Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 14, 16, 21, 24, 36 și 41,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(1),

–  având în vedere raportul din 20 iunie 2024 al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) intitulat „Raportul privind politica externă și de securitate comună – prioritățile noastre în 2024”,

–  având în vedere „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, confirmată de Consiliul European la 21 martie 2022,

–  având în vedere conceptul strategic al NATO 2022, adoptat pe 29 iunie 2022,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 22 martie 2024, din 18 aprilie 2024, din 27 iunie 2024, din 19 decembrie 2024, din 6 martie 2025 și din 20 martie 2025,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 18 martie 2024, din 22 aprilie 2024, din 24 mai 2024, din 24 iunie 2024, din 22 iulie 2024, din 14 octombrie 2024, din 18 noiembrie 2024, din 16 decembrie 2024, din 27 ianuarie 2025, din 24 februarie 2025 și din 17 martie 2025,

–  având în vedere declarația reuniunii la nivel înalt dintre UE și Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC), adoptată la 18 iulie 2023,

–  având în vedere Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528(2),

–  având în vedere orientările politice ale Președintei Comisiei pentru perioada 2024-2029,

–  având în vedere rapoartele din 2024 privind extinderea prezentate de Comisie la 30 octombrie 2024,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 30 octombrie 2024 intitulată „Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE” (COM(2024)0690),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1449 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 mai 2024 privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2025/535 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 martie 2025 de instituire a Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova(4),

–  având în vedere raportul lui Sauli Niinistö din 30 octombrie 2024 intitulat „Strengthening Europe’s civil and military preparedness and readiness” (Consolidarea disponibilității și a pregătirii civile și militare a Europei),

–  având în vedere orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului, adoptate în 2004, actualizate în 2008 și completate ulterior în 2020 cu o notă de orientare privind punerea în aplicare a orientărilor,

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la încălcările drepturilor omului, ale democrației și statului de drept, adoptate în conformitate cu articolul 150 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 20 iunie 2023 privind „Strategia europeană pentru securitate economică” (JOIN(2023)0020),

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 decembrie 2020 către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital” (JOIN(2020)0018),

–  având în vedere recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2023 privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea economică a UE în vederea unei evaluări suplimentare a riscurilor împreună cu statele membre (C(2023)6689),

–  având în vedere decizia (PESC) 2019/797 a Consiliului din 17 mai 2019 privind măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care constituie o amenințare la adresa Uniunii sau a statelor sale membre(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2023 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 octombrie 2024 referitoare la consolidarea rezilienței Republicii Moldova împotriva ingerințelor Rusiei înainte de următoarele alegeri prezidențiale și un referendum constituțional privind integrarea europeană(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 octombrie 2024 referitoare la interpretarea greșită de către Republica Populară Chineză a Rezoluției 2758 a ONU și provocările sale militare continue în jurul Taiwanului(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2024 referitoare la implicațiile în materie de securitate și apărare ale influenței Chinei asupra infrastructurii critice din Uniunea Europeană(9),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 24 octombrie 2024 referitoare la situația din Azerbaidjan, încălcarea drepturilor omului și a dreptului internațional și relațiile cu Armenia(10), precum și rezoluția sa din 5 octombrie 2023 referitoare la situația din Nagorno-Karabah după atacul Azerbaidjanului și amenințările continue la adresa Armeniei(11),

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la memoria istorică, inclusiv rezoluția din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarism(12), rezoluția din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei(13) și rezoluția din 15 decembrie 2022 referitoare la 90 de ani de la Holodomor: recunoscând uciderea în masă prin înfometare drept genocid(14) și cea din 17 ianuarie 2024 referitoare la conștiința istorică europeană(15),

–  având în vedere raportul din 9 mai 2022 privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei,

–  având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor în acțiunile externe ale UE pentru perioada 2021-2025 (GAP III),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), care a intrat în vigoare în UE la 1 octombrie 2023,

–  având în vedere rezoluția ONU adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015 în cadrul summitului ONU privind dezvoltarea durabilă de la New York, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” (Agenda 2030), care a stabilit obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD),

–  având în vedere rezoluția ONU adoptată de Adunarea Generală a ONU la 8 decembrie 1949 privind asistența acordată refugiaților palestinieni,

–  având în vedere rezoluția Consiliului de Securitate al ONU din 22 noiembrie 1967 privind soluționarea pașnică și acceptată a situației din Orientul Mijlociu,

–  având în vedere rezoluția din 11 august 2006 a Consiliului de Securitate al ONU referitoare la situația din Orientul Mijlociu,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid și rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU din 22 iunie 2020 referitoare la prevenirea genocidului,

–  având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),

–  având în vedere acordul de cooperare și asistență din 28 aprilie 2006 dintre Curtea Penală Internațională și Uniunea Europeană(16),

–  având în vedere avizul consultativ solicitat Curții Internaționale de Justiție prin rezoluția Adunării Generale a ONU din 30 decembrie 2022 referitoare la practicile israeliene care afectează drepturile omului în cazul poporului palestinian în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv Ierusalimul de Est,

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 martie 2025 intitulată „Cartea albă privind viitorul apărării europene 2030” (JOIN(2025)0120),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A10-0010/2025),

A.  întrucât lumea se confruntă cu schimbări geopolitice rapide, în contextul cărora puteri autocratice, atât la nivel individual, cât și în cadrul unor eforturi coordonate, contestă în mod activ ordinea internațională bazată pe norme și instituțiile sale multilaterale, dreptul internațional, instituțiile și societățile democratice, precum și alianțele noastre; întrucât toate pârghiile UE ar trebui evaluate pentru a descuraja țările să sprijine agresiunea Rusiei;

B.  întrucât summitul BRICS care a avut loc în Kazan, Rusia, în perioada 22-24 octombrie 2024, subliniază modul în care Putin mobilizează platformele internaționale pentru a contracara izolarea și a construi alianțe; întrucât este necesar un răspuns unificat și strategic al UE pentru a susține principiile ordinii internaționale bazate pe norme;

C.  întrucât UE și statele membre ar trebui să reexamineze asistența pentru dezvoltare acordată guvernelor țărilor care sprijină în mod deschis războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și să monitorizeze voturile acestora privind rezoluțiile pertinente ale ONU;

D.  întrucât confruntările geopolitice dintre democrații și regimurile autoritare și dictatoriale sunt în creștere, conflictele se multiplică, iar utilizarea forței este tratată din ce în ce mai mult ca un instrument standard pentru urmărirea obiectivelor politice; întrucât forța este exercitată nu numai de state, ci și de o gamă tot mai largă de actori nestatali; întrucât UE trebuie să consolideze relațiile transatlantice și să încheie parteneriate constructive cu parteneri din Sudul global care împărtășesc aceeași viziune;

E.  întrucât contextul geopolitic în care acționează UE a accentuat nevoia unei acțiuni mai ambițioase, credibile, decisive și unificate a UE și o politică externă europeană de sine stătătoare pe scena internațională și a evidențiat necesitatea ca statele membre să demonstreze voința politică necesară pentru a-și reconstrui capabilitățile de apărare, consolidând în același timp legăturile transatlantice ale UE și parteneriatele cu țări care împărtășesc aceeași viziune; întrucât politica externă și de securitate comună (PESC) trebuie să devină o politică a UE de sine stătătoare prin care UE să poată aborda principalele provocări geopolitice; întrucât, în acțiunea sa externă, UE ar trebui să fie ghidată de valorile și principiile consacrate la articolul 2, la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 21 din TUE, care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea UE; întrucât este în interesul UE să apere în mod corespunzător valorile, normele și principiile universale, cum ar fi libertatea și standardele democratice, precum și drepturile omului, statul de drept, justiția internațională și Actul final de la Helsinki, în special în ceea ce privește neîncălcarea frontierelor internaționale;

F.  întrucât UE se confruntă cu creșterea rapidă a unor noi amenințări la frontierele sale și pe teritoriul său care destabilizează funcționarea UE, în special dezinformarea direcționată, atacurile cibernetice și cele hibride, instrumentalizarea fluxurilor migratorii, precum și terorismul internațional și radicalismul religios;

G.  întrucât autonomia strategică impune UE să acționeze independent pe scena internațională atunci când este nevoie, îndeosebi în politica externă și de securitate; întrucât UE a recunoscut necesitatea de a reduce dependența nejustificată de actori externi, pentru protejarea intereselor sale într-o lume imprevizibilă și multipolară;

H.  întrucât UE trebuie să dezvolte o diplomație europeană independentă și autonomă, inclusiv o diplomație publică și culturală, economică, climatică, digitală și cibernetică, condusă de un serviciu diplomatic al UE care să fie animat de o cultură diplomatică comună;

I.  întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei încalcă ordinea internațională bazată pe norme, principiile fundamentale ale dreptului internațional consacrate în Carta ONU și în principalele convenții și rezoluții, în Actul final de la Helsinki și în Convenția europeană a drepturilor omului;

J.  întrucât încălcările de către Rusia ale Convenției de la Geneva privind prizonierii de război includ executarea prizonierilor și refuzul accesului organizațiilor umanitare și al tratamentelor medicale pentru prizonieri;

K.  întrucât CPI a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin și a Înaltului Comisar rus pentru copii, Maria Lvova-Belova, pentru implicarea lor în răpirea copiilor ucraineni în Rusia; întrucât Rusia, ajutată de regimul belarus, întreprinde reeducarea copiilor ucraineni și ștergerea identității lor ucrainene; întrucât regimul lui Aliaksandr Lukașenka din Belarus trebuie tras la răspundere pe deplin pentru complicitatea sa la războiul de agresiune împotriva Ucrainei și pentru crimele de război, cum ar fi răpirea a mii de copii ucraineni;

L.  întrucât CPI a emis, în plus, mandate de arestare pentru liderii militari ruși Serghei Șoigu, Valeri Gerasimov, Viktor Sokolov și Serghei Kobilaș, acuzați de direcționarea de atacuri asupra unor ținte civile;

M.  întrucât guvernul ungar blochează Fondul de asistență pentru Ucraina, în valoare de cinci miliarde EUR, instituit în martie 2024 în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP); întrucât guvernul ungar blochează cea de a opta tranșă a rambursărilor IEP pentru statele membre care au furnizat ajutor militar Ucrainei începând din luna mai 2023;

N.  întrucât tancurile petroliere rusești fantomă prezintă un risc considerabil pentru securitatea maritimă și de mediu prin oprirea sau manipularea sistemelor lor automate de identificare; întrucât aceste petroliere contribuie lunar cu aproximativ 12 miliarde USD la bugetul de război al Rusiei, finanțând astfel în mod direct operațiunile sale militare agresive;

O.  întrucât regimul lui Putin a instrumentalizat istoria în încercarea de a-și asigura loialitatea populației ruse prin crearea unei nostalgii pentru presupusa măreție a imperiului sovietic, falsificarea istoriei Rusiei și a Ucrainei, respingerea politicii lui Nikita Hrușciov de a recunoaște și condamna crimele staliniste, renunțarea la recunoașterea și condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop de către Mihail Gorbaciov și declararea prăbușirii Uniunii Sovietice drept cea mai mare tragedie a secolului trecut;

P.  întrucât Rusia și alți actori răuvoitori din țările învecinate promovează retorica antioccidentală și de dezbinare și exploatează tensiunile etnice din Balcanii de Vest pentru a declanșa conflicte și a diviza comunități, inclusiv prin instrumentalizarea Bisericii Ortodoxe sârbe;

Q.  întrucât 2024 a marcat cea de-a 20-a aniversare a extinderii de tip „Big Bang”, când zece țări au aderat la UE; întrucât extinderea are cea mai mare importanță strategică pentru UE, deoarece reprezintă o investiție geostrategică în pacea, democrația, stabilitatea, securitatea, protecția climei și prosperitatea pe termen lung pe întregul continent, îndeosebi în ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât pregătirea pentru extindere necesită reforme în UE și întrucât UE ar trebui să desfășoare procesul de extindere în paralel cu reformele instituționale și decizionale necesare pentru a proteja capacitatea de integrare a UE;

R.  întrucât UE trebuie să mențină impulsul pentru accelerarea politicii sale de extindere, în timp ce țările în curs de aderare continuă să se reformeze și să atingă obiectivele de referință necesare legate de acquis-ul UE; întrucât mesajele coerente și calea clară către integrarea țărilor candidate sunt vitale pentru a menține vie perspectiva proeuropeană;

S.  întrucât viitorul Balcanilor și al țărilor din vecinătatea estică este în UE;

T.  întrucât Uniunea se întemeiază pe valorile democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului, care fac parte din criteriile de la Copenhaga care reprezintă setul esențial de criterii pentru aderarea la UE; întrucât procesul de aderare este un proces bazat pe merite și reversibil;

U.  întrucât aderarea la UE impune alinierea politicii externe, inclusiv în ceea ce privește votarea rezoluțiilor Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, sprijinul pentru Ucraina și alinierea la sancțiunile împotriva Rusiei; întrucât majoritatea țărilor din Balcanii de Vest au atins niveluri ridicate de aliniere la PESC, o excepție notabilă fiind Serbia;

V.  întrucât Macedonia de Nord a încheiat Acordul de la Prespa cu Grecia și Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare cu Bulgaria;

