Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și la Rusia, îndeosebi cele adoptate de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 și de la anexarea peninsulei Crimeea la 19 februarie 2014,

–  având în vedere Actul final de la Helsinki al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 1 august 1975, Carta de la Paris pentru o nouă Europă a OSCE din 21 noiembrie 1990 și Memorandumul ONU privind garanțiile în materie de securitate în legătură cu aderarea Ucrainei la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare din 5 decembrie 1994 (Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile în materie de securitate),

–  având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte(1), semnat în 2014, și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare asociată, convenită între Uniunea Europeană și Ucraina,

–  având în vedere Carta ONU, convențiile de la Haga, convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale la acestea, precum și Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),

–  având în vedere decizia Consiliului European din 14 decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina, în urma recomandării favorabile în acest sens a Comisiei din 8 noiembrie 2023,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2024/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina(2), și a altor forme de sprijin al UE pentru Ucraina,

–  având în vedere declarația comună a Președintelui Consiliului European, a Președintei Comisiei Europene și a Președintei Parlamentului European din 24 februarie 2025 cu ocazia împlinirii a trei ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia,

–  având în vedere Rezoluția ES-11/7 a Adunării Generale a ONU, adoptată la 24 februarie 2025, intitulată „Promovarea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile în Ucraina”,

–  având în vedere concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 6 martie 2025,

–  având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât din 24 februarie 2022 Rusia poartă un război de agresiune pe scară largă, ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei; întrucât războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început în 2014 cu ocuparea și anexarea ilegală a Crimeii și ocuparea ulterioară a unor părți din regiunile Donețk și Luhansk; întrucât acest război de agresiune constituie o încălcare flagrantă și evidentă a Cartei ONU și a principiilor fundamentale ale dreptului internațional și ale dreptului internațional umanitar, astfel cum au fost stabilite prin Convențiile de la Geneva din 1949;

B.  întrucât acțiunile Rusiei în Ucraina din ultimii trei ani continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa și în întreaga lume; întrucât războiul de agresiune al Rusiei este cel mai mare conflict militar de pe continentul european de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial și reflectă opoziția tot mai accentuată dintre autoritarism și democrație;

C.  întrucât Ucraina și cetățenii săi au dat dovadă de o hotărâre de neclintit de a rezista în războiul de agresiune al Rusiei, apărându-și cu succes țara, în pofida costului ridicat în victime civile și militare, pe lângă atacurile asupra zonelor rezidențiale, distrugerea infrastructurii civile și publice – în special a celei care furnizează apă și energie – și a mediului natural și a patrimoniului cultural, deportările forțate, disparițiile și adopțiile ilegale de copii deportați, arestările ilegale, asasinatele în masă, execuțiile civililor, soldaților și prizonierilor de război, tortura și utilizarea violenței sexuale și a violului în masă ca arme de război și modificarea componenței etnice a teritoriilor ocupate din Ucraina, toate acestea constituind crime de război și crime împotriva umanității; întrucât milioane de ucraineni rămân strămutați în Ucraina și în afara ei; întrucât ONU a confirmat că peste 12 500 de civili, inclusiv sute de copii, au fost uciși începând cu februarie 2022; întrucât autoritățile ucrainene estimează că, de la începutul invaziei pe scară largă în februarie 2022, cel puțin 20 000 de copii ucraineni au fost deportați și strămutați forțat din locuințele lor în Rusia și în teritoriile ocupate de Rusia; întrucât Federația Rusă încearcă să nege identitatea etnică, lingvistică și istorică a Ucrainei și a poporului său, prin ștergerea semnelor de identitate ucraineană din teritoriile ocupate; întrucât poporul curajos al Ucrainei a primit premiul Saharov din 2022 ca un omagiu pentru curajul și reziliența sa;

D.  întrucât Adunarea Generală a ONU, în rezoluția sa din 2 martie 2022, a calificat imediat războiul Rusiei împotriva Ucrainei drept un act de agresiune care încalcă articolul 2 alineatul (4) din Carta ONU și, în rezoluția sa din 14 noiembrie 2022, a recunoscut că Federația Rusă trebuie trasă la răspundere pentru războiul său de agresiune și este responsabilă juridic și financiar pentru actele sale ilicite la nivel internațional, inclusiv de repararea prejudiciului și a daunelor cauzate;

