Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și la Rusia începând cu 1 martie 2022, în special cea din 17 iulie 2024 referitoare la nevoia continuării sprijinului acordat de UE Ucrainei(1),

–  având în vedere Carta Națiunilor Unite, convențiile de la Haga, convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale la acestea, precum și Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,

–  având în vedere raportul din 14 februarie 2024 al Băncii Mondiale, al guvernului Ucrainei, al Comisiei Europene și al Organizației Națiunilor Unite intitulat „Ucraina – A treia evaluare rapidă a daunelor și a nevoilor (RDNA3) februarie 2022 – decembrie 2023”,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2024/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului European și Declarația comună de sprijin pentru Ucraina din 12 iulie 2023,

–  având în vedere angajamentele comune în materie de securitate dintre Uniunea Europeană și Ucraina din 27 iunie 2024,

–  având în vedere declarația miniștrilor de externe din Franța, Germania și Regatul Unit din 10 septembrie 2024 privind transferul de rachete balistice de către Iran în Rusia,

–  având în vedere Conceptul strategic din 2022 al NATO,

–  având în vedere articolul 136 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât începând din 24 februarie 2022 Rusia poartă un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, care continuă agresiunile anterioare comise începând cu 2014, inclusiv anexarea Crimeii și ocuparea ulterioară a unor părți din regiunile Donețk și Luhansk, și continuă să încalce în mod repetat principiile Cartei ONU prin agresiunile sa împotriva suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei și să încalce flagrant și grav dreptul internațional umanitar, astfel cum a fost stabilit prin Convențiile de la Geneva din 1949;

B.  întrucât în rezoluția sa din 2 martie 2022 Adunarea Generală a ONU a calificat imediat războiul Rusiei împotriva Ucrainei drept un act de agresiune care încalcă articolul 2 alineatul (4) din Carta ONU, iar în rezoluția sa din 14 noiembrie 2022 a recunoscut că Federația Rusă trebuie trasă la răspundere pentru războiul său de agresiune și este responsabilă din punct de vedere juridic și financiar pentru actele sale ilicite la nivel internațional, inclusiv prin reparații pentru prejudiciile și daunele cauzate;

C.  întrucât Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mai multe mandate de arestare împotriva oficialilor ruși responsabili de crime de război, printre care îndreptarea atacurilor împotriva unor obiective civile, deportarea ilegală a populației și transferul ilegal al populației din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă, în detrimentul copiilor ucraineni; întrucât, în septembrie 2024, Mongolia nu a executat mandatul de arestare al CPI împotriva lui Vladimir Putin;

D.  întrucât Ucraina și cetățenii săi au dovedit că sunt de neclintit în hotărârea de a-și apăra țara și au reușit acest lucru, deși au plătit un preț ridicat în victime civile și militare; întrucât forțele rusești continuă să desfășoare atacuri sistematice și fără discriminare asupra zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile din Ucraina, cauzând moartea a mii de civili ucraineni, deportări și dispariții forțate, inclusiv ale copiilor, precum și încarcerări și torturări ilegale ale cetățenilor ucraineni, execuții ale civililor, soldaților și prizonierilor de război, precum și acte de teroare în întreaga țară, inclusiv utilizarea violenței sexuale și a violului în masă ca armă de război; întrucât milioane de ucraineni continuă să fie strămutați în Ucraina și în afara ei, fugind din calea agresiunii Rusiei;

E.  întrucât începând cu 24 august 2024 Rusia desfășoară cea mai intensă campanie de bombardamente aeriene împotriva Ucrainei, lansând un număr mare de rachete balistice, bombe cu planare, drone și alte arme împotriva orașelor Harkov, Kiev, Poltava, Sumy, Odesa și Lviv, unde un atac recent cu drone și rachete a ucis șapte civili la doar 70 km de frontiera poloneză; întrucât Rusia a deteriorat sau a distrus efectiv până la 80 % din infrastructura energetică a țării, ceea ce riscă să creeze o criză umanitară gravă în Ucraina în următoarele luni de iarnă; întrucât astfel de atacuri sistematice constituie crime de război conform dreptului internațional;

