Rezoluția Parlamentului European din 8 octombrie 2025 referitoare la strategia politică a UE privind America Latină (2025/2083(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special titlul V privind acțiunea externă a UE,
– având în vedere articolele 3 și 21 din TUE și articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere rezoluția sa din 2 aprilie 2025 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2024(1),
– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului(2),
– având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2023 referitoare la coerența politicilor pentru dezvoltare(3),
– având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), adoptată în septembrie 2015,
– având în vedere rezoluțiile sale referitoare la Venezuela, în special cea din 21 ianuarie 2025 referitoare la situația din Venezuela în urma uzurpării președinției la 10 ianuarie 2025(4) și cea din 19 septembrie 2024 referitoare la situația din Venezuela(5), la Cuba, în special cea din 12 iulie 2023 referitoare la situația Acordului de dialog politic și de cooperare UE-Cuba (ADPC) având în vedere vizita recentă a Înaltei Reprezentante în insulă(6) și cea din 19 septembrie 2024 referitoare la cazul lui José Daniel Ferrer García în Cuba(7) și la Nicaragua, în special cea din 13 februarie 2025 referitoare la represiunea regimului Ortega-Murillo din Nicaragua, care vizează în special apărătorii drepturilor omului, oponenții politici și comunitățile religioase(8),
– având în vedere cele 32 de rezoluții adoptate de Adunarea Generală a ONU în perioada 1992-2024, inclusiv rezoluția A/RES/79/7 din 1 noiembrie 2024, intitulată „Necesitatea de a pune capăt embargoului economic, comercial și financiar impus de Statele Unite ale Americii împotriva Cubei”,
– având în vedere rezoluțiile Adunării Generale a ONU privind situația din Haiti, în special Rezoluția 58/32 a Consiliului pentru Drepturile Omului din 4 aprilie 2025 intitulată „Asistența tehnică și consolidarea capacităților pentru îmbunătățirea situației drepturilor omului în Haiti, în legătură cu o solicitare din partea autorităților din Haiti privind o acțiune internațională coordonată și direcționată”,
– având în vedere concluziile Consiliului din 26 mai 2025 intitulate „Calea către progrese: maximizarea impactului asupra dezvoltării durabile și prosperității mondiale”, aprobată în cadrul celei de a 4099-a reuniuni a sale, care a avut loc înaintea celei de a 4-a Conferințe internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare de la Sevilla, în perioada 30 iunie - 3 iulie 2025,
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 7 iunie 2023, intitulată „O nouă agendă pentru relațiile dintre UE și America Latină și zona Caraibilor” (JOIN(2023)0017),
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 1 decembrie 2021 intitulată „Inițiativa «Global Gateway»” (JOIN(2021)0030),
– având în vedere rezoluția Adunării Generale a ONU ES-11/1 din 2 martie 2022 intitulată „Agresiunea împotriva Ucrainei”,
– având în vedere Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 13 septembrie 2007,
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 25 noiembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III - o agendă ambițioasă pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor în acțiunile externe ale UE” (JOIN(2020)0017),
– având în vedere Declarația Națiunilor Unite referitoare la eliminarea violenței împotriva femeilor, adoptată la 20 decembrie 1993,
– având în vedere Convenția Consiliului Europei din 11 mai 2011 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), la care UE este semnatară,
– având în vedere Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Acordul de la Paris, adoptat la 12 decembrie 2015 în cadrul celei de-a 21-a Conferințe a părților la CCONUSC,
– având în vedere Pactul pentru viitor, adoptat la summitul ONU privind viitorul din 22 septembrie 2024,
– având în vedere declarația reuniunii la nivel înalt UE-Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC) din 2023, care a avut loc la Bruxelles în perioada 17-18 iulie 2023,
– având în vedere Agenda de investiții „Global Gateway” a UE-America Latină și zona Caraibilor, anunțată în cadrul summitului UE-CELAC de la Bruxelles din iulie 2023,
– având în vedere Declarația comună a miniștrilor afacerilor interne și/sau securității din statele membre ale Uniunii Europene și a miniștrilor responsabili cu chestiunile de securitate din statele membre ale Comitetului latinoamerican pentru securitate internă, adoptată la 5 martie 2025,
– având în vedere declarația comună din 30 iunie 2017 a Consiliului și reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, Parlamentului European și Comisiei intitulată „Noul Consens european privind dezvoltarea – Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”(9),
– având în vedere Raportul european privind drogurile din 2025, publicat de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile la 5 iunie 2025,
– având în vedere Acordul regional privind accesul la informații, participarea publicului și justiția în probleme de mediu în America Latină și în zona Caraibilor (Acordul de la Escazú), din 4 martie 2018,
– având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,
– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A10-0171/2025),
A. întrucât UE și națiunile din America Latină și zona Caraibilor (ALC) au legături istorice, religioase, culturale și economice de lungă durată, formând o alianță naturală bazată pe democrație, drepturile omului și cooperare multilaterală; întrucât aceste relații sunt întărite de legături umane profunde, deoarece mulți cetățeni ALC dețin, de asemenea, cetățenia UE și viceversa; întrucât alianța dintre țările din regiune și UE ar trebui să se bazeze pe democrație, drepturile omului și cooperare multilaterală;
B. întrucât ordinea internațională trece printr-o transformare profundă, în care logica cooperării, care timp de decenii a stat la baza relațiilor mondiale, este înlocuită de o concurență strategică acerbă, în care legea celui mai puternic amenință să înlocuiască dreptul internațional ca principiu director; întrucât, în doar câțiva ani, sistemul internațional care a garantat o anumită stabilitate după cel de-al Doilea Război Mondial a fost zdruncinat de tensiunile din ce în ce mai mari, impulsurile naționaliste și dinamica conflictuală care amenință să fractureze echilibrul mondial; întrucât UE, care a fost unul dintre cei mai puternici arhitecți și apărători ai unui sistem multilateral bazat pe norme, se confruntă în prezent cu un mediu ostil și dificil; întrucât tensiunile structurale dintre Statele Unite și China, punerea sub semnul întrebării a valorilor democratice în diferite regiuni și tentația de a se îndrepta către o bipolaritate care reduce complexitatea lumii la o confruntare între puteri, necesită un răspuns ferm și strategic din partea Europei; întrucât puține relații regionale oferă un potențial și oportunități atât de mari pentru Europa precum cele cu ALC, în special pentru abordarea provocărilor comune, cum ar fi asigurarea materiilor prime și promovarea tranziției energetice, gestionarea migrației și combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri, în vederea conturării unui viitor caracterizat de libertate, securitate și prosperitate;
C. întrucât UE și partenerii ALC se angajează să își consolideze cooperarea în materie de stabilitate, fiabilitate, asumare în comun, responsabilitate comună și dialog biregional care să reflecte diversitatea și asimetriile ambelor regiuni, plasând oamenii, coeziunea socială și dezvoltarea favorabilă includerii în centrul său;
D. întrucât angajamentul dintre cele două regiuni este întărit și mai mult prin relații bilaterale puternice și interacțiuni mai profunde cu entități biregionale și subregionale, cum ar fi Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC), Organizația Statelor Americane (OAS), Mercosur, Comunitatea Andină, CARICOM/CARIFORUM și Alianța Pacificului; întrucât parteneriatul strategic UE-ALC datează din 1999, când a avut loc primul summit biregional UE-ALC la Rio de Janeiro;
E. întrucât populația combinată a ambelor regiuni depășește 1 miliard de persoane; întrucât, potrivit datelor din 2023, comerțul bilateral cu bunuri și servicii se ridică la 395 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 45 % față de 2013, iar investițiile directe ale UE în America Latină s-au ridicat la peste 741 de miliarde EUR până în 2022; întrucât UE și țările din America Latină s-au angajat să realizeze obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU prin promovarea justiției sociale, a egalității și a dezvoltării durabile; întrucât ambele regiuni continuă să se confrunte cu încercări semnificative, incluzând inegalitatea socială și de gen, șomajul și sărăcia; întrucât datele Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare evidențiază necesitatea urgentă de a crește investițiile în includerea socială, deoarece America Latină rămâne una dintre cele mai inegale regiuni la nivel mondial, cu 58 % din locuitorii din mediul rural, în special populațiile indigene, trăind sub pragul sărăciei, comparativ cu 26 % în zonele urbane; întrucât în 2023, 41 de milioane de persoane din America Latină au suferit de foame, iar 187,6 milioane s-au confruntat cu insecuritate alimentară moderată spre gravă; întrucât creșterea inegalităților sociale și economice atât în Europa, cât și în America Latină a alimentat nemulțumirea publică, fragmentarea socială și erodarea încrederii în instituțiile democratice, creând un teren fertil pentru mișcările populiste și autoritare care exploatează nemulțumirile, polarizează societățile și subminează statul de drept, normele democratice și dezbaterea pluralistă;