W.  întrucât cetățenii Georgiei și-au demonstrat angajamentul față de valorile democratice și față de progresul țării lor în integrarea în UE; întrucât regresul democratic din Georgia trebuie inversat; întrucât autoritățile georgiene ar trebui să țină seama de voința poporului georgian de a adera la UE și să asigure alegeri libere și corecte, să pună capăt regresului democratic, să renunțe la legile care pun în pericol viitorul european al Georgiei și să continue reformele democratice proeuropene; întrucât Georgia ar trebui să se alinieze la PESC a UE, inclusiv la sancțiunile adoptate în unanimitate împotriva Rusiei;

X.  întrucât orice acord de parteneriat dintre UE și Azerbaidjan – inclusiv privind energia – trebuie să cuprindă condiții ferme privind respectarea dreptului internațional, a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale, în special în ceea ce privește realizarea de către Azerbaidjan a unor progrese substanțiale în direcția unui acord de pace cuprinzător și sustenabil cu Armenia;

Y.  întrucât Mediterana are o mare importanță pentru UE, atât din punct de vedere istoric, cât și geografic; întrucât țările din vecinătatea sudică joacă un rol important în a asigura că fluxurile de migrație neregulamentară sunt gestionate pe baza principiilor solidarității, echilibrului, responsabilității comune și cu respectarea deplină a dreptului UE și internațional aplicabil și, în special, a drepturilor omului și a dreptului umanitar;

Z.  întrucât parteneriatele și acordurile strategice dintre UE și țările de origine și de tranzit, cum ar fi cele încheiate de UE cu Mauritania, se dovedesc a fi un model de succes pentru prevenirea migrației neregulamentare și combaterea traficanților de migranți;

AA.  întrucât furnizarea a mii de drone Shahed de către Republica Islamică Iran Rusiei a consolidat și mai mult rolul Iranului ca stat paria; întrucât Coreea de Nord și China își demonstrează, de asemenea, disprețul de neclintit față de legile și normele internaționale;

AB.  întrucât, la 28 mai 2024, Norvegia, Irlanda și Spania au recunoscut statul Palestina, urmate, la 4 iunie 2024, de o decizie a parlamentului Sloveniei de a face același lucru;

AC.  întrucât China se definește ca un „stat aproape arctic” și se străduiește să dezvolte, în strânsă colaborare cu Rusia, un drum polar al mătăsii;

AD.  întrucât inițiativa „O centură, un drum”, cunoscută în China sub denumirea „One Belt, One Road”, pune în pericol interesele UE;

AE.  întrucât, la 14 octombrie 2024, Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și ministrul de Externe britanic au convenit să lanseze consultări strategice cu privire la chestiuni precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, regiunea indo-pacifică, Balcanii de Vest și amenințările hibride;

AF.  întrucât toate agențiile ONU întruchipează ordinea internațională bazată pe norme, deoarece susțin și pun în aplicare atât litera, cât și spiritul Cartei ONU, pe care toate statele membre ale ONU trebuie să o respecte;

AG.  întrucât credibilitatea și coerența UE constituie o cerință primordială pentru punerea în aplicare corectă a acțiunii sale externe, deoarece aceasta consolidează încrederea în UE a diverșilor actori și a țărilor din afara UE; întrucât eficiența acțiunilor UE la nivel internațional este condiționată de asigurarea celui mai înalt nivel de coordonare și coerență în acțiunea externă a UE; întrucât coordonarea dintre Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) ar trebui întărită, în special din cauza unui buget operațional insuficient al SEAE;

AH.  întrucât punerea în aplicare a egalității de gen și a agendei privind FPS necesită inițiative care promovează o conducere care ia în considerare dimensiunea de gen, protejează drepturile femeilor și combat violența sexuală și bazată pe gen în contexte de conflict și postconflict; întrucât finanțarea acestor inițiative este esențială pentru sprijinirea organizațiilor locale ale societății civile și pentru furnizarea de sprijin axat pe supraviețuitori;

AI.  întrucât apărătorii drepturilor omului (HRD) sunt principalii aliați ai UE în ceea ce privește apărarea și promovarea drepturilor omului în străinătate; întrucât apărătorii drepturilor omului sunt din ce în ce mai expuși riscului de atacuri și amenințări din partea actorilor statali și nestatali; întrucât Parlamentul a solicitat în mod constant o punere în aplicare adecvată și coordonată a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului (2008); întrucât statele membre, împreună cu instituțiile UE, ar trebui să pună în aplicare aceste orientări care includ o serie de angajamente concrete, cum ar fi informări periodice, coordonarea și acțiunile de sprijinire a apărătorilor drepturilor omului;

AJ.  întrucât consecințele schimbărilor climatice vor avea un efect din ce în ce mai mare asupra diferitelor sfere ale vieții umane, inclusiv asupra ordinii geopolitice și a stabilității mondiale; întrucât este extrem de important ca lupta împotriva schimbărilor climatice, necesitând acțiuni în domeniul climei și ajutorarea acelora care sunt cel mai grav afectați de repercusiunile acestora, să devină o piatră de temelie a PESC; subliniază rolul fundamental pe care Comisia și statele membre, într-o abordare comună, trebuie să îl joace în promovarea diplomației în domeniul climei la nivel mondial;

AK.  întrucât raportul intitulat Safer Together – Strengthening Europe’s Civilian and Military Preparedness and Readiness (Mai sigur împreună – Consolidarea disponibilității și a pregătirii în domeniul apărării civile și militare a Europei), prezentat de Sauli Niinistö, consilier special al președintei Comisiei Europene, prezintă recomandări strategice pentru consolidarea pregătirii civile și militare a Europei în contextul amenințărilor din ce în ce mai mari și complexe la adresa securității;

AL.  întrucât acest raport evaluează mai întâi raportul anual privind PESC al VP/ÎR și îl completează ulterior cu pozițiile Parlamentului privind obiectivele PESC în 2025; întrucât, astfel, raportul analizează în special (1) consecințele globale ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, (2) conflictul și pacea în Orientul Mijlociu, (3) cooperarea cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și (4) vizibilitatea generală și influența acțiunii UE în străinătate; întrucât poziția prospectivă a Parlamentului în domeniul PESC este, în cele din urmă, subliniată de cerințele-cheie privind următorul cadru financiar multianual (CFM) și controlul parlamentar asupra CFM; întrucât este necesar să se apere și să se consolideze ordinea internațională bazată pe norme, precum și normele, valorile și principiile universale consacrate în Carta ONU, cum ar fi drepturile omului și justiția internațională, multilateralismul și Actul final de la Helsinki, în special în ceea ce privește neîncălcarea frontierelor internaționale,

1.  subliniază că rezoluțiile sale privind punerea în aplicare a PESC reprezintă o componentă-cheie a contribuției sale la elaborarea politicii externe a UE; subliniază că aceste rezoluții demonstrează implicațiile practice ale dreptului consolidat de control în domeniul politicii externe conferit Parlamentului prin Tratatul de la Lisabona; reamintește că rezoluția din 2024 este prima de acest tip din această legislatură și are ca scop să servească drept ghid pentru executivul UE atunci când stabilește prioritățile de politică externă pentru această legislatură; evidențiază faptul că, într-un mediu internațional din ce în ce mai volatil, UE trebuie să abordeze simultan numeroase provocări în materie de politică externă care o afectează direct și indirect, cum ar fi războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictele din Orientul Mijlociu, concurența crescândă dintre marile puteri, încercările constante de subminare a ordinii internaționale multilaterale bazate pe norme și o legătură din ce în ce mai puternică între crizele externe și interne; crede cu tărie că, pentru a rămâne relevantă pe scena internațională, UE trebuie să urmeze o politică externă hotărâtă, disciplinată și încrezătoare, care să îndeplinească propriile obiective strategice ale UE și să continue să-și definească, să-și afirme și să-și apere interesele în lume; reamintește că, în acțiunea sa externă, UE ar trebui să fie ghidată în acțiunea sa externă de valorile și principiile consacrate la articolul 2, la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 21 din TUE, care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea UE, incluzând democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane și a principiilor egalității și solidarității; consideră, de asemenea, că PESC ar trebui să asigure punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU și a ODD;

2.  evidențiază că principiile de bază ale PESC a UE își au originea în angajamentul ferm al UE față de o ordine internațională multilaterală bazată pe norme, astfel cum este consacrată în Carta ONU, precum și în preferința clară a UE pentru o cooperare pașnică și diplomatică între toate statele sale membre; încurajează toate părțile să soluționeze litigiile prin dialog, cu respectarea reciprocă a dreptului internațional, a suveranității și a integrității teritoriale; își reafirmă angajamentul de a promova pacea și stabilitatea la nivel mondial prin promovarea inițiativelor diplomatice care vizează prevenirea conflictelor și soluționarea litigiilor și care încurajează colaborarea internațională cu privire la principalele probleme de la nivel mondial, cum ar fi schimbările climatice, drepturile omului și dezvoltarea economică durabilă; solicită parteneriate continue cu actorii internaționali pentru a asigura eficacitatea eforturilor mondiale de menținere și consolidare a păcii;

I.Raportul anual pe 2024 al VP/ÎR

3.  ia act de faptul că raportul a fost prezentat Parlamentului European la 20 iunie 2024; reamintește că raportul ar trebui să aibă un caracter prospectiv; comentează în continuare mai multe evoluții subliniate de VP/ÎR în raportul său;

4.  salută în special:

5.  condamnă în special:

6.  este de acord cu:

II.Obiectivele PESC în 2025

7.  identifică în secțiunea următoare obiectivele Parlamentului în domeniul PESC în 2025, completând astfel opiniile exprimate în raportul anual privind PESC al VP/ÎR;

Gestionarea consecințelor la nivel mondial ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei

8.  evidențiază că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și consecințele sale, printre care și incertitudinea economică, insecuritatea alimentară și prețurile mari la energie, în combinație cu atitudinea revizionistă a Federației Ruse împotriva mai multor state învecinate Mării Negre, destabilizează și amenință vecinătatea estică și Balcanii de Vest, lucru care, la rândul său, erodează arhitectura de securitate europeană; subliniază în acest context că trebuie mărite capacitățile UE de a sprijini instituțiile democratice din imediata noastră vecinătate; subliniază, de asemenea, importanța protejării frontierei estice a UE, ceea ce contribuie la securitatea întregii UE; subliniază că Scutul estic și Linia de apărare baltică ar trebui să fie proiectele emblematice ale UE pentru promovarea descurajării și depășirea potențialelor amenințări din est și ar institui un sistem de gestionare integrată a frontierelor terestre conceput pentru a consolida frontiera terestră externă a UE cu Rusia și Belarus în fața amenințărilor militare și hibride;

9.  observă că răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este urmărit îndeaproape de actori autocrați din întreaga lume și va avea o influență decisivă în conturarea comportamentului lor pe scena internațională; este preocupat de intensificarea cooperării și coordonării dintre regimurile autocratice, inclusiv prin sprijinul lor material sau de altă natură pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; cere insistent Consiliului să impună măsuri restrictive împotriva țărilor care livrează produse militare Federației Ruse, cum ar fi vehiculele aeriene fără pilot și rachetele de suprafață, pentru a fi folosite împotriva unor ținte civile; reamintește că folosirea unor astfel de bunuri militare împotriva țintelor civile reprezintă crimă de război; ia act cu profundă îngrijorare de intensificarea cooperării dintre Federația Rusă și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) și reliefează că recurgerea Rusiei la trupe nord-coreene mărește scara conflictului; evidențiază și că trebuie impuse de urgență sancțiuni Belarusului care să reflecte toate sancțiunile impuse Rusiei;

10.  consideră că UE și statele sale membre sunt în prezent singurii aliați strategici ai Ucrainei și, în consecință, solicită UE și statelor sale membre să majoreze în continuare și să accelereze sprijinul militar și economic, asistența umanitară, precum și ajutorul financiar în orice mod posibil pentru a pune Ucraina într-o poziție de forță, ca să își elibereze întreaga populație și pentru a descuraja orice nouă agresiune a Rusiei după un potențial acord de încetare a focului; propune, în acest scop, consolidarea Misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei, care a instruit aproximativ 75 000 de soldați ucraineni și reliefează, în special, că trebuie să se ofere Ucrainei urgent capabilități sporite de apărare antiaeriană și capabilități de suprafață pentru a-și apăra infrastructura energetică critică; invită statele membre să ridice imediat restricțiile de utilizare a sistemelor de arme occidentale livrate Ucrainei, cum ar fi rachetele Taurus cu rază lungă de acțiune, împotriva țintelor militare legitime de pe teritoriul Rusiei, lucru ce ar fi în deplin acord cu dreptul Ucrainei la autoapărare, în conformitate cu Carta ONU;