E.  întrucât, la 2 martie 2022, procurorul Curții Penale Internaționale a deschis o anchetă privind situația din Ucraina, axându-se pe crimele de război, crimele împotriva umanității și genocidul comise pe teritoriul Ucrainei începând cu 21 noiembrie 2013, iar la 17 martie 2023 a emis mandate de arestare pentru Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, și Maria Lvova-Belova, așa-numita comisară pentru drepturile copiilor în cadrul Biroului președintelui Federației Ruse, pentru crima de război de deportare ilegală a copiilor ucraineni; mandate de arestare pentru Serghei Kuzhugetovici Shoigu și Valeri Vasilievici Gerasimov pentru crime împotriva umanității, inclusiv pentru crima de război de dirijare a atacurilor asupra unor obiective civile și pentru crima de război constând în vătămarea accidentală excesivă a civililor sau în deteriorarea obiectivelor civile; întrucât UE sprijină înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune;

F.  întrucât o serie de țări terțe, în special Iranul, Coreea de Nord și Belarus, au aprovizionat Rusia cu cantități substanțiale de arme și muniții, iar Belarus a permis Rusiei să-i folosească teritoriul pentru a ataca Ucraina, ceea ce constituie un act de agresiune în temeiul dreptului internațional; întrucât pe câmpul de luptă au fost desfășurate trupe nord-coreene care luptă alături de armata rusă; întrucât Rusia și China au semnat un „parteneriat fără limite” la 4 februarie 2022 și, ulterior, China a devenit un facilitator-cheie al efortului de război al Rusiei prin sprijinul său masiv pentru economia Rusiei și baza sa industrială de apărare, furnizând echipamente cu dublă utilizare;

G.  întrucât cel mai recent raport de evaluare rapidă a daunelor și nevoilor estimează că, începând din decembrie 2024, costul total al reconstrucției și redresării Ucrainei va fi de cel puțin 506 miliarde EUR în următorul deceniu, ceea ce reprezintă de 2,8 ori produsul intern brut nominal estimat al Ucrainei pentru 2024; întrucât pentru 2025 persistă un deficit total de finanțare de 9,62 miliarde EUR pentru nevoile de redresare și reconstrucție;

H.  întrucât UE a adoptat recent cel de al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a-i slăbi baza economică, pentru a o priva de tehnologii critice și pentru a-i limita capacitatea de a purta război; întrucât noile sancțiuni vizează și alte persoane și entități, inclusiv firme militare, evazioniști de sancțiuni, susținători ai țărilor din afara UE, propagandiști ai Kremlinului, rețele de flote fantomă și persoane implicate în deportarea copiilor ucraineni; întrucât sancțiunile UE se aplică în prezent unui număr de peste 2 400 de persoane și entități, cărora le sunt înghețate activele și cărora li se aplică interdicții de finanțare și restricții de călătorie;

I.  întrucât UE și statele sale membre au oferit Ucrainei sprijinul cumulativ cel mai substanțial în toate domeniile de la începutul invaziei pe scară largă și au furnizat sprijin financiar în valoare de aproape 140 de miliarde EUR, inclusiv peste 67 de miliarde EUR sub formă de asistență umanitară și de urgență, sprijin bugetar și asistență macrofinanciară și ajutor militar în valoare de peste 48 de miliarde EUR; întrucât, în diverse jurisdicții, au fost înghețate active suverane rusești în valoare de aproximativ 300 de miliarde EUR; întrucât, în mai 2024, statele membre ale UE au aprobat utilizarea veniturilor financiare generate de activele suverane ruse imobilizate de UE, estimate la aproximativ 210 miliarde EUR, pentru a sprijini Ucraina, obiectivul urmărit fiind asigurarea unei sume de până la 3 miliarde EUR pe an în sprijinul eforturilor de reconstrucție și reziliență ale Ucrainei;

J.  întrucât numeroase state membre continuă să achiziționeze combustibili fosili din Rusia, inclusiv gaz natural lichefiat (GNL), ale cărui importuri sunt în creștere, precum și uraniu, contribuind la economia Rusiei și la consolidarea rezervei sale de război; întrucât vânzările de combustibili fosili din Rusia către UE de la izbucnirea războiului de agresiune la scară largă împotriva Ucrainei au depășit 200 de miliarde EUR;

K.  întrucât UE a primit peste patru milioane de refugiați din Ucraina și și-a exprimat sprijinul pentru poporul ucrainean și pentru conducerea acestuia prin lansarea negocierilor privind aderarea Ucrainei la UE;

L.  întrucât Consiliul European a hotărât să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina în urma recomandărilor pozitive ale Comisiei; întrucât prima conferință interguvernamentală a avut loc la 25 iunie 2024, ocazie în care s-a lansat procesul de negociere și s-a adoptat cadrul de negociere;

M.  întrucât, sub administrația președintelui SUA, Donald Trump, Statele Unite și-au schimbat în mod semnificativ poziția cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât președintele Trump impune cerințe Ucrainei, dar nu și-a exprimat nicio solicitare față de partea rusă; în plus, a minimizat responsabilitatea Moscovei în ceea ce privește declanșarea războiului și are în vedere, eventual, să reducă sancțiunile pentru Rusia pe termen scurt; întrucât, numai între 28 februarie 2025, data reuniunii dintre președintele Trump și președintele Zelenskîi, și 9 martie 2025, Rusia a efectuat peste 2 100 de atacuri aeriene, inclusiv 1 200 de atacuri cu bombe ghidate și aproape 870 de atacuri cu drone;