F.  întrucât președintele ucrainean, Volodîmîr Zelenskîi, a anunțat că la 12 septembrie 2024 o rachetă rusească a lovit o navă cargo care transporta grâu în Marea Neagră, având ca destinație Egiptul, ceea ce a făcut ca securitatea alimentară să fie din nou o țintă; întrucât dronele și rachetele rusești care țintesc Ucraina violează tot mai des spațiul aerian al UE și al NATO, punându-i în pericol pe cetățenii din regiunile noastre estice;

G.  întrucât situația umanitară din Ucraina, în special din apropierea liniilor de front, a devenit tot mai critică; întrucât, potrivit ONU, atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii civile critice au lăsat zeci de mii de ucraineni fără servicii esențiale și peste 14,6 milioane de persoane, aproximativ 40 % din populația ucraineană, vor avea nevoie de ajutor umanitar în 2024; întrucât ostilitățile intensificate din regiunea Harkov din luna mai au produs cea mai mare strămutare din Ucraina din 2023 încoace; întrucât, din cauza unui deficit de finanțare, ONU raportează că, în prezent, lucrătorii din domeniul ajutorului umanitar nu sunt în măsură să răspundă pe deplin nevoilor critice din țară; întrucât prelungirea conflictului va duce la persistența și agravarea nevoilor urgente în lunile următoare; întrucât distrugerea infrastructurii din Ucraina are consecințe dezastruoase pentru sănătatea femeilor, care adesea desfășoară activități medicale și de îngrijire;

H.  întrucât guvernul maghiar a emis un decret care încalcă Directiva privind protecția temporară(3), desființând finanțarea din partea statului pentru adăpostul destinat refugiaților din vestul Ucrainei, ceea ce a lăsat multe persoane fără adăpost, majoritatea fiind femei și copii;

I.  întrucât cea mai recentă estimare din Evaluarea comună rapidă a daunelor și nevoilor (RDNA3) publicată de guvernul Ucrainei, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite arată că, începând cu 31 decembrie 2023, costul total al reconstrucției și redresării Ucrainei se va ridica la cel puțin 486 de miliarde USD în următorul deceniu, în creștere de la 411 de miliarde USD, cifra estimată în urmă cu un an;

J.  întrucât, până în prezent, UE și statele sale membre au furnizat Ucrainei peste 100 de miliarde EUR sub formă de asistență financiară, umanitară, militară și pentru refugiați; întrucât UE a acordat Ucrainei sprijin macrofinanciar în valoare de peste 25 de miliarde EUR în 2022 și 2023 și a instituit Mecanismul pentru Ucraina, un instrument financiar specific care îi va permite să ofere Ucrainei un sprijin financiar previzibil și flexibil în valoare de până la 50 de miliarde EUR în perioada 2024-2027; întrucât în iulie 2024 UE a efectuat prima sa plată periodică în cuantum de aproximativ 4,2 miliarde EUR în cadrul Mecanismului pentru Ucraina recent înființat; întrucât această plată vine în continuarea sprijinului de tip punte și de prefinanțare anterior, care totalizează aproape 14 miliarde EUR, acordat de la înființarea mecanismului în martie 2024;

K.  întrucât Rusia și-a majorat substanțial producția și cheltuielile militare în 2024; întrucât Rusia utilizează și stocuri de muniții din Belarus și se bazează pe sprijinul militar al mai multor țări, în principal Iranul și Coreea de Nord; întrucât, potrivit anumitor surse, China furnizează Rusiei asistență substanțială pentru a-și consolida capacitățile militare, care nu se limitează la tehnologii cu dublă utilizare; întrucât, potrivit surselor guvernamentale, Iranul a trimis recent Rusiei rachete balistice Fath-360 cu rază scurtă de acțiune; întrucât Franța, Germania și Regatul Unit au anunțat un nou set de sancțiuni împotriva Iranului;

