Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la memoria istorică,

–  având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),

–  având în vedere Convențiile de la Geneva,

–  având în vedere articolul 136 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 24 februarie 2022, regimul rus a declarat începerea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina pe baza unor pretenții false că aceasta era necesară pentru a proteja populație civilă;

B.  întrucât, în realitate, începând cu 24 februarie 2022, Federația Rusă duce un război de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal împotriva Ucrainei, continuând agresiuni mai vechi datând din 2014, și continuă să încalce în mod constant principiile Cartei ONU prin acțiunile sale agresive împotriva suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei și să încalce flagrant și grav dreptul internațional umanitar, astfel cum a fost consacrat prin Convențiile de la Geneva din 1949, în special prin utilizarea masivă a atacurilor țintite împotriva populației civile, a zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile;

C.  întrucât în rezoluția sa din 2 martie 2022 Adunarea Generală a ONU a numit imediat războiul Rusiei împotriva Ucrainei un act de agresiune care încalcă articolul 2 alineatul (4) din Carta ONU, iar în rezoluția sa din 14 noiembrie 2022 a recunoscut că Federația Rusă trebuie trasă la răspundere pentru războiul său de agresiune și este responsabilă juridic și financiar pentru acțiunile sale greșite la nivel internațional, și că Rusia trebuie să acorde despăgubiri pentru prejudiciile și daunele cauzate;

D.  întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu este un act izolat, ci o continuare a politicii sale imperialiste, care a inclus un război împotriva Ceceniei și agresiunea militară împotriva Georgiei în 2008, precum și ocuparea Crimeei și începerea unui război în Donbas în 2014;

E.  întrucât începutul războiului de agresiune la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei învecinate a fost precedat de mai multe declarații publice ale președintelui Federației Ruse care încearcă să justifice utilizarea forței prin revizionismul istoric, afirmații false și cereri nelegitime de recunoaștere a intereselor sale exclusive în Ucraina și în alte țări învecinate;

F.  întrucât regimul rus a utilizat pe scară largă dezinformarea, inclusiv pe baza unor argumente istorice distorsionate, precum și manipularea informațiilor și ingerințele străine în încercarea de a-și justifica crima de agresiune, de a incita populația rusă să își sprijine regimul ilegal și războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei învecinate, de a interveni în procesele democratice ale altor țări și de a reduce sprijinul în rândul populațiilor lor pentru continuarea asistenței internaționale și a sprijinului pentru Ucraina împotriva războiului de agresiune al Rusiei; întrucât regimul rus neagă identitatea națională distinctă a Ucrainei, susținând în mod fals că aceasta face parte din lumea rusă („Russkiy mir”), un discurs ancorat în ideologia imperialistă; întrucât Rusia demolează memorialele Holodomor și reinstaurează monumentele demolate dedicate lui Lenin în teritoriile ocupate ale Ucrainei;

G.  întrucât Rusia nu numai că nu a recunoscut rolul inițial de neiertat al Uniunii Sovietice în primele etape ale celui de-al Doilea Război Mondial, de exemplu prin Tratatul de neagresiune din 1939 dintre Germania nazistă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (Uniunea Sovietică) și protocoalele sale secrete, cunoscut sub denumirea de Pactul Molotov-Ribbentrop din 1939, în care ambele regimuri totalitare au conspirat să împartă Europa în sfere de influență exclusive și nu și-au asumat responsabilitatea pentru numeroasele atrocități și crime în masă comise în teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică, dar regimul rus actual a instrumentalizat, de asemenea, istoria și a creat un cult al „victoriei” în jurul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a-și mobiliza ideologic cetățenii și a-i manipula în vederea sprijinirii unui război ilegal de agresiune;

H.  întrucât Rusia a dezvoltat o campanie tot mai intensă de dezinformare bazată pe revizionismul istoric cu scopul de a nega Ucrainei identitatea sa națională, statalitatea și însăși existența sa și cu scopul de a-și justifica pretențiile vizând sfere de influență exclusive, ceea ce reamintește modul în care Uniunea Sovietică a convenit cu Germania nazistă să invadeze și să ocupe părți din Polonia și România, precum și din Estonia, Letonia, Lituania și Ucraina în Pactul Molotov-Ribbentrop; întrucât, în prezent, Rusia reprezintă o amenințare deosebită la adresa Poloniei și a statelor baltice și a suveranității acestora prin acest tip de revizionism istoric;