N.  întrucât recentele discuții SUA-Rusia de la Riad au exclus Ucraina și UE, iar Statele Unite nu și-au consultat aliații europeni înainte de a-și încheia rolul în efortul de izolare a Rusiei; întrucât noua administrație a SUA, alături de Rusia și aliații săi, a votat împotriva unei rezoluții a Adunării Generale a ONU din 24 februarie 2025 de condamnare a agresiunii Rusiei; întrucât această schimbare de direcție a SUA față de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei amenință capacitatea Ucrainei de a face față agresiunii Rusiei și clarifică faptul că angajamentul SUA de a trage la răspundere Rusia nu mai este fiabil și subminează eforturile internaționale de soluționare a crizei;

O.  întrucât, la 3 martie 2025, Statele Unite au suspendat asistența militară acordată Ucrainei, inclusiv cea aprobată de administrația anterioară a SUA, precum și schimbul de informații cu Ucraina; întrucât, la 7 martie 2025, Statele Unite au întrerupt accesul Ucrainei la imaginile comerciale prin satelit colectate de sistemul guvernului SUA;

P.  întrucât, în conformitate cu principiile democratice recunoscute pe scară largă și cu Constituția Ucrainei, alegerile nu se pot desfășura în timpul războiului și în condițiile legii marțiale, în special când milioane de ucraineni au fost strămutați; întrucât a fost declarată legea marțială, iar aceasta continuă să fie în vigoare în Ucraina numai din cauza războiului de agresiune al Rusiei; întrucât UE continuă să îl recunoască pe președintele Zelenskîi ca lider legitim al Ucrainei până când se vor putea organiza alegeri democratice;

Q.  întrucât președintele Donald Trump a ordonat înghețarea brutală a ajutorului extern al SUA, oprind sute de proiecte esențiale din Ucraina, inclusiv activitățile de deminare, reabilitarea veteranilor militari, ajutorul umanitar, independența mass-mediei și inițiativele anticorupție, anchetele privind crimele de război ale Rusiei, dar și cele privind îmbunătățirea protecției rețelelor de telecomunicații ale Ucrainei împotriva atacurilor cibernetice ale Rusiei;

R.  întrucât războiul de agresiune al Rusiei demonstrează atitudinea sa imperialistă față de vecinii săi; întrucât, atât timp cât statul rus continuă să urmărească politici revizioniste, Rusia va rămâne o amenințare la adresa securității continentului european; întrucât războiul de agresiune al Rusiei face parte dintr-o serie mai largă de obiective împotriva Occidentului și împotriva intereselor și valorilor sale, a ordinii internaționale bazate pe reguli, a democrației și a securității, astfel cum a declarat deschis Vladimir Putin în săptămânile care au precedat invazia la scară largă; întrucât mulți actori internaționali au recunoscut că Rusia este un sponsor statal al terorismului și un stat care recurge la mijloace teroriste;

S.  întrucât înfrângerea Ucrainei ar fi percepută pe scară largă ca o înfrângere strategică pentru Europa, Statele Unite și întreaga alianță NATO și ca o recompensă pentru Rusia ca agresor, cu consecințe enorme în materie de securitate, a căror amploare nu poate fi supraestimată; întrucât, în funcție de rezultatul războiului din Ucraina, efectele sale se vor face probabil resimțite în alte părți ale lumii, în special în regiunea indo-pacifică, și ar putea încuraja alte puteri revizioniste să își urmărească propriile ambiții hegemonice;

T.  întrucât la 6 martie 2025 a avut loc o reuniune extraordinară a Consiliului European pentru a dezbate situația din Ucraina și necesitatea de a consolida apărarea europeană; întrucât Consiliul European a aprobat pachetul de măsuri privind apărarea prezentat de Comisie referitor la consolidarea apărării europene prin intermediul planului „ReArm Europe” (Reînarmarea Europei), care ar putea mobiliza până la 800 de miliarde EUR, și și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, subliniind, în special, că nu pot avea loc negocieri cu privire la Ucraina fără Ucraina și nici negocieri care afectează securitatea europeană fără participarea Europei și că, în plus, securitatea Ucrainei și securitatea europeană, transatlantică și mondială sunt interconectate,

U.  întrucât, de la izbucnirea războiului, au fost vizate cablurile submarine din Marea Baltică și infrastructura esențială, probabil de actori care au legături cu Rusia și China,