L.  întrucât UE și statele sale membre, împreună cu partenerii internaționali și aliații NATO, continuă să ofere sprijin militar Ucrainei pentru a o ajuta să își exercite dreptul legitim la autoapărare împotriva agresiunii Rusiei, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU; întrucât misiunea de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) a instruit până în prezent peste 60 000 de membri ai forțelor armate ucrainene, oferind atât instruire interarme, cât și instruire specializată; întrucât NATO va asigura o contribuție financiară anuală în sprijinul Ucrainei în valoare de 40 de miliarde EUR;

M.  întrucât în continuare ajutorul militar este la un nivel scăzut, atât calitativ, cât și cantitativ, și se înregistrează o întârziere în livrarea efectivă de arme și muniții către Ucraina după luarea deciziilor de livrare; întrucât multe state membre nu își îndeplinesc angajamentele, iar unii dintre principalii contribuitori au anunțat chiar planuri de reducere semnificativă a contribuției lor la ajutorul militar pentru Ucraina în 2025; întrucât UE a decis să utilizeze profiturile excepționale din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru a sprijini Ucraina, în special pentru asistență militară suplimentară; întrucât nu a fost instituit niciun cadru juridic pentru confiscarea și redistribuirea efectivă a câștigurilor de capital din activele rusești înghețate;

N.  întrucât, în plus, Ungaria blochează atât noul Fond de asistență pentru Ucraina, în valoare de 5 miliarde EUR, înființat în martie 2024 în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP), cât și cea de-a opta tranșă din rambursările IEP pentru statele membre care au furnizat ajutor militar Ucrainei timp de peste 18 luni;

O.  întrucât, din februarie 2022, UE a adoptat 14 pachete de sancțiuni europene menite să submineze capacitatea Rusiei de a-și desfășura războiul ilegal de agresiune;

P.  întrucât statele membre ale UE continuă să achiziționeze combustibili fosili și uraniu din Rusia, contribuind la economia rusă și la resursele ei de finanțare a războiului; întrucât vânzările de combustibili fosili din Rusia către UE de la izbucnirea războiului de agresiune la scară largă împotriva Ucrainei au fost în valoare de peste 200 miliarde EUR, dublu față de finanțarea totală acordată Ucrainei în aceeași perioadă; întrucât UE a acordat o derogare pentru țițeiul rusesc importat prin conducta Drujba în Ungaria, Slovacia și Cehia; întrucât creșterea importurilor de gaze din Rusia de către Azerbaidjan este un motiv de îngrijorare cu privire la rolul Azerbaidjanului ca furnizor alternativ de gaze în locul Rusiei, deoarece Baku, care nu poate satisface cererea europeană, poate reeticheta gazul rusesc ca fiind azer pentru consumul european; întrucât o flotă „fantomă” de petroliere rusești periculoase pentru mediu și neasigurate operează în continuare în Marea Baltică și eludează regimul de sancțiuni,

1.  condamnă în termenii cei mai fermi cu putință războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și implicarea Belarusului în acest război și solicită Rusiei să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina, să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei și să despăgubească Ucraina pentru daunele cauzate populației, pământului, naturii și infrastructurii țării;

2.  își exprimă solidaritatea neclintită cu poporul ucrainean, precum și sprijinul său deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și subliniază că acest război de agresiune constituie o încălcare vădită și flagrantă a Cartei ONU și a principiilor fundamentale ale dreptului internațional; își reiterează sprijinul pentru angajamentele UE și ale statelor sale membre de a oferi asistență umanitară, sprijin militar, ajutor economic și financiar și sprijin politic în orice mod posibil până la victoria Ucrainei, pentru a pune capăt în cele din urmă războiului de agresiune al Rusiei și a permite Ucrainei să își elibereze întreaga populație și să restabilească controlul deplin în interiorul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional; subliniază că obiectivul final rămâne realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina în termenii stabiliți de Ucraina, care să garanteze siguranța și demnitatea poporului său într-o Europă pașnică și stabilă;