11.  își reafirmă angajamentul de a sprijini dorința Ucrainei de a avea o pace justă și durabilă, precum și formula de pace și planul de victorie prezentate de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenskîi; reamintește că orice inițiativă, mai ales orice soluție diplomatică, menită să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei și să obțină o pace justă și durabilă trebuie să se bazeze pe condițiile și indicațiile Ucrainei și, în cele din urmă, să fie acceptată de poporul ucrainean; își exprimă în acest context profunda îngrijorare cu privire la schimbarea evidentă a poziției Statelor Unite față de războiul de agresiune al Rusiei, care a inclus acuzarea deschisă a Ucrainei pentru războiul în curs, suspendarea ajutorului militar al SUA și încercarea de a constrânge Ucraina să renunțe la dreptul său legitim la autoapărare; regretă profund orice încercare de a șantaja liderii Ucrainei să se predea agresorului rus cu unicul scop de a anunța un așa-numit acord de pace și consideră că actuala încercare a administrației SUA de a negocia un acord de încetare a focului și de pace fără implicarea statelor europene, care vor suporta, în cele din urmă, consecințele, este contraproductivă, deoarece conduce la consolidarea poziției statului rus beligerant, recompensând astfel o politică agresivă în loc de a o sancționa; este moderat optimist în ceea ce privește propunerea privind un acord de încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile; reamintește că o încetare a focului poate fi un instrument eficace pentru suspendarea ostilităților, dar numai dacă agresorul o respectă pe deplin; se așteaptă, prin urmare, ca Rusia să fie de acord cu aceasta și să o respecte prin încetarea tuturor atacurilor asupra Ucrainei, a pozițiilor sale militare, a populației civile, a infrastructurii și a teritoriului său; conchide, cu toate acestea, având în vedere istoria Rusiei de încălcare a acordurilor anterioare, că pacea poate fi realizată numai dacă poziția Ucrainei este întărită prin garanții de securitate solide; este, în schimb, de părere că orice înțelegere care subminează aspirațiile legitime ale Ucrainei, cum ar fi dreptul său de a-și alege propriile mecanisme de securitate, sau care nu prevede garanții de securitate credibile riscă să expună Ucraina și alte țări europene unei noi agresiuni ruse; insistă, prin urmare, că UE trebuie să își asume angajamente de securitate față de Ucraina, astfel cum se recomandă în Pactul de securitate de la Kiev, pentru a descuraja continuarea agresiunii Rusiei;

12.  subliniază că sprijinul financiar furnizat Ucrainei de UE și statele sale membre depășește sprijinul furnizat de orice altă țară, demonstrând angajamentul fără precedent al Uniunii față de Ucraina; subliniază că rolul UE în orice negocieri care au un impact asupra securității Europei trebuie să fie proporțional cu ponderea sa politică și economică; reafirmă că nu pot avea loc negocieri cu privire la securitatea europeană fără UE;

13.  se așteaptă ca statele membre să își mențină sancțiunile împotriva Rusiei atât timp cât este necesar pentru a asigura o pace justă și durabilă și până când Rusia este trasă la răspundere; solicită, între timp, UE și statelor membre să consolideze eficiența pachetelor sale de sancțiuni adoptate până în prezent, să crească impactul acestora și să convină altele noi de îndată ce va fi necesar; atrage atenția, în acest context, asupra sectoarelor care sunt deosebit de importante pentru economia rusă, în special sectorul bancar, industria metalurgică, sectorul nuclear, sectorul chimic și cel agricol, precum și asupra materiilor prime precum aluminiul, oțelul, uraniul, titanul și nichelul; solicită să se interzică importurile din Rusia în UE sau să se aplice tarife punctuale acestora, cu scopul de a stopa complet fluxul de cereale, potasă și îngrășăminte; reamintește că punerea în aplicare strictă și aplicarea uniformă a măsurilor restrictive în toate statele membre constituie o condiție prealabilă pentru ca acțiunea externă a UE să fie credibilă și eficace; evidențiază deci că este important să se pună capăt tuturor importurilor de energie din Rusia în UE și să se sprijine eforturile G7 de a reduce plafonul impus asupra prețului petrolului; invită Comisia să impună sancțiuni tuturor firmelor europene care continuă să facă afaceri cu Federația Rusă, precum și să analizeze și să combată în mai mare măsură eludarea sancțiunilor;

14.  face apel la practicarea unei diplomații proactive față de țările terțe, astfel încât eludarea acestor sancțiuni să fie minimă; invită Comisia să evalueze în mod critic asistența acordată de UE țărilor terțe care susțin activ agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și invită insistent Consiliul să impună măsuri restrictive țărilor terțe care fac posibil războiul de agresiune al Rusiei, fie prin facilitarea eludării sancțiunilor, fie prin acordarea de asistență militară directă, cum ar fi Iranul sau RPDC; invită toate țările să se alinieze total la toate pachetele de sancțiuni ale UE;

15.  regretă parteneriatul „fără limite” dintre Rusia și China, în special angajamentul reînnoit de a-și intensifica relațiile militare; salută decizia Consiliului de a impune sancțiuni firmelor chineze pentru sprijinul acordat războiului purtat de Rusia în Ucraina;

16.  se declară îngrijorat de supravegherea și sabotarea de către Rusia și China a infrastructurilor maritime critice, cum ar fi cablurile de comunicații de pe fundul mării și instalațiile energetice offshore; se declară profund îngrijorat mai ales de deteriorarea a două cabluri submarine de comunicații, unul care leagă Finlanda și Germania, iar celălalt, Suedia de Lituania, în mai puțin de 24 de ore, la 17 și 18 noiembrie 2024, precum și de deteriorarea cablului electric EstLink2, care leagă Estonia și Finlanda, la 25 decembrie 2024 de către un petrolier al flotei fantomă a Rusiei; invită UE să introducă sisteme eficiente de monitorizare și supraveghere și să stabilească o cooperare regională a pazelor de coastă pentru a asigura prevenirea și depistarea rapidă a atacurilor asupra infrastructurilor de acest fel; consideră bine-venită, în acest sens, lansarea operațiunii „Baltic Sentry” de către NATO, cu participarea mai multor state membre, pentru a îmbunătăți securitatea infrastructurilor submarine critice din Marea Baltică; invită statele membre să respecte în totalitate angajamentele asumate în Declarația comună de la New York privind securitatea și reziliența cablurilor submarine; reamintește, de asemenea, că în Strâmtoarea Taiwan au loc activități similare de sabotaj care vizează infrastructura subacvatică critică;

17.  cere Uniunii și statelor sale membre să controleze strict flota fantomă ale Rusiei și să îi prevină și limiteze activitățile; această flotă, pe lângă faptul că încalcă sancțiunile UE și G7, reprezintă o amenințare ecologică enormă pentru ecosistem din cauza deficiențelor sale tehnice și a defecțiunilor sale frecvente; invită insistent Comisia să ia rapid măsuri în cadrul cooperării UE cu Organizația Maritimă Internațională și să conceapă sancțiuni cu țintă mai precisă împotriva flotei fantomă în următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei; precizează că astfel de sancțiuni ar trebui să identifice toate navele care ar putea aparține flotei fantomă, precum și proprietarii, operatorii, administratorii lor etc.; recomandă interzicerea vânzărilor de petroliere către țări care facilitează comerțul cu Rusia; constată că statele de pavilion care ajută flota fantomă rusă contribuie astfel și la efortul de război al Rusiei;

18.  cere din nou să se ia măsurile necesare pentru a returna copiii ucraineni deportați forțat și adoptați ilegal, din Rusia sau de pe teritoriul ucrainean ocupat;

19.  invită Comisia și Consiliul să desemneze grupul militar privat Wagner, finanțat de statul rus, drept organizație teroristă; atrage atenția asupra așa-numitului „Corp african”, care a fost creat în urma decesului fostului lider al grupului Wagner, Evgheni Prigojin, în august 2023, și plasat direct sub controlul ministerului apărării din Rusia, în efortul de a regrupa elemente ale grupului Wagner sub controlul guvernului;

20.  afirmă din nou că Ucraina, fiind victima unei agresiuni, are dreptul legitim de autoapărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU; invită VP/ÎR, Comisia, Consiliul și statele membre în cauză să permită Ucrainei să ia contramăsuri eficace împotriva Rusiei; reamintește că Rusia a încălcat dreptul internațional și că confiscarea integrală a activelor rusești înghețate este un pas adecvat în direcția asigurării faptului că Rusia își îndeplinește obligația de a respecta dreptul internațional și de a despăgubi Ucraina și alte părți vătămate pentru pierderile cauzate de războiul de agresiune al Rusiei; solicită Comisiei să stabilească un regim juridic funcțional pentru confiscarea de active ale statului rus înghețate de UE; reamintește Comisiei că nicio astfel de propunere nu elimină necesitatea continuării sprijinului financiar, politic, militar și umanitar; cere ca toate activele statului rus, ale autorităților locale ruse, ale întreprinderilor de stat ruse și ale persoanelor fizice să fie incluse pe lista de sancțiuni a UE și folosite pentru a despăgubi Ucraina pentru daunele aduse de acest război;

21.  atrage atenția asupra estimării celei mai recente evaluări rapide a daunelor și nevoilor, conform căreia este nevoie de cel puțin 506 miliarde EUR în următorul deceniu pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei; salută Mecanismul UE pentru Ucraina, care are un buget de aproape 50 de miliarde EUR, precum și Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi, care oferă Ucrainei până la 45 de miliarde EUR și care răspunde solicitării Parlamentului și are la bază decizia Consiliului de a direcționa veniturile extraordinare provenite din activele statului rus imobilizate către Fondul de asistență pentru Ucraina și Mecanismul pentru Ucraina, precum și decizia G7 de a oferi Ucrainei un împrumut de 50 de miliarde USD garantat prin active ale statului rus imobilizate; își exprimă convingerea că noul Mecanism de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina reprezintă un pas important în a obliga Rusia să ofere despăgubiri pentru daunele masive pe care continuă să le aducă Ucrainei;

22.  critică faptul că Ungaria recurge abuziv la dreptul său de veto pentru a întârzia sau a bloca efectiv acordarea de ajutoare esențiale din partea UE Ucrainei, încercând să submineze poziția unită a UE în chestiunea Ucrainei; invită VP/ÎR, președintele Consiliului, precum și statele membre să folosească toate instrumentele disponibile pentru a împiedica blocarea ulterioară a ajutorului de către guvernul Ungariei;

23.  invită insistent VP/ÎR și celelalte state membre să depășească blocarea de către guvernul ungar a deciziei de a finanța IEP și de a face plăți din acesta, și anume cea de 450 de milioane EUR pentru Polonia, fiind o compensație pentru echipamentele livrate Ucrainei; le îndeamnă să garanteze că singurul instrument prin care UE îi poate acorda ajutor militar Ucrainei devine din nou pe deplin funcțional; invită VP/ÎR să prezinte propuneri de prevenire a unor astfel de blocări pe viitor sau să găsească un mecanism alternativ care să fie pe deplin fiabil;

24.  evidențiază că UE și statele sale membre trebuie să facă presiuni urgent pentru crearea unui tribunal internațional special care să ancheteze și să urmărească penal infracțiunea de agresiune împotriva Ucrainei comisă de conducerea politică și militară a Federației Ruse și de aliații săi; condamnă executarea de către forțele rusești a prizonierilor de război ucraineni; subliniază că nicio pace nu va fi sustenabilă fără dreptate; salută înființarea la Haga a Centrului internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei; declară că sprijină toate activitățile întreprinse de CPI și de Curtea Internațională de Justiție pentru urmărirea penală a crimelor comise pe teritoriul Ucrainei; salută ratificarea de către Ucraina a Statutului de la Roma al CPI, care i-a permis să devină stat parte la acesta din ianuarie 2025;

25.  laudă Ucraina pentru progresele sale în procesul de examinare analitică a aderării la UE în pofida condițiilor de război și o invită să continue să avanseze către aderarea la UE folosind toate resursele care i-au fost puse la dispoziție în cadrul Mecanismului pentru Ucraina și să se asigure că societatea sa civilă se implică substanțial în etapele de punere în aplicare și monitorizare a acestuia; reamintește că aderarea la UE este un proces care se bazează strict pe merite, care necesită îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga pentru aderarea la UE, inclusiv a celor referitoare la democrație, statul de drept, valorile fundamentale și combaterea corupției;

26.  consideră că aderarea Ucrainei și a Moldovei la UE ar fi o investiție reciproc avantajoasă într-o Europă unită și puternică; salută planul de creștere pentru Republica Moldova și adoptarea Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde EUR, care servește scopului de a accelera reformele legate de UE; își exprimă îngrijorarea pentru consecințele negative ale suspendării USAID în Moldova; consideră că această suspendare ar trebui să fie compensată, în măsura posibilului, prin surse ale UE, de Fondul european pentru democrație și de altele; încurajează VP/ÎR să consolideze și mai mult parteneriatul cu Ucraina și Moldova în domeniul PESC și, în acest context, salută semnarea parteneriatului pentru securitate și apărare dintre UE și Moldova în mai 2024; reamintește că securitatea Republicii Moldova este indisolubil legată de securitatea Ucrainei; reliefează deci că trebuie majorate contribuțiile financiare din IEP pentru a întări și mai mult capabilitățile de apărare ale Moldovei;

