Articolul 185  : Comisiile de anchetă

(1)    Parlamentul poate constitui, la cererea unui sfert dintre membrii care îl compun, o comisie de anchetă pentru examinarea presupuselor încălcări ale dreptului Uniunii sau cazuri de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii, care ar reprezenta fapta fie a unei instituţii sau a unui organ al Uniunii, fie a administraţiei publice a unui stat membru, fie a unor persoane mandatate prin dreptul Uniunii să îl pună în aplicare.

Decizia de constituire a unei comisii de anchetă se publică în Jurnalul   O f i cial al U niunii   Europene în termen de o lună. Parlamentul ia, de asemenea, toate măsurile necesare pentru a asigura o difuzare optimă a acestei decizii.

(2)    Modalităţile de funcţionare a unei comisii de anchetă sunt reglementate de dispoziţiile prezentului regulament aplicabile comisiilor, sub rezerva dispoziţiilor speciale prevăzute de prezentul articol şi de Decizia Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei din 19 aprilie 1995 privind modalităţile de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European, anexată la prezentul regulament (1).

(3)    Cererea de constituire a unei comisii de anchetă trebuie să definească obiectul anchetei şi să expună detaliat motivele care o justifică. Parlamentul, la propunerea Conferinţei preşedinţilor, ia o decizie cu privire la constituirea comisiei şi, în cazul unei decizii favorabile, la componenţa acesteia, în conformitate cu dispoziţiile articolului 186.

(4)    Comisia de anchetă îşi încheie activitatea prin depunerea unui raport în termen de cel mult 12 luni. Parlamentul poate prelungi de două ori termenul cu încă trei luni.

În cadrul comisiei, au drept de vot numai membrii titulari sau, în cazul în care aceştia sunt absenţi, membrii supleanţi permanenţi.

(5)    Comisia de anchetă îşi alege preşedintele şi doi vicepreşedinţi şi numeşte unul sau mai mulţi raportori. De asemenea, comisia poate încredinţa membrilor săi misiuni şi sarcini specifice sau le poate delega competenţe, aceştia fiind obligaţi să îi prezinte un raport detaliat.

În perioada dintre reuniuni, biroul comisiei exercită, în caz de urgenţă sau de necesitate, competenţele comisiei, sub rezerva ratificării în timpul reuniunii următoare.

(6)    În cazul în care o comisie de anchetă consideră că unul dintre drepturile sale nu a fost respectat, aceasta propune Preşedintelui Parlamentului întreprinderea demersurilor necesare.

(7)    Comisia de anchetă se poate adresa instituţiilor sau persoanelor menţionate la articolul 3 din decizia menţionată la alineatul (2), în vederea unei audieri sau a primirii de documente.

Cheltuielile de deplasare şi de şedere ale membrilor şi funcţionarilor instituţiilor şi organelor Uniunii sunt suportate de către acestea. Cheltuielile de deplasare şi de şedere ale altor persoane care compar în faţa unei comisii de anchetă sunt rambursate de către Parlamentul European în conformitate cu modalităţile aplicabile în cazul audierii experţilor.

Orice persoană chemată pentru a depune mărturie în faţa unei comisii de anchetă poate invoca drepturile de care ar beneficia în calitate de martor în faţa unei instanţe din ţara de origine. Aceste drepturi trebuie să i se aducă la cunoştinţă înainte de a compărea în faţa comisiei.

În ceea ce priveşte limbile utilizate, comisia de anchetă aplică dispoziţiile articolului 146. Cu toate acestea, biroul comisiei:

-    poate limita serviciile de interpretare la limbile oficiale ale participanţilor la lucrări, în cazul în care consideră necesar acest lucru din motive de confidenţialitate,

-    decide cu privire la traducerea documentelor primite, astfel încât comisia să se poată achita de sarcina sa cu eficienţă şi rapiditate, respectând secretul şi confidenţialitatea impuse.

(8)    Preşedintele comisiei de anchetă, împreună cu biroul, adoptă măsuri astfel încât secretul sau confidenţialitatea lucrărilor să fie respectate şi informează în timp util membrii comisiei cu privire la aceasta.

De asemenea, preşedintele reaminteşte în mod expres dispoziţiile articolului 2 alineatul (2) din decizia menţionată anterior. Se aplică dispoziţiile anexei VIII partea A la regulament.

(9)    Examinarea documentelor transmise sub rezerva secretului sau a confidenţialităţii se efectuează prin intermediul unor dispozitive tehnice care garantează accesul personal şi exclusiv la aceste documente al membrilor însărcinaţi cu examinarea lor. Membrii în cauză îşi iau angajamentul solemn de a nu permite accesul niciunei alte persoane la informaţiile secrete sau confidenţiale în sensul prezentului articol şi de a le utiliza numai pentru elaborarea raportului pe care trebuie să-l prezinte comisiei de anchetă. Reuniunile se desfăşoară în săli dotate cu echipamente care nu permit ascultarea de către persoane neautorizate.

(10)    La închiderea lucrărilor, comisia de anchetă prezintă Parlamentului un raport privind rezultatele acestora, menţionând, dacă este cazul, opiniile minoritare, în condiţiile prevăzute la articolul 52. Acest raport se publică.

La cererea comisiei de anchetă, Parlamentul organizează o dezbatere a raportului în perioada de sesiune următoare prezentării acestuia.

De asemenea, comisia de anchetă poate prezenta Parlamentului un proiect de recomandare adresată instituţiilor sau organelor Uniunii Europene sau statelor membre.

(11)    Preşedintele Parlamentului însărcinează comisia competentă, în conformitate cu dispoziţiile anexei VII, să verifice măsurile luate ca urmare a rezultatelor obţinute de comisia de anchetă şi, dacă este necesar, să prezinte un raport cu privire la aceasta. Preşedintele adoptă toate celelalte dispoziţii necesare în vederea aplicării concrete a concluziilor anchetelor.

Numai propunerii Conferinţei preşedinţilor privind componenţa unei comisii de anchetă [alineatul (3)] i se pot aduce amendamente în conformitate cu articolul 186 alineatul (2).

Nu se pot aduce amendamente obiectului anchetei, astfel cum a fost definit de un sfert dintre membrii care compun Parlamentul [alineatul (3)], sau perioadei stabilite la alineatul (4).