PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la Myanmar/Birmania – un an de la lovitura de stat
9.3.2022 - (2022/2581(RSP))
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B9‑0141/2022 (The Left)
B9‑0142/2022 (Verts/ALE)
B9‑0143/2022 (S&D)
B9‑0144/2022 (Renew)
B9‑0145/2022 (ECR)
B9‑0148/2022 (PPE)
Željana Zovko, Tomáš Zdechovský, Michael Gahler, David McAllister, Sandra Kalniete, Isabel Wiseler‑Lima, Tom Vandenkendelaere, José Manuel Fernandes, Gabriel Mato, Antonio López‑Istúriz White, Paulo Rangel, Luděk Niedermayer, Loránt Vincze, Sara Skyttedal, Janina Ochojska, Seán Kelly, Christian Sagartz, Arba Kokalari, Loucas Fourlas, Jiří Pospíšil, Peter Pollák, Stanislav Polčák, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Miriam Lexmann, David Lega, Stelios Kympouropoulos, Michaela Šojdrová, Krzysztof Hetman, Adam Jarubas, Ivan Štefanec, Vangelis Meimarakis, Vladimír Bilčík, Romana Tomc, Inese Vaidere, Lefteris Christoforou
în numele Grupului PPE
Pedro Marques, Andrea Cozzolino, Evin Incir
în numele Grupului S&D
Urmas Paet, Petras Auštrevičius, Izaskun Bilbao Barandica, Olivier Chastel, Dacian Cioloş, Vlad Gheorghe, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Svenja Hahn, Michal Šimečka, Ramona Strugariu, Hilde Vautmans, Dragoş Pîslaru
în numele Grupului Renew
Heidi Hautala
în numele Grupului Verts/ALE
Anna Fotyga, Karol Karski, Adam Bielan, Bogdan Rzońca, Elżbieta Kruk, Elżbieta Rafalska, Raffaele Fitto, Ryszard Czarnecki, Valdemar Tomaševski, Witold Jan Waszczykowski, Carlo Fidanza, Bert‑Jan Ruissen, Assita Kanko, Vincenzo Sofo
în numele Grupului ECR
Pernando Barrena Arza
în numele Grupului The Left
Fabio Massimo Castaldo
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Myanmar/Birmania – un an de la lovitura de stat
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Myanmar/Birmania, și anume rezoluțiile sale din 7 iulie 2016[1], 15 decembrie 2016[2] și 14 septembrie 2017 referitoare la Myanmar[3], în special la situația populației rohingya, cea din 14 iunie 2018 referitoare la situația refugiaților rohingya, în special situația dificilă a copiilor[4], cea din 13 septembrie 2018 referitoare la Myanmar, în special cazul jurnaliștilor Wa Lone și Kyaw Soe Oo[5], cea din 19 septembrie 2019 referitoare la Myanmar, în special situația populației rohingya[6], cea din 11 februarie 2021 referitoare la situația din Myanmar/Birmania[7] și cea din 7 octombrie 2021 referitoare la situația drepturilor omului în Myanmar, inclusiv situația grupurilor religioase și etnice[8],
– având în vedere Regulamentul (UE) 2022/238 al Consiliului din 21 februarie 2022 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Myanmar/Birmania[9],
– având în vedere concluziile Consiliului din 22 februarie 2021 referitoare la Myanmar/Birmania,
– având în vedere Decizia (PESC) 2021/711 din 29 aprilie 2021 a Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Myanmar/Birmania[10],
– având în vedere declarația comună din 1 februarie 2022 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în numele Uniunii Europene, și a miniștrilor de externe ai Albaniei, Australiei, Canadei, Noii Zeelande, Norvegiei, Republicii Coreea, Elveției, Regatului Unit și Statelor Unite privind prima aniversare a loviturii de stat militare din Myanmar/Birmania,
– având în vedere declarațiile Înaltului Reprezentant în numele UE din 31 ianuarie 2022 privind escaladarea continuă a violenței în Myanmar/Birmania, din 8 noiembrie și 6 decembrie 2021 privind situația din Myanmar/Birmania, din 13 octombrie 2021 privind sprijinirea activității trimisului special al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și din 30 aprilie 2021 privind rezultatul reuniunii liderilor ASEAN,
– având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă din 11 ianuarie 2022 privind cea mai recentă condamnare a consilierei de stat Daw Aung San Suu Kyi,
– având în vedere Orientările UE privind promovarea și protejarea libertății religiilor și a libertății convingerilor,
– având în vedere Consensul în cinci puncte al ASEAN din 24 aprilie 2021,