27.  felicită Moldova pentru că a organizat alegerile prezidențiale și referendumul în mod profesionist și cu un simț al datoriei și un devotament remarcabil, în pofida neîncetatelor ingerințe masive ale Rusiei și ale interpușilor săi; consideră bine-venit rezultatul referendumului din 2024 privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care a consacrat angajamentul de a adera la UE în constituția țării; declară că sprijină Moldova în apărarea democrației sale; condamnă ferm încercările constante și coordonate ale Federației Ruse, ale oligarhilor pro-ruși și ale interpușilor locali plătiți de Rusia de a destabiliza Republica Moldova, de dezbina societatea moldoveană și de a deturna direcția proeuropeană a țării prin atacuri hibride, folosirea ca armă a aprovizionării cu energie, campanii de dezinformare, amenințări cu bombă și proteste înscenate, precum și prin amenințarea cu uzul de violență sau chiar uzul de violență; se bucură de înființarea și operațiunile Misiunii de parteneriat a UE în Moldova, care au întărit capacitățile autorităților moldovene de a contracara ingerințele Rusiei; invită Consiliul, Comisia și SEAE să ofere resursele suplimentare, inclusiv resursele umane și financiare, echipamentele și experții civili necesari pentru a continua îndeplinirea mandatului misiunii și după luna mai 2025;

28.  evidențiază importanța Instrumentului european pentru pace (IEP) pentru mărirea capacității UE de a preveni conflictele, de a instaura pacea și a îmbunătăți securitatea internațională;

29.  salută lansarea grupului consultativ Belarus-UE cu scopul de a permite desfășurarea unui dialog permanent între UE și forțele democratice belaruse; declară că sprijină eliberarea tuturor deținuților politici și îi sprijină pe activiștii și jurnaliștii curajoși din Belarus care continuă să reziste regimului liderului nelegitim, în pofida represiunilor în curs, mai ales a refuzului de a reînnoi pașapoartele cetățenilor belaruși din străinătate care și-au exprimat dorința ca Belarusul să se dezvolte democratic și să adere la UE, inclusiv la Conferința privind Noul Belarus care a avut loc la Varșovia în august 2023; subliniază că aceste eforturi demonstrează rolul fundamental al societății civile în consolidarea democrației;

Soluționarea conflictului și sprijinirea păcii în Orientul Mijlociu

30.  afirmă dreptul Israelului de a se apăra, astfel cum este consacrat și limitat de dreptul internațional; reamintește că Israelul are obligația de a aborda riscul de foamete în masă și izbucnirea de epidemii în Gaza; reamintește că Israelul are, de asemenea, obligația de a proteja populația civilă și că operațiunile militare trebuie să fie proporționale și conforme cu dreptul internațional umanitar; își exprimă îngrijorarea cu privire la acțiunea militară a forțelor de apărare israeliene în Fâșia Gaza și în Cisiordania și în Liban; solicită încetarea imediată și permanentă a focului, inclusiv eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor rămași;

31.  regretă profund încălcarea acordului de încetare a focului în Gaza, care a provocat un număr mare de victime civile în recentele atacuri aeriene; deplânge în acest context refuzul Hamasului de a preda ostaticii rămași; cere să se revină imediat la punerea în aplicare deplină a acordului de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor și subliniază necesitatea unor progrese în direcția celei de a doua etape a acestuia; salută implicarea mediatorilor, incluzând SUA, Egiptul și Qatarul, ale căror eforturi au fost esențiale pentru realizarea acestui acord; este pregătit să se angajeze în discuții privind viitoarele contribuții concrete pentru a sprijini încetarea focului; consideră că este esențial ca toate obligațiile asumate în temeiul acordului să fie respectate, asigurând eliberarea tuturor ostaticilor și stabilind o încetare de durată a violenței, precum și permițând accesul nerestricționat și distribuția continuă a asistenței umanitare și medicale în Fâșia Gaza; salută, în acest scop, redistribuirea EUBAM Rafah la 31 ianuarie 2025 pentru a sprijini Autoritatea Palestiniană în facilitarea trecerii granițelor pentru evacuările medicale; își exprimă îngrijorarea cu privire la închiderea recentă a punctului de trecere Rafah până la noi dispoziții ca urmare a operațiunilor militare din Gaza inițiate la 18 martie 2025; solicită tuturor părților să își asume pe deplin obligațiile și să acorde prioritate protecției civililor; îndeamnă toți actorii europeni și internaționali să supravegheze în mod activ aplicarea acordului de încetare a focului și să-i tragă la răspundere pe cei care nu se conformează;

32.  consideră că Consiliul de asociere cu Israelul, care a avut loc la Bruxelles la 24 februarie 2025, a reprezentat un prim pas către reangajarea într-o discuție sinceră și deschisă cu ministrul israelian de externe, care va necesita acțiuni ulterioare; recunoaște valoarea colaborării cu Israelul pentru a consolida rolul UE în Orientul Mijlociu, subliniind, în același timp, că parteneriatul trebuie să se bazeze pe respectarea deplină a drepturilor și valorilor; reamintește că respectarea articolului 2 din Acordul de asociere este un element esențial al parteneriatului și cere să se monitorizeze și să e evalueze constant implementarea acordului de către guvernul israelian; salută dialogul anticipat la nivel înalt cu prim-ministrul palestinian din aprilie 2025;

33.  își reiterează sprijinul ferm pentru o soluție negociată întemeiată pe coexistența a două state, pe baza frontierelor din 1967, cu două state suverane și democratice ca vecini pașnici și cu capitala comună la Ierusalim, care rămâne cea mai viabilă cale către o pace și securitate durabilă atât pentru israelieni, cât și pentru palestinieni; solicită VP/ÎR să sprijine toate eforturile în acest scop, în special Alianța mondială pentru punerea în aplicare a soluției cu două state; invită toate părțile să își reînnoiască eforturile de eliminare a obstacolelor din calea acestei soluții și să se angajeze într-un dialog care să vizeze înțelegerea și respectul reciproc; se bucură de perspectiva revenirii Autorității Palestiniene în Gaza; regretă că Autoritatea Palestiniană nu a mai organizat alegeri din 2005, ceea ce îi afectează credibilitatea, și se așteaptă ca alegerile să aibă loc în curând; este convins că nu pot exista perspective de pace, securitate, stabilitate și prosperitate pentru Gaza, precum și de reconciliere între israelieni și palestinieni atât timp cât Hamas și alte grupări teroriste joacă un rol în Fâșia Gaza; invită, prin urmare, Reprezentantul special al UE pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu să sprijine eforturile de contracarare a radicalizării în continuare a tinerilor din regiune; condamnă accelerarea colonizării ilegale a teritoriului palestinian de către Israel, care încalcă dreptul internațional, subminează eforturile de a ajunge la o soluție bazată pe coexistența a două state și constituie un obstacol semnificativ în calea unei păci durabile; își exprimă îngrijorarea cu privire la intensificarea violențelor comise de forțele israeliene și de coloniștii extremiști în Cisiordania și Ierusalimul de Est și salută sancțiunile adoptate împotriva coloniștilor israelieni extremiști; reiterează rolul important al Acordurilor Avraam ca un cadru pentru realizarea unei păci, stabilități și prosperități durabile în Orientul Mijlociu; salută Planul arab de redresare și reconstrucție prezentat la summitul de la Cairo din 4 martie 2025, care constituie o bază serioasă pentru discuțiile privind viitorul Fâșiei Gaza; încurajează VP/ÎR și comisarul pentru Mediterana să colaboreze în mod constructiv cu partenerii arabi pentru a elabora soluții credibile privind reconstrucția, guvernanța și securitatea Fâșiei Gaza; respinge, pe de altă parte, propunerea „Gaza lui Trump”, care nu ține seama de condițiile de securitate volatile din Orientul Mijlociu; este de părere că amploarea distrugerii și a suferinței umane din Gaza necesită un efort internațional cuprinzător, în cadrul căruia Statele Unite, împreună cu UE, ONU, statele arabe și alți parteneri internaționali să aibă roluri complementare în efortul de reluare a negocierilor și de asigurare a faptului că acestea vor fi constructive; susține viitoarele eforturi de normalizare a relațiilor dintre Israel și statele arabe din regiune;

34.  sprijină o soluție justă și viabilă la problema refugiaților palestinieni; subliniază că Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) joacă un rol important în furnizarea de ajutor umanitar și de servicii esențiale, care, în circumstanțele actuale, nu trebuie întrerupte, și consideră că toate agențiile ONU active în regiune trebuie sprijinite în eforturile lor; reamintește totuși îngrijorarea sa cu privire la acuzațiile grave formulate împotriva unor membri ai personalului UNRWA, care sugerează că UNRWA a angajat membri ai organizației teroriste Hamas; salută acțiunile întreprinse de ONU în urma acuzațiilor privind personalul Agenției și apreciază angajamentul deplin al UNRWA de a pune în aplicare recomandările din „raportul Colonna”; reiterează concluziile Consiliului European din 17 octombrie 2024, care condamnă orice încercare de abrogare a acordului din 1967 dintre Israel și UNRWA; insistă ca Comisia să se asigure că niciun fond din bugetul UE nu finanțează, nu contribuie sau nu sprijină activitățile Hamas sau Hezbollah; accentuează că, pe viitor, ar putea fi necesare măsuri suplimentare pentru și mai multă transparență și răspundere;

35.  își exprimă îngrijorarea cu privire la tensiunile în creștere din Orientul Mijlociu și îndeamnă toate părțile implicate să respecte dreptul internațional umanitar, să dea dovadă de reținere maximă și să se angajeze să detensioneze situația, deoarece un conflict regional trebuie evitat cu orice preț; regretă pierderea a mii de vieți omenești în rândul civililor; îndeamnă la dezarmarea organizației Hezbollah ca parte a unor măsuri mai ample de reducere a ostilităților și de asigurare a stabilității regionale; invită VP/ÎR să prezinte o strategie cuprinzătoare a UE pentru Orientul Mijlociu, să sporească prezența efectivă a UE în regiune, să promoveze stabilitatea și pacea pe termen lung în regiune și să consolideze parteneriatele cu principalele părți interesate regionale; evidențiază că strategia trebuie dezvoltată în primele luni ale mandatului noii Comisii și ar trebui să se reflecte în viitorul CFM pentru ca aceasta să aibă un impact concret asupra unei situații ce se deteriorează rapid; reliefează necesitatea ca statele membre să își intensifice eforturile diplomatice cu partenerii internaționali, inclusiv cu țările din Golf, pentru a încuraja detensionarea urgentă și dialogul substanțial; subliniază necesitatea de a prioritiza și de a întări organizațiile societății civile din regiune, în special organizațiile care activează în domeniul protecției drepturilor omului și al consolidării păcii;

36.  condamnă ferm rolul destabilizator pe care îl joacă regimul iranian și rețeaua sa de actori nestatali în regiune; reamintește că Iranul a ieșit din umbra interpușilor săi și condamnă cele două atacuri directe și deschise ale Iranului asupra teritoriului Israelului în 2024, la care Israelul a răspuns de ambele dăți, ceea ce reprezintă o intensificare fără precedent a conflictului; condamnă cu fermitate atacurile Hezbollah împotriva Israelului care au condus la o invazie terestră israeliană în Liban, cauzând un număr mare de victime în rândul civililor, strămutări forțate și escaladarea violenței în Liban; ia act de încetarea focului între Israel și Hezbollah, convenită la 27 noiembrie 2024 pentru o perioadă de 60 de zile; îndeamnă Israelul să se retragă din sudul Libanului, în conformitate cu Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU; reamintește necesitatea unei încetări permanente a ostilităților cât mai curând posibil pentru a permite o soluție diplomatică de-a lungul Liniei albastre; solicită punerea în aplicare a Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU în ansamblul său, aceasta fiind singura cale de dezamorsare a tensiunilor și de stabilizare a frontierei dintre Israel și Liban în mod durabil și de restabilire deplină a suveranității, integrității teritoriale și stabilității Libanului; consideră binevenită decizia Consiliului din 21 ianuarie 2025 de a adopta o a treia măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace, în valoare de 60 de milioane EUR, în beneficiul forțelor armate libaneze;

37.  invită Consiliul și VP/ÎR să adauge Hezbollah în întregime pe lista UE a organizațiilor teroriste;

38.  ia act de mandatul de arestare emis de CPI la 21 noiembrie 2024;

39.  reiterează apelul președintelui CPI, judecătorul Tomoko Akane, ca UE să ia măsuri imediate pentru a proteja CPI și statul de drept în comunitatea internațională, inclusiv prin modificarea rapidă a actului de blocare al UE pentru a include CPI în domeniul său de aplicare;

40.  se bucură de formarea unui nou guvern; îi urează președintelui Joseph Aoun și prim-ministrului Nawaf Salam să împlinească cu succes aspirațiile poporului libanez; se declară pregătit să sprijine țara în reconstrucția instituțiilor de stat capabile să își îndeplinească misiunea în serviciul tuturor cetățenilor, în promovarea unei agende orientate spre reformă și orientate spre viitor, în special în ceea ce privește libertățile civile și statul de drept; sprijină eforturile de reconstrucție, deschizând totodată calea stabilizării politice și a redresării socioeconomice; invită VP/ÎR să relanseze parteneriatul UE-Liban, inclusiv prin organizarea cât mai curând a unui Consiliu de asociere;

41.  condamnă ferm recentele atacuri împotriva Forței interimare a ONU în Liban (UNIFIL) desfășurate de către forțele de apărare israeliene și Hezbollah; reiterează inviolabilitatea întregului personal și a tuturor sediilor ONU și reafirmă rolul stabilizator esențial jucat în sudul Libanului de UNIFIL, la care contribuie 16 state membre, și solicită încetarea imediată a acestor atacuri;