1.  aduce un omagiu, la aniversarea a trei ani de la agresiunea la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, miilor de persoane care și-au sacrificat viețile pentru o Ucraină liberă și democratică; își reafirmă solidaritatea de neclintit cu poporul ucrainean și sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional; subliniază cu fermitate dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU;

2.  condamnă din nou, în termenii cei mai fermi, războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și implicarea Belarusului, Coreei de Nord și Iranului; cere Rusiei și aliaților săi să înceteze imediat, în totalitate și fără condiții toate atacurile împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, să înceteze toate acțiunile militare din Ucraina și să-și retragă toate forțele militare, forțele terțe care o susțin și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei recunoscut la nivel internațional; își reiterează politica de nerecunoaștere a teritoriilor din Ucraina ocupate temporar de Rusia, inclusiv Crimeea, dar fără a se limita la aceasta; solicită Federației Ruse să înceteze definitiv acțiunile prin care încalcă sau amenință suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei; condamnă atrocitățile comise împotriva populației ucrainene de către forțele invadatoare ale Rusiei și distrugerea nediferențiată a infrastructurilor Ucrainei; solicită încetarea deportărilor forțate de civili ucraineni și eliberarea și returnarea tuturor ucrainenilor deținuți, în special a copiilor;

3.  condamnă din nou agresiunea la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, care reprezintă o amenințare existențială la adresa securității și stabilității europene; subliniază că crima de agresiune împotriva Ucrainei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a Cartei ONU; subliniază faptul că războiul de agresiune al Rusiei a schimbat radical situația geopolitică din Europa și dincolo de ea și amenință arhitectura de securitate a acesteia și că, în răspunsul său, UE trebuie să ia decizii politice, financiare și de securitate îndrăznețe, curajoase și cuprinzătoare; consideră că o Ucraină capabilă să se apere în mod eficace face parte integrantă dintr-un cadru european stabil și previzibil în materie de securitate;

4.  consideră că rezultatul războiului și poziția adoptată de comunitatea internațională vor juca un rol fundamental, influențând acțiunile viitoare ale altor regimuri autoritare, care urmăresc îndeaproape mersul războiului și analizează în ce măsură pot purta politici externe agresive, inclusiv prin mijloace militare;

5.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la schimbarea evidentă a poziției Statelor Unite față de războiul de agresiune al Rusiei, care a inclus acuzarea deschisă a Ucrainei pentru războiul în curs, suspendarea ajutorului militar al SUA și încercarea de a constrânge Ucraina să renunțe la dreptul său legitim la autoapărare și să facă concesii teritoriale; subliniază că, având în vedere această schimbare, UE împreună cu statele sale membre reprezintă în prezent principalul aliat strategic al Ucrainei și trebuie să își mențină rolul de cel mai mare donator pentru Ucraina și să își mărească în mod semnificativ asistența pentru a susține dreptul Ucrainei la autoapărare și pentru a contribui, în măsura posibilului, la înlocuirea fondurilor suspendate ale USAID, asigurând, în același timp, ajutor pe termen lung pentru reconstrucție și redresare;

6.  își reiterează apelul adresat statelor membre de a-și spori și accelera substanțial sprijinul militar, în special furnizarea de arme și muniții, precum și instruirea, ca răspuns la nevoile urgente (printre altele, sisteme de arme cu rază lungă de acțiune, sisteme de apărare aeriană, sisteme de artilerie, sisteme de război electronic, capabilități antidrone și echipamente de inginerie); îndeamnă statele membre și industriile lor de apărare să investească în industria ucraineană de apărare și să colaboreze cu aceasta pentru a optimiza întregul potențial al capacităților sale de producție pentru a produce echipamente esențiale în modul cel mai eficient, urmând exemplul Danemarcei și Țărilor de Jos; își reiterează poziția potrivit căreia toate statele membre ale UE și aliații NATO ar trebui să se angajeze, împreună și fiecare în parte, să sprijine militar Ucraina cu cel puțin 0,25 % din PIB-ul lor anual; invită UE și statele sale membre să își utilizeze infrastructura de imagini prin satelit pentru Ucraina; reamintește că sprijinul militar acordat Ucrainei trebuie să fie suficient pentru a opri în cele din urmă războiul de agresiune al Rusiei și pentru ca Ucraina să își poată elibera întregul popor, să poată redobândi controlul deplin asupra întregului său teritoriu, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, și să poată descuraja orice nouă agresiune a Rusiei; constată, în acest context, că o serie de state membre ale UE sunt nealiniate și le îndeamnă să își sporească sprijinul pentru Ucraina, în conformitate cu constituțiile lor;