– având în vedere declarația președintelui ASEAN din 2 februarie 2022 referitoare la situația din Myanmar/Birmania,
– având în vedere declarația Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 23 septembrie 2021 referitoare la Myanmar/Birmania și declarația Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania din 22 septembrie 2021,
– având în vedere raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 16 septembrie 2021 privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania,
– având în vedere declarația Consiliului de Securitate al ONU din 29 decembrie 2021 privind situația din Myanmar/Birmania,
– având în vedere declarația de presă a Consiliului de Securitate al ONU din 2 februarie 2022 cu privire la situația din Myanmar/Birmania,
– având în vedere declarația atribuită purtătorului de cuvânt al Secretarului General al ONU din 30 ianuarie 2022 privind situația din Myanmar/Birmania,
– având în vedere declarația din 28 ianuarie 2022 a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului referitoare la situația din Myanmar/Birmania,
– având în vedere rapoartele Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului din Myanmar/Birmania, în special raportul din 22 februarie 2022, intitulat „Instrumentele atrocităților: transferurile de armament efectuate de statele membre ale ONU către armata din Myanmar/Birmania”,
– având în vedere încheierea, la 28 februarie 2022, a audierilor publice privind obiecțiile preliminare ridicate de Myanmar/Birmania în cauza referitoare la aplicarea Convenției pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid (Gambia / Myanmar/Birmania),
– având în vedere rezoluția 75/287 a Adunării Generale a ONU din 18 iunie 2021 referitoare la situația din Myanmar/Birmania,
– având în vedere raportul Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare din decembrie 2021 intitulat „Prezentare generală a nevoilor umanitare – Myanmar/Birmania”,
– având în vedere declarația din 27 decembrie 2021 atribuită Trimisului special al Secretarului General al ONU privind Myanmar/Birmania,
– având în vedere raportul Secretarului General al ONU privind situația drepturilor omului în cazul musulmanilor rohingya și al altor minorități din Myanmar/Birmania,
– având în vedere raportul din 2021 al Mecanismului de anchetă independent al ONU pentru Myanmar/Birmania,
– având în vedere raportul din 22 august 2019 al Misiunii internaționale independente de anchetă a ONU în Myanmar/Birmania privind violența sexuală și de gen în Myanmar/Birmania și impactul din perspectiva genurilor al conflictelor etnice din această țară,
– având în vedere rapoartele mecanismului de supraveghere al Organizației Internaționale a Muncii privind Myanmar/Birmania,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,
– având în vedere Convenția ONU din 1948 pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid,
– având în vedere articolul 25 din Pactul internațional din 1966 cu privire la drepturile civile și politice,
– având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât la 1 februarie 2021 armata din Myanmar/Birmania, cunoscută sub denumirea de „Tatmadaw”, încălcând grav constituția țării și rezultatele alegerilor din noiembrie 2020, i-a arestat pe președintele Win Myint, pe consiliera de stat Aung San Suu Kyi, precum și pe câțiva membri importanți ai guvernului, a preluat conducerea ramurilor legislativă, judiciară și executivă ale guvernului printr-o lovitură de stat și a declarat starea de urgență pe o perioadă de un an; întrucât, în august 2021, comandantul șef al juntei militare, Min Aung Hlaing, a anunțat că se autoproclamă prim-ministru și a anunțat că starea de urgență va fi prelungită până în august 2023; întrucât, potrivit constituției, numai Win Myint, în calitate de președinte al Myanmar/Birmaniei, poate declara starea de urgență;
B. întrucât, ca răspuns la lovitura de stat militară, au izbucnit proteste și demonstrații pașnice în diferite orașe din Myanmar/Birmania, care cereau revenirea la democrație; întrucât la demonstrații au participat diverse grupuri, inclusiv Mișcarea pentru nesupunere civică; întrucât forțele de securitate au aplicat o forță excesivă și letală împotriva demonstranților; întrucât rezistența populară a continuat, iar violența aplicată ca răspuns de Tatmadaw a crescut în fiecare zi;
C. întrucât, pentru a reprezenta dorințele democratice ale cetățenilor din Myanmar/Birmania, au fost constituite Comitetul de reprezentare a Pyidaungsu Hluttaw (CRPH) și guvernul de unitate națională (GUN);
D. întrucât, la 24 aprilie 2021, liderii ASEAN s-au întâlnit la Jakarta cu Min Aung Hlaing, comandantul șef al juntei militare, fiind atins un consens în cinci puncte; întrucât, până în prezent, junta militară nu a luat nicio măsură pentru a pune în aplicare acest consens în cinci puncte; întrucât, de la adoptarea consensului în cinci puncte, actele de violență s-au intensificat și au crescut dramatic;
E. întrucât, în mai 2021, junta militară a luat primele măsuri pentru a dizolva partidul politic al lui Aung San Suu Kyi, care se afla la guvernare înainte de lovitura de stat din februarie 2021; întrucât consiliera de stat Aung San Suu Kyi și președintele Win Myint rămân în închisoare și au primit primele sentințe dintr-o serie de acuzații aduse împotriva lor; întrucât Aung San Suu Kyi a fost inițial condamnată la patru ani de închisoare, termen redus ulterior la doi ani, dar i se aduc în total cel puțin douăsprezece capete de acuzare;
F. întrucât junta a comis omoruri, dispariții forțate, acte de tortură și violuri și alte acte criminale de violență sexuale; întrucât, începând cu 1 februarie 2021, au fost arestați ilegal sau plasați în arest la domiciliu numeroși politicieni, funcționari de stat, apărători ai drepturilor omului, reprezentanți ai societății civile, personalități religioase, protestatari pașnici și scriitori; întrucât cel mai recent comunicat de presă al Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 28 ianuarie 2022 afirmă că, de la lovitura de stat, cel puțin 1 500 de persoane au fost ucise și cel puțin 11 787 de persoane au fost arestate fără temei de către autoritățile militare; întrucât, la 21 ianuarie 2022, junta arestase 649 de membri ai Ligii Naționale pentru Democrație din opoziție, iar 14 au decedat în timpul detenției sau la scurt timp după reținere; întrucât, la 4 martie 2022, instanțele militare condamnaseră la moarte 84 de persoane; întrucât între februarie 2021 și ianuarie 2022 au avut loc cel puțin 4 924 de ciocniri și 1 724 de atacuri împotriva populației civile;
G. întrucât junta a vizat femeile prin execuții extrajudiciare, detenții arbitrare masive, agresiuni sexuale și violență de gen; întrucât peste 2 000 dintre persoanele deținute începând cu 1 februarie 2021 sunt femei; întrucât, în decembrie 2021, forțele de securitate ale juntei au ucis 94 de femei în timpul ofensivelor, interogatoriilor și manifestațiilor împotriva juntei;
H. întrucât sunt încălcate libertatea religiei și a convingerilor și alte drepturi ale omului în cazul minorităților religioase și etnice din Myanmar/Birmania; întrucât, de la începutul loviturii de stat, au fost documentate peste 35 de atacuri împotriva bisericilor și a altor lăcașuri de cult și a persoanelor religioase, inclusiv a creștinilor și musulmanilor;
I. întrucât armata și-a intensificat, în paralel, represiunea împotriva presei din Myanmar/Birmania, un număr tot mai mare de jurnaliști fiind arestați, deținuți și acuzați fără temei pentru a reduce la tăcere presa și a suprima libertatea de exprimare; întrucât junta recurge tot mai mult la instrumente de supraveghere și cenzură, aplicând restricții privind telecomunicațiile și internetul; întrucât, potrivit situației de la 21 ianuarie 2022, junta a arestat 120 de jurnaliști și a ucis trei alții, plasând Myanmar/Birmania pe locul al doilea în rândul țărilor din lume în care sunt încarcerați jurnaliști; întrucât armata a acuzat 12 canale de știri de infracțiuni și/sau le-a retras licențele;
J. întrucât, de la lovitura de stat, cel puțin 27 de activiști sindicali au fost uciși și 116 lucrători și sindicaliști au fost arestați; întrucât 16 organizații pentru drepturile lucrătorilor au fost declarate organizații ilegale, iar multe dintre acestea au fost nevoite să intre în clandestinitate pentru a se proteja; întrucât, la două săptămâni după lovitura de stat, armata a adus modificări semnificative Codului penal și Codului de procedură penală, care au devenit principalele dispoziții legale utilizate pentru a pune sub acuzare persoanele care se opun regimului militar, inclusiv liderii sindicali și apărătorii drepturilor lucrătorilor;
K. întrucât junta este compusă din aceleași forțe care au lansat genocidul în 2017 și care continuă să practice politici de genocid și segregare în raport cu populația rohingya; întrucât cei circa 600 000 de etnici rohingya aflați încă în statul Rakhine sunt supuși unor practici și politici discriminatorii sistematice, unor încălcări sistematice ale drepturilor lor fundamentale, sunt arestați fără temei, internați în tabere supraaglomerate pentru persoanele strămutate intern, aproape fără acces la educație și îngrijiri de sănătate; întrucât Legea privind cetățenia din Myanmar/Birmania declară etnicii rohingya ca fiind „alogeni” sau „rezidenți străini” și, prin urmare, îi lipsește de cetățenie, ceea ce agravează și mai mult situația lor precară; întrucât persecutarea minorității rohingya continuă, în ciuda numeroaselor apeluri ale comunității internaționale;
L. întrucât junta din Myanmar/Birmania refuză să investigheze în mod serios încălcările drepturilor omului comise împotriva populației rohingya și să îi tragă la răspundere pe autorii lor; întrucât autoritățile refuză să coopereze cu mecanismele ONU; întrucât acest lucru a determinat Curtea Penală Internațională să deschidă o anchetă specială privind situația minorității rohingya;
M. întrucât, din decembrie 2021, junta militară a majorat numărul atacurilor aeriene împotriva satelor din statele populate de minorități etnice, afectând tragic cel puțin 200 000 de civili; întrucât, potrivit ONU, în decembrie 2021 mai multe persoane neînarmate au fost ucise de armată, inclusiv cinci minori care au fost arși de vii;
N. întrucât Secretarul General al ONU a avertizat că „riscul unui conflict armat extins impune o abordare colectivă pentru a preîntâmpina o catastrofă de mari dimensiuni în inima Asiei de Sud-Est și dincolo de aceasta”;
O. întrucât peste 453 000 de persoane nou-strămutate, dintre care majoritatea sunt femei și copii, sunt încă blocate în zonele de conflict, pe lângă alte 370 400 de persoane care se aflau deja într-o situație de strămutare prelungită înainte de februarie 2021 și aproape un milion de refugiați din Myanmar/Birmania care se află în țările învecinate; întrucât ONU a estimat că în Myanmar/Birmania există 14,4 milioane de persoane care au nevoie de asistență umanitară, dintre care 5 milioane sunt copii, iar 13,3 milioane sunt persoane expuse riscului de insecuritate alimentară și foamete, față de 2,8 milioane înainte de lovitura de stat militară; întrucât, în decembrie 2021, Oficiul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare a publicat planul de răspuns umanitar pentru 2022, în care se afirmă că sunt necesare 826 de milioane USD pentru a ajuta cele 6,2 milioane de persoane care au nevoie de sprijin umanitar vital;
P. întrucât accesul la ajutoarele umanitare și distribuirea acestora au fost puternic limitate și împiedicate în mod intenționat de regim, care a distrus infrastructura în zonele care au nevoie de ajutoare, a arestat lucrători medicali, a lipsit pacienții de medicamente și de oxigen și a arestat și ucis lideri bisericești și voluntari locali care oferă sprijin umanitar;
Q. întrucât situația umanitară din Myanmar/Birmania a fost agravată și de gestionarea neglijentă de către juntă a crizei provocate de pandemia de COVID-19; întrucât armata a recurs la măsuri de combatere a COVID-19 pentru a reprima activiștii care susțin democrația, apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii; întrucât junta a închis spitale și a luat în colimator lucrătorii medicali, ceea ce a dus la prăbușirea sistemului de sănătate într-o perioadă în care numărul cazurilor de COVID-19 crește vertiginos în întreaga țară; întrucât trupele au distrus materiale și echipamente medicale și au ocupat zeci de unități medicale, ceea ce a determinat populația din Myanmar/Birmania să evite spitalele de teama de a fi reținuți sau împușcați; întrucât aglomerația din închisori și indiferența generală față de sănătatea deținuților au contribuit la creșterea numărului de cazuri de COVID-19;
R. întrucât armata Tatmadaw și generalii săi obțin ilegal fonduri prin vânzarea ilegală de cherestea, pietre prețioase, gaze și țiței și se confruntă cu numeroase acuzații de corupție; întrucât nu există încă măsuri adecvate de diligență necesară pentru a determina sursele pietrelor prețioase pe care le cumpără companiile și consumatorii europeni; întrucât veniturile din gaze sunt cea mai mare sursă de venit în valută a armatei, însumând aproximativ un miliard USD anual sub formă de taxe, impozite, redevențe, onorarii, tarife și alte profituri; întrucât 19 bănci care operează la nivel internațional au investit peste 65 miliarde USD în 18 companii care au legături comerciale directe și de mult timp fie cu armata din Myanmar/Birmania, fie cu entități de stat pe care armata încearcă să le controleze ca urmare a loviturii de stat;
S. întrucât, la 21 februarie 2022, UE a anunțat adoptarea de sancțiuni suplimentare împotriva unor persoane fizice și entități pentru implicarea lor în încălcări grave ale drepturilor omului în Myanmar/Birmania; întrucât Myanmar Oil and Gas Enterprise (MOGE), una dintre entitățile incluse pe listă, este o companie de stat care a intrat sub controlul juntei militare de la lovitura de stat de anul trecut; întrucât pe baza unei derogări de la regimul de sancțiuni se permite în mod explicit operatorilor de petrol și gaze din UE care rămân în Myanmar/Birmania să continue să desfășoare tranzacții financiare cu MOGE;
T. întrucât junta militară primește avioane de luptă și vehicule blindate din China și Rusia; întrucât acestea au fost utilizate împotriva populației civile de la lovitura de stat de anul trecut; întrucât Serbia a autorizat exportul de rachete și artilerie pentru armata din Myanmar/Birmania; întrucât China și Rusia au depus numeroase eforturi politice, militare și economice menite să legitimeze junta; întrucât ambele țări au legături cu forțele armate din Myanmar/Birmania, fiind cei mai mari furnizori de arme către această țară; întrucât ambele țări au blocat în mod repetat încercările din cadrul Consiliului de Securitate al ONU de a conveni asupra unor declarații privind situația din Myanmar/Birmania;
U. întrucât junta din Myanmar/Birmania și-a exprimat sprijinul pentru războiul lui Putin împotriva Ucrainei;
V. întrucât Raportorul special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania a indicat într-o declarație oficială că atacurile masive și sistematice ale armatei împotriva populației țării se pot constitui în crime împotriva umanității și crime de război în temeiul dreptului internațional; întrucât Raportorul special al ONU a declarat în mod explicit că plănuitorii și autorii loviturii de stat și ai acestor încălcări ar trebui să fie trași la răspundere;
W. întrucât, până în prezent, Comisia nu a lansat încă o anchetă în temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind SGP[11] în vederea suspendării preferințelor comerciale de care beneficiază Myanmar/Birmania, astfel cum a solicitat oficial Parlamentul, cu o largă majoritate, în iunie 2018, în septembrie 2018, în septembrie 2019, în februarie 2021 și în octombrie 2021,
1. condamnă cu fermitate lovitura de stat din 1 februarie 2021 executată de Tatmadaw sub conducerea comandantului suprem Min Aung Hlaing și atrocitățile îngrozitoare care au urmat, uciderile în masă și încălcările pe scară largă ale drepturilor omului împotriva populației din Myanmar/Birmania;
2. invită Tatmadaw să respecte pe deplin rezultatul alegerilor democratice din noiembrie 2020, să reinstituie guvernul civil și să pună capăt stării de urgență; sprijină Comitetul de reprezentare a Pyidaungsu Hluttaw (CRPH), guvernul de uniune națională și Consiliul consultativ național de unitate (NUCC), ca fiind singurii reprezentanți legitimi ai dorințelor democratice ale poporului din Myanmar/Birmania;
3. solicită armatei din Myanmar/Birmania să înceteze imediat toate violențele și atacurile împotriva poporului din Myanmar/Birmania, în toate zonele țării, să îi elibereze pe Aung San Suu Kyi și pe toți ceilalți prizonieri politici, inclusiv pe liderii religioși, imediat și necondiționat, și să ia măsuri pentru a stabili o cale către dialog și reconciliere cu toate părțile implicate, inclusiv cu guvernul de uniune națională, cu Comitetul de reprezentare a Pyidaungsu Hluttaw (CRPH) și cu reprezentanții tuturor grupurilor etnice implicate, asigurând totodată respectarea deplină a libertăților fundamentale de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică, precum și a libertății religioase sau de convingere;
4. este revoltat de crimele comise de Tatmadaw împotriva grupurilor etnice și religioase din Myanmar/Birmania; condamnă cu fermitate atacurile comise de Tatmadaw în statele Kayin, Kayah, Kachin, Shan și Chin și în regiunile Magwe și Sagaing, care au cauzat strămutări masive, decese în rândul civililor, printre care și copii, distrugerea clădirilor religioase și alte încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului umanitar;
5. condamnă din nou aceste încălcări ale drepturilor omului și atacurile sistematice și pe scară largă împotriva populației rohingya; subliniază că UE va continua să monitorizeze îndeaproape acțiunile conducerii militare împotriva minorităților din țară, inclusiv a minorității rohingya;
6. condamnă persecutarea creștinilor din țară; îndeamnă Tatmadaw să înceteze uciderea și arestarea creștinilor și să pună capăt bombardării și atacării bisericilor; subliniază că comunitatea internațională și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la vizarea violentă a comunităților creștine din Myanmar/Birmania;
7. condamnă orice utilizare de către juntă a violenței împotriva cetățenilor săi, precum și alte forme de hărțuire, în special împotriva apărătorilor drepturilor omului, activiștilor societății civile și jurnaliștilor; regretă restricțiile privind dreptul la libertatea de exprimare și alte drepturi ale omului; îndeamnă junta să elimine toate restricție privind telecomunicațiile și internetul, inclusiv blocarea site-urilor de mass-media independente și a platformelor de comunicare socială;
8. condamnă cu fermitate și respinge toate actele de violență sexuală și de gen comise de armată ca parte a unei strategii deliberate de intimidare, terorizare și pedepsire a populației civile, inclusiv a minorităților etnice; condamnă toate formele de violență împotriva femeilor, ce constituie o încălcare gravă a drepturilor omului și a demnității femeilor și fetelor;
9. condamnă creșterea numărului de încălcări ale drepturilor lucrătorilor, în special în sectorul confecțiilor, precum și atacurile și abuzurile împotriva sindicatelor și a apărătorilor drepturilor lucrătorilor; cere încetarea imediată a violenței împotriva lucrătorilor și a sindicatelor, precum și protejarea drepturilor sindicatelor și ale membrilor acestora, inclusiv a dreptului de a funcționa liber;
10. condamnă atacurile comise de autoritățile militare împotriva lucrătorilor din domeniul sănătății și a unităților medicale, precum și răspunsul acestora la pandemia de COVID-19; îndeamnă junta să restabilească o strategie de limitare a răspândirii virusului și un sistem de depistare a contacților și să se asigure că populația are acces la servicii de sănătate și la vaccinuri; solicită Comisiei să își intensifice sprijinul în acest sens, inclusiv prin furnizarea de doze de vaccinuri împotriva COVID-19, și să garanteze că acestea ajung la cetățenii din Myanmar/Birmania;
11. regretă faptul că Consiliul de Securitate al ONU nu a reușit să discute un proiect de rezoluție privind Myanmar/Birmania și invită statele membre ale UE și Serviciul European de Acțiune Externă să intensifice presiunea asupra Consiliului de Securitate al ONU pentru a se ajunge la unitate privind adoptarea de sancțiuni specifice, inclusiv interdicții de călătorie la nivel mondial și înghețarea activelor impuse conducătorilor juntei și conglomeratelor deținute de forțele militare, privind impunerea unui embargo cuprinzător asupra armelor împotriva Myanmarului/Birmania și privind suspendarea tuturor actelor directe și indirecte de furnizare, vânzare sau transfer de arme și de produse cu dublă utilizare, muniții și alte echipamente militare și de securitate, precum și suspendarea furnizării de instruire sau de alte tipuri de asistență militară și de securitate; invită statele membre și țările asociate să mențină embargoul asupra furnizării, vânzării și transferării directe și indirecte, inclusiv asupra tranzitului, expedierii și brokerajului, ale tuturor armelor, munițiilor și altor echipamente și sisteme militare, de securitate și de supraveghere, precum și asupra furnizării de instruire, întreținere și alte tipuri de asistență militară și de securitate; subliniază necesitatea investigării suplimentare a situației de către Curtea Penală Internațională;
12. condamnă cu fermitate furnizarea de către China, Rusia și Serbia de arme și echipamente militare către Tatmadaw; subliniază că țările precum China, Rusia și Serbia, care furnizează arme în Myanmar/Birmania sunt direct responsabile pentru atrocitățile comise cu aceste arme;
13. condamnă cu fermitate sprijinul acordat de junta din Myanmar/Birmania pentru războiul ilegal pe care Rusia îl duce în Ucraina;
14. consideră că consensul în cinci puncte de la ASEAN nu a condus încă la niciun rezultat; invită ASEAN, membrii săi și, în special, trimisul său special în Myanmar/Birmania să facă uz mai proactiv de rolul lor special în Myanmar/Birmania, să coopereze cu trimisul special al ONU și să colaboreze cu toate părțile implicate, în special cu guvernul de uniune națională și cu reprezentanții societății civile, în special femeile și grupurile etnice, pentru a promova cel puțin aplicarea efectivă și semnificativă a consensului în cinci puncte, în vederea soluționării durabile și democratice a crizei actuale în viitorul apropiat; regretă vizita pe care prim-ministrul cambodgian, Hun Sen, a făcut-o conducătorului militar a Myanmarului/Birmania, Min Aung Hlaing, la 7 ianuarie 2022, care, fiind prima vizită pe care un șef de guvern o face juntei de la lovitura de stat, a conferit legitimitate juntei;
15. îndeamnă toate părțile implicate în criza din Myanmar/Birmania să faciliteze accesul sigur și neîngrădit la asistență umanitară și să acorde acces lucrătorilor umanitari; invită Comisia să renunțe la relațiile de lucru cu junta în ceea ce privește furnizarea de asistență umanitară, împiedicând-o să transforme ajutorul umanitar în armă; cere Comisiei să redirecționeze și să sporească ajutorul umanitar, inclusiv asistența medicală, prin canale transfrontaliere, rețele umanitare locale, furnizori de servicii etnice și organizații ale societății civile și comunitare; solicită Comisiei să analizeze modul în care proiectele de dezvoltare pot fi realizate împreună cu aceste grupuri și să direcționeze asistența pentru dezvoltare în consecință;
16. condamnă actele de respingere la frontieră înapoi în Myanmar/Birmania a refugiaților de către țările învecinate, ceea ce încalcă principiul nereturnării; invită țările învecinate, în special Thailanda, India și China, să asigure accesul refugiaților care trec frontiera; invită aceste guverne să se asigure că organizațiilor umanitare și organizațiilor societății civile locale li se permite accesul în zonele cu persoane strămutate intern de-a lungul granițelor lor cu Myanmar/Birmania;
17. invită UE, statele sale membre și comunitatea internațională să își îndeplinească de urgență obligațiile financiare incluse în Planul de răspuns umanitar al ONU pentru Myanmar/Birmania din 2021;