3.  invită UE și statele sale membre să depună activ eforturi pentru a menține și a obține cel mai larg sprijin internațional posibil pentru Ucraina și pentru a identifica o soluție pașnică la război, care să se bazeze pe respectarea deplină a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, pe principiile dreptului internațional, pe răspunderea pentru crimele de război și crima de agresiune comise de Rusia, precum și pe plăți de despăgubire și de altă natură ale Rusiei pentru daunele masive cauzate în Ucraina; solicită implicarea activă a UE în implementarea formulei de pace a Ucrainei și crearea bazelor pentru organizarea celui de al doilea summit pentru pace;

4.  invită Comisia să propună rapid asistență financiară pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei, în colaborare cu țările partenere, în special garantând punerea rapidă în aplicare a Mecanismului pentru Ucraina și extinderea acestuia pentru a asigura un sprijin continuu la niveluri adecvate și resurse pentru reconstrucție proporționale cu sprijinul nostru politic pentru Ucraina;

5.  invită toate statele membre să își majoreze finanțarea pentru Ucraina și să se abțină de la reducerea contribuțiilor lor; își reiterează convingerea fermă că Rusia trebuie să despăgubească financiar Ucraina pentru daunele masive pe care i le-a cauzat; salută decizia Consiliului de a aloca venituri extraordinare provenite din active de stat rusești imobilizate pentru Fondul de asistență pentru Ucraina și Mecanismul pentru Ucraina, precum și decizia G7 de a oferi Ucrainei un împrumut în valoare de 50 de miliarde USD garantat prin active imobilizate ale statului rus; solicită să se avanseze rapid în punerea în aplicare a deciziei G7 de a oferi Ucrainei un împrumut de 50 de miliarde USD, garantat prin active imobilizate ale statului rus, pentru a asigura plata la timp a fondurilor către Ucraina; solicită UE să își continue demersurile, împreună cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, prin adaptarea legislației în materie de sancțiuni după cum este necesar și stabilirea unui regim juridic solid pentru confiscarea activelor statului rus înghețate de UE;

6.  solicită o creștere substanțială a ajutorului umanitar al UE pentru a asigura că sprijinul deplin pentru Ucraina continuă în 2025; ia act de faptul că nevoia de sprijin umanitar va continua probabil în anii următori și subliniază necesitatea ca UE să fie pregătită să răspundă acestor nevoi cu o planificare pe termen lung și cu fonduri adecvate; invită statele neutre să acorde mai mult ajutor umanitar Ucrainei;

7.  reamintește că Ucraina, fiind victima unei agresiuni, are dreptul legitim de autoapărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU; reamintește că asistența militară importantă, deși insuficientă, furnizată de UE, SUA și partenerii care împărtășesc aceeași viziune este concepută pentru a permite Ucrainei să se apere în mod eficace împotriva unui stat agresor și să restabilească controlul deplin asupra întregului său teritoriu recunoscut la nivel internațional;

8.  invită statele membre să ridice de îndată restricțiile privind utilizarea sistemelor de arme occidentale livrate Ucrainei împotriva unor ținte militare legitime de pe teritoriul Rusiei, deoarece acest lucru împiedică Ucraina să își exercite pe deplin dreptul la autoapărare în temeiul dreptului public internațional și lasă Ucraina expusă la atacuri asupra populației și infrastructurii sale;

9.  subliniază că livrările insuficiente de muniție și arme și restricțiile privind utilizarea acestora riscă să submineze eforturile depuse până în prezent și regretă profund volumul financiar în scădere al ajutorului militar bilateral acordat Ucrainei de către statele membre, în pofida declarațiilor ferme făcute la începutul acestui an; își reiterează, prin urmare, apelurile adresate statelor membre de a-și onora angajamentul din martie 2023 de a livra Ucrainei un milion de muniții, de a accelera livrările de arme, în special de sisteme de apărare aeriană moderne și de alte arme și muniții ca răspuns la nevoi clar identificate, inclusiv rachete Taurus; solicită punerea în aplicare rapidă a angajamentelor asumate în cadrul angajamentelor comune în materie de securitate dintre UE și Ucraina; își reiterează poziția potrivit căreia toate statele membre ale UE și aliații NATO ar trebui să se angajeze, împreună și fiecare în parte, să sprijine militar Ucraina cu cel puțin 0,25 % din PIB-ul lor anual;