7.  își reafirmă angajamentul de a sprijini dorința Ucrainei de a avea o pace justă și durabilă, precum și formula de pace și planul de victorie prezentate de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenskîi; consideră că acesta este un plan cuprinzător de restabilire a integrității teritoriale a Ucrainei și include elementele de bază ale unei păci cuprinzătoare, juste și durabile în Ucraina, care respectă principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional, care necesită restabilirea deplină a integrității teritoriale a Ucrainei, tragerea la răspundere pentru crimele de război și crima de agresiune, despăgubiri din partea Rusiei pentru daunele masive cauzate în Ucraina, tragerea la răspundere deplină a tuturor celor responsabili și excluderea oricăror agresiuni viitoare ale Rusiei; îndeamnă UE și statele sale membre să colaboreze cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune pentru a se asigura că negocierile de pace care vor avea loc respectă principiile susmenționate;

8.  subliniază că orice negocieri de pace veritabile trebuie să se desfășoare cu bună credință și să includă Ucraina; reamintește că orice acord care exclude Ucraina sau subminează aspirațiile sale legitime, cum ar fi dreptul său de a-și alege propriile acorduri de securitate, sau care nu prevede garanții de securitate credibile pentru Ucraina care să contribuie la descurajarea unei viitoare agresiuni a Rusiei, nu va fi nici just, nici viabil;

9.  insistă că UE trebuie să contribuie la garanții solide de securitate pentru Ucraina, pentru a descuraja o nouă agresiune a Rusiei; subliniază că Ucraina trebuie să aibă capacitatea de a rezista și de a preveni noi atacuri din partea Rusiei, precum și de a respinge acordurile pripite care îi slăbesc securitatea pe termen mediu și lung și care riscă să supună Ucraina și alte țări din Europa unei noi agresiuni a Rusiei; subliniază că economia de război a Rusiei nu este sustenabilă, iar orchestrarea presiunii economice în combinație cu accelerarea sprijinului militar pentru Ucraina ar putea să îmbunătățească pozițiile forțelor ucrainene, în timp ce economia Rusiei ar avea de suferit, garantând astfel că Ucraina va avea o poziție de negociere mai puternică atunci va decide să participe la negocieri de pace;

10.  regretă profund orice încercare de a constrânge liderii Ucrainei să se predea agresorului rus cu unicul scop de a anunța un așa-numit acord de pace; consideră că încercările actuale ale administrației SUA de a negocia un acord de încetare a focului și un acord de pace cu Rusia fără participarea liderilor ucraineni și al altor state europene, care ar fi puși în fața unui fapt împlinit fără a fi participat în mod semnificativ la discuții, sunt contraproductive și periculoase, deoarece conduc la consolidarea poziției statului beligerant, recompensând astfel o politică agresivă în loc de a o sancționa; conchide că, având în vedere istoria Rusiei de încălcare a acordurilor anterioare și a principiilor fundamentale ale dreptului internațional, o astfel de pace poate fi atinsă numai prin forță, inclusiv prin garanții de securitate eficace;

11.  subliniază că sprijinul financiar furnizat Ucrainei de UE și de statele sale membre depășește sprijinul oricărei alte țări, demonstrând angajamentul fără precedent al Uniunii față de Ucraina și, prin urmare, față de securitatea Europei; subliniază că rolul UE în orice negocieri care au un impact asupra securității Europei trebuie să fie proporțional cu ponderea sa politică și economică; reafirmă că nu pot avea loc negocieri cu privire la securitatea europeană fără Uniunea Europeană; salută eforturile depuse de președintele Franței, Macron, și de prim-ministrul Regatului Unit, Starmer, de a găzdui summituri europene de urgență la Paris și la Londra; salută lansarea unei „coaliții de voluntari” pentru a permite punerea în aplicare sub conducere europeană a unui eventual acord de pace;

12.  își exprimă consternarea cu privire la politica administrației SUA de a liniști Rusia și de a-și ataca aliații; avertizează că această politică subminează încrederea aliaților tradiționali ai SUA din întreaga lume și poate avea consecințe devastatoare pentru legătura transatlantică, pacea și stabilitatea în Europa și în afara acesteia;

13.  invită UE și statele sale membre să considere cele mai recente evoluții în relațiile SUA-Ucraina drept un ultim semnal de alarmă pentru a deveni principalul partener al Ucrainei și să depună eforturi active în vederea menținerii celui mai larg sprijin internațional posibil pentru Ucraina, inclusiv prin crearea unei „coaliții de voluntari capabili” cu parteneri din întreaga lume care împărtășesc aceeași viziune pentru a sprijini Ucraina și a crește presiunea asupra Rusiei;