F. întrucât UE și țările ALC constituie împreună o treime din populația țărilor membre ale Organizației Națiunilor Unite și produc aproximativ 21 % din PIB-ul mondial;
G. întrucât nivelurile ridicate ale datoriei publice, combinate cu creșterea costurilor serviciilor, în special a plăților dobânzilor, și cu un nivel ridicat de ocupare informală a forței de muncă în regiune în 2024 continuă să reprezinte provocări pentru protecția socială a lucrătorilor și să contribuie la noi constrângeri fiscale, care se numără printre principalele obstacole în calea dezvoltării sustenabile în regiune, cu un impact durabil asupra creșterii economice, a investițiilor, a sărăciei și a inegalității;
H. întrucât astfel de inegalități trebuie abordate de urgență pentru a promova democrații mai echitabile și mai stabile, pentru a marginaliza populismul și extremismul și pentru a pune bazele unei redresări economice sustenabile, creării de locuri de muncă de calitate și prosperității comune, abordând cauzele profunde ale migrației și strămutării forțate în regiune, agravate de o creștere fără precedent a violenței, a insecurității, a impunității și a încălcărilor drepturilor omului; întrucât este esențial să se permită dezvoltarea unui spațiu civic sănătos, care să protejeze organizațiile pentru drepturile omului și apărătorii mediului;
I. întrucât 74 % dintre țările ALC sunt foarte expuse fenomenelor meteorologice extreme și provocărilor majore legate de climă, cum ar fi impactul El Niño asupra aprovizionării cu alimente; întrucât aceasta este a doua regiune cea mai predispusă la dezastre din lume, cu peste 190 de milioane de persoane afectate de dezastre naturale în ultimele trei decenii, în special femeile și populațiile cele mai vulnerabile; întrucât schimbările climatice afectează în special statele insulare mici în curs de dezvoltare din zona Caraibilor;
J. întrucât țările ALC cuprind aproape 35 % din totalul suprafețelor forestiere ale lumii, 40 % din biodiversitatea mondială și aproximativ 50 % din speciile terestre, care sunt esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice; întrucât cunoștințele tradiționale ale comunităților indigene ar putea juca un rol esențial în protejarea acestor păduri și specii;
K. întrucât atât UE, cât și ALC s-au angajat să atingă obiectivele Acordului de la Paris; întrucât produsele de bază (produse agricole și resurse naturale) reprezintă aproximativ 50 % din totalul exporturilor de bunuri în țările ALC; întrucât ALC dispune de rezerve mari de materii prime necesare pentru a asigura transformarea verde și energetică a economiilor noastre; întrucât necesitatea acestor materii prime și cooperarea aferentă în cadrul proiectelor Global Gateway ar trebui să se bazeze pe parteneriate reciproc avantajoase care, printre altele, generează locuri de muncă și investiții, adăugând astfel valoare regiunii, abordând în același timp încercarea pe care o constituie creșterea presiunii asupra diversității și a securității alimentare; întrucât regiunea ALC se confruntă cu un deficit semnificativ de investiții, de care are nevoie pentru a-și realiza tranziția echitabilă, verde și digitală;
L. întrucât tendințele demografice și epidemiologice și efectele schimbărilor climatice în UE și în țările ALC conduc la creșterea cererii de îngrijire, inclusiv de îngrijire pe termen lung, și, prin urmare, au un impact asupra egalității de drepturi și de șanse pentru femei, cărora li se atribuie în principal activități casnice și de îngrijire remunerate și neremunerate, în absența unor politici și servicii de îngrijire suficiente care asigură responsabilitatea comună de gen între bărbați și femei;
M. întrucât ordinea multilaterală bazată pe norme, pe care s-a bazat pacea, prosperitatea, respectarea statului de drept, dreptul internațional și drepturile omului în ultimii 80 de ani, este din ce în ce mai contestată de tendințele autocratice și de autocrații din întreaga lume; întrucât ambele regiuni dețin împreună o treime din drepturile de vot în cadrul ONU;
N. întrucât războiul de agresiune ilegal, nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional și amenință securitatea mondială, necesitând o poziție fermă, coordonată și neechivocă din partea partenerilor democratici, inclusiv a celor din America Latină și zona Caraibilor; întrucât majoritatea țărilor din America Latină și zona Caraibilor au sprijinit rezoluțiile ONU împotriva agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei;
O. întrucât actorii externi, în special China, Rusia și Iranul, și-au extins amprenta în ALC, Beijingul crescându-și investițiile în infrastructură și proiecte vizând materiile prime, Moscova consolidându-și prezența diplomatică, politică, de propagandă și de securitate, iar Teheranul intensificându-și activitățile de intelligence în regiune; întrucât acești actori externi sprijină forțele locale antidemocratice și contribuie la regresul democratic; întrucât Rusia trage foloase din dependențele economice, inclusiv în ceea ce privește îngrășămintele și motorina, și desfășoară campanii de dezinformare pentru a destabiliza sistemele democratice; întrucât prezența Chinei creează de asemenea dependențe economice care influențează politica externă în regiune;
P. întrucât libertatea de exprimare și de întrunire sunt componente esențiale și factori care capacitează societăți democratice, libere și participative; întrucât violența împotriva opozanților politici reprezintă o amenințare directă la adresa fundamentelor democrației, după cum o demonstrează asasinarea senatorului columbian Miguel Uribe Turbay și creșterea alarmantă a violenței în Columbia;
Q. întrucât UE și Parlamentul au sprijinit foarte mult acordul privind procesul de pace din Columbia, încheiat în 2016, și continuă să monitorizeze punerea sa în aplicare; întrucât acest acord de pace a pus capăt unui conflict armat care a durat cinci decenii; întrucât sprijinul continuu al UE pentru punerea deplină în aplicare a acordului de pace ar trebui să țină seama de recenta escaladare a violenței;
R. întrucât regresul democratic general al regimurilor autocratice și iliberale permite strategiile de legitimare ale acestor regimuri, inclusiv prin eliminarea controalelor efective privind aplicarea legilor represive;
S. întrucât Parlamentul și-a exprimat recent și fără echivoc poziția prin numeroase rezoluții referitoare la nerespectarea Acordului de dialog politic și de cooperare dintre UE și Cuba; întrucât în Cuba există în prezent 1 155 de deținuți politici, iar regimul cubanez comite încălcări sistematice ale drepturilor omului;
T. întrucât Parlamentul a denunțat uzurparea președinției în Venezuela de către Nicolás Maduro la 10 ianuarie 2025 și l-a recunoscut pe Edmundo González Urrutia ca președinte legitim și ales democratic al Venezuelei, iar pe María Corina Machado ca lider al forțelor democratice din Venezuela; întrucât Parlamentul le-a acordat celor doi Premiul Saharov pe 2024 pentru libertatea de gândire, simbolizând sprijinul pentru lupta pentru libertate și democrație în Venezuela; întrucât ar trebui să se exprime compasiune pentru cei peste șapte milioane de venezueleni care au fost nevoiți să fugă din țara lor începând din 2015, aproximativ șase milioane dintre aceștia stabilindu-se în ALC întrucât țările învecinate au fost supuse unei presiuni considerabile; întrucât solidaritatea și eforturile considerabile ale comunităților-gazdă, în special ale Columbiei, în asigurarea accesului la asistență medicală, educație și oportunități de angajare pentru refugiații venezueleni ar trebui salutate, deoarece acest lucru contribuie la stabilitatea regională și la protecția drepturilor fundamentale;
U. întrucât, începând din 2018, regimul din Nicaragua a persecutat sistematic, repetat și arbitrar apărători ai drepturilor omului, reprezentanți ai opoziției și ai comunităților religioase, printre alții; întrucât peste 5 600 de ONG-uri, inclusiv grupuri religioase – în principal catolice – au fost dizolvate, iar activele acestora au fost confiscate; întrucât Parlamentul a condamnat în repetate rânduri regimul impus în Nicaragua de Daniel Ortega și Rosario Murillo;
V. întrucât acțiunile întreprinse de administrația Trump în Statele Unite au introdus incertitudine geopolitică, au subminat multilateralismul și au împiedicat cooperarea biregională, consolidând astfel necesitatea unei alianțe puternice și autonome între UE și ALC; întrucât alianța strategică UE-ALC este esențială pentru promovarea valorilor și intereselor comune, cum ar fi multilateralismul și democrația;
W. întrucât regiunea ALC rămâne subreprezentată în principalele organizații și foruri internaționale, inclusiv în G20 și în organizațiile financiare internaționale; întrucât Mexicul și Brazilia ocupă un loc special în relațiile biregionale, fiind cele mai mari două economii din ALC, generând o influență geopolitică semnificativă și fiind desemnate oficial ca parteneri strategici ai UE;
X. întrucât traficul de droguri reprezintă o amenințare gravă la adresa securității în ambele regiuni; întrucât, din 2020, Uniunea a devenit cea mai mare piață de consum de cocaină din lume; întrucât cocaina provine în mare parte din ALC și intră în UE în principal prin porturile atlantice ale Europei;
Y. întrucât spațiul civic se restrânge în multe țări din ALC, care înregistrează o creștere fără precedent a atacurilor împotriva organizațiilor pentru drepturile omului, activiștilor și apărătorilor drepturilor omului, ceea ce duce la strămutări, violență și impunitate;
Z. întrucât atât UE, cât și țările din ALC au un interes strategic comun de a-și consolida autonomia strategică respectivă și de a-și diversifica lanțurile lor de aprovizionare; întrucât America Latină este un lider mondial în producția de energie sustenabilă, cu aproximativ 69 % din energia electrică produsă din surse regenerabile și curate, ceea ce demonstrează importanța strategică și potențialul regiunii în tranziția verde mondială;