42.  salută decizia UE de a reînnoi sancțiunile împotriva Iranului până în iulie 2025, inclusiv prin sancționarea producției Iranului de drone și rachete și a furnizării acestora către Rusia și în regiunea Orientului Mijlociu extinsă; evidențiază legăturile strânse dintre Iran și Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene (IRGC), interpușii săi precum rebelii houthi și milițiile care își desfășoară activitatea în Irak și Siria; condamnă cu fermitate numărul mare de atacuri teroriste și de asasinate sau de tentative de atacuri comise de IRGC în întreaga lume, inclusiv pe teritoriul european, în ultimele decenii; își reiterează apelul ca IRGC să fie adăugat pe lista UE a organizațiilor teroriste; subliniază că opțiunile de sancționare care nu au fost încă epuizate includ o abordare mult mai restrictivă a transferurilor de tehnologie prin exporturile de produse care nu sunt clasificate drept „produse cu dublă utilizare”;

43.  condamnă ferm atacurile destabilizatoare ale rebelilor houthi împotriva navelor comerciale și militare care tranzitează Marea Roșie; subliniază că aceste atacuri au perturbat serios comerțul mondial, deoarece companiile de transport maritim sunt obligate să redirecționeze pe lângă extremitatea sudică a Africii o mare parte din traficul care trecea prin Marea Roșie; face apel la acțiuni colective și încurajează implicarea sporită a UE și cooperarea internațională și cere imperativ să se ia în continuare măsuri pentru a asigura libertatea de navigație pe una dintre cele mai însemnate căi navigabile din lume; cere să se pună capăt imediat acestor atacuri ilegale;

44.  împărtășește obiectivul de a împiedica Iranul să achiziționeze arme nucleare cu orice preț; accentuează totuși că regimul de la Teheran a respins clar o relansare a JCPOA și a refuzat să coopereze în cadrul litigiului său în curs cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică; subliniază că, în același timp, Iranul și-a mărit capacitatea de a produce arme nucleare; regretă că, în prezent, nu există nici o strategie pentru a convinge Iranul să se abțină de la construirea capacității nucleare militare, nici un plan de acțiune pentru cazul în care Iranul depășește pragul nuclear; invită VP/ÎR să prezinte o strategie revizuită față de Iran, care să pregătească pentru orice situație;

45.  se arată îngrijorat de retorica incendiară, alimentată de informații false și dezinformare, din jurul acestui conflict, precum și de instrumentalizarea sa, practicată de actori rău intenționați pentru a genera neîncredere și ură, inclusiv în societățile europene, fapt demonstrat mai ales, dar nu numai, de creșterea îngrijorătoare a antisemitismului; avertizează că pe aceste aspecte ar trebui să se concentreze cu prioritate lupta UE împotriva dezinformării și sugerează Comisiei să adopte o abordare coordonată, care să țină seama de dimensiunile externă și internă ale politicilor sale, inclusiv, dar fără a se limita la el, de viitorul plan de comunicare strategică pentru a promova rolul UE în vecinătatea sudică;

46.  salută căderea istorică a regimului Assad în Siria; reamintește că a supraviețuit atât de mult timp numai datorită sprijinului aliaților săi ruși și iranieni și că prăbușirea sa arată că aceștia sunt slăbiți; salută reluarea relațiilor dintre UE și Siria, manifestată prin numirea unui însărcinat cu afaceri al UE la Damasc, a angajamentului diplomatic și a reuniunilor la nivel înalt întreprinse de statele membre și de liderii UE, precum și a celei de a noua Conferințe de la Bruxelles, care a avut loc la 17 martie 2025, cu participarea ministrului interimar al afacerilor externe Asaad al-Shibani; consideră că stabilirea de relații diplomatice cu noile autorități siriene nu ar trebui să fie un pretext pentru clemență pentru resortisanții statelor membre care au luptat ca parte a grupărilor islamiste din Siria; declară că acești luptători reprezintă în continuare o amenințare pentru țările ai căror resortisanți sunt și pentru toate statele membre ale UE; își reiterează sprijinul de neclintit pentru integritatea teritorială a Siriei și subliniază necesitatea de a majora de urgență ajutorul umanitar și protecția pentru cele 16,7 milioane de persoane aflate în dificultate; în acest scop, consideră oportună prelungirea pe termen nedeterminat a derogărilor pe criterii umanitare și suspendarea treptată, dar condiționată, a sancțiunilor asupra unei serii de sectoare economice, pentru a oferi economiei siriene un respiro atât de necesar; se angajează să monitorizeze îndeaproape procesul de tranziție politică și să solicite statelor membre să reintroducă sancțiunile dacă autoritățile siriene nu își respectă angajamentele asumate; ia act de riscul pe care îl prezintă eventualele insurgențe ale grupărilor armate loiale fostului regim pentru reconstrucția statului și încurajează autoritățile interimare să treacă urgent la dezarmarea paramilitară și civilă, în special după represaliile teribile împotriva comunității alauite, motivată de o presupusă loialitate față de regimul Assad; solicită UE și statelor membre să sprijine aplicarea acordului dintre guvernul sirian de tranziție și SDF condus de kurzi, pentru a garanta recunoașterea deplină a comunității kurde și participarea sa politică în Siria; invită toate părțile să contribuie la o tranziție politică pașnică, sub conducere siriană, către un model de guvernare democratic și incluziv, care să asigure reprezentarea, participarea și drepturile egale ale femeilor, ale minorităților și ale tuturor membrilor societății siriene, indiferent de etnie sau religie, și care să plaseze buna funcționare a instituțiilor de stat și bunăstarea poporului sirian în centrul acțiunilor sale; îl felicită pe președintele interimar al-Sharaa pentru declarațiile prin care recunoaște diversitatea Siriei, luând totodată act de faptul că componența actualului guvern interimar nu o reflectă; își exprimă convingerea fermă că succesul tranziției politice siriene, în special protejarea păcii civile și consolidarea încrederii în instituțiile statului, depinde de justiția aflată în tranziție și de reconciliere ca modalitate de combatere a impunității tuturor părților responsabile de încălcări ale dreptului internațional umanitar; subliniază că lupta împotriva impunității în Siria este un imperativ moral și politic pentru Europa și comunitatea internațională; invită UE și statele sale membre să sprijine activitatea Mecanismului internațional, imparțial și independent de asistență în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a celor responsabili de cele mai grave crime în temeiul dreptului internațional comise în Republica Arabă Siriană începând cu martie 2011; încurajează Siria să ratifice Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) și să alinieze legislația națională în consecință, precum și să acorde CPI jurisdicție retroactivă printr-o declarație; invită UE și statele sale membre să ia în considerare instituirea unei misiuni speciale, în cooperare cu partenerii internaționali, pentru a contribui la documentarea cazurilor de crime grave comise de regimul Assad, precum și de toate celelalte facțiuni; reliefează importanța menținerii integrității teritoriale a Siriei, inclusiv pentru a sprijini menținerea stabilității în regiune; invită VP/ÎR și statele membre să ia măsuri imediate pentru a preveni orice restabilire sau întărire a forțelor armate, a forțelor paramilitare sau a serviciilor de informații ruse în țară;

Stimularea cooperării cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune

47.  recunoaște că cerința privind unanimitatea obligă statele membre să facă în permanență eforturi pentru a ajunge la compromis și la unitate, ceea ce constituie sursa influenței politice a UE pe scena mondială; evidențiază însă că ar trebui analizat cu un ochi critic compromisul dintre idealul de unitate și costurile ridicate ale unanimității în ceea ce privește credibilitatea la nivel mondial, în special dacă ne gândim la funcționarea eficace a unei UE extinse;

48.  regretă, în acest context, că anumite state membre și-au folosit dreptul de veto pentru a dilua acordurile, pentru a întârzia procesul decizional sau pentru a zădărnici cu totul o politică comună; regretă că potențialul pentru acțiuni externe, de securitate și apărare rapide, eficiente și eficace, astfel cum este prevăzut, printre altele, în clauzele-pasarelă din TUE, nu a fost utilizat niciodată;

49.  își reiterează apelul adresat Consiliului de a trece treptat la votul cu majoritate calificată pentru deciziile din domeniile PESC care nu au implicații militare sau de apărare; recunoaște preocupările unor state membre, care se tem de o reducere a capacității lor de a influența politica externă și de securitate la nivelul UE; încurajează, în așteptarea aplicării votului cu majoritate calificată pentru toate deciziile fără implicații militare sau de apărare, folosirea tuturor posibilităților existente în prezent pentru o mai mare fermitate în această privință, inclusiv recurgerea la abținerea constructivă, în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) din TUE; recunoaște că progresele către adoptarea votului cu majoritate calificată pot fi doar treptate, bazate pe formarea unei culturi strategice europene;

50.  subliniază că lumea devine mai multipolară și mai puțin multilaterală; accentuează că forumurile multilaterale, în primul rând ONU și agențiile sale, ar trebui să fie considerate formatul de cooperare preferat de UE; invită statele membre să consolideze formele incluzive de guvernanță multilaterală și încurajează, în acest context, Comisia, SEAE și Consiliul să intensifice cooperarea interinstituțională cu organizațiile multilaterale care fac parte integrantă din ordinea internațională bazată pe norme și, astfel, să protejeze ONU și sistemul multilateral în ansamblu; își exprimă îngrijorarea, în acest sens, cu privire la relevanța tot mai mare a formatelor exclusive de cooperare, care se angajează într-o concurență din ce în ce mai mare; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de membri ai grupului BRICS, care include în prezent 45 % din populația lumii; accentuează că o astfel de cooperare oferă Rusiei mijloacele de a eluda măsurile menite să izoleze politic țara și permite Chinei să își extindă și mai mult influența prin metoda finanțării proiectelor de infrastructură; subliniază că nivelul de seriozitate al angajamentului Chinei va fi evaluat funcție de disponibilitatea sa de a face concesii pentru gestionarea și restructurarea datoriei țărilor din sudul global; observă, în același timp, că instituțiile și normele internaționale sunt din ce în ce mai instrumentalizate și mai subminate de regimurile autocratice; subliniază că această tendință plasează UE într-o poziție delicată, în care trebuie să găsească un echilibru între nevoia de a face apel la o concepție largă și incluzivă în ceea ce privește multilateralismul și nevoia de a îmbunătăți cooperarea cu parteneri aleși, care împărtășesc aceeași viziune;

51.  invită Comisia și Consiliul să reevalueze abordarea UE față de grupul BRICS și partenerii săi și să dezvolte o politică separată a UE față de BRICS+;

52.  solicită cu fermitate o revizuire a asistenței financiare acordate de UE țărilor terțe pentru a se asigura că aceasta nu sprijină guvernele care contestă valorile europene, răspândesc propagandă antioccidentală, sprijină războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și subminează actuala ordine internațională care susține democrația, drepturile omului și lupta împotriva corupției;

53.  subliniază, în acest sens, că contextul geopolitic în care funcționează UE rămâne marcat de o incertitudine radicală și de o trecere de la cooperare la concurență; observă cu îngrijorare modul în care toate tipurile de interacțiune sunt folosite ca armă și constată că această tendință afectează cooperarea internațională într-un moment în care tranzițiile la nivel mondial trebuie accelerate pentru a aborda în mod eficace provocările globale; reamintește că UE nu își poate permite să se închidă în sine și trebuie să rămână deschisă și angajată pe scena mondială pentru a-și apăra valorile și interesele; subliniază că, având în vedere eforturile mai intense depuse de țări terțe pentru a destabiliza ordinea internațională și a submina multilateralismul prin răspândirea dezinformării, este esențial să se consolideze cooperarea și coordonarea cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune;

54.  solicită instituțiilor UE și statelor membre să sprijine activ o reformă instituțională cuprinzătoare a instituțiilor multilaterale, în primul rând a sistemului ONU și, în special, a Consiliului de Securitate al ONU, care ar trebui să includă măsuri menite să limiteze utilizarea dreptului de veto, să stimuleze reprezentarea regională, să responsabilizeze organul executiv în fața adunării care îl alege și să redefinească componența pentru a reflecta mai bine realitatea geopolitică, inclusiv prin stabilirea unui loc permanent pentru UE; accentuează că astfel de reforme sunt esențiale pentru a consolida multilateralismul, pentru a îmbunătăți guvernanța globală și procesul decizional bazat pe valori și pentru a face față provocărilor internaționale într-un mod mai incluziv și mai prompt;

55.  reamintește importanța unui parteneriat puternic și constructiv cu Regatul Unit, având în vedere nu numai Acordul comercial și de cooperare mai cuprinzător decât oricând, valorile comune, cum ar fi democrația, sprijinirea multilateralismului și a drepturilor omului, ci și sfera subiectelor de interes comun în domenii precum apărarea, clima și energia, gestionarea frontierelor, combaterea terorismului, criminalitatea organizată și promovarea păcii și a stabilității; salută îndeosebi dorința reînnoită a noului guvern al Regatului Unit de a reflecta împreună cu UE asupra posibilităților de cooperare mai strânsă și mai permanentă în domeniul politicii externe și al securității, susținută de acțiuni concrete și valorificând buna cooperare la nivelul ONU, precum și coordonarea eficace dintre UE și Regatul Unit cu privire la adoptarea și monitorizarea punerii în aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei; consideră că o astfel de coordonare are o valoare adăugată atât pentru UE, cât și pentru Regatul Unit și, prin urmare, salută acordul de a depune eforturi în vederea creării unui parteneriat în materie de securitate între UE și Regatul Unit, bazat pe interese comune și responsabilitate colectivă; consideră că, în sfera unui astfel de parteneriat, ar trebui discutate subiecte precum securitatea maritimă; solicită ca Parlamentul să fie implicat și informat în mod corespunzător în astfel de reflecții, anterior și ulterior viitorului summit UE-Regatul Unit;

56.  ia act de rezultatul alegerilor prezidențiale și pentru Congres din Statele Unite; își exprimă îngrijorarea cu privire la ritmul rapid în care noua administrație a SUA a revenit asupra parteneriatelor de durată și cutumelor diplomatice; își exprimă consternarea cu privire la politica acesteia de a face pe plac Rusiei și de a-și critica aliații tradiționali; regretă recentele comentarii ale vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, care pun sub semnul întrebării valorile comune care stau la baza parteneriatului transatlantic; avertizează că, printr-o astfel de politică haotică, administrația Trump pune în joc capitalul cel mai de preț, și anume încrederea aliaților în SUA; crede totuși că o relație transatlantică puternică rămâne indispensabilă pentru securitatea partenerilor de ambele părți ale Atlanticului și merită eforturile noastre; consideră că este mai important ca oricând să se continue colaborarea cu omologii americani la nivel federal și statal; încurajează statele membre să uzeze de canalele diplomatice bilaterale cu omologii din SUA ca format de cooperare preferat de administrația SUA, demonstrând unitate și angajament față de o poziție comună a UE; reiterează că sunt necesare summituri UE-SUA periodice pentru a da un impuls la vârf viitoarei cooperări; sprijină pe deplin aprofundarea cooperării în cadrul dialogului transatlantic UE-SUA, de exemplu prin diplomația parlamentară transatlantică;

57.  regretă decizia SUA de a opri brusc cea mai mare parte a ajutorului umanitar și a asistenței pentru dezvoltare, inclusiv, printre altele, a ajutorului furnizat până în prezent de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), cu efecte devastatoare asupra a nenumărate vieți, dar care riscă, de asemenea, să aibă consecințe grave pentru drepturile omului și securitatea mondială; recunoaște că UE nu poate înlocui USAID, ci trebuie să realoce resursele în mod strategic și inteligent printr-o abordare de tip „Echipa Europa”, astfel încât să atenueze impactul, atât în interesul țărilor afectate, cât și în cel al propriilor noastre interese; salută anunțul Comisiei și al SEAE potrivit căruia se depun eforturi pentru a injecta lichidități în zonele grav afectate prin redistribuirea și creșterea prefinanțării; salută decizia de a iniția cartografierea la nivelul UE, care ar trebui să țină seama și de efectele secundare, și solicită ca rezultatele să fie comunicate statelor membre și Parlamentului; solicită Comisiei să emită o declarație care să evalueze răspunsul global al UE la această criză;

58.  invită Comisia să promoveze legături mai strânse cu Canada, pentru a contracara provocările la nivel mondial care ne afectează valorile, interesele, securitatea și prosperitatea comune; consideră că dialogul bilateral privind securitatea și apărarea, precum și viitorul parteneriat în materie de securitate și apărare oferă baza pentru o cooperare consolidată în materie de securitate și apărare, inclusiv cu privire la inițiativele corespunzătoare de stimulare a producției industriei de apărare;

59.  reiterează totuși necesitatea ca statele membre să operaționalizeze pe deplin conceptul de autonomie strategică a UE și de pregătire pentru apărare și, în acest scop, să facă investiții colective și bine coordonate în securitatea și apărarea lor, cu obiectivul de a realiza o veritabilă uniune europeană a apărării care este interoperabilă și complementară cu alianța NATO și poate acționa independent atunci când este necesar; consideră că Uniunea trebuie să acționeze de urgență cu scopul de a își reduce dependențele de țările din afara UE pentru capabilitățile sale de apărare, în special pentru factorii de sprijin strategici, asigurând propria sa securitate autonomă; reamintește că EDTIB este un activ strategic atât pentru securitatea și apărarea Uniunii, cât și pentru politica sa externă; solicită consolidarea substanțială a acesteia și aprofundarea parteneriatelor industriale în domeniul apărării, precum și integrarea bazei industriale a partenerilor de încredere care împărtășesc aceeași viziune în EDTIB, în primul rând Ucraina;

60.  încurajează relațiile strânse cu țările din Europa de Vest care nu sunt membre ale UE, în special cooperarea în anumite domenii ale acțiunii externe a UE; salută, în acest context, încheierea negocierilor privind un pachet amplu de măsuri pentru viitoarele relații UE-Elveția, care marchează o etapă importantă în promovarea și aprofundarea relației deja strânse; invită Comisia să modernizeze și să aprofundeze relațiile bilaterale dintre UE și Elveția; subliniază importanța promovării unor relații mai strânse cu Norvegia, în special în cadrul parteneriatului pentru securitate și apărare, precum și al gestionării în cooperare a stocurilor comune și al continuării activităților de pescuit de lungă durată; solicită semnarea rapidă a acordurilor de asociere dintre UE și Andorra, respectiv San Marino;

61.  salută noua dinamică a relațiilor bilaterale dintre UE și Armenia, care este puternic sprijinită de autoritățile de la Erevan; invită Comisia și Consiliul să sprijine în mod activ dorința Armeniei de a intensifica cooperarea cu UE; își exprimă sprijinul deplin pentru activitatea recent lansată privind Agenda de parteneriat UE-Armenia, care stabilește priorități comune mai ambițioase pentru cooperarea în toate domeniile;

62.  își exprimă sprijinul puternic pentru activitățile Misiunii Uniunii Europene în Armenia (EUMA) și evidențiază rolul important al acesteia; invită EUMA să monitorizeze în continuare cu atenție evoluția situației securității pe teren, să prezinte rapoarte transparente Parlamentului și să contribuie activ la eforturile de soluționare a conflictului; invită UE și statele sale membre să consolideze mandatul EUMA, să îi lărgească sfera și să îi prelungească durata; invită autoritățile azere să fie de acord ca o astfel de misiune civilă să se afle și de partea lor de frontieră;

63.  consideră că centrul de greutate al ordinii mondiale se deplasează către regiunea indo-pacifică și că UE trebuie să își consolideze rolul activ și prezența în această regiune pentru a-și proteja interesele, a promova stabilitatea și a susține o ordine internațională bazată pe norme; reiterează că o regiune indo-pacifică pașnică, liberă, stabilă și bazată pe norme este un interes european vital; este preocupat că concurența dintre marile puteri în regiune limitează capacitatea UE de a promova multilateralismul în regiune; subliniază, în acest context, că Reuniunea Asia-Europa este încă blocată din cauza tensiunilor geopolitice cu Rusia; solicită, în acest context, legături mai strânse în domeniul politicii externe, de securitate și de apărare cu parteneri din regiune care împărtășesc aceeași viziune, în conformitate cu Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică; încurajează VP/ÎR să promoveze vizibilitatea și impactul acțiunii externe a UE împreună cu partenerii noștri din regiunea indo-pacifică, în special Australia, India, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Japonia și Taiwan;

64.  reamintește, în acest context, parteneriatul strategic pe care îl are UE cu Japonia, care ar trebui să servească drept model pentru un parteneriat bilateral fructuos care să permită elaborarea eficace a politicilor în contexte multilaterale; observă că UE și Japonia sărbătoresc 50 de ani de la deschiderea misiunilor lor diplomatice respective în 2024 și reliefează cu fermitate interesul UE pentru aprofundarea și extinderea bilaterală a acestui parteneriat în următorii 50 de ani; salută, în acest sens, Acordul de parteneriat economic UE-Japonia și Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia, ultimul prevăzând, printre altele, consultări privind dezvoltarea inițiativelor respective în domeniul apărării, inclusiv schimbul de informații privind aspecte legate de industria apărării, precum și explorarea unei posibile implicări reciproce în inițiativele respective în domeniul apărării;

65.  constată că provocările geopolitice au consolidat interesul comun al UE și al Indiei de a asigura securitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă; solicită organizarea unui summit India-UE pentru a menține relațiile bilaterale printre prioritățile ordinii de zi; identifică schimbările climatice și creșterea ecologică, digitalizarea și noile tehnologii, cercetarea și dezvoltarea, conectivitatea, comerțul și investițiile, politica externă, de securitate și de apărare ca fiind domeniile-cheie ale cooperării; solicită, în această privință, o implicare mai puternică din partea statelor membre; invită, de asemenea, statele membre să extindă și să amplifice cooperarea India-UE în materie de securitate maritimă ca răspuns la prezența crescândă a Chinei în regiunea indo-pacifică; evidențiază nevoia de a discuta cu India despre dependența sa militară puternică față de Rusia și despre tehnologiile critice restricționate livrate Rusiei de către India; îndeamnă India să condamne războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și să se alăture politicii de sancțiuni a UE față de Rusia;

66.  consideră că India este un partener democratic important și încurajează UE să colaboreze strict cu guvernul indian în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a statului de drept, atât pe plan intern, cât și la nivel mondial; face apel la punerea pe deplin în aplicare a Strategiei UE privind India din 2018 și a Foii de parcurs UE-India până în 2025, în strânsă coordonare cu propriile acțiuni ale statelor membre; subliniază, în special, necesitatea de a promova sinergii mai mari în politica externă și de securitate prin intermediul mecanismelor de dialog existente, precum și al altor foruri înființate în cadrul Foii de parcurs UE-India până în 2025; consideră că vizita importantă a președintei Comisiei și a colegiului comisarilor în India în perioada 27-28 februarie 2025 a marcat începutul unui nou capitol în istoria relațiilor UE-India și a reafirmat legătura strategică și potențialul neexploatat al acesteia; salută anunțarea unei viitoare agende strategice UE-India;

67.  reamintește angajamentul UE față de politica sa „O singură Chină” ca unul dintre principiile relațiilor UE-China; accentuează că Taiwanul este un partener democratic esențial pentru UE în regiunea indo-pacifică; recunoaște importanța Taiwanului în securizarea lanțurilor de aprovizionare globale, în special în sectorul înaltei tehnologii, și îndeamnă UE și statele sale membre să se angajeze într-o cooperare mai strânsă cu Taiwanul pentru a stimula și mai mult legăturile economice, comerciale și de investiții; încurajează Comisia să lanseze, fără întârziere, măsuri pregătitoare pentru negocieri privind un acord de investiții cu Taiwanul; evidențiază că orice încercare a regimurilor autoritare de a restricționa dezvoltarea pozitivă a relațiilor UE-Taiwan nu este acceptabilă;

68.  condamnă hotărât provocările militare continue ale Chinei împotriva Taiwanului și reafirmă respingerea fermă a oricărei modificări unilaterale a statu-quoului în Strâmtoarea Taiwan; solicită UE și statelor sale membre să se asigure, printr-o atenționare clară și consecventă, că orice încercare de a schimba unilateral statu-quoul din Strâmtoarea Taiwan, în special prin forță sau constrângere, nu poate fi acceptată și va avea costuri ridicate; subliniază că revendicările teritoriale ale Chinei nu au niciun temei în dreptul internațional și că numai guvernul ales în mod democratic din Taiwan poate reprezenta poporul taiwanez; denunță, de asemenea, blocarea de către China a participării substanțiale a Taiwanului la organizații multilaterale, cum ar fi OMS, Organizația Aviației Civile Internaționale și Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, prin denaturarea continuă a Rezoluției 2758 a Adunării Generale a ONU; solicită, în consecință, UE și statelor sale membre să sprijine participarea substanțială a Taiwanului la organizații internaționale relevante;

69.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la cele mai recente schimbări ale poziției interne și militare a Chinei de la cel de al 20-lea congres național al Partidului Comunist Chinez; consideră că China demonstrează că are atât intenția, cât și, din ce în ce mai mult, puterea economică, diplomatică, tehnologică și militară de a redefini ordinea internațională; evidențiază că strategia de fuziune militaro-civilă este o dovadă în acest sens; subliniază, în contextul respectiv, că UE trebuie să adopte o abordare mai asertivă și mai unitară față de China și, așadar, invită VP/ÎR și statele membre să revizuiască strategia față de China, ținând seama pe deplin de politicile interne din ce în ce mai opresive, de politica externă asertivă, precum și de utilizarea constrângerii economice ca mijloc prin care China urmărește să își atingă obiectivele; consideră că provocările generate de ascensiunea Chinei ca actor global necesită un răspuns multidimensional echilibrat, pe baza principiului de „a coopera atunci când este posibil, a concura atunci când este nevoie și a se confrunta atunci când este necesar”, prin care UE își menține colaborarea selectivă cu China în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU cu privire la o serie de aspecte-cheie;

70.  subliniază că poziția tot mai agresivă a RPC reprezintă o amenințare la adresa libertății de navigație și pune în pericol stabilitatea, care este vitală pentru comerțul mondial; accentuează că această situație este urmărită cu îngrijorare de un număr tot mai mare de parteneri care împărtășesc aceeași viziune și care s-au angajat să asigure pacea și stabilitatea în regiune; subliniază necesitatea de a descuraja comportamentul destabilizator, inclusiv prin operațiuni regulate de apărare a libertății de navigație în fața încercărilor RPC de a prelua controlul asupra apelor internaționale și a spațiului aerian internațional;

71.  este de părere că China, prin creșterea continuă a parteneriatului strategic chino-rus, inclusiv în domeniul transferurilor de tehnologie și de capabilități militare, permite (indirect) războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

72.  condamnă din nou nerespectarea de către China a angajamentelor sale internaționale, încălcările de către China ale Declarației comune sino-britanice și ale Declarației comune sino-portugheze, ale Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, ale principiului „o țară, două sisteme” și ale Legii fundamentale a Hong Kongului, precum și reprimarea autonomiei regiunii administrative speciale și a personalităților opoziției, inclusiv a membrilor societății civile și a membrilor familiilor acestora; invită Comisia să evalueze statutul autonom al Hong Kongului și al Macao, având în vedere încălcările de către China ale Declarației comune sino-britanice și ale Declarației comune sino-portugheze și reprimarea autonomiei Hong Kongului;

73.  este preocupat de pătrunderea economică din ce în ce mai mare a întreprinderilor chineze în UE, inclusiv în sectoare strategice, cum ar fi producția de baterii; reliefează necesitatea urgentă de a continua politica de reducere a riscurilor prin scăderea în continuare a dependenței economice în sectoarele critice, în conformitate cu strategia de securitate economică a UE;

74.  reiterează că Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) este un aliat esențial pentru consolidarea multilateralismului bazat pe norme; sprijină eforturile ASEAN de a finaliza negocierile cu China privind un cod de conduită eficace și substanțial în Marea Chinei de Sud; încurajează intensificarea dialogului și cooperării UE cu ASEAN și a eforturilor în direcția unui parteneriat strategic cuprinzător, bazat pe legăturile economice și creșterea durabilă și, în special, pe cooperarea politică în ceea ce privește drepturile omului și democrația; solicită un sprijin sporit pentru guvernul de unitate națională din Myanmar și o presiune mai mare asupra țărilor ASEAN pentru a se alinia la sancțiunile internaționale împotriva juntei militare din Myanmar;

75.  îndeamnă VP/ÎR și statele membre să se concentreze asupra relațiilor bilaterale cu partenerii din Africa, printre care se numără Africa de Sud, Ghana, Maroc, Kenya, Senegal și Mauritania, ținând seama de nevoile și interesele reciproce pentru a promova parteneriate reale și echilibrate; consideră că principiul „mai mult pentru mai mult” ar trebui integrat pe deplin în relațiile cu țările terțe, UE dezvoltând în temeiul acestuia parteneriate mai puternice cu acele țări care respectă principiile PESC și ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC), precum și valorile fundamentale ale UE; este convins că UE trebuie să se concentreze în continuare pe Africa, care este deja un continent strategic și va deveni un actor din ce în ce mai important în viitor;

76.  face un apel la UE să suspende atât memorandumul său de înțelegere privind materiile prime, cât și orice cooperare militară cu Rwanda, inclusiv prin IEP sau orice alt mecanism, până când Rwanda încetează sprijinul ilegal acordat grupărilor armate și respectă pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Democratice Congo (RDC); condamnă încălcările suveranității și ale integrității teritoriale a estului RDC de către rebelii M23; condamnă capturarea orașelor Goma și Bukavu de către gruparea armată M23 și ofensiva sa continuă în Kivu de Sud, care a exacerbat și mai mult criza umanitară gravă, a accentuat riscul destabilizării Republicii Democratice Congo și al unui adevărat război regional; sprijină procesul de pace de la Luanda și Nairobi, care vizează o soluție politică la conflict prin mijloace diplomatice și îndeamnă VP/ÎR să mențină contacte diplomatice cu părțile la conflict și cu partenerii regionali și să intensifice presiunea asupra părților pentru a relua negocierile de pace, inclusiv prin amânarea consultărilor UE în materie de securitate și apărare cu Rwanda și prin adoptarea de sancțiuni, în funcție de situația de pe teren și de progresele înregistrate în procesele regionale de mediere în curs; este profund îngrijorat de situația umanitară a mii de persoane strămutate din zonă; îndeamnă VP/ÎR să se angajeze în acțiuni clare, în conformitate cu strategia UE privind regiunea Marilor Lacuri, pentru a readuce stabilitatea și a coopera cu Misiunea ONU pentru stabilizare în Republica Democratică Congo (MONUSCO) pentru protecția civililor din estul RDC;

77.  accentuează că evoluțiile recente din Tunisia au ridicat semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor omului și a standardelor democratice, relatările indicând o transparență limitată, o participare îngrădită a opoziției și o concurență politică redusă în cadrul alegerilor prezidențiale; evidențiază continuarea angajamentului și sprijinului UE pentru Tunisia în această perioadă sensibilă din punct de vedere politic și socioeconomic, prin menținerea contactului la diferite niveluri;

78.  subliniază că UE are un interes direct și vital față de stabilitatea, securitatea și creșterea economică ale bazinului mediteraneean, precum și ale vecinătății sudice extinse; reamintește că politica europeană de vecinătate a fost lansată cu obiective lăudabile de promovare a stabilității, prosperității și bunei guvernanțe în sudul Mediteranei; recunoaște, cu toate acestea, că în prezent este evident că instrumentele, obiectivele și principiile sale nu mai sunt aliniate la realitățile actuale ale regiunii; regretă că, după aproape 30 de ani de la lansarea așa-numitului Proces de la Barcelona, nu a fost finalizată crearea unei zone comune de prosperitate, stabilitate și libertate cu țările mediteraneene din vecinătatea sudică; invită Comisia să prezinte un nou pact pentru Mediterana; consideră că UE și țările din vecinătatea sudică ar trebui să încheie memorandumuri de înțelegere menite să promoveze stabilitatea, prosperitatea și apărarea drepturilor omului, condiționate de cooperarea în materie de migrație; reamintește că instabilitatea și insecuritatea în vecinătatea sudică rămân o provocare permanentă pentru gestionarea frontierelor externe europene; susține că, deși acordă prioritate relațiilor bilaterale cu țările din regiune, UE ar trebui, de asemenea, să continue să promoveze cooperarea regională prin intermediul cadrelor existente, cum ar fi Uniunea pentru Mediterana; salută numirea unui comisar pentru Mediterana;

79.  subliniază necesitatea ca UE să își consolideze și să își aprofundeze cooperarea cu țările arabe și din Golf, ca răspuns la provocările geopolitice, sociale și economice presante cu care se confruntă regiunea; evidențiază că o colaborare consolidată ar trebui să acorde prioritate domeniilor-cheie, cum ar fi migrația, transformarea digitală, securitatea, tranziția verde și schimburile culturale, pentru a construi un parteneriat rezilient; solicită o abordare strategică care să adapteze colaborarea cu fiecare țară pentru a promova dezvoltarea durabilă și înțelegerea reciprocă;

80.  se bucură că prima reuniune la nivel înalt UE-Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) s-a încheiat cu succes și crede că acest summit a marcat un moment de răscruce în relația dintre UE și partenerii săi din CCG, subliniind angajamentul reciproc de a strânge relațiile în domenii strategice, economice și culturale de prim ordin;

81.  reliefează importanța susținerii și promovării valorilor democratice în regiune; condamnă intensificarea discursurilor de incitare la ură, inclusiv împotriva instituțiilor europene, și atacurile la adresa libertăților individuale și a ordinii internaționale, atât în statele membre, cât și în străinătate;

82.  accentuează că țările din UE, America Latină și zona Caraibilor au aceeași viziune și împărtășesc valori, limbi, istorie, cultură și religie, ceea ce ar trebui să le facă parteneri naturali în contextul geopolitic actual; observă că implicarea UE în regiune a scăzut în ultimele decenii, ceea ce a creat un vid pentru influența tot mai mare a Chinei și Rusiei; îndeamnă țările din America Latină să adopte o atitudine mai fermă de condamnare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei; invită statele membre și SEAE să urmărească o diplomație proactivă în regiune, cu un accent puternic pe apărarea ordinii mondiale multilaterale, a dreptului internațional și a respectării democrației și a drepturilor omului; îndeamnă la inițiative multilaterale pentru a aborda instabilitatea politică din țările cele mai volatile din regiune, de exemplu din Haiti;

83.  salută semnarea Acordului-cadru avansat UE-Chile și solicită ratificarea sa deplină și rapidă; salută, de asemenea, încheierea negocierilor privind Acordul global modernizat UE-Mexic, care a fost anunțat de Comisie la 17 ianuarie 2025 și pentru care Parlamentul nu și-a dat încă aprobarea; subliniază că acordul ar consolida parteneriatul strategic al UE cu Mexic, recunoscând rolul esențial al țării în America Latină și ambiția acesteia de a diversifica parteneriatele comerciale și politice pentru a reduce dependența economică de SUA;

84.  ia act de încheierea acordului cu Mercosur; se declară îngrijorat de impactul negativ pe care l-ar putea avea acest lucru asupra standardelor de sustenabilitate și siguranță ale UE și asupra competitivității sectorului agroalimentar al UE și subliniază că Parlamentul trebuie să examineze dacă acordul respectă standardele de sustenabilitate ale UE și principiul reciprocității, înainte de a putea fi luată în considerare ratificarea;

85.  salută reuniunea informală UE-Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC) și punerea în aplicare a inițiativelor din cadrul Foii de parcurs UE-CELAC 2023-2025 și, în acest sens, reliefează necesitatea de a adopta o foaie de parcurs nouă și ambițioasă la summitul din 2025, care să întărească în continuare parteneriatul și să țină seama de cele mai bune practici realizate până în prezent;

86.  subliniază necesitatea unei abordări mai stricte pentru a combate violența împotriva apărătorilor mediului și a intensifica eforturile UE de a contribui la conservarea biodiversității și la adaptarea la urgența climatică; sugerează consolidarea în continuare a cooperării împotriva criminalității organizate și traficului de droguri, care are, de asemenea, un impact asupra UE; solicită o creștere substanțială a cooperării biregionale în lupta împotriva fenomenului respectiv;

87.  invită VP/ÎR să facă din colaborarea cu democrațiile care împărtășesc aceeași viziune o prioritate a mandatului său și să sistematizeze cooperarea și consultarea cu partenerii democratici care împărtășesc aceeași viziune, pentru a promova democrația și a îmbunătăți pregătirea comună și accesul la resursele de răspuns la situații de criză; reiterează, în acest context, recomandarea de a aprofunda legăturile cu organizațiile regionale, cum ar fi ASEAN și Uniunea Africană, pentru a consolida cadrele de securitate de cooperare;

88.  își reafirmă sprijinul pentru comunitatea politică europeană ca platformă de discuții, dialog și cooperare cu partenerii europeni pe tema provocărilor de politică externă și de securitate cu care ne confruntăm, cu scopul de a întări securitatea și stabilitatea în Europa și de a continua cooperarea politică și de securitate bazată pe interese comune; cere ca Parlamentul să se implice îndeaproape în clarificarea sferei de competență și activității viitoare ale acestei comunități; accentuează că, pentru ca acest format să aibă succes în viitor și să fie coerent, este esențial să aibă un anumit grad de aliniere la valorile și principiile democratice; afirmă din nou că comunitatea politică europeană nu poate în niciun caz să devină un pretext pentru a întârzia aderarea la UE a țărilor candidate sau potențial candidate;

89.  consideră, totodată, că este important să se construiască noi alianțe, printre altele cu țările din vecinătatea noastră, precum și cu țările din Sudul Global, ținând seama de nevoile și interesele reciproce, pentru a promova parteneriate reale, echilibrate și egale; subliniază importanța încheierii acestor acorduri politice cu țările terțe, pe baza valorilor europene comune și a drepturilor fundamentale; invită UE să răspundă așteptărilor țărilor partenere și să aplice rapid acordurile politice cu acestea pentru a demonstra că UE este un partener fiabil și strategic și că sistemul internațional bazat pe norme poate face față provocărilor contemporane; invită Comisia să asigure implicarea activă a Parlamentului în instituirea, punerea în aplicare și monitorizarea viitoarelor parteneriate pentru comerț și investiții curate; solicită, în acest context, inițiative de colaborare între UE și țările din Sudul Global pentru a evalua și a aborda criza datoriilor; observă că acordurile cu Sudul Global, în special în ceea ce privește materiile prime, ar trebui să contribuie la dezvoltarea economică locală, mai degrabă decât la adâncirea dependenței și a exploatării excesive a resurselor;

Promovarea acțiunii UE în străinătate

90.  subliniază rolul VP/ÎR de punte de legătură între PESC și relațiile externe ale UE pentru a asigura cel mai înalt nivel de coordonare și coerență în acțiunea externă a UE; subliniază că UE trebuie să își popularizeze și să își eficientizeze mai bine acțiunile externe și eforturile de cooperare pentru dezvoltare; regretă, în acest context, că, în unele cazuri, reprezentarea externă a UE este lipsită de claritate, ceea ce pune bețe în roate comunicării strategice a UE în străinătate; subliniază că trebuie definite clar competențele VP/ÎR, ale Președintelui Comisiei și ale Președintelui Consiliului European în raport cu acțiunea externă și reprezentarea UE, astfel încât poziția UE să fie coerentă și percepută ca atare de partenerii săi; invită Comisia să se coordoneze mai strâns cu SEAE în acțiunea externă, având grijă inclusiv să respecte întru totul dispozițiile articolului 3 alineatele (2) și (9) din Decizia SEAE(17), care probabil ar trebui actualizate;

91.  solicită ca SEAE – atât sediul său central, cât și delegațiile UE – să fie consolidat, dotându-l cu resurse financiare și umane adecvate, astfel încât UE să poată preîntâmpina mai bine provocările globale actuale și emergente; dorește ca SEAE să își poată selecta și recruta personalul diplomatic permanent al UE și să asigure o reprezentare echilibrată între sexe și geografică între statele membre la toate nivelurile ierarhice din SEAE; invită VP/ÎR să prezinte degrabă propuneri pentru viitoarea structură operațională a acțiunii externe a UE și în acest scop să țină seama pe deplin de rezoluția Parlamentului din 15 martie 2023 referitoare la bilanțul funcționării SEAE și la consolidarea rolului UE în lume(18); subliniază că UE trebuie să fie mai activă pe partea de comunicare strategică și combatere a dezinformării prin resurse și birouri dedicate în regiunile și țările relevante din punct de vedere strategic;

92.  subliniază că UE are un interes strategic să promoveze dezvoltarea durabilă, reducerea sărăciei și egalitatea în sudul global, deoarece aceste eforturi contribuie la pacea și securitatea în lume pe termen lung; invită Comisia să promoveze cu operativitate și promptitudine Global Gateway ca pe o alternativă sustenabilă la inițiativa Chinei „O centură, un drum” și ca pe un instrument de amplificare a prezenței și vizibilității UE la nivel mondial; reamintește că inițiativa „Global Gateway” trebuie înțeleasă ca un concept strategic care integrează politica externă, economică și de dezvoltare, inclusiv tranzițiile climatică și digitală, precum și investițiile în infrastructură, pentru a lega un parteneriat strâns bazat pe beneficii reciproce, dezvoltare economică și lanțuri de aprovizionare reziliente; subliniază, în acest context, că coordonarea cu instituțiile financiare internaționale, implicarea bine definită a sectorului privat și comunicările strategice adaptate situației, inclusiv în țările beneficiare, sunt esențiale pentru ca instrumentul să capete anvergura dorită; este preocupat de rapoartele din care reiese că o serie de proiecte Global Gateway sunt executate de întreprinderi chineze, ceea ce contravine pe față scopurilor și obiectivelor inițiativei, care includ întărirea securității economice a UE și stimularea dezvoltării economice și a parteneriatelor reciproc avantajoase cu țările terțe; solicită, prin urmare, o anchetă imediată și excluderea tuturor întreprinderilor chineze implicate în Global Gateway; subliniază că sprijinul UE ar trebui să vină în completarea altor inițiative, ca, de pildă, Parteneriatul pentru infrastructură și investiții globale, coridorul economic India-Orientul Mijlociu – Europa și coridorul Lobito, și ar trebui să vizeze mai cu seamă realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă;

93.  reiterează faptul că Parlamentul joacă un rol esențial în PESC și îi aduce o contribuție unică prin diplomația sa parlamentară și prin instrumentele, canalele și contactele sale distincte, inclusiv prin programele sale de sprijinire a democrației, Comisia pentru afaceri externe, dialogurile parlamentare periodice sau delegațiile oficiale; subliniază că diplomația parlamentară are un mare potențial de a implica principalii actori politici și de a facilita guvernanța democratică; subliniază, îndeosebi, valoarea adăugată a diplomației parlamentare în timpul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și evidențiază, în acest context, cooperarea valoroasă la nivel politic și tehnic dintre Rada Supremă din Ucraina și Parlamentul European;

94.  crede cu tărie că diplomația reprezintă o parte semnificativă a acțiunii UE; în acest context, îndeamnă UE să își dezvolte și mai mult diplomația preventivă, un instrument proactiv de politică externă pentru prevenirea, medierea și soluționarea pașnică a conflictelor dintre părți; invită SEAE să integreze instrumentele diplomatice preventive ale UE în mecanisme și acțiuni structurale de prevenire, precum acordurile politice între diferiții actori implicați în conflicte, dialogurile naționale pentru reconciliere, instaurarea păcii și justiția de tranziție, precum și comisiile pentru restabilirea adevărului și reconciliere; îndeamnă SEAE să pună în discuție „lecțiile învățate” organizând acțiuni menite să evalueze eforturile diplomatice, să identifice domeniile în care este loc de mai bine și să integreze cele mai bune practici în inițiativele viitoare; cere să se suplimenteze capacitățile SEAE în acest sens, în special în departamentele care se ocupă de preîntâmpinarea și soluționarea situațiilor de criză; subliniază că UE trebuie să dubleze de urgență bugetul aferent Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și să își intensifice simțitor acțiunile de mediere, dialog și reconciliere;

95.  reafirmă rolul reprezentanților speciali ai UE (RSUE), care promovează politicile și interesele UE în anumite regiuni și țări și joacă un rol important în dezvoltarea unei PESC mai solide și mai de succes, permițând UE să aibă o prezență politică activă în țări și regiuni cheie, constituind „vocea” și „imaginea” Uniunii și a politicilor sale; subliniază cât este de important ca RSUE să fie dotați cu resurse suficiente care să le permită să se achite cu bine de aceste sarcini; subliniază că este important ca reprezentații speciali ai UE să aibă un mandat larg și flexibil, capabil să se adapteze la circumstanțele geopolitice în continuă evoluție, pentru a promova politicile și interesele UE în anumite regiuni și țări și a juca un rol activ în eforturile de diplomație preventivă; insistă pe ideea că noii RSUE ar trebui numiți numai după ce sunt audiați în Parlamentul European;

96.  subliniază că corupția permite și exacerbează încălcările drepturilor omului, abuzurile și erodarea principiilor democratice și a statului de drept; invită UE și statele sale membre să abordeze riscurile pe care le prezintă corupția pentru stabilitate, guvernanță și pace și să prevină și să contracareze aceste amenințări la adresa intereselor UE și a prosperității și securității mondiale, în special în vecinătatea estică și sudică a UE; încurajează o coordonare mai strânsă între UE, statele sale membre și aliații și partenerii săi ori de câte ori este posibil, pentru a combate corupția sistemică care capacitează regimurile autocratice, facilitează răspândirea influenței răuvoitoare, privează societățile de resurse esențiale și subminează valorile democratice, drepturile omului și statul de drept; subliniază rolul esențial al societății civile și al jurnaliștilor independenți din țările din afara UE în monitorizarea și demascarea corupției; solicită, prin urmare, UE să adopte un cadru anticorupție general și rapid implementat în politica sa externă, care să cuprindă regimul de sancțiuni al UE, propunerea de directivă anticorupție și strategia mai amplă a UE de combatere a corupției; îndeamnă VP/ÎR să propună măsuri concrete și cuprinzătoare în acest sens și sprijină includerea unor dispoziții anticorupție în acordurile comerciale ale UE cu țările din afara UE;

97.  ține să remarce misiunile și operațiunile UE în străinătate pentru promovarea păcii, securității și progresului în Europa și în lume; invită VP/ÎR:

98.  invită VP/ÎR să urmeze exemplele de acțiuni reușite de evacuare din Sudan și de protecție consulară sporită și să depună eforturi pentru a clădi un sistem cuprinzător de protecție a cetățenilor UE în străinătate; subliniază că impactul crizelor și conflictelor continue la nivel mondial poate implica riscul de supraîncărcare a protecției consulare și/sau a capacităților de asistență ale statelor membre și solicită, în acest sens, să se suplimenteze capacitățile și resursele Centrului de răspuns în caz de criză al SEAE și ale mecanismului de protecție civilă al UE; reamintește că de mult timp susține poziția de a aplica pentru personalul din misiunile și operațiunile PESC un nivel de protecție similar cu cel acordat personalului local din delegațiile UE;

III.Următorul CFM și controlul parlamentar al acestuia

99.  consideră că este nevoie de un control parlamentar instituționalizat mai riguros al acțiunii externe a UE, care să cuprindă accesul regulat și rapid, dar securizat, la informații confidențiale și informări în Parlamentul European, în concordanță cu articolul 36 din TUE; subliniază că SEAE trebuie să dea feedback mai des cu privire la acțiunile pe care le întreprinde (și efectele lor), pentru a da curs recomandărilor Parlamentului făcute în rezoluțiile despre aspecte de afaceri externe;

100.  subliniază că, în cadrul PESC, care cuprinde PSAC, Parlamentul European își exercită funcția bugetară împreună cu Consiliul; reamintește că Parlamentul European exercită și funcția de control politic și de consultare cu privire la aceste politici, aspect prevăzut la articolul 36 din TUE;

101.  reamintește că, în conformitate cu articolul 41 din TUE, toate cheltuielile administrative și operaționale ale PESC și PSAC ar trebui să fie suportate din bugetul UE, cu excepția cheltuielilor care decurg din operațiuni cu implicații militare sau de apărare;

102.  subliniază că deciziile PESC sau PSAC care implică cheltuieli constituie întotdeauna opțiuni de bază pentru aceste politici și deci trebuie supuse controlului parlamentar; invită VP/ÎR să se consulte cu Parlamentul înainte de a propune decizii PESC sau PSAC, asigurând astfel transparența și responsabilitatea în acord cu articolul 36 din TUE;

103.  reamintește că modul în care Parlamentul European își exercită funcția bugetară este indisolubil legat de funcția sa de control politic și de consultare; reamintește că articolul 36 din TUE stabilește o relație specială între VP/ÎR și Parlamentul European, care este o condiție prealabilă pentru ca Parlamentul să exercite aceste funcții, și că VP/ÎR ar trebui să sprijine Parlamentul în această privință;

104.  regretă că bugetul pentru misiunile PSAC civile este insuficient; reamintește că numărul și sarcinile acestor misiuni au crescut, la fel și costul operațiunilor, iar mediul de securitate a devenit mai tensionat; îndeamnă Consiliul European să prevadă o creștere substanțială a finanțării PESC, alocând-o la o rubrică separată pentru PESC civilă și gestionarea crizelor; cere să se dea o utilizare eficientă fondurilor alocate misiunilor PSAC civile, pentru ca aceste misiuni să poată răspunde cu operativitate la situații de criză și evenimente neprevăzute; invită VP/ÎR și Comisia să vină cu propuneri comune în acest sens;

105.  este profund îngrijorat de faptul că SEAE se află într-o situație de subfinanțare structurală, ceea atrage după sine consecințe negative, cu ramificații profunde pentru acțiunea externă a UE și performanțele instituțiilor UE în acest domeniu; subliniază că bugetul administrativ al SEAE trebuie tratat ținând cont de specificul acestui serviciu și reamintește că dacă nu se iau măsuri corective, relațiile UE cu țările terțe pot avea mult de suferit;

106.  invită Comisia să prevadă, în propunerea sa pentru următorul CFM la rubrica „Acțiunea externă a UE”:

107.  invită Comisia să își prezinte propunerile pentru următorul CFM în primul semestru al anului 2025, pentru a acorda suficient timp negocierii programelor; subliniază că trebuie inserată o nomenclatură bugetară mai detaliată în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, Instrumentul de asistență pentru preaderare și bugetul PESC, care să permită autorității bugetare să stabilească priorități politice și geografice în cadrul procedurii bugetare anuale;

108.  subliniază că fiecare chestiune menționată mai sus necesită un răspuns adecvat din partea executivului; invită VP/ÎR să răspundă rapid și în scris apelurilor, solicitărilor și preocupărilor Parlamentului; consideră că declarațiile orale în comisie sau în plen pot constitui un răspuns suficient numai în cazuri excepționale sau urgente; subliniază că, în actualul context geopolitic dificil, cooperarea strânsă și parteneriatul dintre Parlamentul European și VP/ÎR au o importanță strategică; se așteaptă la schimburi mai sistematice înainte de adoptarea mandatelor și a strategiilor PESC și la un flux îmbunătățit de informații privind negocierile și punerea în aplicare a acordurilor internaționale, precum și memorandumuri de înțelegere; se așteaptă, în plus, ca Parlamentul să fie integrat efectiv în toate politicile și acțiunile externe ale UE, mobilizând astfel diplomația parlamentară în sprijinul eforturilor VP/ÎR;

o
o   o

109.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_interinstit/2020/1222/oj. (2) JO L 102, 24.3.2021, p. 14, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2021/509/2024-03-18. (3) JO L, 2024/1449, 24.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1449/oj. (4) JO L, 2025/535, 21.3.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/535/oj. (5) JO L 129 I, 17.5.2019, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2019/797/oj. (6) JO C, C/2023/1226, 21.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1226/oj. (7) JO C, C/2025/204, 14.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/204/oj. (8) JO C, C/2025/487, 29.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/487/oj. (9) JO C, C/2024/5719, 17.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5719/oj. (10) JO C, C/2025/486, 29.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/486/oj. (11) JO C, C/2024/1188, 23.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1188/oj. (12) JO C 137 E, 27.5.2010, p. 25. (13) JO C 171, 6.5.2021, p. 25. (14) JO C 177, 17.5.2023, p. 112. (15) JO C, C/2024/5721, 17.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5721/oj. (16) JO L 115, 28.4.2006, p. 50, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2006/313/oj. (17) Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2010/427/oj). (18) Recomandarea Parlamentului European din 15 martie 2023 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate prin care se face bilanțul funcționării SEAE și se pledează pentru consolidarea rolului UE în lume (JO C, C/2023/410, 23.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/410/oj).