10.  subliniază necesitatea unei cooperări consolidate în domeniul apărării aeriene între statele membre pentru a asigura protecția împotriva amenințărilor care se extind în spațiul aerian al UE și NATO;

11.  invită Comisia să se implice în comunicarea strategică în statele membre cu scopul de a explica cât de important este să apărăm Ucraina pentru stabilitatea mai largă a Europei și de a se asigura că cetățenii UE sunt bine informați cu privire la semnificația acestei asistențe, atât pentru suveranitatea Ucrainei, cât și pentru pacea și securitatea în întreaga UE; salută și felicită eforturile publice și inițiativele cetățenești de finanțare participativă din unele state membre, care garantează aprovizionarea constantă a Ucrainei cu arme; încurajează, de asemenea, inițiative similare în întreaga UE pentru a promova solidaritatea și participarea publicului la această cauză critică;

12.  invită UE și statele sale membre să respecte angajamentele asumate în Declarația de la Versailles din 2022 și să accelereze punerea în aplicare deplină a Busolei strategice, intensificând cooperarea militară europeană la nivelul forțelor industriale și armate, pentru ca UE să devină un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil, interoperabil și complementar cu NATO; subliniază că ar trebui luate măsuri concrete în vederea integrării Ucrainei în politicile și programele de apărare și securitate cibernetică ale UE în timpul procesului de aderare la UE; invită insistent instituțiile UE să grăbească adoptarea Strategiei privind industria europeană de apărare, astfel încât produsele de apărare să fie disponibile și aprovizionarea cu acestea să fie făcută în timp util, lucru ce ar permite, la rândul său, să se acorde în timp util sprijin militar Ucrainei; invită statele membre să își onoreze angajamentul de a stabili o producție militară pe teritoriul Ucrainei; subliniază importanța de a coopera cu industria de apărare ucraineană și de a o integra, pe termen lung, în baza industrială și tehnologică de apărare a UE;

13.  felicită Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei pentru rolul său vital în coordonarea sprijinului internațional și îndeamnă statele membre ale UE să își sporească contribuțiile la consolidarea capabilităților de apărare ale Ucrainei;

14.  îndeamnă statele membre să exercite activ presiune asupra guvernului maghiar ca să nu mai blocheze Instrumentul european pentru pace, inclusiv Fondul de asistență pentru Ucraina recent înființat, și, prin urmare, să mențină angajamentele asumate începând din februarie 2022 și convenite de toate statele membre;

15.  condamnă cu fermitate utilizarea violenței sexuale și pe criterii pe gen ca armă de război și subliniază că aceasta constituie o crimă de război; invită țările-gazdă și de tranzit să garanteze accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la servicii legate de drepturile aferente, în special contracepția de urgență, profilaxia postexpunere și avortul, inclusiv pentru victimele violurilor;

16.  își reiterează apelul adresat UE de a-și intensifica eforturile pentru a aborda situația dezastruoasă a persoanelor deportate forțat în Rusia și a copiilor adoptați forțat în Rusia, inclusiv prin sancționarea persoanelor direct responsabile și implicate în transferul forțat și în detenția nejustificată a copiilor ucraineni;

17.  îndeamnă guvernul maghiar să retragă decretul prin care se anulează finanțarea de stat pentru adăposturile destinate refugiaților din vestul Ucrainei și să își respecte responsabilitățile care îi revin în temeiul Directivei UE privind protecția temporară;

