și orientările anexate la aceasta[1],
– având în vedere evaluarea de către Comisie a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat,
– având în vedere consultarea publică referitoare la orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu (OACEM),
– având în vedere consultarea publică privind revizuirea specifică a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (ajutor de stat): norme revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea tranziției verzi și a celei digitale,
– având în vedere Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile[2] (Directiva privind energia din surse regenerabile),
– având în vedere Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică[3],
– având în vedere Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE[4],
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică[5],
– având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice[6],
– având în vedere Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088[7] (Regulamentul privind taxonomia),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului[8] (Regulamentul de la Aarhus),
– având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 referitoare la o strategie europeană de integrare a sistemelor energetice[9],
– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”)[10],
– având în vedere comunicarea Comisiei din 7 iulie 2021 privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2020 (COM(2021)0373),
– având în vedere Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (Convenția de la Aarhus),
– având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât normele privind ajutoarele de stat pentru proiectele privind clima, energia și mediul ar trebui să fie adecvate pentru tranziția sustenabilă și ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele și ambițiile Uniunii în materie de climă, energie, circularitate, poluare zero și biodiversitate;
B. întrucât orientările actuale 2014-2020 privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie (OAME) vor expira la 31 decembrie 2021;
C. întrucât este necesară o revizuire amplă și aprofundată a OAME pentru a le alinia pe deplin la Pactul verde european, la Acordul de la Paris și la obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050;
D. întrucât este necesar un cadru solid și transparent privind ajutoarele de stat pentru a menține piețele competitive și pentru a evita denaturări disproporționate și nejustificate ale pieței;
E. întrucât OAME stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat pentru energie și protecția mediului pot fi considerate compatibile cu piața unică;
F. întrucât obiectivele ambițioase ale UE în materie de energie și climă prezintă provocări fără precedent, care vor necesita niveluri foarte mari de investiții publice și private; întrucât lipsa de acțiune în acest domeniu ar fi mai costisitoare, deoarece nerealizarea sau întârzierea investițiilor pentru efectuarea tranziției ecologice ar putea costa UE până la 5,6 % din PIB-ul său în 2050;
G. întrucât comunicarea privind Pactul verde european prevede în mod specific că normele privind ajutoarele de stat ar trebui să fie revizuite pentru a reflecta obiectivele Pactului verde european, pentru a sprijini o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către neutralitatea climatică până în 2050 și pentru a facilita eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special a celor care sunt cei mai poluanți, asigurând astfel condiții de concurență echitabile pe piața internă;
H. întrucât lista sectoarelor mari consumatoare de energie eligibile pentru ajutor de stat a fost redusă în proiectul Comisiei privind OACEM;
I. întrucât actualele OACEM exclud o abordare diferențiată bazată pe particularitățile și distribuția regională, care încetinește expansiunea necesară a energiei din surse regenerabile în mediul rural în statele membre cu condiții naturale eterogene;
J. întrucât, la 7 iunie 2021, Comisia a lansat o consultare publică specifică și a publicat proiectul de OACEM; întrucât perioada de consultare a expirat la 2 august 2021;
K. întrucât Comisia a declarat că cei doi factori principali ai revizuirii OAME sunt extinderea domeniului de aplicare al orientărilor la noi domenii și la toate tehnologiile care pot conduce la realizarea Pactului verde european și la o mai mare flexibilitate în ceea ce privește normele de compatibilitate; întrucât alinierea și coerența cu întreaga legislație relevantă a UE în domeniul mediului și al energiei și cu acquis-ul Uniunii, în general, sunt esențiale;
L. întrucât, pentru a se înscrie pe o traiectorie responsabilă și a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, Uniunea a decis să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, iar Comisia a propus, în consecință, să se alinieze întreaga legislație relevantă privind clima și energia, inclusiv sugerând anumite obiective ale Uniunii pentru 2030, prin care să crească ponderea surselor regenerabile de energie cu cel puțin 40 % și eficiența energetică cu cel puțin 36 % în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”;
M. întrucât Comisia a declarat că aceste obiective privind clima și energia vor necesita numai ele investiții anuale suplimentare de 350 miliarde EUR;
N. întrucât normele privind ajutoarele de stat, în special cele privind clima, energia și protecția mediului, ar trebui să faciliteze eliminarea treptată a combustibililor fosili în conformitate cu Legea europeană a climei și nu ar trebui să provoace sau să contribuie la efecte de blocare ale emisiilor de gaze cu efect de seră sau la crearea de active depreciate;
O. întrucât normele privind ajutoarele de stat ar trebui să servească la punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică înainte de toate”, pe care statele membre sunt obligate să îl aplice în deciziile lor de planificare, politică și investiții în domeniul energiei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice;
P. întrucât normele modernizate privind ajutoarele de stat ar trebui să fie adaptate exigențelor viitorului și ar trebui să facă, prin urmare, obiectul unei monitorizări și revizuiri periodice;
Q. întrucât revizuirea normelor privind ajutoarele de stat din OACEM ar trebui să contribuie la o tranziție justă și, prin urmare, să ia în considerare aspectele sociale în obiectivele sale, inclusiv în orientările privind mecanismele de licitație, astfel încât să contracareze consecințele sociale și inegalitățile disproporționate și nedorite, ținând seama de faptul că 30 de milioane de persoane, sau 6,9 % din populația UE, trăiesc în sărăcie energetică, cu diferențe semnificative între statele membre;
R. întrucât este necesar un cadru solid privind ajutoarele de stat pentru a menține piețele competitive și acesta poate juca, de asemenea, un rol de cadru favorabil pentru sprijinirea industriei UE în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic,
1. salută proiectul de comunicare a Comisiei privind OACEM și eforturile sale de a consolida OAME și de a viza un nivel mai ridicat de protecție a mediului, care include decarbonizarea sectorului energetic; salută faptul că, în proiectul de orientări, se acordă o atenție mai mare combaterii schimbărilor climatice și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și subliniază că el ar trebui să meargă mână în mână cu protecția mediului și a sănătății;
2. reamintește obiectivul climatic al Uniunii de a reduce emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030, așa cum este prevăzut în Legea europeană a climei, precum și obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până cel târziu în 2050; recunoaște că numeroase legi privind clima și energia sunt în curs de revizuire pentru a le alinia la aceste obiective, obiectivele propuse pentru 2030 privind energia din surse regenerabile fiind în prezent de „cel puțin 40 %”, iar cele privind eficiența energetică de „cel puțin 36 %”; subliniază că tranziția către un model economic neutru din punct de vedere climatic necesită investiții semnificative atât din partea sectorului privat, cât și din partea sectorului public; subliniază că costul inacțiunii este în mod clar mai mare decât costul realizării obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie;
3. susține că ajutoarele de stat sustenabile din punctul de vedere al mediului sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind clima, energia și protecția mediului; consideră că Comisia ar trebui să transmită un semnal clar că orice sprijin ar trebui să fie compatibil cu Acordul de la Paris, cu tranziția ecologică și cu obiectivele sociale ale UE;
4. invită Comisia să alinieze diferitele categorii de ajutoare la Legea europeană a climei, sprijinind astfel o tranziție justă și eficientă din punctul de vedere al costurilor către neutralitatea climatică și facilitând eliminarea treptată a combustibililor fosili; subliniază că această eliminare treptată ar trebui să fie însoțită de posibilități de sprijin pentru noile tehnologii cu emisii mai reduse de dioxid de carbon, în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, în sensul articolului 17 din Regulamentul privind taxonomia și cu o cale consecventă către neutralitatea climatică până în 2050;
5. ia act de faptul că orientările privind ajutoarele de stat au obiectivul de a facilita eliminarea treptată a combustibililor fosili; subliniază, cu toate acestea, că orice sprijin restant pentru proiectele privind gazele fosile ar trebui să contribuie la reduceri semnificative ale emisiilor globale și să evite dependența pe termen lung de combustibili fosili prin intermediul unui concept adaptat exigențelor viitorului, de exemplu proiecte în domeniul gazelor care au un calendar obligatoriu pentru a deveni active dedicate pe bază de hidrogen, în conformitate cu legislația privind infrastructura energetică; subliniază că sunt necesare programe de investiții proporționale în domeniul energiei din surse regenerabile, care să necesite o examinare mai atentă și cele mai stricte criterii;
6. subliniază că ajutoarele de stat în domeniul climei, al protecției mediului și al energiei reprezintă un instrument esențial pe termen mediu pentru abordarea creșterii prețurilor la energie, în special prin sprijinirea măsurilor de eficiență energetică și a energiei sustenabile din surse regenerabile; consideră că politicile și măsurile privind eficiența energetică, în special pentru clădiri, sunt importante pentru persoanele vulnerabile; este preocupat de faptul că, în proiectul de OACEM, categoria de ajutoare pentru „îmbunătățirea performanței energetice și de mediu a clădirilor” nu este suficient de ambițioasă, deoarece prevede doar renovări minore; invită Comisia să mărească cerința de bază de a reduce cererea de energie primară în clădiri cu cel puțin 40 %, nivelul minim necesar pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 în sectorul construcțiilor;
7. subliniază că trebuie să se integreze legislația și politicile Uniunii în domeniul climei, al mediului, al reducerii la zero a poluării, al biodiversității și al energiei în noul cadru privind ajutoarele de stat, asigurându-se, în același timp, că acesta rămâne la zi și în conformitate cu cadrul actualizat privind clima și energia, care este în prezent în curs de revizuire;
8. subliniază că incapacitatea de a stabili norme solide privind ajutoarele de stat, în conformitate cu pachetul „Pregătiți pentru 55” și cu Pactul verde, ar putea avea consecințe negative asupra competitivității și sustenabilității industriei europene, ar putea pune în pericol crearea de locuri de muncă și redresarea economică a Uniunii și, în cele din urmă, ar compromite eficacitatea agendei climatice a Uniunii;
9. subliniază că ambiția pachetului „Pregătiți pentru 55” va impune ca anumite sectoare mari consumatoare de energie să primească un anumit sprijin public pentru a face față tranziției; invită Comisia să aibă în vedere revizuirea listei sectoarelor eligibile pentru compensarea prețului energiei;
10. invită Comisia să efectueze o clasificare sectorială cu o granularitate suficientă pentru a evita excluderea întreprinderilor care ar fi altfel eligibile de la ajutoarele de stat din cauza clasificării nefavorabile a sectorului;
11. salută obiectivele generale de extindere a domeniului de aplicare al OAME pentru a acoperi noi domenii, cum ar fi mobilitatea curată, creșterea flexibilității și raționalizarea normelor actuale; constată, cu toate acestea, că este nevoie de mai multă ambiție în ceea ce privește ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului, energia din surse regenerabile și eficiența energetică și că sunt necesare definiții și metodologii de evaluare clare pentru noile concepte introduse de OACEM;
12. subliniază că OACEM ar trebui să sprijine în mod adecvat transformarea ecologică a întreprinderilor europene în tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, protejând, în același timp, redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, crearea de locuri de muncă în UE și competitivitatea;
13. evidențiază că OACEM au rolul să clarifice modul în care statele membre pot stimula închiderea timpurie a activităților de extracție a cărbunelui, a turbei și a șisturilor bituminoase; consideră, cu toate acestea, că această categorie de ajutoare ar trebui îmbunătățită substanțial, de exemplu prin:
i) introducerea unor garanții clare în eliminarea treptată a combustibililor fosili și a activităților conexe, ținând seama de subvențiile istorice directe și indirecte primite, de responsabilitățile întreprinderilor de a transforma siturile după închidere și, în general, de toate datoriile în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, care nu trebuie plătite cu ajutorul ajutoarelor de stat; obținerea unor astfel de garanții prin stabilirea unor date de închidere obligatorii, de exemplu; fixarea unei date de încheiere a regimului de ajutor și/sau o eliminare treptată a ajutorului;
ii) impunerea obligației de a prezenta o evaluare globală a impactului și comparații cu alternative eficiente din punct de vedere energetic și, când se dovedesc insuficiente, cu alternative mai sustenabile de energie din surse regenerabile pentru nevoile energetice restante, pentru a demonstra că se acordă ajutoare de stat celei mai rentabile, eficiente din punct de vedere energetic și celei mai sustenabile soluții pe termen lung bazate pe energia din surse regenerabile, în conformitate cu cele mai recente date științifice și cu obiectivele Pactului verde european, în special cu obiectivele privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile;
iii) definirea „costurilor suplimentare” eligibile pentru ajutoarele de stat cu scopul de a facilita încetarea activităților profitabile, astfel cum s-a procedat în cazul ajutoarelor de stat pentru a facilita încetarea activităților necompetitive;
iv) impunerea obligației de transparență în ceea ce privește planurile de închidere a activităților legate de combustibilii fosili și ajutoarele acordate în acest context;
14. subliniază că, pentru a obține neutralitatea climatică până în 2050, este necesară implementarea imediată și în masă a măsurilor de eficiență energetică și a tehnologiilor sustenabile în domeniul energiei din surse regenerabile; subliniază că investițiile publice în eficiența energetică și energia din surse regenerabile vor avea drept efect nu numai reducerea pe termen lung a emisiilor, ci și scăderea și stabilizarea prețurilor la energie, disponibilizând astfel mai multe venituri și întărind, în cele din urmă, prosperitatea și securitatea energetică a UE; ia act cu îngrijorare de faptul că proiectul privind OACEM elimină categoria de ajutor dedicată sprijinirii energiilor regenerabile, astfel încât acestea ajung să concureze cu alte soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon și, prin urmare, bazate pe combustibili fosili pentru a obține ajutorul de stat; solicită, prin urmare, ca OACEM finale să includă un capitol privind sprijinirea energiilor regenerabile și să sublinieze că schemele de sprijin specifice tehnologiei ar trebui să constituie regula, și nu excepția, și să prevadă posibilitatea de a dispune de niveluri de sprijin diferențiate la nivel regional pentru a permite diversificarea și integrarea rentabilă în sistem a energiei din surse regenerabile la nivel regional; solicită, în conformitate cu Directiva privind energia din surse regenerabile, introducerea unui capitol cu dispoziții specifice pentru a sprijini comunitățile de energie din surse regenerabile de toate dimensiunile și actorii mai mici, care să includă o scutire de la licitarea obligatorie și/sau creșterea substanțială a pragurilor pentru exceptarea acestora de la licitare sau, în caz contrar, cel puțin menținerea acestora la nivelurile din 2014 ale OAME;
15. subliniază că realizarea obiectivului de interconectare transfrontalieră eficientă în proporție de 15 % a energiei electrice, eliminarea blocajelor naționale, creșterea capacității de stocare a energiei din surse regenerabile și rețelele inteligente de transport și distribuție reprezintă o altă modalitate esențială de extindere a interconectării energetice transfrontaliere, care este necesară pentru a mări securitatea aprovizionării cu energie, a reduce volatilitatea și a promova autonomia energetică a UE;
16. insistă asupra faptului că normele privind ajutoarele de stat ar trebui să fie suficient de bine adaptate pentru a facilita integrarea unor noi soluții cu emisii zero, circulare și sustenabile în toate sectoarele, în special în sectoarele în care emisiile sunt greu de redus;
17. solicită ca principiile ierarhiei energetice să fie integrate în OACEM, în conformitate cu care se acordă prioritate economiilor de energie și eficienței energetice, urmate de electrificarea directă din surse regenerabile și de utilizarea sporită a căldurii din surse regenerabile și, în cele din urmă, de utilizarea combustibililor sau a gazelor durabile bazate pe surse regenerabile numai pentru aplicațiile care nu au alte alternative pentru tranziția lor; cere Comisiei să revizuiască, de asemenea, ajutoarele sub forma reducerii taxelor la energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie, în lumina acestor principii, asigurându-se că un astfel de sprijin este legat de investiții reale în eficiența energetică și în energiile regenerabile pentru procesele lor de funcționare;
18. invită Comisia să integreze în mod explicit principiul „eficiența energetică pe primul loc” în OACEM, în special prin:
i) utilizarea principiului ca bază prioritară pentru evaluarea necesității unei măsuri în sectorul energetic, în special în cazul măsurilor de ajutor pentru producția de energie (secțiunea 4.1), al ajutoarelor pentru securitatea aprovizionării, în special în contextul mecanismelor de remunerare a capacității (secțiunea 4.8) și al ajutoarelor pentru infrastructura energetică (secțiunea 4.9);
ii) integrarea principiului în justificarea măsurilor în ceea ce privește schemele de eficiență energetică (de exemplu, procedurile de licitație specifice tehnologiei în cadrul primei categorii de ajutoare – secțiunea 4.1) și îmbunătățirea performanței energetice și de mediu a clădirilor (secțiunea 4.2) sau pentru încălzirea și răcirea centralizată (secțiunea 4.10);
19. subliniază că normele europene privind ajutoarele de stat ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile între statele membre, deoarece nu toate statele membre vor fi în măsură să ofere același nivel de sprijin întreprinderilor lor, creând riscul denaturării pieței, al fragmentării și al mai multor divergențe între țări, ceea ce, la rândul său, ar crea noi disparități sociale pe piața internă;
20. constată că investițiile în tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și regenerabile necesită previzibilitate economică pentru a reduce la minimum riscurile de investiții; invită Comisia să autorizeze scheme de ajutor pentru o perioadă suficient de lungă, care să țină seama de calendarele de planificare și dezvoltare ale proiectelor relevante, în conformitate cu dispozițiile definite în legislația relevantă;
21. invită Comisia să asigure securitatea juridică pentru schemele de sprijin care au fost deja aprobate în cadrul vechiului regim de ajutoare de stat; invită Comisia să includă un mecanism de revizuire în OACEM astfel încât să asigure consecvența și coerența cu actele legislative finale și cu actele de punere în aplicare a pachetului „Pregătiți pentru 55”;
22. invită Comisia să evite nivelurile excesive ale sarcinii probei și de justificare în noile orientări, pentru a evita birocrația și incertitudinea care ar împiedica atingerea obiectivelor de politică ale Pactului verde și a obiectivelor pentru 2030;
23. subliniază importanța crucială a menținerii și creării de locuri de muncă sustenabile și de calitate în contextul tranziției sustenabile;
24. invită Comisia să prevadă posibilitatea unor ajutoare de stat excepționale acolo unde alte părți ale orientărilor nu ar prevedea un astfel de sprijin, dar inovarea sprijinită va avea un impact pozitiv asupra societății sau economiei Europei, în conformitate cu obiectivele de politică ale Uniunii;
25. își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește schimburile dintre Comisie și statele membre cu privire la notificarea și aprobarea măsurilor naționale de ajutor de stat, precum și cu privire la criteriile utilizate pentru evaluarea conformității măsurilor naționale de ajutor de stat cu obiectivele și legislația UE în materie de mediu, biodiversitate și protecția climei; invită Comisia să abordeze această problemă, printre altele, prin publicarea calendarului etapelor procedurale din registrul ajutoarelor de stat, publicarea deciziei de notificare prealabilă și a scrisorilor adresate statelor membre atunci când măsurile propuse de acestea nu pot fi considerate ajutoare de stat, îmbunătățirea modelelor utilizate de statele membre pentru notificările privind ajutoarele de stat și îmbunătățirea evaluărilor de conformitate efectuate de Comisie;
26. reamintește că, în constatările sale în cauza ACCC/C/2015/128, adoptată la 17 martie 2021, Comitetul pentru examinarea respectării Convenției de la Aarhus (ACCC) a constatat că UE nu respectă articolul 9 alineatul (3) și alineatul (4) din Convenția de la Aarhus dat fiind că, în prezent, societatea civilă se află în imposibilitatea de a contesta deciziile privind ajutoarele de stat adoptate de Comisie în temeiul articolului 108 alineatul (2) din TFUE, care ar putea contraveni legislației UE în materie de mediu; invită Comisia și Consiliul să dea dovadă de un angajament deplin față de obligațiile internaționale ale UE privind justiția în domeniul mediului; încurajează Comisia să își respecte angajamentul asumat în declarația anexată la Regulamentul de la Aarhus revizuit de a evalua opțiunile disponibile pentru a răspunde constatărilor ACCC până la sfârșitul anului 2022 și să prezinte măsuri, dacă este cazul, până la sfârșitul anului 2023;
27. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.
- [1] JO L 350, 4.10.2021, p. 9.
- [2] JO L 328, 21.12.2018, p. 82.
- [3] JO L 328, 21.12.2018, p. 210.
- [4] JO L 158, 14.6.2019, p. 125.
- [5] JO L 158, 14.6.2019, p. 54.
- [6] JO L 328, 21.12.2018, p. 1.
- [7] JO L 198, 22.6.2020, p. 13.
- [8] JO L 264, 25.9.2006, p. 13.
- [9] Texte adoptate, P9_TA(2021)0240.
- [10] JO L 243, 9.7.2021, p. 1.