I.  întrucât Ziua Victoriei, sărbătorită anual la 9 mai, a fost transformată de actualul regim rus într-un instrument de propagandă de război în Rusia, exploatând discursul „eliberării Europei de nazism” și ignorând astfel ocupația sovietică ulterioară a statelor baltice și subjugarea Europei Centrale; întrucât acest discurs privind eliberarea de nazism este utilizat astăzi în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

J.  întrucât, în unele state membre, simbolurile comuniste, precum și simbolurile agresiunii în curs a Rusiei sunt interzise prin lege; întrucât, din 2009, data de 23 august a fost comemorată în întreaga UE drept Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare; întrucât, din 2003, Parlamentul comemorează anual victimele deportărilor sovietice în masă,

1.  condamnă din nou și cu cea mai mare fermitate posibilă războiul de agresiune neprovocat, ilegal și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei; invită Rusia să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina și să își retragă complet și necondiționat toate forțele, aliații și echipamentele militare de pe întregul teritoriu recunoscut la nivel internațional al Ucrainei, să pună capăt deportării forțate a civililor ucraineni și să îi elibereze pe toți ucrainenii deținuți și deportați, în special pe copii;

2.  respinge diferitele afirmații ale guvernului rus ca încercări deșarte de a justifica un război ilegal de agresiune care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU și a responsabilității Federației Ruse în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU de a menține pacea și stabilitatea, război care a fost recunoscut imediat ca atare de către ceilalți membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, alături de o majoritate covârșitoare în Adunarea Generală a ONU; reamintește că niciun motiv, indiferent de natura acestuia – politică, economică, militară, istorică sau de alt tip – nu poate servi drept justificare pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei;

3.  condamnă falsificarea sistematică și utilizarea sistematică de către regimul rus a unor argumente istorice distorsionate, cum ar fi cele legate de Pactul Molotov-Ribbentrop, în încercarea sa de a manipula opinia publică rusă pentru a sprijini acțiuni criminale, cum ar fi războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei învecinate, de a submina sprijinul și asistența internațională pentru Ucraina și de a șterge identitatea culturală și istorică distinctă a Ucrainei; denunță afirmația Rusiei potrivit căreia aceasta are dreptul la zone de interes exclusiv în detrimentul suveranității și integrității teritoriale ale altor state ca fiind incompatibilă cu dreptul internațional;

4.  condamnă faptul că Federația Rusă nu a reușit să stabilească răspunderea pentru crimele sovietice și obstrucționează deliberat cercetarea istorică prin refuzarea accesului la arhivele sovietice și închiderea acestora, precum și faptul că a adoptat acte legislative care incriminează prezentarea adevărată a crimelor sovietice și ruse și a persecutat organizațiile societății civile care investighează crimele sovietice, a glorificat totalitarismul stalinist și i-a reconstituit metodele; susține că impunitatea și lipsa unei dezbateri istorice și publice și a unei educații exacte din punct de vedere factual au contribuit la capacitatea actualului regim rus de a revigora politicile imperialiste și de a instrumentaliza istoria în scopurile sale criminale; condamnă persecutarea organizațiilor societății civile care investighează crimele sovietice sau crimele regimului actual, inclusiv lichidarea organizației International Memorial, a Centrului de apărare a drepturilor omului „Memorial” și a Grupului Helsinki de la Moscova, precum și forțarea închiderii Centrului Saharov;

5.  reiterează că atacurile deliberate ale Federației Ruse asupra populației civile din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile, utilizarea torturii, a violenței sexuale și a violului ca armă de război, deportarea a mii de cetățeni ucraineni pe teritoriul Federației Ruse, transferul forțat și adopția de copii ucraineni, precum și alte încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar constituie crime de război pentru care toți autorii trebuie trași la răspundere;

6.  își exprimă așadar sprijinul deplin pentru ancheta desfășurată în prezent de procurorul CPI privind situația din Ucraina, care se bazează pe posibile crime de război, crime împotriva umanității și crime de genocid; salută aderarea oficială a Ucrainei la CPI începând cu 1 ianuarie 2025, ca o contribuție importantă la eforturile internaționale de tragere la răspundere pentru crime internaționale grave; solicită UE să depună în continuare eforturi diplomatice pentru a încuraja la nivel mondial ratificarea Statutului de la Roma și a tuturor modificărilor sale;

