Propunere comună de rezoluţie - RC-B9-0197/2022/REV1Propunere comună de rezoluţie
RC-B9-0197/2022/REV1
Parlamentul European

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022, inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora

6.4.2022 - (2022/2560(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B9‑0197/2022 (Verts/ALE)
B9‑0200/2022 (PPE)
B9‑0203/2022 (Renew)
B9‑0210/2022 (S&D)
B9‑0211/2022 (ECR)

Michael Gahler, Rasa Juknevičienė, Željana Zovko, David McAllister, Paulo Rangel, Siegfried Mureşan, Sandra Kalniete, Jerzy Buzek, Andrius Kubilius, Radosław Sikorski, Vangelis Meimarakis, Traian Băsescu, Andrzej Halicki, Daniel Caspary, Isabel Wiseler‑Lima, Antonio López‑Istúriz White, Peter van Dalen, Vladimír Bilčík, Gheorghe‑Vlad Nistor, Andrey Kovatchev, David Lega, Alexander Alexandrov Yordanov, Miriam Lexmann, Anna‑Michelle Asimakopoulou, Eugen Tomac, Tomasz Frankowski, Liudas Mažylis, Ewa Kopacz, Janina Ochojska, Michaela Šojdrová, Aušra Maldeikienė, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Milan Zver, Stelios Kympouropoulos, Inese Vaidere, Ioan‑Rareş Bogdan, Vasile Blaga, Daniel Buda, Cristian‑Silviu Buşoi, Gheorghe Falcă, Mircea‑Gheorghe Hava, Marian‑Jean Marinescu, Dan‑Ştefan Motreanu, Sunčana Glavak, Arba Kokalari
în numele Grupului PPE
Iratxe García Pérez, Marek Belka, Pedro Marques, Tonino Picula
în numele Grupului S&D
Luis Garicano, Barry Andrews, Petras Auštrevičius, Vlad Gheorghe, Bernard Guetta, Nathalie Loiseau, Urmas Paet, Frédérique Ries, Ramona Strugariu, Dragoş Tudorache, Hilde Vautmans, Stéphanie Yon‑Courtin, Ilhan Kyuchyuk
în numele Grupului Renew
Viola Von Cramon‑Taubadel
în numele Grupului Verts/ALE
Raffaele Fitto, Anna Fotyga, Karol Karski, Dace Melbārde, Roberts Zīle, Alexandr Vondra, Adam Bielan, Angel Dzhambazki, Dominik Tarczyński, Jacek Saryusz‑Wolski, Jadwiga Wiśniewska, Kosma Złotowski, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Elżbieta Rafalska, Bogdan Rzońca, Ryszard Czarnecki, Elżbieta Kruk, Hermann Tertsch, Valdemar Tomaševski
în numele Grupului ECR
Manon Aubry, Dimitrios Papadimoulis, Petros Kokkalis, Silvia Modig, Elena Kountoura, Fabio Massimo Castaldo, Jaak Madison, Nikolaj Villumsen


Procedură : 2022/2560(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
RC-B9-0197/2022
Texte depuse :
RC-B9-0197/2022
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

Rezoluția Parlamentului European referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022, inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora

(2022/2560(RSP))

 

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și Ucraina, în special cea din 16 decembrie 2021 referitoare la situația de la frontiera Ucrainei și din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia[1] și cea din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei[2],

– având în vedere declarațiile privind Ucraina ale liderilor Parlamentului European din 16 și 24 februarie 2022,

– având în vedere declarația făcută la 24 februarie 2022 de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în numele UE privind invadarea Ucrainei de către forțele armate ale Federației Ruse,

– având în vedere declarația Președintelui Consiliului European și ale Președintei Comisiei din 24 februarie 2022 privind agresiunea militară fără precedent și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei,

– având în vedere Declarația de la Versailles din 11 martie 2022,

– având în vedere concluziile Consiliului European din 25 martie 2022,

– având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, făcută în numele UE la 4 aprilie 2022, cu privire la atrocitățile ruse comise în Bucea și în alte orașe ucrainene,

– având în vedere deciziile luate de Consiliu privind sancțiunile și măsurile restrictive împotriva Rusiei, care includ măsuri diplomatice, măsuri restrictive individuale, cum ar fi înghețarea activelor și restricții de călătorie, restricții privind relațiile economice cu Crimeea și Sevastopol și cu zonele necontrolate de guvern din Donețk și Luhansk, sancțiuni economice, restricții privind mass-media și restricții privind cooperarea economică,