14.  salută declarația comună a Ucrainei și a Statelor Unite în urma reuniunii acestora din Regatul Arabiei Saudite din 11 martie 2025, inclusiv reluarea asistenței militare și a schimbului de informații din partea SUA, precum și propunerea de acord de încetare a focului pentru 30 de zile; reamintește că o încetare a focului poate fi un instrument eficient pentru suspendarea ostilităților numai dacă agresorul o respectă pe deplin; se așteaptă, prin urmare, ca Rusia să fie de acord cu aceasta și să o respecte prin încetarea tuturor atacurilor asupra Ucrainei, a pozițiilor sale militare, a populației civile, a infrastructurii și a teritoriului său;

15.  își exprimă îngrijorarea cu privire la tensiunile tot mai mari din Marea Baltică, prin acțiunile de război hibrid împotriva infrastructurii critice, și consideră că o cooperare mai strânsă între statele nordice, statele baltice, Polonia și Germania este esențială;

16.  salută concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 6 martie 2025 și sprijinul său pentru o consolidare rapidă a apărării europene prin intermediul Planului „ReArm Europe” (Reînarmarea Europei) și își reconfirmă sprijinul pentru Ucraina, în urma abordării privind realizarea „păcii prin forță” subliniind, în special, că securitatea Ucrainei și securitatea europeană, transatlantică și mondială sunt interconectate;

17.  reiterează că atacurile deliberate ale Rusiei asupra populației civile din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile, utilizarea violenței sexuale și a violului ca armă de război, deportarea a mii de cetățeni ucraineni pe teritoriul Federației Ruse, transferul forțat și adopția copiilor ucraineni, precum și alte încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar constituie crime de război pentru care toți autorii trebuie trași la răspundere;

18.  subliniază că toți cei responsabili de crimele de război comise în Ucraina trebuie trași la răspundere și evidențiază că o pace fără justiție nu va fi durabilă; își reiterează apelul adresat Comisiei, VP/ÎR și statelor membre de a colabora cu Ucraina și cu comunitatea internațională pentru înființarea unui tribunal special pentru investigarea și urmărirea penală a crimei de agresiune comise împotriva Ucrainei de Rusia și de aliații săi și subliniază necesitatea ca jurisdicția acestui tribunal să acopere întreaga conducere a Rusiei și a Belarusului responsabilă de agresiunea împotriva Ucrainei; salută înființarea la Haga a unui Centru internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei;

19.  își exprimă sprijinul deplin pentru ancheta desfășurată în prezent de procurorul CPI privind situația din Ucraina, care se bazează pe posibile crime de război, crime împotriva umanității și crime de genocid; salută ratificarea de către Ucraina a Statutului de la Roma al CPI, care i-a permis să devină stat parte la acesta din ianuarie 2025; în acest context, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la sancțiunile SUA împotriva CPI, a procurorilor, judecătorilor și personalului acesteia, care constituie un atac grav la adresa sistemului judiciar internațional; solicită Comisiei să activeze de urgență statutul de blocare și statelor membre să își intensifice de urgență eforturile diplomatice pentru a proteja și a susține CPI ca element esențial al sistemului de justiție internațională;

20.  salută decizia Consiliului European de a începe negocierile de aderare cu Ucraina, după ce recomandările Comisiei vor fi puse în practică; reafirmă că viitorul Ucrainei este în UE; salută progresele înregistrate în ceea ce privește reformele legate de aderare, în pofida condițiilor de război; solicită accelerarea negocierilor de aderare, recunoscând integrarea Ucrainei în UE ca o prioritate strategică; subliniază importanța continuării asistenței financiare din partea UE, legată de reforme concrete, ca instrument-cheie pentru sprijinirea și accelerarea transformării Ucrainei în conformitate cu standardele europene; subliniază că criteriile de la Copenhaga și reformele necesare, în special în ceea ce privește statul de drept, democrația, libertățile fundamentale și drepturile omului, sunt fundamentale pentru procesul de aderare bazat pe merite; consideră că aderarea Ucrainei la UE reprezintă o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică și că astfel, UE dă dovadă de spirit de conducere, hotărâre și viziune;

21.  reamintește angajamentele NATO de a admite Ucraina în alianță; ia act, în acest sens, de politica consecventă a NATO privind ușile deschise, conform căreia NATO rămâne deschisă tuturor democrațiilor europene care împărtășesc valorile alianței și conform căreia deciziile privind aderarea trebuie luate numai de aliații NATO, fără ca nicio parte terță să aibă un cuvânt de spus în acest proces;

22.  invită autoritățile ucrainene să consolideze unitatea politică internă în Ucraina, să susțină pluralismul parlamentar și să se angajeze într-o cooperare constructivă cu partidele politice din Rada Supremă; invită părțile interesate politice ucrainene să continue consolidarea unității politice și a pluralismului parlamentar și să se angajeze într-o cooperare constructivă în cadrul Radei Supreme; solicită să se acorde atenția cuvenită competențelor și drepturilor organismelor autonome locale; solicită garantarea pluralismului mass-mediei în conformitate cu principiile și valorile democratice pe care ucrainenii le apără atât de ferm și curajos; sugerează, având în vedere procesul de aderare la UE, să se pună capăt tuturor limitărilor călătoriilor în străinătate ale membrilor Radei Supreme a Ucrainei;