7.  solicită totodată înființarea unui tribunal special pentru anchetarea și urmărirea penală a crimei de agresiune comise de conducerea Federației Ruse împotriva Ucrainei; își reiterează apelul adresat Comisiei, Consiliului și Serviciului European de Acțiune Externă de a oferi tot sprijinul politic, financiar și practic necesar pentru înființarea unui tribunal special; își exprimă sprijinul pentru Centrul internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune împotriva Ucrainei, care va avea sediul la Haga și care va sprijini eforturile depuse în prezent de echipa comună de anchetă, ca un prim pas concret către înființarea tribunalului special;

8.  îndeamnă insistent UE și statele sale membre să își intensifice și să își coordonez în continuare eforturile, inclusiv cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, pentru a combate prompt și riguros dezinformarea rusă și manipularea informațiilor și ingerințele străine, pentru a proteja integritatea proceselor lor democratice și pentru a consolida reziliența societăților europene, printre altele prin promovarea activă a educației în mass-media și prin sprijinirea unei media de calitate și a jurnalismului profesionist, în special a jurnalismului de investigație care dezvăluie propaganda rusă, metodele și rețelele sale, precum și prin sprijinirea cercetării în domeniul noilor tehnologii de influență hibridă;

9.  invită UE să își extindă sancțiunile împotriva canalelor mass-media ruse care desfășoară campanii de dezinformare și manipulare a informațiilor în sensul sprijinirii și justificării războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și invită statele membre să pună în aplicare rapid și temeinic aceste sancțiuni și să aloce resurse suficiente pentru a combate în mod eficace acest război hibrid; invită UE și statele membre să își intensifice sprijinul pentru mass-media independentă rusă aflată în exil, pentru a permite diverse voci în mass-media de limbă rusă;

10.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la recentele anunțuri ale conducerii companiilor care gestionează platformele de comunicare socială cu privire la relaxarea normelor lor privind verificarea veridicității informațiilor și moderare și modul în care acest lucru va permite în continuare campania de dezinformare a Rusiei în întreaga lume; invită Comisia și statele membre să aplice cu strictețe Regulamentul privind serviciile digitale ca răspuns la aceste anunțuri făcute de Meta și mai devreme de X, inclusiv ca parte importantă a luptei împotriva dezinformării rusești;

11.  invită cetățenii UE să gândească critic atunci când asimilează informații, punând sub semnul întrebării originile și intențiile acestora, în special atunci când acestea se referă la discursuri legate de Rusia, și să verifice faptele prin utilizarea unor surse diverse și fiabile pentru a rezista la încercările de manipulare ale actorilor străini rău intenționați;

12.  condamnă exploatarea religiei ortodoxe de către Moscova în scopuri geopolitice, în special prin instrumentalizarea Bisericii Ortodoxe Ruse (Patriarhatul Moscovei) pentru a influența și exercita un control asupra populațiilor ortodoxe din Ucraina, Georgia, Republica Moldova și alte țări;

13.  răspunde declarației Radei Supreme a Ucrainei din 2 mai 2023 privind ideologia „ruscismului”, condamnând ideologia, politica și practicile imperialiste naționaliste ale actualului regim rus; subliniază incompatibilitatea acestei ideologii și politici și a acestor practici cu dreptul internațional și cu valorile europene;

14.  consideră că încercările Rusiei de a falsifica, revizui și denatura istoria Ucrainei subminează memoria colectivă și identitatea Europei în ansamblu și reprezintă o amenințare la adresa adevărului istoric, a valorilor democratice și a păcii în Europa; invită așadar statele membre să investească mai mult în educație și în cercetarea privind istoria comună a Europei și memoria istorică europeană și să sprijine proiecte care promovează o mai bună înțelegere a impactului divizării Europei în timpul Războiului Rece; își exprimă sprijinul pentru construirea unui memorial paneuropean la Bruxelles dedicat victimelor regimurilor totalitare din secolul 20; regretă utilizarea în continuare a simbolurilor regimurilor totalitare în spațiile publice și solicită interzicerea la nivelul UE a utilizării atât a simbolurilor naziste și comuniste sovietice, cât și a simbolurilor agresiunii actuale a Rusiei împotriva Ucrainei;

15.  își exprimă dorința ca UE și statele sale membre să promoveze o mai bună cunoaștere și înțelegere a suferinței umane a europenilor provocate de regimul sovietic în secolul 20; în acest sens, solicită comemorarea și respectarea victimelor crimelor sovietice, cum ar fi deportările în masă, inclusiv ale tătarilor din Crimeea și deportările din țările baltice, sistemul Gulag, Holodomorul, masacrele, cum ar fi masacrul de la Katîn și tragedia din Silezia Superioară;

16.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Ucrainei și instituțiilor ruse.