– având în vedere principiile de la Nürnberg elaborate de Comisia de drept internațional a ONU, care stabilesc ceea ce constituie o crimă de război,

– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),

– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

– având în vedere Convenția de la Geneva și protocoalele adiționale la aceasta,

– având în vedere Actul final de la Helsinki și documentele ulterioare,

– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 2 martie 2022 referitoare la agresiunea împotriva Ucrainei și Rezoluția din 24 martie 2022 referitoare la consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei,

– având în vedere Convenția ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid,

– având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție a ONU din 16 martie 2022,

– având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile de securitate, documentul de la Viena și protocoalele adiționale la acesta,

– având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, în concordanță cu Carta ONU și cu principiile dreptului internațional, în relațiile lor internaționale toate statele se bucură de egalitate suverană și „se vor abține, în relațiile lor internaționale de a recurge la amenințarea cu forța sau la folosirea ei fie împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a vreunui stat”; întrucât Federația Rusă desfășoară un război ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei începând cu 24 februarie 2022 și întrucât, la 16 martie 2022, Curtea Internațională de Justiție a ordonat Federației Ruse „să își suspende imediat operațiunile militare pe teritoriul Ucrainei”;

B. întrucât mii de civili ucraineni și-au pierdut viața sau au fost răniți în timpul agresiunii și invaziei Rusiei începând cu 24 februarie 2022, în timp ce aproape 6,5 milioane de cetățeni ucraineni au fost strămutați în interiorul țării și peste 4 milioane au fugit în țările învecinate, la care se adaugă peste 14 000 de persoane, militari și civili, care și-au pierdut viața în ultimii opt ani ca urmare a ocupării Crimeii de către Federația Rusă și a conflictului generat de aceasta în estul Ucrainei;

C. întrucât războiul din Ucraina continuă să curme vieți nevinovate la o lună de la începerea agresiunii ruse; întrucât atrocitățile comise de trupele rusești au atins un nou nivel de josnicie duminică, 3 aprilie 2022, când au fost descoperite corpuri de civili, bărbați și femei, aruncate pe străzile din Bucea, un oraș inaccesibil armatei ucrainene timp de aproape o lună; întrucât aceste fapte justifică în mod clar înființarea unei comisii internaționale care să investigheze toate crimele comise de armata rusă de la începutul războiului;

D. întrucât armata rusă continuă bombardamentele și atacurile aeriene la întâmplare asupra zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, precum spitale, școli și creșe, care au dus la distrugerea completă sau aproape completă a orașelor Mariupol, Volnovaha, dar și a altor orașe și sate;

E. întrucât Ucraina a arătat până acum niveluri extraordinare de rezistență și nu a permis Rusiei să își realizeze obiectivul inițial de a ocupa întreaga țară;

F. întrucât Comisia a propus și a anunțat noi sancțiuni la 5 aprilie 2022 și lucrează la pachete suplimentare de sancțiuni; întrucât primele sancțiuni ale UE împotriva Federației Ruse au fost impuse în martie 2014 în urma anexării ilegale a Crimeii în 2014 și întrucât ultimul pachet de sancțiuni a fost adoptat la 15 martie 2022 în urma invaziei neprovocate și nejustificate a Ucrainei de către Rusia, lansată la 24 februarie 2022; întrucât UE a adoptat, de asemenea, sancțiuni împotriva Belarusului ca răspuns la implicarea sa în agresiunea și invazia rusă;

G. întrucât sancțiunile au efect, dar achizițiile UE de combustibili fosili din Rusia oferă în continuare regimului mijloace care contribuie la finanțarea războiului;

H. întrucât UE plătește Rusiei până la 800 de milioane EUR pe zi pentru furnizarea de combustibili fosili, sumă care se ridică anual la aproape 300 de miliarde EUR;

I. întrucât studiile academice[3] arată că interzicerea importurilor de combustibili fosili din Rusia ar avea un impact asupra creșterii economice a UE echivalent cu pierderi estimate la mai puțin de 3 % din PIB, în timp ce pierderile potențiale pentru economia rusă s-ar ridica la 30 % din PIB și ar permite oprirea agresiunii ruse;