23.  felicită organizațiile societății civile ucrainene, europene și internaționale pentru sprijinirea familiilor copiilor ucraineni răpiți, prizonierilor de război și civililor deținuți ilegal; invită UE, statele sale membre și comunitatea internațională să sprijine eforturile acestora și să intensifice presiunea asupra Rusiei pentru a-i returna pe toți ucrainenii răpiți și deținuți;

24.  atrage atenția asupra estimării celei mai recente evaluări rapide a daunelor și nevoilor, conform căreia este nevoie de cel puțin 506 miliarde EUR în următorul deceniu pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei; salută Mecanismul UE pentru Ucraina, care are un buget de aproape 50 de miliarde EUR, și Mecanismul UE de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, care, în cooperare cu G7, oferă Ucrainei împrumuturi de până la 45 de miliarde EUR; cu toate acestea, îndeamnă UE la pregătirea reconstrucției Ucrainei prin alocarea specifică și asigurarea de noi resurse; invită UE, statele membre și partenerii care împărtășesc aceeași viziune să ofere asistență politică, economică, tehnică și umanitară cuprinzătoare și coordonată pentru a sprijini reconstrucția și redresarea sustenabilă și favorabilă incluziunii a Ucrainei după război; reafirmă angajamentul UE de a acorda Ucrainei sprijin financiar și economic sustenabil și pe termen lung, inclusiv asistență macrofinanciară, sprijin pentru reconstrucție și redresare economică și socială și măsuri de asigurare a rezilienței economiei și a infrastructurilor critice ale Ucrainei; își reiterează convingerea fermă că Rusia trebuie să plătească pentru daunele masive cauzate în Ucraina și, prin urmare, solicită confiscarea activelor suverane rusești imobilizate în temeiul sancțiunilor UE, pentru a fi utilizate la sprijinirea apărării și a reconstrucției Ucrainei;

25.  invită Consiliul, Comisia și statele membre să sporească eficacitatea și impactul sancțiunilor asupra Rusiei pentru a submina definitiv capacitatea Rusiei de a continua să poarte războiul său brutal de agresiune împotriva Ucrainei și să amenințe securitatea altor țări europene; solicită o interdicție sau tarife specifice pentru importurile din Rusia în UE, cu scopul de a închide complet fluxul de cereale, potasă și îngrășăminte, precum și de materii prime, inclusiv oțel, uraniu, titan, nichel, lemn și produse din lemn, precum și toate tipurile de petrol și gaze; invită Consiliul să mențină, să reflecte, acolo unde este posibil, și să își extindă politica de sancțiuni împotriva Rusiei și a tuturor statelor care oferă sprijin, cum ar fi Belarus, Iran, Coreea de Nord, și să sancționeze entitățile chineze care furnizează produse cu dublă utilizare și produse militare, monitorizând, revizuind și sporind în același timp eficacitatea și impactul politicii; invită Comisia și statele membre să asigure punerea în aplicare rapidă și respectarea strictă a tuturor pachetelor de sancțiuni și să consolideze cooperarea dintre statele membre; invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului privind eficacitatea cu care sancțiunile au împiedicat efortul de război al Rusiei și eficacitatea măsurilor menite să prevină eludarea sancțiunilor; invită Consiliul să trateze în mod sistematic problema eludării sancțiunilor de către companiile cu sediul în UE, părți terțe și state terțe și să adopte și să pună în aplicare cu strictețe măsuri restrictive împotriva tuturor entităților care facilitează eludarea sancțiunilor și furnizează complexului militar rus tehnologii și echipamente militare și cu dublă utilizare;

26.  solicită sancțiuni suplimentare împotriva sectoarelor de importanță deosebită pentru economia rusă, în special sectorul bancar, metalurgia, sectorul nuclear, sectorul chimic și cel agricol, materii prime precum aluminiul, oțelul, uraniul, titanul și nichelul, precum și măsuri de combatere a eludării împotriva tuturor țărilor și a entităților care îi furnizează Rusiei produse și tehnologii militare și cu dublă utilizare; solicită acțiuni suplimentare împotriva „flotei fantomă” ruse, având în vedere eludarea sancțiunilor, sabotajul infrastructurii critice și riscurile de mediu; invită Comisia să colaboreze cu statele de pavilion și cu statele portului din afara UE și să ia măsuri împotriva proprietarilor, operatorilor și operatorilor de asigurări din țările terțe care facilitează funcționarea flotei fantomă a Rusiei; îndeamnă statele membre să coordoneze în continuare cooperarea operațională dintre agențiile de pază de coastă pentru a crește capacitatea generală de supraveghere maritimă; subliniază că Rusia se bazează din ce în ce mai mult pe îngrășămintele pe bază de gaze, care oferă o sursă tot mai mare de venituri, compromițând în același timp economiile UE și amenințând securitatea alimentară; se așteaptă ca UE să își mențină sancțiunile împotriva Rusiei atât timp cât este necesar pentru a asigura o pace justă și durabilă și până când Rusia este trasă la răspundere;