18.  invită Consiliul să își mențină și să își extindă politica de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului, precum și împotriva țărilor și entităților din afara UE care furnizează complexului militar rus tehnologii și echipamente militare și cu dublă utilizare, monitorizând, revizuind și îmbunătățind totodată eficacitatea și impactul acestei politici; condamnă transferul recent de rachete balistice de către Iran în Rusia; îndeamnă statele membre să extindă și să consolideze în continuare regimul de sancțiuni împotriva Iranului și Coreei de Nord, având în vedere sprijinul militar al acestor țări pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și să adauge alte entități și persoane chineze pe lista de sancțiuni a UE pentru sprijinul lor în favoarea sectorului apărării și securității din Rusia; subliniază necesitatea de a împiedica componentele critice produse în țările UE să ajungă în sectorul militar al Rusiei și consideră că este esențial să se înăsprească controalele privind exportul și întreținerea echipamentelor de înaltă tehnologie produse în UE, precum și să se intensifice măsurile de aplicare a legii și cooperarea pentru a preveni eludarea sancțiunilor; invită Consiliul să combată în mod sistematic eludarea sancțiunilor de către companii cu sediul în UE, părți terțe și state din afara UE; invită Consiliul să conceapă un nou regim de sancțiuni orizontale pentru a combate această eludare, care va necesita un instrument mai general și aplicabil în mod global pentru a viza eludarea în toate regimurile puse în aplicare de UE; invită Consiliul și statele membre să abordeze, în special, chestiunea utilizării componentelor proiectate în Occident în armele și echipamentele militare rusești;

19.  subliniază că impactul sancțiunilor existente și al sprijinului financiar și militar acordat Ucrainei vor fi subminate atât timp cât UE permite importul de combustibili fosili rusești; solicită interzicerea importului de cereale, potasă și îngrășăminte rusești, precum și de materii prime, printre care aluminiu, produse siderurgice, uraniu, titan, nichel, lemn și produse din lemn, precum și gaze și petrol; solicită UE și statelor membre să introducă o interdicție totală asupra produselor petroliere rafinate rusești reexportate; cere, de asemenea, să se pună în aplicare documentele privind „regulile de origine”, care ar da posibilitatea de a ști adevărata origine a produselor petroliere importate în UE;

20.  invită țările G7 să aplice mai eficient plafonul de preț impus petrolului rus transportat pe cale maritimă și să ia măsuri drastice cu scopul de a elimina lacunele utilizate de Rusia pentru a își reambala și vinde petrolul la prețurile pieței; solicită UE și statelor sale membre să exercite un control strict asupra „flotei subterane” a Rusiei, care, pe lângă faptul că încalcă sancțiunile UE și G7, reprezintă o amenințare ecologică imensă pentru ecosistem din cauza deficiențelor sale tehnice și a defecțiunilor sale frecvente;

21.  solicită un embargo total asupra gazelor naturale lichefiate rusești și sancțiuni împotriva Gazprom și a companiilor petroliere ruse; solicită UE să impună cerința ca navele cu clasa de gheață Arc-7 care exportă gaz natural lichefiat rusesc să fie incluse pe listele de sancțiuni ale Biroului pentru controlul activelor străine al Statelor Unite ale Americii și ale UE, refuzându-le accesul în porturi sau la serviciile maritime occidentale; invită UE și statele sale membre să impună sancțiuni specifice navelor maritime utilizate de Rusia pentru a eluda sancțiunile privind exporturile sale de petrol și gaze și întreținerea proiectelor sale energetice în regiunea arctică;

22.  solicită sancțiuni împotriva sectorului nuclear al Rusiei și sancțiuni specifice împotriva celor care comit încălcări ale siguranței și securității nucleare la centrala nucleară de la Zaporijia;

23.  condamnă numărul tot mai mare de atacuri hibride lansate de Rusia împotriva UE, a statelor sale membre și a statelor candidate cu scopul de a slăbi sprijinul european acordat Ucrainei prin manipularea informației, sabotaj, tentative disimulate de destabilizare și corupție; invită UE și statele sale membre să acționeze strategic și proactiv pentru a contracara amenințările hibride, a consolida comunicarea strategică a UE și a preveni ingerința Rusiei în procesele politice, electorale și în alte procese democratice din UE și din vecinătatea sa;

24.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, președintelui, guvernului și Radei Supreme a Ucrainei, guvernului Rusiei și celorlalte guverne vizate, precum și Organizației Națiunilor Unite.

(1) Texte adoptate, P10_TA(2024)0003. (2) JO L, 2024/792, 29.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/792/oj. (3) Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2001/55/oj).