J. întrucât președinta Metsola s-a adresat Verhovna Rada la 1 aprilie 2022 și s-a întâlnit cu președintele și prim-ministrul Ucrainei și cu liderii facțiunilor politice în numele Parlamentului European,

1. condamnă în termenii cei mai fermi cu putință războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și implicarea Belarusului în acest război și solicită Rusiei să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina și să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul recunoscut la nivel internațional al Ucrainei; este alături de poporul ucrainean, îndurerat de pierderi și de suferință;

2. subliniază că agresiunea și invazia militare constituie o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a Convenției de la Geneva și a protocoalelor suplimentare la aceasta și a Cartei ONU, și invită Federația Rusă să revină la îndeplinirea responsabilităților unui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU în menținerea păcii și securității și la respectarea angajamentelor asumate în temeiul Actului final de la Helsinki, al Cartei de la Paris pentru o nouă Europă și al Memorandumului de la Budapesta; consideră că invazia Rusiei în Ucraina constituie un atac nu numai împotriva unei țări suverane, dar și împotriva principiilor și mecanismului de cooperare și securitate în Europa și a ordinii internaționale bazate pe norme, așa cum este definită în Carta ONU;

3. își exprimă revolta și indignarea față de atrocitățile semnalate, inclusiv violarea și executarea civililor, strămutarea forțată, jefuirea și atacarea infrastructurii civile, cum ar fi spitalele, unitățile medicale, școlile, adăposturile și ambulanțele, precum și împușcarea civililor care încearcă să fugă din zonele de conflict prin coridoarele umanitare convenite în prealabil cu acordul forțelor armate ruse într-o serie de orașe ucrainene ocupate, precum Bucea; insistă ca autorii crimelor de război și ai altor încălcări grave ale drepturilor, precum și oficialii guvernamentali și liderii militari responsabili să fie fi trași la răspundere; sprijină pe deplin ancheta lansată de procurorul CPI privind crimele de război și crimele împotriva umanității, precum și activitatea Comisiei de anchetă a Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; solicită instituțiilor UE să ia toate măsurile necesare pe lângă instituțiile și procedurile internaționale și la CPI sau alte tribunale sau instanțe internaționale competente pentru a urmări în justiție acțiunile lui Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko drept crime de război și crime împotriva umanității și să participe activ la anchetarea acestora; solicită înființarea unui tribunal special al ONU pentru crimele din Ucraina; consideră că ar fi oportun să se folosească mecanismul internațional, imparțial și independent pentru a sprijini toate anchetele internaționale privind crimele de război comise în Ucraina; invită statele membre și UE să își consolideze capacitatea de a combate în mod eficace impunitatea celor care au comis crime de război sau au participat la acestea;

4. reiterează faptul că livrările de arme trebuie să continue și să fie intensificate pentru a permite Ucrainei să se apere cât mai bine; își reiterează sprijinul pentru orice ajutor de apărare acordat forțelor armate ucrainene, oferit în mod individual de statele membre și în mod colectiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace (IEP); salută decizia de a majora asistența acordată Ucrainei prin intermediul IEP cu încă 500 de milioane EUR și cere o creștere suplimentară a contribuțiilor concrete pentru a întări urgent capacitățile de apărare ale Ucrainei, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul IEP;

5. solicită crearea unor coridoare umanitare sigure pentru evacuarea civililor care fug din calea bombardamentelor și pentru consolidarea rețelelor de ajutor umanitar ale UE în Ucraina (cu combustibili, alimente, medicamente, apă potabilă, generatoare de energie și campinguri mobile); sugerează Comisiei să introducă scheme de ajutor inter pares pentru Ucraina, pentru a spori eficacitatea asistenței;

6. subliniază că reacția UE și angajamentul său politic trebuie să răspundă provocării ostile și să corespundă eforturilor partenerilor noștri ucraineni care împărtășesc aceeași viziune, care luptă și se sacrifică pentru valorile și principiile europene, a căror importanță depășește calitatea de membru a UE;

7. își exprimă solidaritatea neclintită cu poporul ucrainean și aspirațiile sale puternice de a-și transforma țara într-un stat european democratic și prosper; recunoaște voința Ucrainei de a se implica în proiectul european, așa cum a fost exprimată prin cererea sa de aderare la UE, depusă la 28 februarie 2022; invită din nou instituțiile UE să acționeze pentru a acorda Ucrainei statutul de țară candidată la UE, ca un semnal politic clar al angajamentului lor, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe baza meritelor și, între timp, să continue să depună eforturi pentru integrarea Ucrainei în piața unică a UE, în conformitate cu Acordul de asociere; salută Declarația de la Versailles a Consiliului European, în care se afirmă că Ucraina este membru al familiei noastre europene;

8. condamnă cu fermitate retorica rusă care sugerează o posibilă recurgere la utilizarea armelor de distrugere în masă de către Federația Rusă și subliniază că orice astfel de desfășurare ar fi inacceptabilă și ar avea consecințe grave; condamnă, de asemenea, preluarea de către forțele ruse a instalațiilor și siturilor nucleare active sau dezafectate de pe teritoriul Ucrainei, subliniind că buna gestionare a acestor instalații este o chestiune esențială de sănătate pentru întreaga regiune; subliniază rolul esențial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică în asigurarea securității instalațiilor nucleare din Ucraina; sprijină solicitarea autorităților ucrainene adresată Consiliului de Securitate al ONU de a lua imediat măsuri pentru a demilitariza zona de izolare a centralei nucleare de la Cernobîl și de a permite AIEA să preia imediat controlul deplin asupra centralei nucleare;

9. salută adoptarea rapidă a sancțiunilor de către Consiliu și laudă unitatea instituțiilor UE și a statelor membre ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum și nivelul ridicat de coordonare între țările G7; invită toți partenerii, în special țările candidate și potențial candidate la UE, să se alinieze la pachetele de sancțiuni; salută nou-înființatul grup operativ „Russian Elites, Proxies și Oligarchs” (elitele ruse, reprezentanții lor și oligarhii ruși), al cărui scop este coordonarea activității UE, a G7 și a Australiei privind sancțiunile împotriva oligarhilor ruși și belaruși; invită Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia să își intensifice acțiunile de informare în țările care nu s-au alăturat încă UE în adoptarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse, folosind influența UE și întreaga gamă de instrumente disponibile în acest scop și furnizând asistență dacă este necesar; regretă nealinierea anumitor țări candidate la UE la sancțiunile UE; cere stabilirea unui plan clar de acțiune față de țările din afara UE care facilitează ocolirea sancțiunilor de către Federația Rusă; îndeamnă Consiliul să adopte noi sancțiuni și mai severe, care să reflecte escaladarea continuă a agresiunii Rusiei și atrocitățile șocante comise de forțele militare ruse, ce constituie în mod incontestabil crime de război;

10. invită liderii UE și liderii altor state să excludă Rusia din G20 și din alte organizații multilaterale de cooperare, cum ar fi Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Interpol, Organizația Mondială a Comerțului, UNESCO și altele, ceea ce ar fi un semn important că comunitatea internațională nu va reveni la relațiile obișnuite cu statul agresor;

11. subliniază că implementarea deplină și efectivă a sancțiunilor existente de către întreaga UE și de către aliații internaționali ai UE trebuie să fie o prioritate în prezent; invită statele membre să identifice și, dacă este necesar, să creeze rapid un temei juridic pentru a asigura fără întârziere respectarea deplină și efectivă a sancțiunilor în jurisdicțiile naționale; invită Comisia și autoritățile de supraveghere ale UE să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare efectivă și cuprinzătoare a tuturor sancțiunilor UE de către statele membre și să combată orice practici de eludare a acestora;

12. îndeamnă statele membre să se asigure că penalizările naționale pentru încălcarea sancțiunilor UE sunt eficace, proporționale și disuasive; salută anunțarea unui registru de informații privind sancțiunile și a unei foi de parcurs (inclusiv criterii și un calendar) pentru a trece de la detectarea nerespectării sistematice a sancțiunilor UE la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene;

13. invită Consiliul să impună sancțiuni suplimentare personalităților publice care fac propagandă agresivă în Rusia în sprijinul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei;

14. cere să se mărească eficacitatea sancțiunilor existente, printre altele prin excluderea, în coordonare cu partenerii internaționali ai UE care împărtășesc aceeași viziune, a tuturor băncilor din Federația Rusă din sistemul SWIFT și prin interzicerea intrării în apele teritoriale ale UE și a debarcării în porturile UE a tuturor navelor maritime sub pavilion rus, înregistrate, deținute, închiriate, exploatate de Rusia, a tuturor navelor care provin din sau se îndreaptă spre un port rusesc sau a tuturor navelor care au vreo legătură cu Rusia, inclusiv Sovcomflot; solicită interzicerea transportului rutier de mărfuri dinspre și înspre teritoriul Rusiei și Belarusului și sugerează extinderea interdicției de export la livrările care au fost contractate înainte de intrarea în vigoare a sancțiunilor, dar care nu au fost încă finalizate în totalitate; cere introducerea unor sancțiuni secundare împotriva tuturor entităților înregistrate în UE și în țările terțe care ajută regimurile rus și belarus să eludeze sancțiunile;

15. solicită un embargo total și imediat asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și cât mai rapid posibil asupra importurilor de gaze din Rusia, abandonarea completă a Nordstream 1 și 2 și prezentarea unui plan care să asigure în continuare securitatea aprovizionării cu energie a UE pe termen scurt; invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre să stabilească un plan de acțiune cuprinzător pentru UE în ceea ce privește sancțiunile suplimentare și să comunice în mod clar cu privire la măsurile de limitare a sancțiunilor în cazul în care Rusia ia măsuri în vederea restabilirii independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei;

16. subliniază, încă o dată, importanța diversificării resurselor energetice, a tehnologiilor și a rutelor de aprovizionare, pe lângă investițiile suplimentare în eficiența energetică, energia din surse regenerabile, soluțiile de stocare a gazelor și a energiei electrice și investițiile pe termen lung sustenabile, în conformitate cu Pactul verde european; subliniază că este important să se asigure aprovizionarea cu energie din partea partenerilor comerciali ai UE prin intermediul acordurilor de liber schimb existente și viitoare, pentru a reduce și mai mult dependența UE de Rusia, în special în domeniul materiilor prime; solicită, de asemenea, crearea la nivelul UE a unor rezerve strategice comune de energie și a unor mecanisme de achiziționare a energiei, cu scopul de a mări securitatea energetică, reducând în același timp dependența energetică externă și volatilitatea prețurilor; solicită demararea lucrărilor pentru crearea unei uniuni a gazelor naturale, bazată pe achiziții comune de gaze de către statele membre;

17. îndeamnă statele membre să pună capăt colaborării cu întreprinderile ruse în proiecte nucleare existente și noi, inclusiv în Finlanda, Ungaria și Bulgaria, proiecte în care experții ruși pot fi înlocuiți cu experți din vest, precum și să elimine treptat utilizarea serviciilor Rosatom; solicită încetarea cooperării științifice cu companiile energetice rusești, cum ar fi Rosatom, și cu alte entități științifice ruse relevante; solicită ca sancțiunile împotriva Belarusului să le reflecte pe cele introduse împotriva Rusiei pentru a elimina orice lacună care îi permite lui Putin să utilizeze ajutorul oferit de Lukașenko pentru a eluda sancțiunile;

18. îndeamnă organizațiile internaționale din domeniul energiei să reconsidere rolul Rusiei în activitățile lor, inclusiv posibila suspendare a proiectelor de cooperare dintre Rusia și AIEA, precum și suspendarea participării Rusiei la proiecte multilaterale;

19. subliniază că ar trebui sechestrate toate activele care aparțin oficialilor ruși sau oligarhilor asociați regimului lui Putin, reprezentanților și interpușilor acestora, precum și ale celor din Belarus care au legătură cu regimul Lukașenko, iar vizele UE ar trebui revocate ca parte a unui proces de interzicere completă și imediată a sistemelor de acordare a pașapoartelor, vizelor și permiselor de ședere „de aur”; subliniază că ar trebui să fie vizat de sancțiuni un segment mai larg de funcționari, guvernatori, primari și membri ai elitei economice ruși care urmează politica actuală a regimului Putin și care beneficiază de pe urma ei;