27.  solicită ca următorul pachet de sancțiuni al UE să impună sancțiuni tuturor petrolierelor cunoscute din flota fantomă și proprietarilor acestora, introducând în același timp sancțiuni pentru toate petrolierele care încalcă Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave și asigurându-se că toate statele membre pun în aplicare cu strictețe măsurile care le interzic navelor, indiferent de pavilion, să navigheze în apele europene sau să intre în orice port al unui stat membru al UE dacă nu au respectat normele internaționale privind transferurile de la navă la navă pe mare sau dacă și-au dezactivat ilegal sistemul de identificare automată; cere insistent Comisiei și statelor membre să interzică transferurile de petrol rusesc de la o navă la alta în apele UE;

28.  invită Comisia și statele membre să elaboreze sancțiuni mai ample privind materialul lemnos din Rusia și Belarus, inclusiv să interzică în mod specific importul sau achiziționarea de produse din lemn prelucrate în țări din afara UE care conțin lemn, în special placaj din lemn de mesteacăn, originar din Rusia sau Belarus, pentru a sprijini aplicarea sancțiunilor actuale;

29.  condamnă cu fermitate amenințarea guvernului Ungariei de a bloca reînnoirea cadrului de sancțiuni al UE, precum și de a limita un răspuns adecvat al UE, proporțional cu gravitatea situației; invită statele membre să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a împiedica blocarea ulterioară din partea guvernului Ungariei;

30.  solicită aplicarea unor restricții suplimentare accesului în UE al cetățenilor ruși și bieloruși în timpul procesului de solicitare a vizelor Schengen, în special prin verificări de securitate mai stricte, inclusiv prezentarea evidențelor efectuării serviciului militar, fără a aduce atingere necesității de a elibera vize umanitare;

31.  condamnă cu fermitate executarea de către forțele rusești a prizonierilor de război ucraineni; solicită UE, statelor sale membre și partenerilor internaționali să intensifice presiunea asupra Rusiei de a-și respecta obligațiile internaționale, în special Convenția de la Geneva, și de a permite accesul organizațiilor internaționale la prizonieri;

32.  condamnă impactul devastator al războiului Rusiei asupra copiilor; solicită un sprijin mai mare din partea UE pentru educația copiilor, asistență medicală, servicii de sănătate mintală și protecția copilului, inclusiv pentru recuperarea în urma traumelor și medii de învățare sigure; îndeamnă UE și Ucraina să acorde prioritate nevoilor copiilor în eforturile de ajutor și reconstrucție, în curățarea minelor terestre și în integrarea bunăstării copiilor în procesul de aderare la UE;

33.  se declară din nou îngrijorat de situația de la centrala nucleară de la Zaporijia, care este controlată ilegal de Rusia; susține eforturile de menținere a unei prezențe continue a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la centrala nucleară de la Zaporijia; se declară din nou foarte îngrijorat de impactul mai larg pe care îl va avea războiul pe termen lung asupra mediului;

34.  invită UE și statele sale membre să consolideze comunicarea strategică a UE, în special pentru a prezenta în mod public rezultatele sprijinului principal al UE pentru Ucraina, mai ales având în vedere afirmațiile care urmăresc să reducă contribuția acesteia, să contracareze amenințările hibride și activitățile din zona gri și să prevină ingerința Rusiei în procesele politice, electorale și în alte procese democratice din Ucraina și Europa; îndeamnă la o comunicare proactivă privind beneficiile extinderii UE pentru a îmbunătăți înțelegerea și sprijinul public pentru aderarea Ucrainei atât în Ucraina, cât și în statele membre; subliniază că integrarea Ucrainei în UE reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea atât a regiunilor învecinate, cât și a statelor membre; solicită insistent UE și statelor membre să combată dezinformarea rusă cu privire la război, prin îmbunătățirea alfabetizării digitale, promovarea discursurilor bazate pe fapte și tragerea la răspundere a platformelor de comunicare socială pentru răspândirea conținutului dăunător prin aplicarea strictă a Regulamentului privind serviciile digitale(3);

35.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei / Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Președintelui, Guvernului și Radei Supreme a Ucrainei și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 161, 29.5.2014, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2014/295/oj. (2) JO L, 2024/792, 29.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/792/oj. (3) Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj).