Rezoluţia legislativă a Parlamentului European privind poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării unei Directive a Parlamentului European şi a Consiliului privind certificarea mecanicilor de tren care conduc locomotive şi trenuri pe sistemul feroviar comunitar (5893/5/2006 – C6-0310/2006 – 2004/0048(COD))
(Procedura de codecizie: a doua lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere poziţia comună a Consiliului (5893/5/2006 - C6-0310/2006)(1),
– având în vedere poziţia sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2004)0142)(3),
– având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,
– având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport şi turism (A6-0480/2006),
1. aprobă poziţia comună astfel cum a fost modificată;
2. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.
Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 18 ianuarie 2007 în vederea adoptării Directivei 2007/.../CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri şi a altor membri ai personalului de bord care îndeplinesc sarcini de siguranţă în sistemul feroviar comunitar
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(3);
Întrucât:
(1) Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind siguranţa căilor ferate comunitare(4) impune gestionarilor de infrastructură şi întreprinderilor feroviare să instituie sisteme de management al siguranţei astfel încât sistemul feroviar să fie capabil cel puţin să atingă obiectivele de siguranţă comune şi să fie în conformitate cu reglementările naţionale în materie de siguranţă şi cu cerinţele referitoare la siguranţă menţionate în specificaţiile tehnice de interoperabilitate (STI), iar elementele relevante din metodele de siguranţă comune să fie aplicate. Aceste sisteme de gestionare a siguranţei prevăd, printre altele, programe şi sisteme de formare a personalului care garantează menţinerea nivelului de competenţă a personalului şi îndeplinirea îndatoririlor în mod adecvat.
(2) Directiva 2004/49/CE prevede că o întreprindere feroviară trebuie să deţină un certificat de siguranţă pentru a avea acces la infrastructura feroviară.
(3) În conformitate cu Directiva Consiliului 91/440/CEE din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare(5), întreprinderile feroviare deţinătoare de permis au avut, de la 15 martie 2003, dreptul de acces la reţeaua transeuropeană de transport feroviar de mărfuri pentru serviciile de transport feroviar internaţional de mărfuri şi, cel târziu din 2007, vor avea dreptul de acces la întreaga reţea pentru serviciile de transport feroviar intern şi internaţional de mărfuri. Această extindere treptată a drepturilor de acces va conduce inevitabil la creşterea mobilităţii mecanicilor de locomotivă dincolo de frontierele naţionale. Rezultatul va fi creşterea cererii de mecanici de locomotivă formaţi şi certificaţi în vederea operării în mai multe state membre.
(4) Un studiu efectuat de Comisie în 2002 a scos în evidenţă faptul că legislaţiile statelor membre privind condiţiile de certificare a mecanicilor de locomotivă diferă considerabil. În consecinţă, trebuie să se adopte unele norme comunitare privind certificarea mecanicilor de locomotivă pentru a depăşi aceste diferenţe, menţinându-se în acelaşi timp nivelul ridicat de siguranţă al sistemului feroviar comunitar.
(5) Aceste norme comunitare trebuie să contribuie de asemenea la atingerea scopului politicilor comunitare privind libera circulaţie a forţei de muncă, libertatea de stabilire şi libertatea de a presta servicii în contextul politicii comune în domeniul transportului, evitând în acelaşi timp orice denaturare a concurenţei.
(6) Scopul acestor prevederi comune ar trebui să fie, înainte de toate, facilitarea mobilităţii mecanicilor de locomotivă dintr-un stat membru în altul, dar şi facilitarea mobilităţii mecanicilor de locomotivă de la o întreprindere feroviară la alta şi, în general, recunoaşterea permiselor şi a certificatelor complementare armonizate de către toate părţile interesate din sectorul feroviar. În acest scop, este esenţial să se prevadă cerinţe minime pe care solicitanţii trebuie să le satisfacă pentru a obţine un permis sau un certificat complementar armonizat.
(7)Prezenta directivă urmează şi este în mare parte întemeiată pe istoricele acorduri comune încheiate la 27 ianuarie 2004 între Comunitatea Căilor Ferate Europene (CER) şi Federaţia europeană a lucrătorilor din transporturi cu privire la permisul european pentru mecanicii de locomotivă care efectuează servicii de interoperabilitate transfrontalieră şi la anumite aspecte ale condiţiilor de muncă ale lucrătorilor mobili implicaţi în servicii de interoperabilitate transfrontalieră(6).
(8) Chiar dacă un stat membru îi exclude din domeniul de aplicare al prezentei directive pe mecanicii de locomotivă care operează exclusiv în anumite categorii de sisteme, reţele sau infrastructuri feroviare, acest lucru nu trebuie să limiteze obligaţia statului membru în cauză de a respecta valabilitatea permiselor pe teritoriul Uniunii Europene sau a certificatelor complementare armonizate pe infrastructurile în cauză.
(9) Aceste cerinţe trebuie să cuprindă cel puţin vârsta minimă pentru mecanicii de locomotivă, aptitudinile fizice ale candidatului şi aptitudinile sale psihologice necesare pentru exercitarea profesiei, experienţa profesională şi anumite cunoştinţe referitoare la conducerea trenului, precum şi cunoaşterea infrastructurilor pe care va activa şi a limbii folosite pe acestea.
(10) Pentru a creşte rentabilitatea formării la care trebuie să asiste mecanicii de locomotivă care doresc să obţină un certificat complementar armonizat, acesta trebuie să fie orientat, în măsura în care acest lucru este posibil şi de dorit din punctul de vedere al siguranţei, pe operaţiunile specifice pe care mecanicul de locomotivă urmează să le efectueze, cum ar fi manevrele, întreţinerea, transportul de persoane şi de mărfuri. Atunci când evaluează punerea în aplicare a prezentei directive, Agenţia Europeană a Căilor Ferate(denumită în continuare "agenţia"), trebuie să evalueze necesitatea modificării cerinţelor de formare menţionate în anexă, astfel încât acestea să reflecte mai bine structura nouă, emergentă, a pieţei.
(11) Întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură care eliberează certificate complementare armonizate pot oferi ei înşişi formări profesionale la nivel general, cursuri de limbă şi formări pentru deprinderea cunoştinţelor despre materialul rulant şi infrastructuri. Totuşi, în ceea ce priveşte examinările, trebuie să se evite orice conflict de interese, fără a se exclude posibilitatea ca un examinator să poată aparţine întreprinderii feroviare sau gestionarului de infrastructură care eliberează certificatul complementar armonizat.
(12) Competenţele personalului şi condiţiile de sănătate şi siguranţă sunt dezvoltate în contextul directivelor privind interoperabilitatea, în special în cadrul STI referitoare la gestionarea şi exploatarea traficului. Este necesar să se asigure coerenţa între aceste STI şi anexele la prezenta directivă. Comisia va realiza acest lucru prin modificarea sau adaptarea STI corespunzătoare la prezenta directivă şi anexele acesteia, utilizând procedurile prevăzute în Directiva 96/48/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză(7) şi Directiva 2001/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 martie 2001 privind interoperabilitatea sistemului feroviar convenţional(8).
(13) Cerinţele privind permisele şi certificatele complementare armonizate prevăzute în prezenta directivă trebuie să se refere exclusiv la condiţiile legale impuse celor care lucrează ca mecanici de locomotivă. Pentru a putea conduce un tren pe o anumită infrastructură, mecanicii de locomotivă trebuie să respecte toate celelalte cerinţe legale referitoare la întreprinderile feroviare, la gestionarii de infrastructură, la infrastructuri şi la materialul rulant, compatibile cu legislaţia comunitară şi aplicate fără discriminare.
(14) Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere punerii în aplicare a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date(9) şi a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date(10).
(15) Pentru a garanta uniformitatea şi transparenţa necesare, Comunitatea trebuie să stabilească un model unic de certificare recunoscut în mod reciproc de către statele membre, care să ateste respectarea de către mecanicii de locomotivă a unor condiţii minime, precum şi calificarea lor profesională şi competenţa lingvistică şi care să lase autorităţilor competente din statele membre responsabilitatea eliberării de permise, iar întreprinderilor feroviare şi gestionarilor de infrastructură, responsabilitatea eliberării certificatelor complementare armonizate.
(16) Agenţia trebuie de asemenea să examineze posibilitatea utilizării unui card cu memorie în locul unui permis şi al certificatelor complementare armonizate. Un astfel de card cu memorie ar avea avantajul reunirii acestor două elemente şi ar putea fi utilizat în acelaşi timp pentru alte aplicaţii, fie în domeniul siguranţei, fie în scopul gestionării mecanicilor de locomotivă.
(17) Toate informaţiile cuprinse în permise, în certificatele complementare armonizate şi în registrele de permise şi certificate complementare armonizate trebuie să fie utilizate de către autorităţile în domeniul siguranţei pentru a facilita evaluarea procesului de certificare a personalului, prevăzut în articolele 10 şi 11 din Directiva 2004/49/CE şi pentru accelerarea eliberării certificatelor de siguranţă prevăzute în articolele menţionate anterior.
(18) Angajarea mecanicilor de locomotivă certificaţi în conformitate cu prezenta directivă nu trebuie să scutească întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură de obligaţiile acestora de înfiinţare a unui sistem de monitorizare şi control intern al competenţei şi conduitei mecanicilor lor de locomotivă în conformitate cu articolul 9 şi anexa III din Directiva 2004/49/CE şi trebuie să facă parte din acest sistem. Certificatul complementar armonizat nu trebuie să exonereze întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură de răspunderea lor în ceea ce priveşte siguranţa şi, în special, de obligaţia de a-şi forma personalul propriu.
(19) Anumite companii oferă serviciile unor mecanici de locomotivă întreprinderilor feroviare şi gestionarilor de infrastructură. În astfel de cazuri, întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură care contractează serviciile unui mecanic de locomotivă sunt responsabili să se asigure că mecanicul de locomotivă deţine un permis şi este certificat în conformitate cu prezenta directivă.
(20) Pentru ca transportul feroviar să funcţioneze eficient în continuare, mecanicii de locomotivă care au exercitat această profesie înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive trebuie să îşi păstreze autorizaţia dobândită pe o perioadă de tranziţie.
(21) Trebuie să se evite sarcinile administrative şi financiare inutile la înlocuirea autorizaţiilor pentru mecanicii de locomotivă eliberate înainte de punerea în aplicare a dispoziţiilor relevante din prezenta directivă cu certificate complementare armonizate şi cu permise, în conformitate cu prezenta directivă. Prin urmare, autorizaţiile acordate anterior mecanicilor de locomotivă trebuie păstrate pe cât posibil. La înlocuirea autorizaţiilor, calificările şi experienţa fiecărui mecanic sau a fiecărui grup de mecanici trebuie să fie luate în considerare de către organismele emitente. Organismul emitent trebuie să hotărască, în baza calificărilor şi/sau a experienţei, dacă mecanicul sau grupul de mecanici trebuie să fie supuşi unor examinări suplimentare şi/sau să asiste la o formare înainte de a primi permisele şi certificatele complementare armonizate înlocuitoare. Prin urmare, organismul emitent trebuie să poată hotărî dacă experienţa şi/sau calificările mecanicilor sunt suficiente pentru eliberarea permiselor sau a certificatelor complementare armonizate necesare, fără să fie nevoie de alte examinări sau formări.
(22) Sarcinile administrative şi financiare inutile trebuie să fie evitate, de asemenea, în cazul în care mecanicii de locomotivă îşi schimbă angajatorul. O întreprindere feroviară care angajează un mecanic de locomotivă trebuie să ia în considerare competenţele dobândite anterior şi să evite, pe cât posibil, examinările şi formările suplimentare.
(23) Prezenta directivă nu trebuie să acorde nici un drept de recunoaştere reciprocă a autorizaţiilor de conducere a trenurilor obţinute înainte de punerea în aplicare a prezentei directive, fără a aduce atingere sistemului general de recunoaştere reciprocă înfiinţat în cadrul Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale(11), care va fi aplicat în continuare până la sfârşitul perioadei de tranziţie.
(24) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive trebuie să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei(12).
(25)În special, Comisia ar trebui să fie abilitată să adopte măsuri având un domeniu general de aplicare destinate să modifice elemente neesenţiale din prezenta directivă sau să o completeze cu noi elemente neesenţiale. Aceste măsuri ar trebui adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.
(26) În conformitate cu punctul (34) din Acordul interinstituţional pentru o legiferare mai bună(13), statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele şi în interesul Comunităţii, propriile tabele care, pe cât posibil, să ilustreze corespondenţa dintre prezenta directivă şi măsurile de transpunere şi să le facă publice.
(27) Statele membre trebuie să dispună controale privind respectarea prezentei directive şi să ia măsuri adecvate atunci când un mecanic de locomotivă încalcă una dintre prevederile prezentei directive.
(28) Statele membre trebuie să prevadă sancţiuni adecvate pentru încălcarea dispoziţiilor naţionale de implementare a prezentei directive.
(29)Întrucât obiectivul prezentei directive, respectiv stabilirea unui cadru comun de reglementare pentru certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri pentru transportul de pasageri şi mărfuri, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre şi, prin urmare, având în vedere amploarea şi efectele prezentei directive, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
(30) S-ar putea dovedi oportun, din motive de rentabilitate, ca mecanicii de locomotivă care activează exclusiv pe teritoriul unui stat membru să fie scutiţi temporar de aplicarea prevederilor prezentei directive referitoare la obligaţia acestora de a deţine permise şi certificate complementare armonizate în conformitate cu prezenta directivă. Condiţiile care reglementează aceste scutiri trebuie să fie clar definite.
(31) Un stat membru care nu are un sistem feroviar şi nici o perspectivă imediată de a avea vreunul, ar fi supus unei obligaţii disproporţionate şi inutile dacă ar trebui să transpună şi să pună în aplicare prezenta directivă. În consecinţă, astfel de state membre ar trebui exonerate de obligaţia de a transpune şi a pune în aplicare prezenta directivă atât timp cât nu are un sistem feroviar,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Capitolul I
Obiectul, domeniul de aplicare şi definiţii
Articolul 1
Obiectul
Prezenta directivă prevede condiţiile şi procedurile de certificare a mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri şi aaltor membri ai personalului de bord care îndeplinesc sarcini de siguranţă în sistemul feroviar comunitar. În acest scop, prezenta directivă specifică, de asemenea, sarcinile de care răspund autorităţile competente din statele membre, mecanicii de locomotivă, precum şi alte părţi implicate în sector, în special întreprinderile feroviare, gestionarii de infrastructură şi centrele de formare.
Articolul 2
Domeniul de aplicare
( 1) Directiva se aplică mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri în sistemul feroviar comunitar şi altor membri ai personalului de bord care îndeplinesc sarcini de siguranţă pentru o întreprindere feroviară căreia i se impune deţinerea unui certificat de siguranţă sau pentru un gestionar de infrastructură căruia i se impune deţinerea unei autorizaţii de siguranţă.
(2) Statele membre nu trebuie să interzică trenurilor de marfă traversarea frontierei sau efectuarea transportului intern pe teritoriul lor în baza dispoziţiilor naţionale privind alte tipuri de personal al trenurilor de marfă.
(3) Fără a aduce atingere articolului 7, statele membre pot să îi scutească de măsurile adoptate prin punerea în aplicare a prezentei directive pe mecanicii de locomotivă care conduc în exclusivitate pe:
a)
metrouri, tramvaie şi alte sisteme feroviare uşoare;
b)
reţelele care sunt separate funcţional de restul sistemului feroviar şi sunt destinate exclusiv exploatării serviciilor de transport de persoane şi de marfă locale, urbane sau suburbane;
c)
o infrastructură feroviară privată care este utilizată numai de proprietarii infrastructurii pentru propriile lor operaţiuni de transport de mărfuri;
d)
secţiuni de linie închise temporar traficului normal în scopul întreţinerii, înnoirii sau modernizării sistemului feroviar.
Articolul 3
Definiţii
În sensul prezentei directive:
a)
"autorităţi competente" înseamnă autorităţile de siguranţă la care se face referire la articolul 16 din Directiva 2004/49/CE;
b)
"mecanic de locomotivă" înseamnă o persoană capabilă şi autorizată să conducă trenuri, inclusiv locomotive, locomotive de manevră, trenuri pentru lucrări, vehicule feroviare de întreţinere sau trenuri pentru transportul feroviar de pasageri sau de mărfuri în mod autonom, responsabil şi în siguranţă;
c)
"alţi membri ai personalului de bord care îndeplinesc sarcini de siguranţă" înseamnă personalul aflat la bordul trenului care nu îndeplineşte funcţia de mecanic de locomotivă, dar care contribuie la garantarea siguranţei trenurilor, a pasagerilor şi a mărfurilor transportate.
d)
"sistem feroviar" înseamnă sistemul compus din infrastructurile feroviare, inclusiv liniile şi instalaţiile fixe ale sistemului feroviar plus materialul rulant de toate categoriile şi originile care călătoreşte pe infrastructura respectivă, aşa cum este specificat în Directivele 96/48/CE şi 2001/16/CE;
e)
"gestionar de infrastructură" înseamnă orice organism sau întreprindere responsabilă în special de constituirea şi întreţinerea reţelei feroviare sau a unei părţi a acesteia, aşa cum se stabileşte în articolul 3 din Directiva 91/440/CEE, care poate de asemenea include gestionarea sistemelor de control şi siguranţă a infrastructurii. Funcţiile gestionarului de infrastructură pe o reţea sau o parte a unei reţele pot fi alocate mai multor organisme sau întreprinderi;
f)
"întreprindere feroviară" înseamnă orice întreprindere feroviară aşa cum este definită în Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2001 privind privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă(14) şi orice altă întreprindere publică sau privată, a cărei activitate este transportul feroviar de mărfuri şi/sau pasageri, tracţiunea fiind asigurată de această întreprindere. Termenul include, de asemenea, întreprinderile care furnizează numai tracţiune;
g)
"specificaţii tehnice de interoperabilitate (STI)" înseamnă specificaţiile care acoperă fiecare subsistem sau parte a unui subsistem pentru a îndeplini cerinţele esenţiale şi pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor feroviare transeuropene de mare viteză şi convenţionale definite în Directiva 96/48/CE şi Directiva 2001/16/CE;
h)"agenţie" înseamnă Agenţia Europeană a Căilor Ferate înfiinţată prin Regulamentul (CE) nr. 881/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004(15);
i)
"certificat de siguranţă" înseamnă certificatul eliberat unei întreprinderi feroviare de către o autoritate competentă în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2004/49/CE;
j)
"certificat" înseamnă certificatul complementar armonizat care indică infrastructura pe care titularul certificatului este autorizat să conducă şi materialul rulant pe care titularul certificatului este autorizat să îl conducă;
k)
"autorizaţie de siguranţă" înseamnă autorizaţia eliberată unui gestionar de infrastructură de către o autoritate competentă în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2004/49/CE;
l)
"centru de formare" înseamnă o entitate acreditată sau recunoscută de autoritatea competentă pentru efectuarea de cursuri de formare.
Capitolul II
Certificarea mecanicilor de locomotivă
Articolul 4
Modelul comunitar de certificare
(1) Toţi mecanicii de locomotivă trebuie să aibă capacitatea fizică şi calificările necesare pentru conducerea trenurilor şi trebuie să deţină următoarele documente:
a)
un permis care să demonstreze că mecanicul satisface condiţiile minime privind cerinţele medicale, are studii de bază şi aptitudini profesionale generale. Permisul trebuie să-l identifice pe mecanic şi autoritatea emitentă şi să menţioneze durata de valabilitate. Permisul trebuie să respecte cerinţele din anexa 1, până la adoptarea modelului de certificare comunitar, aşa cum se prevede în alineatul (4);
b)
unul sau mai multe certificate care indică infrastructura pe care titularul certificatului este autorizat să conducă şi materialul rulant pe care titularul certificatului este autorizat să îl conducă. Fiecare certificat trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din anexa I.
(2) Totuşi, cerinţa de a deţine un certificat pentru o anumită parte a infrastructurii nu se aplică în cazurile excepţionale enumerate în continuare, cu condiţia ca alt mecanic de locomotivă care deţine un certificat valabil pentru infrastructura în cauză să stea lângă mecanic în timpul condusului:
a)
când o perturbare a serviciului feroviar impune devierea trenurilor sau întreţinerea şinelor, conform specificaţiilor gestionarului infrastructurii;
b)
pentru servicii unice excepţionale pentru care se utilizează trenuri vechi;
c)
pentru servicii unice excepţionale, cu condiţia ca gestionarul infrastructurii să fie de acord;
d)
pentru livrarea sau testarea unui tren nou sau a unei locomotive noi;
e)
pentru formarea şi examinarea mecanicilor de locomotivă.
Decizia de a recurge la această posibilitate aparţine întreprinderii feroviare şi nu poate fi luată de gestionarul infrastructurii în cauză sau de autoritatea competentă.
Atunci când se face apel la un mecanic de locomotivă suplimentar după cum se prevede în cele de mai sus, gestionarul infrastructurii trebuie să fie informat în prealabil.
( 3) Certificatul acordă autorizaţia de a conduce în cadrul uneia sau ambelor dintre următoarele categorii:
a)
categoria A: locomotive de manevră, trenuri pentru lucrări şi vehicule pentru întreţinerea liniilor ;
b)
categoria B: transportul de pasageri şi/sau mărfuri.
Un certificat poate să conţină o autorizaţie pentru toate categoriile, care acoperă toate codurile menţionate la alineatul (4).
( 4) Până la data de ...(16) Comisia are obligaţia de a adopta, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 33 alineatul (3) şi pe baza unui proiect pregătit de către agenţie, măsurile destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, completând-o, şi care privesc un model comunitar de permis, de certificat şi de copie certificată a certificatului şi va determina, de asemenea, caracteristicile fizice ale acestora. În acest scop, Comisia trebuie să ţină cont de măsurile de combatere a falsurilor.
Până la data de ...*, Comisia trebuie să adopte măsurile destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, completând-o, şi care privesc codurile comunitare pentru diferitele tipuri din categoriile A şi B aşa cum sunt menţionate la alineatul (3), în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată laarticolul 33 alineatul (3)şi în baza recomandării agenţiei.
Articolul 5
Măsurile împotriva falsificării
Autorităţile competente şi organismele emitente vor lua toate măsurile necesare pentru a evita riscul de falsificare a permiselor şi a certificatelor şi de modificare ilicită a registrelor prevăzute la articolul 23.
Articolul 6
Proprietatea, limba şi organismele emitente
(1) Un permis este în proprietatea titularului său şi se eliberează de către autoritatea competentă menţionată la articolul 3 litera (a). Atunci când o autoritate competentă sau agentul acesteia eliberează un permis într-o limbă naţională care nu este o limbă oficială a Comunităţii, autoritatea competentă trebuie să redacteze o variantă bilingvă a permisului, care să cuprindă una dintre limbile oficiale ale Comunităţii.
(2)Autoritatea competentă poate delega această sarcină în condiţiile prevăzute la articolul 20.
(3) Întreprinderea feroviară sau gestionarul de infrastructură care îl angajează sau îl contractează pe mecanicul de locomotivă trebuie să elibereze un certificat. Certificatul va fi în proprietatea întreprinderii sau a gestionarului de infrastructură. Totuşi, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din Directiva 2004/49/CE, mecanicii de locomotivă au dreptul să primească o copie certificată. Atunci când o întreprindere feroviară sau un gestionar de infrastructură eliberează un certificat într-o limbă naţională care nu este o limbă oficială a Comunităţii, autoritatea competentă trebuie să redacteze o variantă bilingvă a certificatului, care să cuprindă una dintre limbile oficiale ale Comunităţii.
Articolul 7
Valabilitatea geografică
(1) Permisele sunt valabile pe întreg teritoriul Comunităţii.
(2) Certificatele sunt valabile numai pe infrastructurile şi materialul rulant specificate pe acesta.
Articolul 8
Recunoaştere reciprocă
(1)Odată ce mecanicii de locomotivă deţin permisul şi certificatul , eliberate în conformitate cu prezenta directivă, aceştia pot conduce trenuri cu condiţia ca întreprinderea feroviară sau gestionarul de infrastructură responsabil de transportul în cauză, să deţină un certificat sau o autorizaţie de siguranţă şi numai pe reţeaua de căi ferate acoperită atât de certificat cât şi de certificatul sau autorizaţia de siguranţă.
(2)Permisele eliberate de către statele membre în conformitate cu prezenta directivă sunt recunoscute reciproc de celelalte state membre.
Articolul 9
Recunoaşterea documentelor de certificare a mecanicilor de locomotivă din ţările terţe
Documentele de certificare a mecanicilor de locomotivă din ţările terţe care conduc exclusiv pe secţiuni de frontieră ale sistemului feroviar al unui stat membru pot fi recunoscute de statul membru respectiv în conformitate cu acordurile bilaterale cu ţara terţă respectivă.
Capitolul III
Condiţiile de obţinere a permisului şi a certificatului
Articolul 10
Cerinţe minime
(1) Pentru a obţine un permis, solicitanţii trebuie să satisfacă cerinţele minime prevăzute în articolele 11 şi 12. Pentru a obţine un certificat şi pentru ca acesta să rămână valabil, solicitanţii trebuie să deţină un permis şi să satisfacă cerinţele minime prevăzute la articolele 13 şi 14.
(2) Un stat membru poate să impună cerinţe mai stricte privind eliberarea permiselor pe propriul teritoriu. Totuşi, statul membru trebuie să recunoască permisele eliberate de alte state membre în conformitate cu articolul 7.
Secţiunea I
Permisul
Articolul 11
Vârsta minimă
Statele membre trebuie să prevadă vârsta minimă a solicitanţilor de permise, care trebuie să fie de cel puţin 20 de ani. Totuşi, un stat membru poate să elibereze permise solicitanţilor de la vârsta de 18 ani, valabilitatea unui astfel de permis fiind limitată la teritoriul statului membru emitent.
Articolul 12
Cerinţe de bază
(1) Solicitanţii trebuie să fi terminat cel puţin nouă ani de studii (primare, gimnaziale şi liceale) şi să fi absolvit o formare de bază echivalentă cu nivelul 3 la care se face referire în Decizia 85/368/CEE a Consiliului din 16 iulie 1985 privind echivalarea calificărilor profesionale între statele membre ale Comunităţii Europene(17).
(2) Solicitanţii trebuie să prezinte o confirmare a faptului că au o stare fizică satisfăcătoare supunându-se unui examen medical efectuat de - a se stabili de către statul membru - un medic acreditat sau recunoscut în conformitate cu articolul 21 sau sub supravegherea acestuia. Examinarea trebuie să acopere cel puţin criteriile indicate în secţiunile 1.1, 1.2, 1.3 şi 2.1 din anexa II.
(3) Solicitanţii trebuie să dovedească că sunt într-o stare psihologică corespunzătoare din punct de vedere profesional supunându-se unui examen medical efectuat de - a se stabili de către statul membru - un psiholog sau medic acreditat sau recunoscut în conformitate cu articolul 21 sau sub supravegherea acestuia. Examinarea trebuie să acopere cel puţin criteriile indicate în secţiunea 2.2 din anexa II.
(4) Solicitanţii trebuie să-şi fi dovedit competenţa profesională generală trecând un examen care acoperă cel puţin subiectele generale enumerate în anexa IV.
Secţiunea II
Certificatul
Articolul 13
Cunoştinţe lingvistice
Criteriul cunoştinţelor lingvistice menţionat în anexa VI trebuie să fie îndeplinit pentru infrastructura pentru care este acordat certificatul.
Articolul 14
Calificări personale
(1) Solicitanţii trebuie să fi trecut un examen de verificare a cunoştinţelor şi competenţei lor profesionale privind materialul rulant pentru care se solicită certificatul. Acest examen trebuie să acopere cel puţin subiectele generale enumerate în anexa V.
(2) Solicitanţii trebuie să fi trecut un examen de verificare a cunoştinţelor şi competenţei lor profesionale privind infrastructura pentru care se solicită certificatul. Acest examen trebuie să acopere cel puţin subiectele generale enumerate în anexa VI. Atunci când este cazul, examenul trebuie să acopere de asemenea cunoştinţele lingvistice în conformitate cu secţiunea 8 din anexa VI.
(3) Solicitanţii trebuie să fie formaţi de către întreprinderea feroviară sau de către gestionarul infrastructurii pentru a cunoaşte sistemul propriu de siguranţă prevăzut în Directiva 2004/49/CE.
Capitolul IV
Procedura de obţinere a permisului şi a certificatului
Articolul 15
Obţinerea unui permis
(1) Autoritatea competentă trebuie să publice procedura care trebuie urmată pentru obţinerea unui permis.
(2) Toate solicitările de permis trebuie să fie adresate autorităţii competente de către mecanicul candidat sau de orice entitate care acţionează în numele acestuia.
(3) Solicitările adresate autorităţii competente pot să vizeze acordarea unui nou permis, actualizarea unor detalii ale permisului, o reînnoire sau eliberarea unui duplicat.
(4) Autoritatea competentă trebuie să elibereze permisul cât mai repede cu putinţă, dar nu mai târziu de o lună de la primirea tuturor documentelor necesare.
(5) Permisul trebuie să fie valabil 10 ani, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1).
(6) Un permis se eliberează într-un singur exemplar original. Orice duplicare a permisului, alta decât cea efectuată de către autoritatea competentă atunci când se solicită un duplicat, este interzisă.
Articolul 16
Obţinerea unui certificat
Fiecare întreprindere feroviară şi fiecare gestionar de infrastructură trebuie să-şi stabilească propriile proceduri de eliberare şi actualizare a certificatelor în conformitate cu prezenta directivă, ca parte integrantă a sistemului său de siguranţă, precum şi căi de atac care să le permită solicitanţilor să solicite o reevaluare a unei decizii privind această chestiune, actualizarea, suspendarea sau retragerea unui certificat.
Întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură trebuie să actualizeze fără întârziere un certificat de fiecare dată când titularul certificatului obţine autorizaţii suplimentare referitoare la materialul rulant sau la infrastructură.
Articolul 17
Verificările periodice
(1) Pentru ca un permis să rămână valabil, titularul acestuia trebuie să se supună unor examinări periodice şi/sau unor teste privind cerinţele menţionate la articolul 12 alineatele (2) şi (3). În ceea ce priveşte cerinţele medicale, trebuie să se respecte frecvenţa minimă în conformitate cu secţiunea 3.1 din anexa II. Aceste verificări medicale trebuie să fie efectuate de medici acreditaţi sau recunoscuţi în conformitate cu articolul 21 sau sub supravegherea acestora. În ceea ce priveşte cunoştinţele profesionale generale, se aplică prevederile articolului 24 alineatul (8).
La reînnoirea unui permis, autoritatea competentă trebuie să verifice în registrul prevăzut în articolul 23 alineatul (1) litera (a) dacă mecanicul de locomotivă a îndeplinit cerinţele prevăzute în primul paragraf din prezentul alineat.
(2) Pentru ca un certificat să rămână valabil, titularul acestuia trebuie să se supună unor verificări periodice şi/sau unor teste privind cerinţele menţionate la articolele 13 şi 14. Frecvenţa acestor verificări şi/sau teste este stabilită de către întreprinderea feroviară sau gestionarul de infrastructură care îl angajează sau îl contractează pe mecanicul de locomotivă în conformitate cu propriul sistem de gestionare a siguranţei şi trebuie să respecte frecvenţele minime prevăzute în anexa VII.
Pentru fiecare dintre aceste verificări, organismul emitent trebuie să confirme printr-o declaraţie pe certificat şi în registrul prevăzut la articolul 23 alineatul (2) litera (a) că mecanicul de locomotivă a îndeplinit cerinţele menţionate în primul paragraf din prezentul alineat.
(3) Atunci când o verificare periodică nu este efectuată sau are un rezultat negativ, se aplică procedura stabilită la articolul 19.
Articolul 18
Încetarea contractului de muncă
Atunci când un mecanic de locomotivă îşi încetează contractul de muncă cu o întreprindere feroviară sau un gestionar de infrastructură, acesta trebuie să informeze autoritatea competentă fără întârziere.
Permisul rămâne valabil, dacă rămân în continuare îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 17 alineatul (1).
Un certificat îşi pierde valabilitatea atunci când titularul acestuia nu mai este angajat ca mecanic de locomotivă. Totuşi, titularul primeşte o copie autentificată a acestuia şi a tuturor documentelor care fac dovada formării, calificărilor, experienţei şi a competenţelor sale profesionale. Atunci când eliberează un certificat unui mecanic de locomotivă, o întreprindere feroviară sau un gestionar de infrastructură trebuie să ţină cont de toate aceste documente.
Articolul 19
Monitorizarea mecanicilor de locomotivă de către întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură
(1) Întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură trebuie să asigure şi să verifice că permisele şi certificatele mecanicilor de locomotivă pe care îi angajează sau îi contractează sunt valabile.
Acestea trebuie să stabilească un sistem de monitorizare a mecanicilor lor de locomotivă. Dacă rezultatul unei astfel de monitorizări pune la îndoială competenţa profesională a unui mecanic de locomotivă şi păstrarea valabilităţii permisului sau certificatului său, întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructuri au obligaţia de a lua imediat măsurile necesare.
( 2)În cazul în care există o schimbare în starea sănătăţii unui mecanic de locomotivă, care ar putea pune sub semnul întrebării capacitatea sa de a-şi exercita profesia şi păstrarea permisului său sau a certificatului, angajatorul sau mecanicul de locomotivă, după cum este cazul, informează, fără întârziere, autoritatea competentă.
(3)În cazul în care autoritatea competentă descoperă sau este informată că un mecanic de locomotivă nu mai îndeplineşte una sau mai multe condiţii, aceasta îi retrage imediat permisul sau îl informează de îndată pe mecanicul în cauză şi pe angajatorul acestuia cu privire la decizia sa motivată, fără a aduce atingere dreptului la o cale de atac prevăzut la articolul 22. Suspendarea poate fi temporară sau permanentă, în funcţie de gravitatea problemelor create la nivelul siguranţei feroviare. Autoritatea competentă actualizează registrul prevăzut la articolul 23 alineatul (1). De îndată ce este informat, angajatorul retrage certificatul mecanicului de locomotivă, temporar sau permanent, în funcţie de motivele furnizate de către autoritatea competentă. Angajatorul actualizează registrul prevăzut la articolul 23 alineatul (2).
În cazul în care angajatorul descoperă că un mecanic de locomotivă nu mai îndeplineşte una sau mai multe condiţii, acesta îi retrage imediat certificatul sau îl informează de îndată pe mecanicul în cauză şi pe angajatorul acestuia cu privire la decizia sa motivată. Acesta actualizează registrul prevăzut la articolul 23 alineatul (2).
(4)Statele membre se asigură că, în caz de retragere a permisului sau a certificatului, se efectuează o evaluare independentă şi, acolo unde este cazul, este iniţiată procedura de repunere în drepturi. Salariatul în cauză poate solicita această procedură.
(5)Statele membre vor lua toate măsurile necesare pentru a evita riscul de falsificare a permiselor şi certificatelor şi de modificare ilicită a registrelor prevăzute la articolul 23. Angajatorii sunt obligaţi să verifice şi să se asigure că permisele şi certificatele mecanicilor de locomotivă aflaţi în funcţie sunt valide.
Capitolul V
Sarcinile şi deciziile autorităţii competente
Articolul 20
Sarcinile autorităţii competente
(1) Autoritatea competentă îndeplineşte următoarele sarcini în mod transparent şi nediscriminatoriu.
a)
eliberarea şi actualizarea permiselor şi eliberarea de duplicate, conform articolelor 6 şi 15;
b)
asigurarea examinărilor periodice şi/sau a testelor conform prevederilor articolului 17 alineatul (1);
c)
suspendarea şi retragerea permiselor şi notificarea organismului emitent cu privire la primirea solicitărilor justificate de suspendare a certificatelor, după cum se prevede la articolul 30;
d)
recunoaşterea persoanelor sau a organismelor în conformitate cu articolele 24 şi 26, dacă au fost desemnate de către statul membru în acest scop;
e)
publicarea şi actualizarea unui registru de persoane şi organisme acreditate sau recunoscute, în conformitate cu articolul 21;
f)
ţinerea şi actualizarea unui registru al permiselor, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) şi articolul 23;
g)
monitorizarea procesului de certificare a mecanicilor de locomotivă în conformitate cu articolul 27;
h)
efectuarea de inspecţii, în conformitate cu articolul 30;
i)
stabilirea criteriilor naţionale de examinare în conformitate cu articolul 26 alineatul (5).
Autoritatea competentă răspunde rapid la solicitările de informaţii şi înaintează toate cererile de informaţii suplimentare fără întârziere la pregătirea permiselor.
( 2) Autoritatea competentă nu deleagă sarcinile prevăzute la alineatul (1) literele (c), (f), (g) şi (i) unor terţi.
(3) Orice delegare de sarcini trebuie să fie transparentă şi nediscriminatorie şi să nu creeze conflicte de interese.
(4) Atunci când o autoritate competentă deleagă sau contractează sarcinile menţionate la alineatul (1) literele (a) sau (b) unei întreprinderi feroviare, trebuie să se îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)
întreprinderea feroviară eliberează permise numai propriilor mecanici de locomotivă;
b)
întreprinderea feroviară nu se bucură de exclusivitate în teritoriul respectiv pentru niciuna dintre sarcinile delegate sau contractate.
( 5) În cazul în care o autoritate competentă deleagă sau contractează sarcini, reprezentantului autorizat sau contractantului i se cere să respecte obligaţiile impuse autorităţilor competente de prezenta directivă în executarea acestor sarcini, în special:
a)
testarea capacităţilor fizice şi mentale este efectuată de către medicul întreprinderii sau institute medicale ale întreprinderii, acreditate de către autoritatea competentă;
b)
testarea capacităţilor psihologice este efectuată de către un psiholog, un psiholog din domeniul transporturilor sau institute de psihologie ocupaţională acreditate de către autoritatea competentă;
c)
testarea cunoştinţelor profesionale generale este efectuată de către institute şi examinatori acreditaţi de către autoritatea competentă.
(6) În cazul în care o autoritate competentă delegă sau contractează sarcini, aceasta trebuie să stabilească un sistem prin care să verifice că aceste sarcini au fost executate şi se asigură că sunt îndeplinite condiţiile stabilite la alineatele (2), (4) şi (5).
Articolul 21
Acreditarea şi recunoaşterea
(1) Persoanele sau organismele acreditate în conformitate cu prezenta directivă sunt acreditate de către un organism de acreditare numit de statul membru interesat. Procesul de acreditare trebuie să fie bazat pe criteriile independenţei, competenţei şi imparţialităţii, cum ar fi seria de standarde europene competente EN 45000, şi pe evaluarea unui dosar depus de candidaţi în care se oferă dovezi de competenţă corespunzătoare pentru domeniul respectiv.
(2) Ca o alternativă la acreditarea prevăzută la alineatul (1), un stat membru poate să prevadă că persoanele sau organismele recunoscute în conformitate cu prezenta directivă trebuie să fie recunoscută de către autoritatea competentă sau de către un organism numit de statul membru respectiv. Recunoaşterea este bazată pe criteriile independenţei, competenţei şi imparţialităţii. Totuşi, în cazurile în care competenţa specifică solicitată este extrem de rară, se admite o excepţie de la această regulă, după ce Comisia acordă un aviz favorabil conform procedurii prevăzute la articolul 33 alineatul (2).
Criteriul independenţei nu se aplică în cazul formării prevăzute la articolul 24 alineatele (5) şi (6).
(3) Autoritatea competentă trebuie să asigure publicarea şi actualizarea unui registru de persoane şi organisme care au fost acreditate sau recunoscute în conformitate cu prezenta directivă.
Articolul 22
Deciziile autorităţii competente
(1) Autoritatea competentă trebuie să expună motivele care stau la baza deciziilor sale.
(2) Autoritatea competentă trebuie să asigure stabilirea unei căi de atac administrative, care să permită angajatorilor şi mecanicilor de locomotivă să solicite reconsiderarea unei decizii privind orice solicitare în conformitate cu prezenta directivă.
(3) Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura controlul judiciar al deciziilor luate de către o autoritate competentă.
Articolul 23
Registrele şi schimbul de informaţii
(1) Autoritatea competentă are obligaţia:
a)
să ţină un registru cu toate permisele eliberate, actualizate, reînnoite, modificate, expirate, suspendate, retrase sau declarate pierdute, furate sau distruse. Acest registru trebuie să conţină datele menţionate în secţiunea 4 din anexa I pentru fiecare permis, care vor fi accesibile cu ajutorul numărului naţional alocat fiecărui mecanic de locomotivă. Registrul trebuie să fie actualizat în mod constant;
b)
să furnizeze autorităţii competente a unui stat membru, agenţiei sau oricărui angajator de mecanici de locomotivă, în baza unei cereri motivate, informaţii despre starea unui astfel de permis.
(2) Fiecare întreprindere feroviară şi fiecare gestionar de infrastructură trebuie:
a)
să ţină un registru sau să se asigure că este ţinut un registru cu toate certificatele eliberate, actualizate, reînnoite, modificate, expirate, suspendate, retrase sau declarate pierdute, furate sau distruse. Registrul conţine datele menţionate în secţiunea 4 din anexa I pentru fiecare certificat, precum şi datele privind verificările periodice prevăzute la articolul 17. Registrul trebuie să fie actualizat în mod constant;
b)
să coopereze cu autoritatea competentă a statului membru în care îşi au sediul pentru a schimba informaţii cu autoritatea competentă şi pentru a-i oferi acesteia accesul la datele necesare;
c)
să furnizeze, la cerere, autorităţilor competente din celelalte state membre informaţii despre conţinutul unor astfel de certificate, atunci când acest lucru este necesar datorită activităţilor transnaţionale ale acestora.
(3)Mecanicii de locomotivă au acces în orice moment la informaţiile care îi privesc şi care sunt înscrise în registrele autorităţilor competente şi ale întreprinderilor feroviare şi li se furnizează, la cerere, o copie a acestor informaţii.
( 4) Autorităţile competente cooperează cu agenţia pentru a asigura interoperabilitatea registrelor prevăzute la alineatele (1) şi (2). În acest scop, Comisia adoptă, până la data de ...(18), în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 33 alineatul (3) şi în baza unei propuneri elaborate de către agenţie, măsurile destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, completând-o, şi care privesc parametrii de bază ai registrelor care urmează să fie constituite, cum ar fi datele care trebuie să fie înregistrate, formatul acestora şi protocolul de schimb de date, drepturile de acces, durata conservării datelor şi procedurile de urmat în caz de faliment.
(5) Autorităţile competente, gestionarii de infrastructură şi întreprinderile feroviare se asigură că registrele prevăzute la alineatele (1) şi (2) şi modurile de exploatare a acestor registre sunt în conformitate cu Directiva 95/46/CE.
(6) Agenţia se asigură că sistemul stabilit la alineatul (2) literele (a) şi (b) este în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.
Capitolul VI
Formarea şi examinarea mecanicilor de locomotivă
Articolul 24
Formarea
(1) Formarea mecanicilor de locomotivă trebuie să includă o parte privitoare la permis, care să reflecte cunoştinţele profesionale generale, aşa cum sunt descrise în anexa IV, precum şi o parte privitoare la certificat, care să reflecte cunoştinţe profesionale specifice, aşa cum sunt descrise în anexele V şi VI.
(2) Metoda de formare trebuie să îndeplinească criteriile stabilite în anexa III.
( 3) Obiectivele detaliate ale formării sunt prevăzute în anexa IV pentru permis, şi în anexele V şi VI pentru certificat. Elementele neesenţiale ale prezentei directive pot fi suplimentate prin:
(a)
STI relevante - Comisia trebuie să asigure coerenţa între STI şi anexele la prezenta Directivă, cu respectarea procedurii de reglementare cu control menţionată laarticolul 33 alineatul (3), sau
b)
criteriile propuse de către agenţie, cu respectarea articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 881/2004 şi adoptat de Comisie în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată laarticolul 33 alineatul (3) din prezenta directivă.
(4) În conformitate cu articolul 13 din Directiva 2004/49/CE, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că mecanicii de locomotivă candidaţi primesc acces egal şi nediscriminatoriu la formarea necesară pentru îndeplinirea condiţiilor de obţinere a permisului şi a certificatului.
(5) Sarcinile de formare privind cunoştinţele profesionale generale, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (4), cunoştinţele lingvistice, astfel cum se prevede la articolul 13 şi cunoştinţele profesionale privitoare la materialul rulant, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (1) vor fi îndeplinite de persoane sau organe acreditate sau recunoscute în conformitate cu articolul 21.
(6) Sarcinile de formare privind cunoştinţele despre infrastructură, astfel cum sunt prevăzute la articolul 14 alineatul (2), inclusiv cunoaşterea rutelor şi normele şi procedurile de funcţionare, vor fi îndeplinite de persoane sau organisme acreditate sau recunoscute de statele membre în care se află infrastructura.
(7) În ceea ce priveşte permisele, sistemul general de recunoaştere a calificărilor profesionale stabilit prin Directiva 2005/36/CE va continua să se aplice recunoaşterii calificărilor profesionale ale mecanicilor de locomotivă care sunt cetăţeni ai unui stat membru şi care şi-au obţinut certificatul de formare într-o ţară terţă.
(8) Trebuie să se creeze un proces de formare continuă pentru a asigura păstrarea competenţelor angajaţilor, în conformitate cu punctul 2 litera (e) din anexa III la Directiva 2004/49/CE.
Articolul 25
Finanţarea formării
Întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură sunt responsabili, prin contract, cu formarea profesională, atât formarea de bază, cât şi formarea în funcţie.
O întreprindere feroviară sau un gestionar de infrastructură care angajează un mecanic de locomotivă a cărui formare profesională a fost finanţată, parţial sau în totalitate, de către o altă întreprindere feroviară sau un alt gestionar de infrastructură, pentru care mecanicul de locomotivă a încetat, în mod voluntar, să mai lucreze, după mai puţin de cinci ani de la angajare, trebuie să ramburseze costul cursului de formare respectivei întreprinderi sau gestionarului de infrastructură; suma rambursată este invers proporţională cu durata perioadei de angajare a mecanicului de locomotivă în cadrul întreprinderii feroviare sau de către gestionarul de infrastructură care au finanţat formarea acestuia.
Prevederile detaliate pentru punerea în aplicare a acestui articol şi de calcul a sumei care urmează a fi rambursată se stabilesc pe baza unei recomandări elaborate de agenţie în cadrul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 881/2004.
Articolul 26
Examinările
(1) Examinările şi examinatorii avuţi în vedere cu scopul verificării calificării necesare vor fi determinaţi:
a)
în partea privitoare la permis: de către autoritatea competentă, când se stabileşte procedura care va fi urmată pentru a obţine un permis în conformitate cu articolul 15 alineatul (1);
b)
în partea privitoare la certificat: de către întreprinderea feroviară sau gestionarul de infrastructură, când se stabileşte procedura care urmează a fi folosită pentru obţinerea unui certificat în conformitate cu articolul 16.
(2) Examinările la care se face referire în alineatul (1) vor fi supravegheate de examinatori competenţi, acreditaţi sau recunoscuţi în conformitate cu articolul 21, şi vor fi organizate astfel încât să se evite orice conflict de interese.
(3) Evaluarea cunoştinţelor de infrastructură, inclusiv cunoaşterea rutelor şi a normelor de funcţionare, trebuie efectuată de persoane sau organisme acreditate sau recunoscute de statul membru unde este amplasată infrastructura.
(4) Examinările la care se face referire în alineatul (1) vor fi organizate astfel încât să se evite orice conflict de interese, fără a se exclude posibilitatea ca examinatorul să aparţină întreprinderii feroviare sau gestionarului de infrastructură care emite certificatul.
( 5) Alegerea examinatorilor şi a examinărilor poate face obiectul criteriilor comunitare propuse de agenţie şi adoptate de Comisie, sub forma măsurilor destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, completând-o, în conformitate cu procedurade reglementare cu controlmenţionată laarticolul 33 alineatul (3). În lipsa unor astfel de criterii ale Comunităţii, autorităţile competente trebuie să stabilească criteriile naţionale.
(6) La sfârşitul cursului de formare, trebuie să se organizeze examinări teoretice şi practice. Capacitatea de conducere a trenurilor trebuie să fie evaluată prin teste de conducere pe reţea. Se pot utiliza, de asemenea, simulatoare pentru examinarea aplicării regulilor operaţionale şi a capacităţii mecanicului de locomotivă în situaţii deosebit de dificile.
Capitolul VII
Evaluarea
Articolul 27
Standardele de calitate
Autorităţile competente trebuie să se asigure că toate activităţile conexe formării, evaluarea cunoştinţelor şi actualizarea permiselor şi certificatelor sunt supuse monitorizării continue în baza unui sistem de standarde de calitate. Această prevedere nu se aplică activităţilor care fac deja obiectul sistemelor de management al siguranţei create de întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură în conformitate cu Directiva 2004/49/CE.
Articolul 28
Evaluarea independentă
(1) O evaluare independentă a procedurilor de dobândire şi evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor profesionale şi a sistemului de emitere a permiselor şi certificatelor trebuie să se desfăşoare în fiecare stat membru la intervale nu mai lungi de cinci ani. Această prevedere nu se aplică activităţilor care fac deja obiectul sistemelor de management al siguranţei create de întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură în conformitate cu Directiva 2004/49/CE. Evaluarea trebuie efectuată de persoane calificate care nu sunt implicate ele însele în activităţile respective.
(2) Rezultatele acestor evaluări independente trebuie să fie consemnate corespunzător şi aduse în atenţia autorităţilor competente interesate. Dacă este necesar, statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a remedia problemele evidenţiate de evaluarea independentă.
Capitolul VIII
Alţi membri ai personalului de bord
Articolul 29
Certificarea
(1)Alţi membri ai personalului de bord care îndeplinesc sarcini de siguranţă trebuie să posede un certificat de alt membru al personalului de bord care să ateste faptul că îndeplinesc cerinţele minime cu privire la starea medicală, educaţia primară şi competenţele profesionale generale.
(2)Acest certificat de alt membru al personalului de bord este eliberat de întreprinderea feroviară sau gestionarul de infrastructură care îi angajează pe membrii în cauză. Certificatul de alt membru al personalului de bord se află în proprietatea întreprinderii care l-a eliberat; totuşi, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din Directiva 2004/49/CE, titularul are dreptul să primească o copie certificată a acestuia.
(3)Autoritatea competentă furnizează, la cererea oricărei membru al personalului de bord care îndeplineşte sarcini de siguranţă şi care posedă un certificat de alt membru al personalului de bord, în conformitate cu acest articol, un act oficial doveditor, cu numele întreprinderii care a eliberat certificatul de alt membru al personalului de bord, condiţiile îndeplinite pentru obţinerea certificatului de alt membru al personalului de bord şi durata serviciului pentru care salariatul a fost acreditat. Acest act oficial se află în proprietatea membrului personalului de bord.
(4)Articolele 20 şi 30 privind verificările efectuate de întreprinderea feroviară, de gestionarul de infrastructură sau de autoritatea competentă se aplică mutatis mutandis, luând în considerare faptul că alţi membri ai personalului de bord care îndeplinesc sarcini de siguranţă sunt autorizate de întreprinderea feroviară sau de gestionarul de infrastructură cu ajutorul unui singur certificat.
(5)Articolele 21, 22, 24, 26, 27 şi 28 se aplică, mutatis mutandis, pentru autorizarea altor membri ai personalului de bord care îndeplinesc sarcini de siguranţă.
(6)Până la data de…(19), agenţia, în conformitate cu articolele 3, 4, 6, 12 şi 17 din Regulamentul (CE) nr. 881/2004, trebuie să specifice profilul şi sarcinile celorlalţi membri ai personalului de bord care îndeplinesc sarcini de siguranţă şi cerinţele minime menţionate la alineatul (1).
(7)Până la data de…(20)*, Comisia trebuie să ia decizia privind aplicarea acestui articol, în conformitate cu procedura de reglementare cu control, menţionată la articolul 33 alineatul (3) şi pe baza recomandărilor agenţiei.
Capitolul IX
Controale şi sancţiuni
Articolul 30
Controalele desfăşurate de autoritatea competentă
(1) Autoritatea competentă poate lua în orice moment măsuri pentru a verifica, pe trenurile care circulă în aria sa de competenţă teritorială, dacă mecanicii de locomotivă au în posesie documente emise în conformitate cu prezenta directivă.
(2) Fără a aduce atingere verificării reglementate în alineatul (1), în cazul neglijenţei la locul de muncă, autoritatea competentă poate verifica dacă mecanicul respectiv îndeplineşte condiţiile stabilite în articolul 14.
(3) Autoritatea competentă poate desfăşura anchete privind respectarea prezentei directive de către mecanicii de locomotivă, întreprinderile feroviare, gestionarii de infrastructură, examinatori şi de către centrele de formare care îşi desfăşoară activitatea în aria sa de competenţă teritorială.
(4) În cazul în care autoritatea competentă consideră că un mecanic nu mai îndeplineşte una sau mai multe condiţii necesare, aceasta trebuie să ia următoarele măsuri:
a)
în ceea ce priveşte un permis emis de autoritatea competentă: autoritatea competentă trebuie să suspende permisul. Suspendarea poate fi temporară sau permanentă, în funcţie de gravitatea problemelor create pentru siguranţa pe căile ferate. Aceasta îl informează de îndată pe mecanicul respectiv şi pe angajatorul acestuia în legătură cu decizia sa motivată, fără a aduce atingere dreptului la o cale de atac prevăzut în articolul 22. Agenţia indică procedura care trebuie urmată pentru redobândirea permisului;
b)
dacă priveşte un permis emis de o autoritate competentă în alt stat membru, autoritatea competentă contactează acea autoritate şi îi transmite o cerere motivată pentru desfăşurarea unei inspecţii suplimentare sau pentru suspendarea permisului. Autoritatea competentă solicitantă informează Comisia şi celelalte autorităţi competente în legătură cu solicitarea sa. Autoritatea care a emis permisul respectiv examinează cererea în termen de patru săptămâni şi notifică cealaltă autoritate în legătură cu decizia sa. Autoritatea care a emis permisul informează de asemenea Comisia şi celelalte autorităţi competente în legătură cu decizia sa. Orice autoritate competentă poate interzice mecanicilor de locomotivă să opereze în aria de competenţă teritorială a acesteia până la notificarea deciziei autorităţii emitente;
c)
dacă priveşte un certificat: autoritatea competentă trebuie să contacteze organismul emitent şi să solicite fie efectuarea unei inspecţii suplimentare, fie suspendarea certificatului. Organismul emitent ia măsurile corespunzătoare şi raportează autorităţii competente într-un termen de patru săptămâni. Autoritatea competentă poate interzice mecanicilor de locomotivă să opereze în aria sa de competenţă teritorială până la emiterea raportului organismului emitent şi va informa Comisia şi celelalte autorităţi competente în legătură cu aceasta.
În toate cazurile, dacă autoritatea competentă consideră că un anumit mecanic reprezintă o ameninţare gravă la adresa siguranţei pe căile ferate, aceasta întreprinde imediat acţiunile necesare, cum ar fi solicitarea către gestionarul de infrastructură de a opri trenul şi a-i interzice mecanicului să opereze în aria sa de competenţă teritorială atâta timp cât este necesar. Autoritatea informează Comisia şi celelalte autorităţi competente în legătură cu orice astfel de decizie.
În toate cazurile, autoritatea competentă sau organismul desemnat pentru aceasta, actualizează registrul prevăzut în articolul 23.
(5) În cazul în care o autoritate competentă consideră că o decizie luată de o autoritate competentă în alt stat membru conform alineatului (4) nu respectă criteriile relevante, problema trebuie să fie transferată Comisiei, care emite un aviz în termen de trei luni. Dacă este necesar, se propun măsuri corective statelor membre respective. În cazul unui dezacord sau al unui litigiu, problema este transferată Comitetului menţionat la articolul 33 alineatul (1), iar Comisia ia măsurile pe care le consideră necesare în conformitate cu procedura menţionată la articolul 33 alineatul (2). Un stat membru poate impune o interdicţie unui mecanic care conduce pe teritoriul său în conformitate cu alineatul (4), până când situaţia este clarificată în conformitate cu prezentul alineat.
Articolul 31
Sancţiuni
Fără a aduce atingere oricăror altor sancţiuni sau proceduri stabilite de prezenta directivă, statele membre stabilesc regimul sancţiunilor aplicabile în cazul încălcării dispoziţiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive şi adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura că acestea sunt aplicate. Sancţiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporţionale, nediscriminatorii şi cu efect de descurajare. Statele membre notifică Comisia cu privire la aceste norme până la data prevăzută la articolul 37 alineatul (1) primul paragraf şi notifică Comisia fără întârziere cu privire la orice modificare care le afectează.
Capitolul X
Prevederi finale
Articolul 32
Adaptarea anexelor
Măsurile destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive şi, printre altele, să o completeze, şi care sunt necesare să adapteze anexele la progresul ştiinţific şi tehnic, se adoptă în conformitate cu procedura dereglementare cu control, menţionată laarticolul 33 alineatul (3), cu respectarea în totalitate a procedurilor şi competenţelor conferite de Regulamentul (CE) nr. 881/2004, în special articolele 3, 4, 6, 12 şi 17.
Articolul 33
Comitetul
(1) Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 21 din Directiva 96/48/CE.
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 şi 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.
Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileşte la trei luni.
(3)În situaţia în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.
(4)Acolo unde este cazul, din motive de urgenţă, şi în cazul în care măsurile vizate de Comisie sunt în conformitate cu avizul comitetului, se aplică articolul 5a alineatele (1), (2), (4) şi (6) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.
Articolul 34
Raportul
Agenţia trebuie să evalueze evoluţia certificării mecanicilor de locomotivă în conformitate cu prezenta directivă. Aceasta trebuie să transmită Comisiei, la nu mai târziu de patru ani de la adoptarea parametrilor de bază ai registrelor, prevăzuţi în articolul 23 alineatul (4), un raport care conţine, unde este cazul, îmbunătăţirile care trebuie aduse sistemului în ceea ce priveşte:
a)
procedura de emitere a permiselor şi certificatelor;
b)
acreditarea centrelor de formare şi a examinatorilor;
c)
sistemul de calitate instituit de autorităţile competente;
d)
recunoaşterea reciprocă a certificatelor;
e)
caracterul adecvat al cerinţelor de formare precizate în anexele IV, V şi VI în raport cu structura pieţei şi categoriile menţionate la articolul 4 alineatul (2) litera (a);
f)
interconectarea registrelor şi mobilitatea pe piaţa forţei de muncă.
În plus, în acest raport, agenţia poate recomanda măsuri privind examinarea teoretică şi practică a cunoştinţelor profesionale ale solicitanţilor de certificate armonizate pentru material rulant şi infrastructura relevantă, dacă este cazul.
Comisia trebuie să ia măsurile corespunzătoare pe baza acestor recomandări şi să propună modificări la prezenta directivă, dacă este necesar.
Articolul 35
Utilizarea cardurilor cu memorie
Agenţia va examina până la data de …(21) posibilitatea de a folosi un card cu memorie care combină permisul şi certificatele prevăzute la articolul 4 şi vor pregăti o analiză a costurilor în raport cu beneficiile. Atunci când este cazul, Comisia adoptă specificaţiile tehnice şi de funcţionare ale acestui card cu memorie, destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, completând-o, în conformitate cu procedura dereglementare cu controlmenţionată laarticolul 33 alineatul (3) şi pe baza unui proiect pregătit de agenţie. Introducerea cardului cu memorie poate necesita adaptarea anexelor în conformitate cu articolul 32.
Articolul 36
Cooperarea
Statele membre au obligaţia de a-şi acorda reciproc asistenţă la punerea în aplicare a prezentei directive. Autorităţile competente au obligaţia de a coopera în timpul acestei faze a punerii în aplicare.
Agenţia asistă această cooperare şi organizează întâlniri corespunzătoare cu reprezentanţii autorităţilor competente.
Articolul 37
Punerea în aplicare
( 1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 2007. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, acestea conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.
(3) Obligaţiile de transpunere şi punere în aplicare ale prezentei directive nu se aplică Ciprului şi Maltei atâta timp cât pe teritoriul acestora nu există un sistem feroviar.
Articolul 38
Aplicarea treptată şi perioadele de tranziţie
Prezenta directivă se aplică treptat, după cum se indică mai jos.
(1)
Registrele la care se face referire în articolul 23 trebuie create în termen de doi ani de la data adoptării parametrilor de bază ai registrelor prevăzuţi în articolul 23 alineatul (4).
(2) (a) În termen de doi ani de la data adoptării parametrilor de bază ai registrelor, prevăzut la articolul 23 alineatul (4), certificatele sau permisele vor fi emise în conformitate cu prezenta directivă mecanicilor care efectuează servicii transfrontaliere, de cabotaj sau de transport de marfă în alt stat membru, sau care lucrează în cel puţin două state membre, fără a se aduce atingere prevederilor de la punctul 3.
De la aceeaşi dată, toţi mecanicii de locomotivă care efectuează serviciile enumerate mai sus, inclusiv cei care nu au primit încă un permis sau un certificat în conformitate cu prezenta directivă, trebuie să se supună verificărilor periodice, după cum se stipulează la articolul 17.
(b) În termen de doi ani de la crearea registrelor la care se face referire în punctul 1, toate permisele şi certificatele noi trebuie emise în conformitate cu prezenta directivă, fără a se aduce atingere prevederilor din punctul 3.
(c) În termen de şapte ani de la crearea registrelor prevăzute la punctul 1, toţi mecanicii trebuie să deţină permise şi certificate în conformitate cu prezenta directivă. Organismele emitente trebuie să ia în considerare toate competenţele profesionale deja obţinute de fiecare mecanic astfel încât această cerinţă să nu genereze costuri administrative şi financiare inutile. Autorizaţiile de conducere acordate anterior mecanicilor de locomotivă trebuie păstrate pe cât posibil. Organismele emitente pot decide totuşi, pentru mecanici individuali sau pentru grupuri de mecanici, după cum este cazul, că sunt necesare examinări şi/sau formări suplimentare pentru obţinerea de permise şi/sau certificate în baza prezentei directive.
(3)
Mecanicii autorizaţi să conducă în conformitate cu prevederile care s-au aplicat anterior aplicării prevederilor punctului 2 litera (a) sau (b) îşi pot continua activităţile profesionale pe baza autorizaţiilor lor şi fără a aplica prevederile prezentei directive timp de până la şapte ani de la crearea registrelor prevăzute la punctul 1.
În cazul ucenicilor care au început un program aprobat de instructaj şi formare sau un curs aprobat de formare anterior aplicării punctului 2 litera (a) sau (b), statele membre pot acorda certificate acestor ucenici în conformitate cu prevederile naţionale existente.
Pentru mecanicii şi ucenicii menţionaţi la prezentul punct şi în cazuri excepţionale, autoritatea sau autorităţile competente implicate pot acorda scutiri de la cerinţele medicale stabilite în anexa II. Valabilitatea oricărui permis emis cu o astfel de scutire va fi limitată la teritoriul statelor membre respective.
(4)
Autorităţile competente, întreprinderile feroviare şi gestionarii de infrastructură trebuie să asigure aplicarea treptată a verificărilor periodice corespunzătoare celor prevăzute la articolul 17 pentru mecanici care nu au permise şi certificate în conformitate cu prezenta directivă.
(5)
La solicitarea unui stat membru, Comisia va solicita agenţiei, în consultare cu acel stat membru, să efectueze o analiză a costurilor în raport cu beneficiile a aplicării prevederilor conţinute în prezenta directivă pentru a-i forma pe mecanicii de locomotivă care operează exclusiv pe teritoriul acelui stat membru. Analiza costurilor în raport cu beneficiile va acoperi o perioadă de zece ani. Analiza costurilor în raport cu beneficiile trebuie transmisă Comisiei în termen de doi ani de la data creării registrelor prevăzute la punctul 1.
Dacă analiza costurilor în raport cu beneficiile arată că costurile aplicării prevederilor prezentei directive cu privire la aceşti mecanici de locomotivă depăşesc beneficiile, Comisia, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 33 alineatul (2), adoptă o decizie în termen de şase luni de la data transmiterii rezultatelor acestei analize a costurilor în raport cu beneficiile. Se poate decide că prevederile de la punctul 2 literele (b) şi (c) ale prezentului articol nu trebuie aplicate acelor mecanici de locomotivă pentru o perioadă de până la zece ani pe teritoriul statelor membre respective.
Cel târziu cu 24 de luni înainte de data expirării acestei perioade de scutire temporară, Comisia, luând în considerare evoluţiile notabile din sectorul feroviar în statul membru respectiv, poate solicita agenţiei să desfăşoare încă o analiză a costurilor în raport cu beneficiile, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 33 alineatul (2), care va fi transmisă Comisiei cel târziu cu 12 luni înainte de data expirării acestei perioade de scutire temporară. Comisia trebuie să ia o decizie în conformitate cu procedura descrisă în al doilea paragraf de la punctul precitat.
Articolul 39
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 40
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu,
Preşedintele, Preşedintele,
ANEXA I
PERMISUL MODEL COMUNITAR ŞI CERTIFICATUL COMPLEMENTAR ARMONIZAT
1. CARACTERISTICILE PERMISULUI
Caracteristicile fizice ale permisului mecanicului de locomotivă trebuie să fie conforme standardelor ISO 7810 şi 7816-1.
Cardul trebuie fabricat din policarbonat.
Metodele de verificare a caracteristicilor permiselor de conducere pentru a se asigura dacă respectă standardele internaţionale trebuie să respecte standardul ISO 10373.
2. CONŢINUTUL PERMISULUI
Recto-ul permisului trebuie să conţină:
a)
cuvintele "Permis de mecanic de locomotivă" tipărite cu caractere mari în limba sau limbile statului membru care emite permisul;
b)
numele statului membru care emite permisul;
c)
semnul distinctiv al statului membru care emite permisul, în conformitate cu codul ISO 3166 al ţării, tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru şi încercuit de 12 stele galbene;
d)
informaţii specifice permisului emis, numerotate după cum urmează:
i)
numele de familie al titularului;
ii)
prenumele titularului;
iii)
data şi locul naşterii titularului;
iv)
– data emiterii permisului,
–
data expirării permisului;
–
numele autorităţii emitente,
–
numărul de identificare atribuit angajatului de către angajator (opţional);
v)
numărul permisului care permite accesul la datele din registrul naţional;
vi)
fotografia titularului;
vii)
semnătura titularului;
viii)
locul reşedinţei permanente sau adresa poştală a titularului (opţional);
e)
cuvintele "model al Comunităţilor Europene" în limba sau limbile statului membru emitent al permisului şi cuvintele "Permis de mecanic de locomotivă" în celelalte limbi comunitare, tipărite cu galben şi formând fundalul permisului;
f)
culorile de referinţă:
–
albastru: Albastru reflex Pantone,
–
galben: galben Pantone;
g)
informaţii suplimentare sau restricţii medicale la utilizare, impuse de o autoritate competentă în conformitate cu anexa II, sub formă de coduri.
Aceste coduri vor fi stabilite de Comisie, conform procedurii menţionate la articolul 33 alineatul (2) şi pe baza unei recomandări de la agenţie.
3. CERTIFICATUL
Certificatul trebuie să conţină:
a)
numele de familie al titularului;
b)
prenumele titularului;
c)
data şi locul naşterii titularului;
d)
– data emiterii certificatului,
–
data expirării certificatului,
–
numele autorităţii emitente,
–
numărul de identificare atribuit angajatului de către angajator (opţional);
e)
numărul permisului care permite accesul la datele din registrul naţional;
f)
fotografia titularului;
g)
semnătura titularului;
h)
locul reşedinţei permanente sau adresa poştală a titularului (opţional);
i)
numele şi adresa întreprinderii feroviare sau a gestionarului de infrastructură pentru care titularul are dreptul de a conduce trenuri;
j)
categoria în care titularul are dreptul de a conduce;
k)
tipul sau tipurile de material rulant pe care titularul are permisiunea să îl conducă;
l)
infrastructura pe care titularul este autorizat să conducă;
m)
orice informaţii suplimentare sau restricţii;
n)
cunoştinţele lingvistice;
o)
data ultimei examinări medicale a titularului.
4. INFORMAŢII MINIME CONŢINUTE ÎN REGISTRELE NAŢIONALE
(a) Informaţii privind permisul:
Toate informaţiile care apar pe permis plus informaţiile privind cerinţele de verificare stabilite în articolele 12 şi 17.
(b) Informaţii privind certificatul:
Toate informaţiile care apar pe certificat plus informaţiile privind cerinţele de verificare stabilite în articolele 13, 14 şi 17.
ANEXA II
CERINŢE MEDICALE
1. CERINŢE GENERALE
1.1. Mecanicii trebuie să nu sufere de nicio boală şi să nu ia niciun medicament şi nicio substanţă care pot provoca:
–
o pierdere bruscă a cunoştinţei,
–
o reducere a atenţiei sau a concentrării,
–
incapacitate bruscă,
–
pierderea echilibrului sau a coordonării,
–
limitarea semnificativă a mobilităţii.
1.2. Vederea
Trebuie îndeplinite următoarele cerinţe privind vederea:
–
acuitatea vizuală la distanţă cu sau fără ajutor: 1,0; minimum 0,5 pentru ochiul mai slab,
–
lentile corectoare maxim: hipermetropie +5/miopie -8. Derogările sunt autorizate în cazuri excepţionale şi după obţinerea opiniei unui oftalmolog. Apoi medicul ia decizia,
–
vederea la apropiere şi la distanţă medie: suficientă, cu sau fără ajutor,
–
lentilele de contact şi ochelarii sunt autorizaţi dacă sunt verificaţi periodic de un specialist,
–
vederea normală în culori: folosirea unui test recunoscut, cum ar fi Ishihara, ca şi a altui test recunoscut, dacă este necesară,
–
câmpul vizual: complet,
–
vederea cu ambii ochi: existentă; nu este necesară dacă persoana are experienţă de adaptare adecvată şi de compensare suficientă. Numai dacă a pierdut vederea binoculară după începerea serviciului,
–
vederea binoculară: existentă,
–
recunoaşterea semnalelor color: testul trebuie să se bazeze pe recunoaşterea culorilor unice, şi nu pe diferenţele relative,
–
sensibilitate la contraste: bună,
–
nicio boală de ochi progresivă,
–
implanturile de lentile intraoculare, keratotomiile şi keratectomiile sunt permise numai cu condiţia să fie verificate în fiecare an sau la intervale stabilite de medic,
–
capacitatea de a suporta lumina intensă,
–
lentilele de contact colorate şi lentilele fotocrome nu sunt permise. lentilele cu filtru UV sunt permise.
1.3. Cerinţe privind auzul şi vorbirea
Auz suficient confirmat de o audiogramă, adică:
–
auz suficient pentru a purta o discuţie telefonică şi pentru a putea auzi sunete de avertizare şi mesaje radio.
Următoarele valori trebuie considerate orientative:
–
deficienţa de auz nu trebuie să fie mai mare de 40 dB la 500 şi 1 000 Hz,
–
deficienţa de auz nu trebuie să fie mai mare de 45 dB la 2 000 Hz pentru urechea care are cea mai slabă conducere aeriană a sunetului,
–
nicio anomalie a sistemului vestibular,
–
nicio boală cronică care afectează capacitatea de vorbire (dată fiind necesitatea de a transmite mesaje tare şi clar),
–
folosirea dispozitivelor de asistare a auzului este permisă în cazuri speciale.
1.4. Sarcina
În cazul unei toleranţe scăzute sau a unei probleme patologice, sarcina trebuie considerată a fi un motiv pentru excluderea temporară a mecanicilor. Prevederile legale care protejează femeile mecanic gravide trebuie aplicate.
2. CONŢINUTUL MINIM AL EXAMENULUI CARE PRECEDĂ NUMIREA
2.1. Examinările medicale:
–
un examen medical general,
–
examinări ale funcţiilor senzoriale (vedere, auz, percepţia culorilor),
–
teste de sânge sau de urină, testarea între altele pentru diabetus mellitus, în măsura în care sunt necesare pentru a evalua aptitudinile fizice ale candidatului,
–
o electrocardiogramă (ECG) în condiţii de repaos,
–
teste pentru detectarea substanţelor psihotrope, cum ar fi drogurile ilegale sau medicamentele psihotrope, precum şi a abuzului de alcool, care pun sub semnul întrebării capacitatea profesională,
–
cognitive: atenţia şi concentrarea; de memorie; de percepţie; de logică,
–
de comunicare,
–
psihomotorii: pentru timpul de reacţie, coordonarea mâinilor.
2.2. Examinările psihologice ocupaţionale
Scopul examinărilor psihologice ocupaţionale este de a ajuta în procesul de angajare şi gestionare a personalului. La determinarea conţinutului evaluării psihologice, examinarea trebuie să evalueze dacă mecanicul solicitant nu are deficienţe psihologice ocupaţionale clar stabilite, în special în ce priveşte aptitudinile operaţionale sau orice factor relevant al personalităţii, care pot interfera cu exercitarea în siguranţă a îndatoririlor.
3. EXAMINĂRILE PERIODICE DUPĂ NUMIRE
3.1. Frecvenţa:
Examinările medicale (aptitudini fizice) trebuie să aibă loc la interval de trei ani până la vârsta de 55 de ani, şi apoi anual.
În plus faţă de această frecvenţă, medicul de medicina muncii trebuie să crească frecvenţa examinărilor dacă sănătatea salariatului o cere.
Fără a aduce atingere articolului 17 alineatul (1), o examinare medicală corespunzătoare trebuie desfăşurată când există motive pentru a bănui că un titular de permis sau certificat nu mai îndeplineşte cerinţele medicale stabilite în secţiunea 1 a anexei II.
Starea fizică trebuie verificată regulat şi după orice accident de muncă sau orice perioada de concediu în urma unui accident implicând persoane. Medicul de medicina muncii sau serviciul medical al întreprinderii poate decide să efectueze un control medical suplimentar corespunzător, în special după o perioadă de cel puţin 30 de zile de concediu medical. Angajatorul trebuie să îi ceară medicului acreditat să verifice starea fizică a mecanicului dacă angajatorul a trebuit să îl retragă pe mecanic din serviciu din motive de siguranţă.
3.2. Conţinutul minim al controlului medical periodic
Dacă mecanicul îndeplineşte criteriile necesare pentru examinarea care se desfăşoară înaintea numirii, controalele periodice trebuie să includă cel puţin:
–
un control medical general,
–
un control al funcţiilor senzoriale (vedere, auz, percepţia culorilor),
–
analize de sânge sau urină pentru a identifica diabetul mellitus şi alte boli sugerate de examenul clinic,
–
analize pentru detectarea drogurilor dacă există indicii clinice.
În plus, pentru mecanicii în vârstă de peste 40 de ani, este necesar de asemenea un ECG în condiţii de repaos.
ANEXA III
METODA DE FORMARE
Trebuie să existe un echilibru între formarea teoretică (cursuri şi demonstraţii) şi cea practică (experienţă la locul de muncă, conducerea trenului cu şi fără supraveghere pe linii închise în scop de formare).
Formarea asistată de calculator trebuie acceptată pentru învăţarea individuală a regulilor operaţionale, pentru semnalarea problemelor etc.
Utilizarea simulatoarelor, deşi nu este obligatorie, poate fi utilă pentru formarea eficientă a mecanicilor; acestea sunt utile în special pentru formarea în condiţii de muncă deosebite sau pentru reguli aplicate rar. Simulatoarele au un avantaj special prin faptul că oferă învăţare prin practică în cazul evenimentelor care nu pot fi exersate în realitate. În principiu, trebuie folosite simulatoare de ultima generaţie.
În ceea ce priveşte dobândirea de cunoştinţe privind rutele, abordarea care trebuie încurajată trebuie să fie cea în care mecanicul de locomotivă însoţeşte alt mecanic timp de un număr adecvat de călătorii pe drum, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. Între alte metode, se pot folosi înregistrări video ale rutelor, aşa cum se văd din cabina mecanicului, ca metodă alternativă de formare.
ANEXA IV
CUNOŞTINŢE PROFESIONALE GENERALE ŞI CERINŢELE PRIVIND PERMISUL
Formarea generală are următoarele obiective:
–
dobândirea cunoştinţelor şi a procedurilor privind tehnologiile de căi ferate, inclusiv principiile de siguranţă şi raţionamentele care stau la baza regulamentelor operaţionale,
–
dobândirea cunoştinţelor şi deprinderea procedurilor privind riscurile legate de funcţionarea căilor ferate şi diversele mijloace care trebuie folosite pentru combaterea acestora,
–
dobândirea cunoştinţelor şi dobândirea procedurilor privind principiile care guvernează unul sau mai multe regimuri de operare a căilor ferate,
–
dobândirea cunoştinţelor şi deprinderea procedurilor privind trenurile, compunerea acestora şi cerinţele tehnice privind unităţile de tracţiune, vagoanele de marfă şi de pasageri şi alte tipuri de material rulant.
În special, mecanicii trebuie să poată:
–
să înţeleagă cerinţele specifice pentru profesia de mecanic, importanţa acesteia şi cerinţele profesionale şi personale (perioade lungi de muncă, depărtarea de casă etc.),
–
să aplice regulile de siguranţă a personalului,
–
să identifice materialul rulant,
–
să cunoască şi să aplice o metodă de lucru în mod precis,
–
să identifice documentaţiile de referinţă şi de utilizare (manualul de proceduri şi manualul de linii, aşa cum este definit în STI "Operaţiuni", manualul mecanicului, manualul de depanare etc.),
–
să îşi însuşească comportamente compatibile cu responsabilităţile esenţiale pentru siguranţă,
–
să identifice procedurile aplicabile accidentelor în care au fost implicate persoane,
–
să distingă pericolele legare de funcţionarea căilor ferate în general,
–
să cunoască principiile care guvernează siguranţa traficului,
–
să aplice principiile de bază ale electrotehnologiei.
ANEXA V
CUNOŞTINŢE PROFESIONALE PRIVIND MATERIALUL RULANT ŞI CERINŢELE PRIVIND CERTIFICATUL
După încheierea formării specifice privind materialul rulant, mecanicii trebuie să fie capabili să desfăşoare următoarele sarcini:
1. TESTE ŞI VERIFICĂRI ANTERIOARE PLECĂRII
Mecanicii trebuie să fie capabili:
–
să strângă documentele şi echipamentele necesare,
–
să verifice capacităţile unităţii de tracţiune,
–
să verifice informaţiile introduse în documentele de la bordul unităţii de tractare,
–
să asigure, prin efectuarea verificărilor şi testelor precizate, că unitatea de tractare este capabilă de a furniza puterea de tractare necesară şi că echipamentul de siguranţă este funcţional,
–
să verifice disponibilitatea şi funcţionalitatea protecţiei recomandate şi echipamentele de siguranţă la predarea unei locomotive la începutul unei curse,
–
să efectueze orice operaţiuni curente de întreţinere preventivă.
2. CUNOAŞTEREA MATERIALULUI RULANT
Pentru a conduce o locomotivă, mecanicii trebuie să cunoască toate mecanismele de comandă şi indicatoarele care le sunt puse la dispoziţie, în special pe cele care privesc:
–
tracţiunea,
–
frânele,
–
elementele privind siguranţa traficului.
Pentru a identifica şi a localiza anomaliile din materialul rulant, pentru a le raporta şi a determina ce este necesar pentru a le repara, şi, în anumite cazuri, pentru a acţiona asupra lor, mecanicii trebuie să cunoască:
–
structurile mecanice,
–
echipamentul de suspensie şi ataşare,
–
mecanismul de rulare,
–
echipamentul de siguranţă,
–
rezervoarele de combustibil, sistemul de alimentare, echipamentul de evacuare,
–
sensul semnelor din interiorul şi exteriorul materialului rulant, în special simbolurile utilizate pentru transportul mărfurilor periculoase,
–
sistemele de înregistrare a cursei,
–
sistemele electrice şi pneumatice,
–
colectarea sistemelor de curent şi de înaltă tensiune,
–
echipamentele de comunicaţii (sistem radio de comunicaţii între tren şi unităţile fixe etc.),
–
organizarea curselor,
–
componentele materialului rulant, utilitatea acestora şi dispozitivele specifice materialului remorcat, în special sistemul de oprire a trenului prin evacuarea aerului din conducta de frână,
–
sistemul de frânare,
–
componentele specifice unităţilor de tracţiune,
–
lanţul de tracţiune, motoarele şi transmisia.