20. solicită demararea lucrărilor pentru crearea unui fond similar planului Marshall (fondul fiduciar pentru solidaritatea cu Ucraina) pentru a reconstrui Ucraina după război, pentru a lansa un program de investiții masiv și pentru a fructifica potențialul de creștere al țării; consideră că fondul ar trebui să fie generos și finanțat și de UE, de statele sale membre, de contribuții ale donatorilor și prin compensațiile datorate de Rusia pentru daunele provocate de război, inclusiv prin activele rusești înghețate anterior ca urmare a sancțiunilor și care ar trebui să fi confiscate legal conform dreptului internațional;

21. solicită crearea unui mecanism de solidaritate al UE pentru a face față consecințelor economice și sociale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei și ale sancțiunilor impuse;

22. subliniază că este important să se asigure că sectorul agricol din Ucraina poate funcționa din nou în mod corespunzător cât mai curând posibil, făcând toate eforturile posibile pentru a proteja viitorul sezon de însămânțare și de producție și permițând transportul sigur și coridoarele alimentare și de combustibili către și dinspre țară; solicită deschiderea coridoarelor agricole pentru a aduce în Ucraina tot ceea ce este necesar pentru a menține producția agricolă (de exemplu pesticide și îngrășăminte) și pentru a scoate din Ucraina toate produsele agricole care pot fi încă exportate;

23. își exprimă sprijinul deplin pentru decizia procurorului CPI de a deschide o anchetă privind presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în Ucraina și subliniază importanța unor acțiuni și progrese rapide pentru a obține dovezile necesare; solicită, prin urmare, sprijin financiar și practic pentru activitatea importantă a CPI, de exemplu permițând Misiunii UE de consiliere din Ucraina să ajute cu documentarea probelor;

24. invită UE și statele sale membre să instituie un mecanism global de sancțiuni anticorupție și să adopte rapid sancțiuni specifice împotriva persoanelor responsabile de corupție la nivel înalt din Rusia și Belarus;

25. reamintește că dezinformarea rusă face parte din efortul de război al Rusiei în Ucraina și că sancțiunile UE împotriva canalelor de mass-media de stat rusești pot fi eludate cu ușurință prin utilizarea rețelelor virtuale private, a televiziunii prin satelit și a televiziunii cu funcții de Smart TV; invită Comisia și statele membre să implementeze pe deplin interzicerea canalelor de propagandă de stat rusești;

26. solicită extinderea cerințelor de publicare de informații aplicabile instituțiilor financiare europene pentru a informa autoritățile competente cu privire la toate activele deținute de anumiți cetățeni ruși și belaruși, nu numai privind depozitele acestora; reamintește că cetățenii UE pot utiliza instrumentul Comisiei de denunțare a neregulilor pentru a raporta în mod anonim încălcări ale sancțiunilor din trecut, actuale și planificate împotriva unor persoane și entități ruse și belaruse; consideră că domeniul de aplicare al listelor individuale de sancțiuni ar trebui extins la beneficiarii actuali și din trecut ai legăturilor strânse cu guvernele rus și belarus; invită Comisia să utilizeze pe deplin cadrul privind combaterea spălării banilor și să includă Rusia și Belarus pe lista jurisdicțiilor cu grad ridicat de risc, astfel cum se menționează la articolul 9 din A patra directivă privind combaterea spălării banilor[4]; invită Comisia să propună crearea unui organism special care să monitorizeze aplicarea sancțiunilor financiare și a altor măsuri restrictive ale UE; invită Comisia să inventarieze și să publice activele înghețate și sechestrate în fiecare stat membru al UE; salută eforturile societății civile și ale jurnaliștilor de investigație de a dezvălui activele deținute de oligarhii ruși;

27. salută deciziile organizațiilor internaționale, inclusiv în domeniul culturii și sportului, de a suspenda participarea Rusiei; invită statele membre să reducă nivelul de reprezentare al Federației Ruse și numărul membrilor personalului diplomatic și consular rus în UE, în special dacă acțiunile lor implică spionaj, dezinformare sau chestiuni militare; solicită continuarea coordonării cu aliații transatlantici și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, cum ar fi cei din NATO, G7, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, membrii Asociației Europene a Liberului Schimb, statele asociate și țările candidate; subliniază că UE ar trebui să reacționeze cu determinare atunci când presupușii parteneri nu sprijină pozițiile UE;

28. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, ONU, NATO, G7, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse și președintelui, guvernului și parlamentului Belarusului.

 

Ultima actualizare: 7 aprilie 2022
Aviz juridic - Politica de confidențialitate