AA. întrucât, de la crearea CELAC în 2010, au avut loc trei summituri UE-CELAC, în 2013, 2015 și 2023; întrucât UE și CELAC au un parteneriat strategic de lungă durată și au creat o rețea de acorduri de asociere și comerciale; întrucât summitul UE-CELAC din noiembrie 2025 din Columbia va reprezenta o ocazie importantă de a reafirma angajamentul UE față de ALC și de a demonstra că Europa este un partener-cheie, fiabil și strategic, care oferă un model de dezvoltare alternativ credibil, bazat pe cooperarea democratică și prosperitatea comună, precum și de a arăta că ambele regiuni sunt ferm angajate în cooperarea biregională și într-o ordine internațională bazată pe norme,
1. evidențiază legăturile umane, istorice, culturale și economice profunde, precum și religioase dintre UE și ALC, care constituie fundamentul unei alianțe naturale și baza pentru dezvoltarea unei zone transatlantice europene și latino-americane puternice și durabile de pace, democrație și prosperitate;
2. promovează o politică menită să încurajeze cooperarea regională și o mai mare integrare regională în ALC; subliniază că noul context geopolitic mondial necesită un salt calitativ în parteneriatul UE-ALC pentru a dezvolta mai mult o alianță strategică pentru apărarea multilateralismului și a principiilor sale fondatoare, inclusiv dialogul, includerea, solidaritatea internațională și respectarea Cartei ONU, a drepturilor omului, a dreptului umanitar, și promovarea dezvoltării sustenabile;
3. consideră că UE și ALC, în calitate de parteneri strategici naturali, au o oportunitate istorică de a-și întări alianța în contextul internațional actual marcat de o concurență strategică; consideră că parteneriatul lor poate reprezenta o zonă-tampon importantă împotriva tensiunilor geopolitice tot mai mari, prin construirea unor politici comune care să le promoveze autonomia strategică, cooperarea și respectul reciproc;
4. subliniază faptul că relațiile dintre Europa și ALC se bazează, de asemenea, pe legături umane profunde; reamintește că, într-o lume din ce în ce mai deconectată, capitalul uman, care include limbi comune, patrimoniu comun și legături culturale, este un avantaj strategic care trebuie să fie menținut;
5. subliniază angajamentul reînnoit și din ce în ce mai mare al UE în regiune, ilustrat de summitul esențial UE-CELAC din 2023, care a marcat un punct de cotitură clar după ani de implicare limitată; subliniază necesitatea unui angajament susținut de a promova interesele și valorile UE; observă că implicarea UE s-a diminuat în ultimele decenii, creând astfel un vid pentru influența crescândă a Chinei, Rusiei și Iranului; regretă că această apropiere din ce în ce mai mare de regimurile autoritare subminează, în final, democrația în regiune;
6. recunoaște necesitatea de a continua modernizarea și dezvoltarea relației UE-ALC ca răspuns la schimbările geopolitice emergente, schimbările climatice, progresele tehnologice și inegalitățile din ce în ce mai mari și provocările în materie de securitate cu care se confruntă ambele regiuni, precum și de a crește autonomia strategică a ambelor regiuni;
Importanța geopolitică a alianței strategice UE-ALC, dialogul și cooperarea întărite
7. o invită pe Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și statele membre să își intensifice eforturile diplomatice în regiune pentru a promova o convergență crescută între UE și ALC cu privire la chestiuni esențiale de politică externă și, în special, să adopte o poziție mai fermă cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la eforturile internaționale de a obține o încetare permanentă a focului în Gaza, fluxul de ajutor umanitar și eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor; subliniază că, având în vedere context internațional actual, parteneriatul UE-ALC ar trebui să se bazeze pe o logică a autonomiei strategice comune, cu dependențe externe reduse și apărarea ordinii multilaterale bazate pe norme ca principiile sale directoare;
8. încurajează o colaborare mai strânsă între UE și ALC în cadrul forumurilor internaționale pentru a promova și a apăra ordinea mondială multilaterală, dreptul internațional și respectarea democrației și drepturilor omului, dreptul și principiile umanitare, justiția socială și dezvoltarea sustenabilă; subliniază, în acest sens, că UE trebuie să demonstreze partenerilor săi din ALC că poate oferi condiții mai bune de parteneriat decât regimurile autoritare;
9. subliniază, prin urmare, că este important să se asigure că eforturile UE se axează pe consolidarea instituțiilor democratice, a statului de drept și a responsabilității politice și solicită progrese în ce privește reformele și măsurile de consolidare a păcii menite să întărească securitatea și stabilitatea în ambele regiuni; reamintește că apărarea drepturilor omului, a democrației, a statului de drept și a egalității de gen trebuie să fie o condiție transversală pentru toate acordurile și finanțarea UE-ALC, inclusiv în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI – Europa globală); solicită transparență și responsabilitate, în special în cadrele comerciale și de investiții;
10. este preocupat de regresul democratic care a avut loc în ALC din 2019 și condamnă încălcările drepturilor omului și restricțiile privind libertățile fundamentale din regiune, mai ales regimurile din Nicaragua, Cuba și Venezuela, care se numără printre cele mai autoritare din lume; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tendința în creștere a guvernării autoritare și populiste în ALC, precum și cu privire la erodarea cumulativă a instituțiilor democratice, a multilateralismului, a statului de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale, a spațiului civic și a protecțiilor sociale esențiale; subliniază necesitatea de a întări sprijinul acordat actorilor democratici și societății civile și îndeamnă la eliberarea imediată a tuturor deținuților politici;
11. condamnă, în special, încălcările sistematice ale drepturilor omului comise de regimul cubanez împotriva protestatarilor, a dizidenților politici, a liderilor religioși și a activiștilor pentru drepturile omului și obstrucționarea înființării de organizații independente ale societății civile; observă că surse fiabile afirmă că regimul deține peste o mie de deținuți politici, inclusiv minori, și îndeamnă regimul cubanez să îi elibereze fără întârziere; solicită utilizarea tuturor instrumentelor disponibile necesare, fără excluderea niciunuia, pentru a asigura respectarea clauzelor democratice și privind drepturile omului din ADPCUE-Cuba; își reiterează apelul adresat Consiliului de a adopta sancțiuni împotriva celor responsabili de încălcări persistente; condamnă participarea mercenarilor cubanezi în campania militară a Rusiei pe liniile frontului din Ucraina;
12. condamnă cu fermitate și respinge pe deplin frauda electorală orchestrată de regimul din Venezuela la alegerile prezidențiale din 2024 și la alegerile parlamentare false din mai 2025; solicită guvernului Maduro să înceteze politica sa de represiune și cu atacurile împotriva societății civile și a opoziției; amintește că la 19 septembrie 2024 Parlamentul l-a recunoscut pe Edmundo González Urrutia ca președinte legitim și democratic ales al Venezuelei și pe María Corina Machado ca lideră a forțelor democratice din Venezuela; evidențiază că diferite state democratice din regiune și din întreaga lume l-au recunoscut pe Edmundo González Urrutia ca președintele ales; se declară mulțumit că, la 17 decembrie 2024, Parlamentul le-a decernat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire pe 2024 Mariei Corina Machado și lui Edmundo González Urrutia, care îi reprezintă pe toți venezuelenii care luptă pentru reinstaurarea libertății și a democrației; salută angajamentul poporului venezuelean față de democrație și rezistența continuă a opoziției democratice, în pofida politicilor din ce în ce mai represive ale regimului Maduro;
13. reamintește că regimul Ortega-Murillo din Nicaragua a adoptat o reformă constituțională în ianuarie 2025 care elimină separarea puterilor și pluralismul politic, instituind o copreședinție care controlează toate ramurile guvernului și mass-media și ignoră respectarea convențiilor internaționale privind drepturile omului; în plus, subliniază că regimul din Nicaragua menține legături strânse cu alte regimuri autocratice, precum cele din Iran, Venezuela și Cuba, și îl condamnă cu fermitate pentru încălcările sistematice ale drepturilor omului, persecutarea opoziției democratice, reprimarea Bisericii Catolice și a societății civile, precum și distrugerea mass-mediei libere și a tuturor manifestărilor de independență față de guvern; îndeamnă autoritățile nicaraguane să restabilească statul de drept, libertățile fundamentale și drepturile tuturor nicaraguanilor aflați în exil, inclusiv dreptul de a se întoarce în siguranță fără întârziere; își reiterează solicitarea ca clauza democratică din Acordul de asociere al UE să fie declanșată, respinge orice perspectivă de dialog cu membrii Adunării Naționale controlate de regim din Nicaragua și solicită sancțiuni mai severe împotriva lui Ortega, Rosario Murillo și a cercului lor restrâns; solicită ridicarea imediată a interdicției privind mecanismele internaționale de monitorizare a drepturilor omului și restabilirea statutului juridic al peste 3 000 de ONG-uri, care a fost revocat în 2018 de guvernul nicaraguan;
14. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la erodarea principiilor democratice și la eludarea deliberată a garanțiilor constituționale în El Salvador; își exprimă îngrijorarea cu privire la independența sistemului judiciar, lipsa de transparență în acțiunile guvernamentale, utilizarea excesivă a forței, militarizarea nejustificată și restricțiile tot mai mari privind libertatea de întrunire și libertatea presei; este profund îngrijorat de relatările privind detențiile arbitrare pe scară largă fără probe, tortura, disparițiile forțate ale civililor și supraaglomerarea alarmantă din închisori; condamnă autoritățile pentru că nu au tras la răspundere forțele de securitate pentru acțiunile lor și pentru respingerea persistentă a cererilor internaționale de supraveghere și anchetă;
15. condamnă cu fermitate utilizarea de către Federația Rusă a tacticilor hibride, ce cuprind operațiuni militare, cibernetice, de informare și economice, în special în sectorul energetic, inclusiv prin eludarea sancțiunilor, prin practici netransparente și corupție, ca instrumente de extindere care subminează securitatea regională, promovează destabilizarea internă și conduc la formarea unui bloc care amenință democrația, pacea și dreptul internațional; este profund îngrijorat de parteneriatul strategic dintre Venezuela și Federația Rusă, care prezintă riscuri pentru securitatea regională și internațională; solicită UE să își intensifice lupta împotriva propagandei ruse în regiune; reamintește necesitatea ca UE să se asigure că delegațiile UE dispun de mijloacele necesare pentru a combate dezinformarea;
16. constată că, din 2005, China a acordat regiunii ALC împrumuturi în valoare totală de peste 120 de miliarde USD, cu scopul de a-și spori influența geopolitică și de a face ca țările ALC să depindă de finanțarea chineză prin furnizarea de capital de investiții în schimbul aprovizionării cu țiței sau prin finanțarea proiectelor energetice și de infrastructură; regretă că aceste proiecte energetice și de infrastructură duc adesea la aplicarea unor standarde de mediu și de muncă mai scăzute; reamintește că, spre deosebire de alte puteri mondiale, UE nu urmărește o relație extractivă sau dezechilibrată, ci mai degrabă parteneriate bazate pe reciprocitate, sustenabilitate și generarea de valoare adăugată; evidențiază că tocmai acest model de cooperare, acordând prioritate respectării suveranității, transparenței și statului de drept, face din UE un partener preferat pentru regiune;
17. sprijină independența, integritatea teritorială și suveranitatea tuturor țărilor din ALC și respinge ambițiile puterilor mondiale de a impune relații de dependență politică și economică; subliniază că respectarea integrității teritoriale a statelor este un principiu fundamental al dreptului internațional, al Cartei ONU și al ordinii internaționale bazate pe norme;
Cooperarea economică pentru creștere sustenabilă
18. salută parteneriatul economic și comercial puternic dintre UE și ALC, care se bazează pe interese comune în promovarea creșterii sustenabile și dezvoltării umane, întărirea rezilienței economice și reducerea dependențelor excesive prin intermediul unor relații comerciale diversificate;
19. evidențiază ambiția UE de a conduce tranziția verde la nivel global și recunoașterea Americii Latine ca partener-cheie în acest efort; sprijină ALC în combaterea defrișărilor ilegale și în conceperea de proiecte de reîmpădurire;
20. subliniază necesitatea de a aborda inegalitățile din ce în ce mai mari, de a promova pacea și de a întări procesele și instituțiile democratice în ambele regiuni și subliniază importanța cooperării economice care promovează egalitatea de gen și capacitarea economică a femeilor; își exprimă îngrijorarea cu privire la regresul drepturilor femeilor, în special în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă a acestora; solicită eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și sprijină acțiunile de consolidare a reprezentării femeilor în conducerea politică și în parlamente și subliniază necesitatea de a alinia relațiile economice UE-ALC la Agenda 2030 a ONU și de a asigura o mai mare coerență între obiectivele economice și cele de mediu social;
21. subliniază că UE este cel mai mare investitor în regiunea ALC și al treilea partener comercial ca importanță; remarcă faptul că America Latină este al cincilea partener comercial al UE ca mărime; subliniază că această cooperare economică strânsă nu ar trebui să servească doar intereselor marilor entități financiare, ci ar trebui, de asemenea, să garanteze că toți beneficiază, în special IMM-urile, lucrătorii, persoanele vulnerabile și populațiile din zonele rurale și îndepărtate;
22. subliniază că atât Raportul Letta privind viitorul pieței unice, cât și Raportul Draghi privind viitorul competitivității europene accentuează necesitatea de a intensifica eforturile de asigurare a aprovizionării UE cu materii prime critice și subliniază potențialul ALC de a fi un partener esențial în diversificarea lanțurilor de aprovizionare; salută semnarea memorandumurilor de înțelegere cu partenerii privind materiile prime critice și subliniază că acestea sunt esențiale pentru a atinge o mai mare diversificare a lanțurilor de aprovizionare ale UE; consideră că aceste acorduri, împreună cu aprofundarea cooperării economice și politice prin acorduri bilaterale, ar trebui să conducă la creșterea investițiilor în acest sector, ceea ce va fi benefic pentru ambele regiuni;
23. solicită o mai mare reglementare și transparență în domenii economice cheie, cum ar fi sectorul minier, în care reglementarea slabă poate duce la conflicte și exploatare; invită toți partenerii să întărească drepturile lucrătorilor și să promoveze cooperativele și a altor inițiative care încurajează participarea și capacitarea lucrătorilor în economie; subliniază că este important să se asigure că extragerea, comerțul și prelucrarea materiilor prime critice respectă standarde înalte de protecție a mediului, de responsabilitate socială și de drepturi ale omului și sprijină dezvoltarea unor lanțuri valorice alternative, reziliente, sustenabile și transparente, care să contribuie la prosperitatea tuturor societăților implicate;
24. invită Comisia să intensifice dialogul cu țările ALC cu privire la implicațiile legislației UE pentru economiile lor locale;
Parteneriate strategice și acorduri internaționale
25. recunoaște rețeaua densă de acorduri dintre cele două regiuni și subliniază importanța geopolitică fundamentală a adoptării de acorduri și parteneriate noi și mai ambițioase, sustenabile și reciproc avantajoase, care să încurajeze includerea, bazate pe valori comune și ferm înrădăcinate în respectarea drepturilor omului; subliniază rolul acestor acorduri în ceea ce privește contribuția la continuarea integrării economice în vederea realizării unui spațiu de prosperitate comună și de securitate economică crescută; subliniază importanța comerțului biregional dintre UE și ALC pentru diversificarea sistemelor alimentare și întărirea securității alimentare;
26. reamintește rolul special pe care Mexicul și Brazilia îl joacă în relațiile biregionale, având statutul de parteneri strategici ai UE; încurajează ferm ambele părți să utilizeze mai bine potențialul acestor parteneriate strategice; subliniază că trebuie respectat angajamentul de a organiza summituri bilaterale cu ambele țări o dată la doi ani;
27. salută ratificarea deplină a Acordului de asociere UE-America Centrală și intrarea în vigoare a celor trei piloni ai săi, și anume dialogul politic, cooperarea și comerțul în mai 2024; solicită să se adopte mecanisme solide și favorabile includerii pentru participarea societății civile la punerea în aplicare și monitorizarea Acordului de asociere UE-America Centrală, respectând principiile democratice, transparența și coeziunea socială; solicită UE și țărilor din America Centrală să urmărească politici active și să asigure o finanțare adecvată pentru a optimiza impactul pozitiv al acordului asupra ODD-urilor în ambele regiuni;
28. salută semnarea Acordului-cadru avansat UE-Chile și solicită ratificarea sa deplină și rapidă; salută, de asemenea, încheierea negocierilor privind Acordul global UE-Mexic, care va consolida cooperarea politică, va deschide noi oportunități comerciale și va consolida legăturile în sectoare strategice, cum ar fi digitalizarea, inovarea și securitatea, și solicită semnarea și ratificarea rapidă a acestuia; recunoaște rolul esențial al Mexicului în ALC și ambiția sa de a diversifica parteneriatele comerciale și politice; subliniază că acordul UE-Mexic va consolida rolul UE ca partener strategic în regiune și capacitatea sa de a răspunde provocărilor globale;
29. subliniază importanța îndeplinirii obiectivelor stabilite de Acordul de la Paris privind schimbările climatice și salută includerea unei clauze obligatorii în Acordul UE-Mercosur privind respectarea angajamentelor sale; subliniază că Acordul de parteneriat UE-Mercosur va oferi ocazia de a întări în mod semnificativ cooperarea biregională UE-Mercosur în ceea ce privește abordarea provocărilor comune, servind în același timp la contracararea influenței tot mai mari a actorilor autoritari din regiune și la sprijinirea UE să își diversifice aprovizionarea cu materii prime critice;
Cooperarea multilaterală
30. reamintește că alianța euro-latino-americană reprezintă o punte concepută nu numai pentru a împiedica o deviere periculoasă către blocuri închise și polarizate din punct de vedere ideologic, ci mai presus de toate pentru a deschide un spațiu pentru dialogul internațional care să reducă tensiunile și să promoveze soluții comune;
31. subliniază contribuția semnificativă a țărilor din ALC la organizațiile multilaterale și rolul lor activ în abordarea provocărilor globale, precum schimbările climatice, pacea și securitatea, inclusiv promovarea agendei „Femeile, pacea și securitatea”, și dezvoltarea sustenabilă; evidențiază angajamentul ambelor regiuni de a apăra Carta ONU, drepturile omului, democrația reprezentativă și guvernarea multilaterală puternică; îndeamnă ambele regiuni să apere în continuare multilateralismul, în special sistemul ONU, și să conducă împreună o reformă a instituțiilor de guvernare mondială, inclusiv a instituțiilor financiare internaționale, pentru a realiza un multilateralism care promovează includerea și mai reprezentativ;
32. solicită realizarea de progrese în ceea ce privește încheierea acordurilor de liberalizare a vizelor cu țările cu care discuțiile sunt cele mai avansate;
Cooperarea pentru dezvoltare UE-ALC, ajutorul umanitar și investițiile sustenabile prin intermediul inițiativei Global Gateway
33. reamintește că obiectivul principal al politicii de cooperare pentru dezvoltare a UE este reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei; subliniază că eradicarea sărăciei, în special în rândul grupurilor celor mai vulnerabile – cum ar fi femeile, fetele și persoanele cu dizabilități, printre altele – este esențială pentru abordarea inegalităților din ce în ce mai mari care subminează coeziunea socială și limitează potențialul economic; reamintește că povara datoriilor cu care se confruntă țările ALC generează costuri economice și sociale grave, cu efecte de lungă durată asupra sărăciei și inegalității; sprijină restructurarea datoriilor; subliniază că ODD și Acordul de la Paris trebuie să rămână esențiale pentru cooperarea dintre ALC și UE; reamintește că accesul la ajutor și finanțare pentru dezvoltare este deosebit de important pentru țările fragile, inclusiv pentru cele mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice, în special pentru statele insulare mici în curs de dezvoltare din zona Caraibilor și pentru țările care trec la un nivel mai ridicat al veniturilor;
34. subliniază că UE este principalul contribuitor la cooperarea pentru dezvoltare în ALC; repetă importanța consolidării politicilor de dezvoltare și a ajutorului umanitar ale UE în ALC și solicită UE și statelor sale membre să consolideze celelalte priorități externe ale Uniunii, inclusiv cele privind securitatea, dezvoltarea durabilă și comerțul, migrația, pescuitul, agricultura, schimbările climatice și energia; solicită crearea unor sinergii eficiente cu asistența umanitară a UE, cu respectarea deplină a principiului responsabilității comune, ținând seama de prioritățile de dezvoltare ale regiunii ALC; solicită organizarea de dialoguri bilaterale periodice și, după caz, de consultări cu administrațiile locale și reprezentanții societății civile din ambele regiuni, inclusiv privind sprijinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă din acordurile de asociere UE-ALC, în special ca răspuns la declinul global al asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) și al ajutorului umanitar;
35. este preocupat de reducerile globale ale finanțării pentru dezvoltare și ajutor umanitar, în special de reducerea AOD și de suspendarea majorității programelor Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) (până la 83 %), și de reducerea ajutorului global de către mai multe state membre ale UE, această finanțare fiind esențială pentru sprijinirea transformării sociale, economice și politice semnificative în regiune; reiterează că aceste reduceri vor avea implicații pe termen lung pentru agenda de dezvoltare și pentru atingerea ODD în regiunea ALC; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul reducerilor recente asupra participării efective a societății civile și a ONG-urilor și a capacității lor de a-și desfășura activitățile de promovare a drepturilor omului, a democrației și a dezvoltării sociale în regiune și de combatere a regimurilor autoritare; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să ofere asistență umanitară și pentru dezvoltare adecvată în regiunea ALC;
36. subliniază că formele tradiționale ale AOD s-au dovedit a fi esențiale și eficace în reducerea sărăciei, combaterea inegalităților din ce în ce mai mari, îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate și educație și promovarea coeziunii sociale în regiunea ALC, în special în ceea ce privește includerea grupurilor subreprezentate și marginalizate, cum ar fi fetele, femeile, tinerii, persoanele cu dizabilități, populațiile indigene și persoanele de origine africană;
37. solicită participarea deplină a societății civile la conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea programelor UE pentru a asigura coerența politicilor în favoarea dezvoltării durabile;
38. subliniază potențialul strategic al cooperării triunghiulare dintre UE, țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și partenerii ALC pentru a spori impactul dezvoltării, al învățării reciproce și al inovării în materie de politici; subliniază că astfel de parteneriate, atunci când sunt aliniate la prioritățile locale și se axează pe consolidarea capacităților, pot promova soluții favorabile incluziunii la provocările globale; invită UE să intensifice sprijinul pentru inițiativele de cooperare triunghiulară în cadrul IVCDCI – Europa globală și să le integreze în mod sistematic în agenda strategică UE-ALC;
39. solicită UE și statelor sale membre să mobilizeze inițiative majore, cum ar fi Global Gateway, pentru a crește investițiile în ALC, asigurându-se că UE rămâne un partener puternic și competitiv pentru țările ALC, având în vedere prezența crescândă a Chinei și a Rusiei în regiune, așa cum s-a demonstrat clar în angajamentele asumate de China în cadrul forumului China-CELAC care a avut loc la 13 mai 2025; subliniază că creșterea investițiilor UE în America Latină este cu atât mai importantă cu cât se intensifică inițiativa „O centură, un drum” (BRI) în America Latină, Columbia aderând la BRI la Forumul China-CELAC din 13 mai 2025; invită Comisia să pună în aplicare proiectele și strategiile planificate în cadrul Global Gateway, printre alte obiective, pentru a construi o infrastructură sustenabilă și de înaltă calitate care să creeze în mod eficace valoare locală, să întărească lanțurile valorice biregionale și să consolideze securitatea economică pentru ambele regiuni; insistă asupra faptului că Global Gateway ar trebui să adere întotdeauna la valorile fundamentale ale UE, inclusiv respectarea drepturilor omului, buna guvernare, democrația și transparența, precum și sustenabilitatea mediului, în conformitate cu principiile UE privind eficacitatea dezvoltării; îndeamnă UE și statele sale membre să se asigure că investițiile realizate în cadrul Global Gateway includ procese stricte de diligență necesară;
40. solicită punerea în aplicare eficientă a Agendei de investiții Global Gateway UE-ALC, prin încurajarea parteneriatelor între sectorul public și cel privat, în vederea sprijinirii dezvoltării durabile, a creșterii favorabile incluziunii și a ocupării forței de muncă, precum și a unei transformări echitabile, ecologice și digitale; invită Comisia să se asigure, de la început până la realizare, că aceste investiții sunt aliniate la obiectivele ODD și la prioritățile de dezvoltare durabilă identificate de partenerii ALC, inclusiv prin consultări periodice cu autoritățile locale și cu reprezentanții societății civile, precum și prin studii de impact și evaluări și că acestea răspund nevoilor locale și regionale, sunt sensibile la dimensiunea de gen și generează rezultate semnificative în materie de dezvoltare;
41. subliniază importanța creării condițiilor adecvate pentru mobilizarea atât a investițiilor publice, cât și a celor private în sprijinul dezvoltării durabile; subliniază, în acest sens, necesitatea de a aborda deficitul anual de finanțare în valoare de 99 de miliarde USD din regiune pentru proiecte de infrastructură și climatice aliniate la ODD pentru a promova tranziția echitabilă, verde și digitală; subliniază rolul-cheie al Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus (FEDD+) în mobilizarea investițiilor pentru atingerea acestor obiective și rolul jucat de Banca Europeană de Investiții (BEI), în special de BEI Global, în cadrul FEDD +, în soluționarea lipsei persistente de finanțare pe termen lung și de cunoștințe tehnice de specialitate pentru investițiile ecologice în regiune, astfel cum reiese din sondajul din 2024 al BEI și al Asociației instituțiilor de finanțare a dezvoltării din America Latină; sprijină o cooperare mai strânsă cu instituțiile financiare locale și cu băncile regionale de dezvoltare și solicită utilizarea mai amplă a garanțiilor FEDD+ pentru a sprijini proiectele la scară mică, cu impact ridicat, care implică societatea civilă și comunitățile locale, în conformitate cu Global Gateway și cu principiile UE privind eficacitatea dezvoltării;
42. subliniază că cooperarea dintre UE și ALC în ceea ce privește atât materiile prime critice, cât și tehnologia critică este esențială pentru realizarea unor transformări echitabile, verzi și digitale și pentru întărirea autonomiei strategice în ambele regiuni pe baza parteneriatelor reciproc avantajoase; subliniază că o astfel de cooperare contribuie la depășirea dependenței economiilor ALC de produsele de bază (produse agricole și resurse naturale) și joacă un rol important în întărirea lanțurilor valorice prin politici sustenabile de reindustrializare care creează locuri de muncă decente, promovează sustenabilitatea mediului și un mediu favorabil inovării tehnologice; recomandă consolidarea cooperării în domeniul educației și cercetării digitale între universitățile și centrele de inovare din UE și ALC;
43. subliniază necesitatea ca investițiile Global Gateway în regiunea ALC să acorde prioritate eliminării lacunelor în materie de infrastructură și inegalitate, inclusiv sărăciei digitale și energetice, în special în zonele rurale și periferice, pentru a se asigura că beneficiile unei mai bune conectivități ajung la populațiile insuficient deservite; subliniază că acest lucru include tinerii și sectorul informal și că ar trebui să se asigure accesul la internet la prețuri accesibile și alfabetizarea digitală mai bună pentru toate segmentele populației, în special în comunitățile marginalizate, în vederea reducerii active a decalajului digital;
44. subliniază că tinerii, care sunt agenți esențiali ai schimbărilor structurale, se confruntă în continuare cu obstacole majore în ceea ce privește accesul la locuri de muncă decente și evidențiază că prioritățile strategiei Global Gateway trebuie să sprijine investițiile în educație, formare profesională și politici de ocupare a forței de muncă care sunt aliniate la nevoile viitoarei piețe a muncii;
45. reamintește, de asemenea, că este important să se acorde prioritate programelor deja identificate de organizațiile internaționale și ale societății civile ca fiind eficace, cum ar fi investițiile în sistemele de sănătate și de îngrijire; solicită, în special având în vedere vulnerabilitatea regiunii, includerea efectivă a persoanelor cu dizabilități, pentru a asigura o abordare ce promovează incluziunea, accesibilă și eficace a sănătății și a îngrijirilor;
46. reamintește că acordurile comerciale și de asociere permit ambelor regiuni să facă schimb de informații și să investească într-o varietate de sectoare și subliniază că reducerea inegalităților, promovarea accesului la sănătate, educație și apă și apărarea demnității umane și a drepturilor fundamentale trebuie să rămână un element central al parteneriatului UE-ALC, în conformitate cu articolul 208 din TFUE și cu IVCDCI – Europa globală;
47. subliniază importanța creșterii transparenței, a responsabilității și a relevanței locale și salută crearea unei pagini de internet a Comisiei cu informații privind inițiativele existente Global Gateway; invită Comisia să publice detalii suplimentare, inclusiv rezultatele consultărilor cu autoritățile locale și cu societatea civilă din ambele regiuni, precum și informații privind respectarea ODD-urilor și a priorităților atât ale UE, cât și ale țărilor partenere, cu criterii de referință și indicatori; îndeamnă la o aplicare cât mai largă a indicatorului de inegalitate al Comisiei (indicatorul I), în special în ceea ce privește Global Gateway, care ar trebui să respecte în orice moment o abordare bazată pe drepturi și să fie corelată cu indicatorii de dezvoltare umană; subliniază, în plus, importanța protecției sociale și a mediului în dialogul UE-CELAC;
48. subliniază că trebuie să existe o evaluare continuă a Global Gateway pentru a aprecia eficacitatea și direcția sa strategică; solicită, în acest sens, un rol mai important al Parlamentului în supravegherea inițiativei Global Gateway și în orientarea strategică a acesteia, în special în ceea ce privește punerea sa în aplicare în ALC, pentru a asigura transparența, responsabilitatea democratică, alinierea la valorile UE și utilizarea eficace a resurselor;
49. invită Comisia să asigure participarea deplină a societății civile la conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea programelor UE pentru a asigura coerența politicilor în favoarea dezvoltării durabile, stabilind sinergii eficiente cu toate proiectele legate de Global Gateway și de asistența umanitară a UE;
50. subliniază că, pe lângă inițiativa Global Gateway, trebuie menținute canalele tradiționale de cooperare în țările ALC; invită UE să majoreze finanțarea pentru programele privind drepturile omului, democrația și societatea civilă din regiune și să se asigure că alocările pentru programul geografic America și zona Caraibilor în cadrul IVCDCI – Europa globală – în prezent la cel mai scăzut nivel din toate regiunile – sunt cel puțin menținute;
51. îndeamnă Comisia și țările ALC să își intensifice eforturile de abordare a cauzelor profunde ale dezastrelor umane și naturale, prin consolidarea politicilor de prevenire, pregătire, reziliență și răspuns și a cooperării; salută memorandumul biregional de înțelegere privind cooperarea în domeniul gestionării integrate a riscurilor de dezastre, semnat la Barbados la 15 mai 2024, și îi invită pe partenerii care nu l-au semnat încă să facă acest lucru cât mai curând posibil;
52. reamintește că cooperarea și investițiile europene nu numai că promovează dezvoltarea economică în regiune, ci contribuie și la pace prin crearea de alternative economice pentru tinerii din regiunea Americii Latine; subliniază că acest lucru este esențial în lupta împotriva criminalității organizate; reliefează că este important să se consolideze cooperarea biregională în materie de securitate în sensul său cel mai larg, inclusiv în domenii precum clima, alimentația, sănătatea și securitatea socială, și să se pună în aplicare mecanisme comune de pregătire, prevenire și răspuns, precum și să se integreze pe deplin drepturile omului și principiile umanitare în cooperarea UE-ALC în materie de securitate, pentru a întrerupe ciclurile de violență și excludere din regiunea ALC;
53. salută ambiția UE de a conduce tranziția verde la nivel mondial și admite recunoașterea Americii Latine ca partener-cheie în acest efort; subliniază că trebuie să se impulsioneze în comun inițiative ecologice globale care să răspundă obiectivelor mondiale de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea; subliniază necesitatea de a promova o tranziție ecologică justă și favorabilă incluziunii în ambele regiuni, inclusiv prin consolidarea cooperării UE-ALC privind adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, și de a răspunde la evenimentele climatice extreme, cu un accent deosebit pe domenii critice, cum ar fi protecția biodiversității, refacerea ecosistemelor, decarbonizarea și agricultura durabilă, precum și persoanele și comunitățile cele mai vulnerabile;
54. subliniază că schimbările climatice perturbă sistemele alimentare din America Latină și subliniază valoarea agroecologiei, care a fost recunoscută ca fiind un sistem agricol esențial, rezistent la schimbările climatice;
55. reamintește importanța programului de cooperare UE-bazinul amazonian pentru a îmbunătăți capacitatea țărilor din bazinul amazonian de a combate defrișările și degradarea pădurilor;
56. solicită angajamente mai ferme de a susține drepturile popoarelor indigene și de a integra aceste drepturi în dialog și toate dimensiunile cooperării cu țările ALC, astfel cum se prevede în Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene;
57. reamintește importanța promovării mineritului sustenabil și responsabil, care protejează drepturile și mijloacele de subzistență ale comunităților locale și ale populațiilor indigene, previne impacturile sociale și de mediu negative grave și contribuie la depășirea dependenței de exporturile de produse de bază, sprijinind astfel politicile de reindustrializare sustenabile care creează locuri de muncă decente și promovează sustenabilitatea mediului prin administrarea eficientă a resurselor minerale;
58. subliniază necesitatea de a sprijini cooperarea pentru dezvoltare care ia în considerare dimensiunea de gen și propune punerea în aplicare a unor măsuri specifice pentru a aborda și a reduce inegalitățile dintre bărbați și femei, incluzând, dar fără a se limita la promovarea accesului femeilor la locuri de muncă decente, incluziunea financiară și rolurile de conducere și antreprenoriale, în special în sectoarele rurale și informale; evidențiază că, în multe regiuni ale lumii, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM-urile) sunt adesea forța motrice a economiilor locale, cu un număr tot mai mare de femei care le conduc; subliniază că MIMM-urile reprezintă 90 % din întreprinderi, 60-70 % din ocuparea forței de muncă și 50 % din PIB-ul la nivel mondial; subliniază rolul esențial al MIMM-urilor în ceea ce privește contribuția la Agenda 2030 și realizarea ODD, în special a celor legate de eradicarea sărăciei și de munca decentă pentru toți;
59. salută inițiativa Pactului biregional pentru îngrijire, care are ca obiectiv promovarea cooperării privind sistemele de îngrijire cuprinzătoare și politicile publice între țările din ambele regiuni, inclusiv prin elaborarea de mecanisme de cooperare și finanțare, pentru a obține o economie mai echitabilă și favorabilă incluziunii;
60. solicită o cooperare consolidată între UE și țările ALC pentru a combate violența de gen prin educație cuprinzătoare, campanii de sensibilizare și întărirea protecției juridice; sprijină inițiativele din cadrul IVCDCI – Europa globală și Planul de acțiune pentru egalitatea de gen III care promovează ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, educația și participarea politică a femeilor;
61. subliniază rolul vital al societății civile în elaborarea și monitorizarea politicilor sociale favorabile incluziunii, în promovarea accesului echitabil la o educație de calitate și în stimularea creșterii economice sustenabile și favorabile incluziunii în ALC; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la diminuarea spațiului civic în multe țări din America Latină; solicită, în acest sens, un sprijin mai amplu al UE pentru organizațiile societății civile, apărătorii drepturilor omului, activiștii de mediu și jurnaliști, care se confruntă cu amenințări și violențe din ce în ce mai mari, pentru a se asigura că aceștia își pot desfășura activitatea în condiții de siguranță și în mod independent; solicită să se acorde prioritate siguranței, accesului la justiție și libertății de exprimare a acestora și să se consolideze parteneriatul UE cu actorii societății civile, al căror rol este esențial în abordarea principalelor preocupări și în facilitarea unui dialog constructiv privind drepturile omului și tranziția democratică și care se bazează în mare măsură pe programele de asistență pentru operațiunile lor;
62. subliniază importanța sprijinului UE pentru întărirea sistemelor de protecție socială din ALC, inclusiv a registrelor sociale integrate, a unei mai bune coordonări a programelor și a proiectelor-pilot comune, în special cu societatea civilă și cu autoritățile locale, ca factori-cheie ai incluziunii și ai reducerii sărăciei în cadrul parteneriatului UE-ALC;
Cooperarea în materie de securitate și combaterea traficului de droguri
63. este conștient de intensificarea criminalității organizate și a traficului de droguri în țările UE și ale ALC și de cantitățile fără precedent de droguri ilicite traficate către UE din regiune, în special prin porturi; este deosebit de preocupat de provocarea tot mai mare la adresa securității în ambele regiuni, pe care o reprezintă coordonarea transnațională a organizațiilor criminale cu sediul în ALC și în UE; subliniază necesitatea de a consolida cooperarea nu numai cu țările producătoare de droguri, ci și cu țările de tranzit din ALC și de a consolida cooperarea multilaterală pentru a combate aceste amenințări; solicită consolidarea parteneriatului UE-ALC privind justiția și securitatea, EL PAcCTO 2.0, COPOLAD, EUROFRONT, Programul mondial privind fluxurile ilicite (GIFP) și Alianța portuară europeană;
64. recunoaște importanța Comitetului latinoamerican pentru securitate internă (CLASI) în construirea unei structuri de securitate comune în ALC; subliniază că CLASI este un instrument esențial pentru a obține o mai mare integrare și eficacitate în lupta împotriva criminalității în regiune; salută angajamentul strategic constant dintre miniștrii de interne și/sau de securitate din statele membre ale UE și miniștrii responsabili cu chestiunile de securitate din statele membre ale CLASI, precum și, la nivel tehnic, întărirea cooperării operaționale în materie de aplicare a legii dintre UE și ALC; salută adoptarea unei declarații comune și a unei foi de parcurs pentru prioritățile cooperării operaționale 2025-2026; solicită instituirea unei cooperări similare în domeniul justiției și al gestionării frontierelor;
65. invită Comisia să consolideze și să extindă sprijinul pentru cooperarea dintre țările partenere ALC și agențiile relevante ale UE, inclusiv EUROPOL, EUROJUST și EUDA, și să își consolideze acordurile de lucru; salută ideea instituirii unui parteneriat între porturile din ALC și Alianța portuară europeană; subliniază că este important să se facă progrese în tehnologiile IA și să se întărească cooperarea dintre porturi și autorități în combaterea traficului cu droguri; solicită inițiative comune de asigurare a respectării legislației, parteneriate operaționale și schimbul de informații; salută contribuțiile concrete ale statelor membre în acest sens;
66. salută eforturile de întărire a cooperării regionale în materie de securitate prin extinderea CLASI și înființarea AMERIPOL ca organism oficial de aplicare a legii, facilitând coordonarea transfrontalieră; subliniază necesitatea ratificării Tratatului de instituire a AMERIPOL pentru ca aceasta să fie pe deplin eficientă și invită țările semnatare să inițieze procedurile lor de ratificare constituțională;
67. subliniază necesitatea de a aborda cauzele profunde ale criminalității organizate, inclusiv corupția, administrarea nesatisfăcătoare și inegalitatea socială, și pledează pentru o abordare care să îmbine aplicarea legii cu politicile sociale pe termen lung și cu alte strategii transsectoriale, vizând asigurarea unei abordări a securității cetățenilor la nivelul întregii administrații și la nivelul întregii societăți; subliniază beneficiile acordurilor de asociere și ale altor acorduri bilaterale dintre UE și țările din ALC ca instrumente esențiale pentru colaborarea cu țările partenere în abordarea cauzelor profunde ale criminalității organizate și pentru combaterea traficului de droguri ilicite;
Justiție, drepturile omului și statul de drept
68. subliniază că este important să se asigure că reformele judiciare din ALC respectă independența sistemului judiciar și standardele internaționale privind statul de drept; solicită să se asigure că astfel de reforme contribuie la consolidarea conducerii democratice și la menținerea integrității judiciare; subliniază nevoia combaterii legăturilor politice cu corupția și criminalitatea organizată; invită autoritățile să apere statul de drept și dreptul la întrunire pașnică, să respecte garanțiile procedurale și să garanteze siguranța și integritatea membrilor sistemului judiciar și a deținuților; se angajează să sprijine țările ALC în aceste eforturi;
69. salută cooperarea continuă dintre UE și ALC pentru a susține și promova democrația, drepturile omului și buna guvernanță și pentru a consolida stabilitatea politică; subliniază că integritatea și transparența proceselor electorale sunt piloni fundamentali ai parteneriatului UE-ALC;
70. subliniază că misiunile UE de observare a alegerilor joacă un rol esențial în sprijinirea unor alegeri corecte și în asigurarea transparenței, așa cum au demonstrat misiunile recente din Guatemala, Paraguay și Ecuador și astfel cum au fost planificate pentru viitoarele misiuni în Bolivia, Guyana și Honduras în 2025 și Peru și Columbia în 2026;
71. cere să se consolideze cooperarea UE-ALC pentru a contracara campaniile de dezinformare și amenințările hibride, în special cele care provin din state autoritare, cum ar fi Rusia, China și Iran, care vizează subminarea instituțiilor democratice, a integrității electorale și a încrederii publice în ambele regiuni; subliniază importanța consolidării programelor de alfabetizare digitală ca răspuns la amenințările hibride și dezinformarea tot mai mari, pentru a le oferi cetățenilor competențele de care au nevoie pentru a evalua critic informațiile online;
Cooperarea în domeniul drepturilor omului
72. atrage atenția că represiunea din ce în ce mai mare, deteriorarea condițiilor din regimurile autocratice și amplificarea instabilității economice în unele părți ale ALC obligă multe părți să fugă în căutarea protecției, a oportunităților economice și a drepturilor fundamentale; ia act cu îngrijorare de strămutarea pe scară largă, în special din Haiti, Nicaragua și Venezuela, și de migrația transfrontalieră în regiune; subliniază presiunile umanitare, sociale și instituționale tot mai mari pe care aceasta le exercită asupra țărilor democratice care găzduiesc un număr semnificativ de migranți și solicitanți de azil; subliniază, prin urmare, necesitatea unei cooperări cuprinzătoare și a solidarității între țările de origine, de tranzit și de destinație și reliefează importanța unor răspunsuri coordonate pentru a asigura drepturile, demnitatea și siguranța tuturor migranților și a refugiaților; evidențiază importanța unor politici favorabile incluziunii pentru integrarea migranților în comunitățile-gazdă, precum și contribuțiile pozitive pe care migranții din regiune le aduc societății și economiei;
73. subliniază că cooperarea în domeniul protecției drepturilor omului este fundamentală pentru relația UE-ALC; subliniază că trebuie elaborate strategii pentru a întări drepturile descendenților africani și ale populațiilor indigene din ALC; recunoaște creșterea alarmantă a feminicidului în ALC; subliniază că este urgent să se combată feminicidul prin consolidarea politicilor de combatere a violenței de gen, prin facilitarea proprietății funciare și a oportunităților de angajare și prin garantarea accesului la educație; subliniază necesitatea de a continua cooperarea cu privire la aceste aspecte;
74. este foarte îngrijorat că o parte semnificativă a Haiti rămâne sub controlul grupurilor criminale organizate responsabile de violența pe scară largă și de încălcări grave ale drepturilor omului; solicită o strategie coordonată între partenerii ALC, statele membre ale UE și Statele Unite pentru a aborda această criză și pentru a sprijini poporul haitian în restabilirea stabilității, a guvernanței democratice și a statului de drept; subliniază că participarea la acest proces a tuturor părților interesate relevante, inclusiv a ONG-urilor, este esențială; invită UE să își întărească urgent sprijinul politic, umanitar și economic pentru Haiti în cadrul parteneriatului UE-ALC, recunoscând că eforturile actuale rămân insuficiente pentru a aborda amploarea crizei și a sprijini poporul haitian în restabilirea stabilității, a guvernării democratice și a statului de drept;
75. reliefează rolul vital al societății civile în relația UE-ALC; condamnă cu fermitate asasinarea apărătorilor drepturilor omului și încălcările sistematice ale libertății presei; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la persecuția directă, incriminarea, detenția arbitrară și reprimarea sistematică a membrilor opoziției, a populațiilor indigene, a studenților, a ONG-urilor și a liderilor religioși din mai multe țări; condamnă utilizarea abuzivă a dreptului penal pentru a reduce la tăcere opoziția și pentru a suprima criticile legitime;
76. subliniază necesitatea ca cooperarea în domeniul drepturilor omului să includă, de asemenea, consolidarea instituțiilor și a independenței judiciare și asigurarea accesului universal la justiție, inclusiv protejarea apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor de mediu și a jurnaliștilor și protejarea activității acestora în ambele regiuni; condamnă legile recente împotriva ONG-urilor din unele țări ALC care restricționează operațiunile, finanțarea și independența ONG-urilor;
77. invită UE să folosească regimul global de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului pentru cei responsabili de încălcări ale drepturilor omului și să utilizeze în continuare măsurile restrictive ale UE pentru a-i sancționa pe cei care subminează treptat și disimulat democrația și statul de drept; solicită, în plus, UE să includă garanții specifice privind respectarea drepturilor omului atunci când alocă fonduri UE, inclusiv prin intermediul instituțiilor multilaterale și financiare, și să se asigure că aceste fonduri nu consolidează controlul autoritar al regimurilor respective; invită Comisia să utilizeze clauzele privind drepturile omului din acordurile de asociere atunci când identifică încălcări flagrante ale drepturilor omului;
Cooperarea parlamentară și relațiile interpersonale
78. salută aprofundarea cooperării parlamentare dintre UE și ALC, în special prin intermediul Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane (EuroLat), precum și prin adunări bilaterale, cum ar fi cu Chile și Mexic, și prin adunări parlamentare paritare subregionale, care promovează dialogul cu privire la aspecte-cheie precum comerțul, securitatea și dezvoltarea durabilă; recunoaște EuroLat ca o componentă strategică a relațiilor UE-ALC și rolul său esențial în consolidarea acestui parteneriat; apreciază rezultatele celei de-a 16-a sesiuni plenare a Adunării EuroLat de la Lima din 1-3 iunie 2025;
79. solicită o mai bună coordonare între Parlament și parlamentele naționale și regionale din America Latină pentru a aborda împreună aspectele transnaționale care se aliniază la prioritățile de cooperare biregională și sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă;
80. subliniază rolul esențial al diplomației parlamentare în întărirea relațiilor biregionale prin facilitarea dialogului direct cu parlamentele naționale și regionale; solicită o diplomație parlamentară mai puternică pentru a sprijini procesele de tranziție democratică și pentru a întări capacitățile legislative ale parlamentelor ALC; salută, în acest context, deschiderea biroului local al Parlamentului în Panama;
81. îndeamnă la creșterea sprijinului și a investițiilor în activitatea vitală a rețelelor societății civile, a comunităților diasporei din ambele regiuni, a inițiativelor interpersonale, a mobilității tinerilor și a Fundației UE-ALC în consolidarea relațiilor biregionale;
82. încurajează includerea vocilor tinerilor în parteneriatul UE-ALC, prin promovarea schimburilor educaționale, a inițiativelor conduse de tineri și a platformelor care le permit tinerilor să contribuie în mod semnificativ la procesele biregionale de elaborare a politicilor;
Recomandări pentru summitul UE-CELAC din noiembrie 2025
83. salută reuniunea UE-CELAC din 2023 și punerea în aplicare a inițiativelor din Foaia de parcurs UE-CELAC 2023-2025; salută obiectivul de a organiza summituri periodice o dată la doi ani; subliniază, în acest sens, necesitatea de a adopta o foaie de parcurs nouă și ambițioasă la summitul din 2025 de la Santa Marta, Columbia, din 9-10 noiembrie 2025, care să întărească și mai mult parteneriatul, să fie aliniată în mod clar la ODD și să ia în considerare nivelul tot mai ridicat de implicare biregională;
84. subliniază că viitorul summit UE-CELAC va reprezenta o ocazie importantă de a transmite lumii vocea UE-ALC pe baza valorilor comune, de a reînnoi angajamentele politice la cel mai înalt nivel și de a stabili o agendă biregională ambițioasă și operațională;
85. se așteaptă ca summitul UE-CELAC să întărească alianța UE-ALC pentru a stabili cele mai înalte standarde de dezvoltare durabilă la nivel multilateral și să reafirme angajamentul comun de a sprijini reforma instituțiilor multilaterale pentru a le face mai favorabile incluziunii și mai eficace, în special instituțiile financiare, care joacă un rol fundamental în gestionarea datoriilor și în conceperea unui model de finanțare internațional mai sustenabil, inclusiv finanțarea cooperării pentru dezvoltare, abordată în cadrul celei de a 4-a Conferințe internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare de la Sevilla, Spania; subliniază importanța sprijinului continuu al UE pentru integrarea regională a ALC și pentru eforturile de a aborda provocările structurale de lungă durată pentru dezvoltarea durabilă în regiune;
86. se așteaptă ca summitul UE-CELAC să înregistreze progrese în ceea ce privește instituirea unui mecanism permanent cu părți interesate multiple cu finanțare adecvată, astfel încât să se stabilească consultări periodice cu societatea civilă, sindicatele, administrațiile locale și alte părți interesate relevante din ambele regiuni; recunoaște activitatea Fundației UE-ALC ca organizație interguvernamentală și contribuția sa potențială la mecanismul permanent cu părți interesate multiple;
87. subliniază, în acest sens, importanța de a susține principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului și cere ca toți participanții la summit să respecte aceste principii; accentuează că acest lucru nu va fi posibil fără participarea cu adevărat transparentă, totală și reală a societății civile; solicită ca agenda summitului să includă discuții privind democrația și drepturile omului, cum ar fi dreptul de a participa la alegeri corecte și libere, și ca concluziile summitului să includă un apel ferm la apărarea drepturilor omului și a statului de drept; invită UE să apere cu fermitate cauza democrației și a drepturilor omului;
88. solicită părților să își reafirme angajamentul comun față de pace, democrație, multilateralism, ordinea mondială bazată pe norme, integritatea teritorială a statelor, statul de drept, justiția internațională, democrația, drepturile omului, justiția socială, dezvoltarea durabilă și liberul schimb în cadrul summitului din noiembrie 2025, în vederea instituirii treptate a unei zone de pace, democrație și prosperitate între Europa și America Latină și cea transatlantică;
89. solicită părților să condamne cu fermitate războiul de agresiune în curs al Rusiei, îndeosebi toate încălcările grave ale dreptului internațional și ale dreptului internațional umanitar, și să ofere sprijin diplomatic, financiar și militar Ucrainei; solicită părților să își unească eforturile pentru a obține rapid o încetare permanentă a focului, o intervenție umanitară în Gaza și eliberarea tuturor ostaticilor;
90. solicită UE și CELAC să înregistreze progrese în ceea ce privește angajamentele concrete de reducere a sărăciei și a inegalităților, de promovare a coeziunii, a capacității instituționale și a guvernării, precum și de protecție a drepturilor lucrătorilor, și să continue să sprijine accesul universal la educație și sănătate; subliniază necesitatea unui angajament biregional față de Pactul biregional pentru îngrijire, pentru a consolida și a finanța sisteme de îngrijire cuprinzătoare ca pilon al bunăstării sociale, recunoscând îngrijirea ca drept, responsabilitate colectivă și o condiție prealabilă esențială pentru egalitatea de gen, justiția socială și dezvoltarea durabilă în UE și ALC;
91. solicită ca summitul UE-CELAC să promoveze colaborarea în ceea ce privește reziliența la schimbările climatice, protecția biodiversității și combaterea defrișărilor, asigurându-se că politicile de mediu și de decarbonizare sunt puse în aplicare în mod echitabil, că populația locală participă și beneficiază de pe urma tranziției ecologice și că comunitățile cele mai vulnerabile sunt sprijinite în adaptarea la schimbările climatice;
92. cere angajamente mai ferme de a susține drepturile popoarelor indigene în toate dimensiunile UE și ale cooperării CELAC;
93. consideră că este important ca UE și ALC să se angajeze să promoveze împreună inițiative ecologice globale și juste din punct de vedere social, cum ar fi negocierea unui tratat internațional pentru a pune capăt poluării cu materiale plastice sau pe baza memorandumului de înțelegere privind gestionarea integrată a riscurilor de dezastre, și ca UE și ALC să încurajeze utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; invită părțile să își reafirme angajamentul comun față de implementarea efectivă Acordului de la Paris;
94. încurajează continuarea unei cooperări strânse în domeniul digital prin intermediul Alianței digitale UE-ALC, cu scopul de a promova o transformare digitală centrată pe factorul uman în ambele regiuni; solicită alinierea cadrelor de reglementare în domeniul digital, în special printr-un dialog privind protecția datelor, reglementarea platformelor, etica IA și securitatea cibernetică;
95. își reiterează apelul pentru o creștere substanțială a cooperării biregionale în lupta împotriva criminalității organizate și a traficului de droguri, ca parte a unei abordări cuprinzătoare a securității cetățenilor;
96. cere un angajament mai puternic față de cooperarea în domeniul educației, îndeosebi prin intensificarea programelor de schimb din cadrul Erasmus+;
97. subliniază că trebuie să se ofere mai mult sprijin instituțional, resurse și expertiză tehnică pentru organizarea summiturilor periodice UE-CELAC; cere să se creeze un spațiu instituțional permanent între summituri, care să permită o mai bună coordonare, o mai bună pregătire, o comunicare mai rapidă și monitorizarea rezultatelor;
98. solicită consultări periodice cu mai multe părți interesate, îndeosebi înainte și după fiecare summit UE-CELAC, între autoritățile locale și societatea civilă din regiunea ALC și Comisie, pentru a se asigura că proiectele Global Gateway se aliniază la realizarea ODD-urilor și la prioritățile de dezvoltare locală și regională; solicită, în plus, instituirea unui mecanism permanent multipartit de monitorizare a relațiilor UE-CELAC și a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a angajamentelor; subliniază că este important să se asigure implicarea și consultarea semnificativă atât a societății civile din UE, cât și a societății civile din ALC în timpul summitului;
o o o
99. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.