3. TESTAREA FRÂNELOR
Mecanicii trebuie să aibă capacitatea:
–
de a verifica şi calcula, înainte de plecare, dacă puterea de frânare a trenului, după cum se precizează în documentele vehiculului, corespunde puterii de frânare necesare în cazul liniei respective,
–
să verifice funcţionarea diferitelor componente ale sistemului de frânare al unităţii de tracţiune şi al trenului, după caz, înainte de plecare, la plecare şi în timpul mersului.
4. MODUL DE OPERARE ŞI VITEZA MAXIMĂ A TRENULUI ÎN RAPORT CU CARACTERISTICILE LINIEI
Mecanicii trebuie să aibă capacitatea:
–
de a reţine informaţiile care le-au fost transmise înainte de plecare,
–
de a determina tipul de mers şi limita de viteză a trenului în funcţie de limitele de viteză, condiţiile atmosferice sau modificările la sistemul de semnalizare.
5. CONDUCEREA TRENULUI ASTFEL ÎNCÂT SĂ NU SE DETERIOREZE INSTALAŢIILE SAU VEHICULELE
Mecanicii trebuie să aibă capacitatea:
–
de a utiliza sistemele de control disponibile în conformitate cu normele aplicabile,
–
de a porni trenul ţinând cont de limitările de aderenţă şi putere,
–
de a activa frânele la decelerări şi opriri, ţinând seama de materialul rulant şi de instalaţii.
6. ANOMALII
Mecanicii trebuie:
–
să fie capabili să depisteze comportamente neobişnuite ale trenului,
–
să poată inspecta trenul şi identifica indiciile anomaliilor, să facă distincţii între ele, să reacţioneze după importanţa relativă a acestora şi să încerce să le remedieze, dând întotdeauna prioritate siguranţei traficului feroviar şi persoanelor,
–
să cunoască mijloacele disponibile de protecţie şi comunicare.
7. INCIDENTE ŞI ACCIDENTE DE OPERARE, INCENDII ŞI ACCIDENTE SOLDATE CU ACCIDENTAREA PERSOANELOR
Mecanicii trebuie:
–
să poată lua măsuri pentru a proteja trenul şi a solicita asistenţă în cazul unui accident soldat cu accidentarea persoanelor aflate în tren,
–
să poată determina dacă trenul transportă mărfuri periculoase şi să le identifice pe baza documentelor trenului şi a listelor vagoanelor,
–
să cunoască procedurile privind evacuarea unui tren în caz de urgenţă.
8. CONDIŢII PENTRU CONTINUAREA MERSULUI DUPĂ UN INCIDENT SOLDAT CU AVARIEREA MATERIALULUI RULANT
După un incident, mecanicii trebuie să fie capabili de a evalua dacă vehiculul poate continua călătoria şi în ce condiţii, pentru a informa gestionarul de infrastructură în legătură cu acele condiţii cât mai devreme posibil.
Mecanicii trebuie să fie capabili de a determina dacă evaluarea din partea unui expert este necesară înainte ca trenul să continue.
9. IMOBILIZAREA TRENULUI
Mecanicii trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că trenul sau părţi din acesta nu porneşte şi nu se mişcă în mod neaşteptat, nici chiar în cele mai dificile condiţii.
În plus, mecanicii trebuie să aibă cunoştinţe privind măsurile care pot opri un tren sau părţi ale acestuia în cazul în care a început să se mişte în mod neaşteptat.
ANEXA VI
CUNOŞTINŢELE PROFESIONALE DE INFRASTRUCTURĂ ŞI CERINŢELE PRIVIND CERTIFICATUL
Probleme legate de infrastructură
1. TESTAREA FRÂNELOR
Mecanicii trebuie să fie capabili de a verifica şi calcula, înainte de plecare, dacă puterea de frânare a trenului, după cum se precizează în documentele vehiculului, corespunde puterii de frânare necesare în cazul liniei respective.
2. TIPUL OPERĂRII ŞI VITEZA MAXIMĂ A TRENULUI CONFORM CARACTERISTICILOR LINIEI
Mecanicii trebuie să aibă capacitatea:
–
de a reţine informaţiile care le-au fost transmise, ca de exemplu limitele de viteză sau modificările la sistemul de semnalizare,
–
de a determina tipul de mers şi viteza maximă admisă a trenului pe baza caracteristicilor liniei.
3. CUNOAŞTEREA LINIEI
Mecanicii trebuie să fie capabili de a anticipa probleme şi de a reacţiona corespunzător în ceea ce priveşte siguranţa şi alte performanţe, cum ar fi punctualitatea şi aspectele economice. Ca urmare, ei trebuie să aibă cunoştinţe temeinice privind liniile de cale ferată şi instalaţiile de pe ruta acestora şi de pe alte rute convenite.
Următoarele aspecte sunt importante:
–
condiţiile operaţionale (modificările aduse liniilor, mersul în sens unic etc.),
–
desfăşurarea unei verificări a rutei şi consultarea documentelor relevante,
–
identificarea liniilor care pot fi utilizate pentru un anumit tip de mers,
–
regulile de trafic aplicabile şi semnificaţia sistemului de semnalizare,
–
regimul operaţiunilor,
–
sistemul de blocare şi regulamentele asociate,
–
numele staţiilor şi poziţia şi observarea de la distanţă a staţiilor şi a cabinelor de semnalizare pentru adaptarea corespunzătoare a operării,
–
semnalizarea tranziţiei între diferite sisteme de operare sau de furnizare a curentului electric,
–
limitele de viteză pentru diferitele categorii de trenuri conduse,
–
profilurile topografice,
–
condiţiile speciale de frânare, de exemplu pe liniile cu pante foarte abrupte,
–
funcţii speciale de operare: semnale speciale, semne, condiţii de plecare etc.
4. REGULI DE SIGURANŢĂ
Mecanicii trebuie să aibă capacitatea:
–
de a porni trenurile când toate condiţiile necesare sunt îndeplinite (orar, ordin sau semnal de plecare, operarea semnalelor dacă este necesar etc.),
–
de a observa semnalele de pe rută şi din cabină, de a le interpreta imediat şi fără erori şi de a acţiona după cum s-a indicat,
–
de a conduce trenul în condiţii de siguranţă, conform unor moduri specifice de operare, de a aplica, dacă li s-a indicat, regimuri speciale, restricţii temporare de viteză, mersul în sens opus, permisiunea de a transmite semnale în caz de pericol, alternarea operaţiunilor, întoarceri, mersul prin şantiere etc.,
–
de a respecta opririle programate sau suplimentare, şi dacă este necesar, de a desfăşura operaţiunile suplimentare pentru pasageri în timpul acestor opriri, în special deschiderea şi închiderea uşilor.
5. CONDUCEREA TRENULUI
Mecanicii trebuie să aibă capacitatea:
–
de a cunoaşte poziţia trenului pe linie în orice moment,
–
de a activa frânele la decelerări şi opriri, ţinând seama de materialul rulant şi de instalaţii,
–
de a adapta mersul trenului în conformitate cu orarul şi ordinele date pentru economisirea energiei, luând în considerare caracteristicile unităţii de tracţiune, trenul, linia şi mediul.
6. ANOMALII
Mecanicii trebuie să aibă capacitatea:
–
de a fi atenţi, în măsura în care o permite operarea trenului, la întâmplări neobişnuite privind infrastructura şi mediul: semnalele, liniile, rezerva de energie, trecerile la nivel, împrejurimile liniilor, alt trafic,
–
de a cunoaşte distanţele particulare până la îndepărtarea obstacolelor,
–
de a informa gestionarul de infrastructură cât mai curând posibil în legătură cu locul şi natura anomaliilor observate, asigurându-se că informaţiile au fost înţelese,
–
de a lua în calcul infrastructura, de a asigura sau de a lua măsuri pentru a asigura siguranţa traficului şi a persoanelor, oricând este necesar.
7. INCIDENTE ŞI ACCIDENTE DE OPERARE, INCENDII ŞI ACCIDENTE SOLDATE CU ACCIDENTAREA DE PERSOANE
Mecanicii trebuie să aibă capacitatea:
–
de a lua măsuri pentru a proteja trenul şi a solicita asistenţă în cazul unui accident soldat cu accidentarea de persoane,
–
de a determina unde să oprească trenul în cazul unui incendiu şi de a facilita evacuarea pasagerilor, dacă este necesar,
–
de a furniza informaţii utile privind incendiul cât mai curând posibil, dacă incendiul nu poate fi ţinut sub control de către mecanic singur,
–
de a informa gestionarul de infrastructură în legătură cu aceste condiţii cât mai curând posibil,
–
de a evalua dacă infrastructura permite vehiculului să îşi continue mersul şi în ce condiţii.
8. TESTELE LINGVISTICE
Mecanicii care trebuie să comunice cu gestionarul de infrastructură privind probleme esenţiale de siguranţă trebuie să aibă cunoştinţe lingvistice în limba stabilită de gestionarul de infrastructură. Cunoştinţele lingvistice trebuie să permită ca aceştia să poată comunica activ şi eficient în situaţii normale, dificile şi de urgenţă.
Aceştia trebuie să fie capabili de a utiliza mesajele şi metoda de comunicare precizată în STI "Operaţiuni". Mecanicii trebuie să fie capabili de a comunica conform nivelului 3 din tabelul următor:
Nivelul de limbă şi comunicare
Capacitatea de exprimare orală într-o limbă poate fi divizată în cinci niveluri.
Nivelul
Descrierea
5
– poate adapta modul de vorbire la orice interlocutor
– poate exprima o părere
– poate negocia
– poate convinge
– poate da sfaturi
4
– poate face faţă unor situaţii complet neprevăzute
– poate formula presupuneri
– poate exprima o părere motivată
3
– poate face faţă unor situaţii practice care presupun un element neprevăzut
– poate descrie
– poate duce o conversaţie simplă
2
– poate face faţă unei situaţii practice simple
– poate pune întrebări
– poate răspunde la întrebări
1
– poate vorbi folosind propoziţii memorate
ANEXA VII
FRECVENŢA EXAMENELOR
Frecvenţa minimă a verificărilor periodice va fi după cum urmează:
a)
cunoştinţe lingvistice (numai pentru cei care nu sunt vorbitori nativi): la fiecare trei ani sau după o absenţă de mai mult de un an;
b)
cunoştinţe de infrastructură (inclusiv cunoştinţe privind ruta şi regulile de operare): la fiecare trei ani sau după o absenţă de mai mult de un an pe ruta respectivă;
c)
cunoştinţe de material rulant: la fiecare trei ani.
Poziţia Parlamentului European din 28 septembrie 2005 (JO C 227 E, 21.9.2006, p.464), poziţia comună a Consiliului din 14 septembrie 2006 (JO C 289 E, 28.11.2006, p.42) şi poziţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2007.
JO L 237, 24.8.1991, p. 25. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/51/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 164, 30.4.2004, p.164). Versiune corectată în JO L 220, 21.6.2004, p.58.
JO L 235, 17.7.1996, p. 6. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 164, 30.4.2004, p. 114). Versiune corectată în JO L 220, 21.6.2004, p.40.