18. salută cele patru runde de sancțiuni aplicate de UE pentru lovitura de stat militară și represiunea care a urmat acesteia; îndeamnă Consiliul să includă Consiliul administrativ al statului (SAC) ca entitate, în locul membrilor săi individuali, pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor care fac obiectul unor măsuri restrictive; salută decizia UE de a adăuga MOGE pe lista entităților sancționate; invită Consiliul să anuleze derogarea care le permite în mod explicit operatorilor de petrol și gaze din UE care rămân în Myanmar/Birmania să desfășoare în continuare tranzacții financiare cu MOGE și îndeamnă statele membre să se abțină de la punerea în aplicare a derogării; îndeamnă Comisia și statele membre ale UE să se asigure că retragerea companiilor europene care respectă sancțiunile nu aduce beneficii juntei, în conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, inclusiv clarificându-se faptul că acțiunile companiilor nu pot fi vândute sau transferate către MOGE sau către alte companii controlate de juntă, în cadrul procesului de aplicare a sancțiunilor; subliniază că este esențial să se continue coordonarea internațională cu jurisdicțiile care împărtășesc aceeași viziune; invită, de asemenea, Consiliul ca, într-o nouă rundă de sancțiuni, să vizeze rezervele băncii centrale; subliniază că acest lucru ar necesita înghețarea activelor și interzicerea transferurilor financiare internaționale ale celor două bănci deținute de stat, Banca de Comerț Exterior din Myanmar/Birmania și Banca Comercială și de Investiții din Myanmar/Birmania;
19. îndeamnă UE și statele sale membre să exploreze toate căile de justiție și tragere la răspundere pentru crimele internaționale grave comise de forțele de securitate, inclusiv pentru crimele împotriva umanității comise în urma loviturii de stat, precum și pentru crimele împotriva umanității, crimele de război și actele de genocid comise în Rakhine și în alte state etnice pe o perioadă de decenii, sprijinind o sesizare a CPI efectuată de către Consiliul de Securitate al ONU cu privire la situație, sprijinind în mod oficial cazul înaintat de Gambia împotriva Myanmar/Birmania în fața Curții Internaționale de Justiție cu privire la Convenția privind genocidul și continuându-se să se asigure că mecanismul de anchetă independent privind Myanmar/Birmania este finanțat și sprijinit integral;
20. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape dacă ar trebui lansată o anchetă privind retragerea din sistemul „Totul în afară de arme”, cu scopul de a suspenda preferințele comerciale de care beneficiază Myanmar/Birmania în anumite sectoare, în special întreprinderile care aparțin membrilor armatei din Myanmar/Birmania, și să informeze Parlamentul în mod corespunzător cu privire la măsurile care trebuie luate;
21. subliniază că companiile locale și multinaționale care își desfășoară activitatea în Myanmar/Birmania trebuie să respecte drepturile omului și să nu îi mai susțină pe autorii abuzurilor; îndeamnă ferm, în acest sens, companiile cu sediul în UE să se asigure că nu au legături cu forțele de securitate din Myanmar/Birmania, cu membri ai acestora sau cu entități deținute sau controlate de ei și că nu contribuie, direct sau indirect, la reprimarea democrației și a drepturilor omului de către armată;
22. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție președintelui legitim și guvernului de uniune națională din Myanmar/Birmania, Comitetului de reprezentare a Pyidaungsu Hluttaw, consilierului de stat din Myanmar/Birmania, armatei Tatmadaw, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, statelor membre ale ASEAN, Secretarului General al ASEAN, Comisiei interguvernamentale a ASEAN pentru drepturile omului, Secretarului General al ONU, Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania, Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați și Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.
- [1] JO C 101, 16.3.2018, p. 134.
- [2] JO C 238, 6.7.2018, p. 112.
- [3] JO C 337, 20.9.2018, p. 109.
- [4] JO C 28, 27.1.2020, p. 80.
- [5] JO C 433, 23.12.2019, p. 124.
- [6] JO C 171, 6.5.2021, p. 12.
- [7] JO C 465, 17.11.2021, p. 135.
- [8] Texte adoptate, P9_TA(2021)0417.
- [9] JO L 40, 21.2.2022, p. 8.
- [10] JO L 147, 30.4.2021, p. 17.
- [11] Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare. JO L 303, 31.10.2012, p. 1.