Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 192 al doilea paragraf din Tratatul CE,

–   având în vedere articolele 39 şi 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 21 mai 2003, intitulată "Modernizarea dreptului societăţilor comerciale şi consolidarea guvernării corporative în Uniunea Europeană - Un plan pentru a avansa" (COM(2003)0284),

–   având în vedere audierea publică organizată de către Comisie privind viitoarele priorităţi ale planului de acţiune pentru modernizarea dreptului societăţilor comerciale şi a guvernării corporative, precum şi rezultatul acestora,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0434/2006),

A.   întrucât condiţia ca nici o propunere de acest tip să nu fie în pregătire este îndeplinită, în conformitate cu articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

B.   întrucât audierea publică organizată de către Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, la 22 iunie 2006, a scos în evidenţă necesitatea înfiinţării unei societăţi private europene, ca formă juridică pentru întreprinderile mici şi mijlocii implicate în activităţi transfrontaliere,

C.   întrucât ar trebui să se permită uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice, care nu îşi au reşedinţa în mod necesar într-unul din statele membre, să înfiinţeze o societate privată europeană (SPE) pe teritoriul Comunităţii, în conformitate cu legislaţia comunitară şi procedura care vor trebui stabilite într-un regulament,

D.   întrucât o SPE ar trebui să fie dotată cu personalitate juridică, iar răspunderea acesteia pentru creanţe faţă de creditori ar trebui să fie limitată la activele pe care le deţine,

E.   întrucât o SPE oferă societăţilor, pe lângă formele naţionale de societăţi, o opţiune suplimentară şi voluntară cu privire la modul în care acestea se pot constitui,

F.   întrucât o SPE ar trebui să aibă posibilitatea de a alege între o structură monistă şi una dualistă,

G.   întrucât o SPE ar trebui să fie înregistrată în ţara în care îşi are sediul, în registrul corespunzător, în conformitate cu prevederile naţionale elaborate în baza Directivei 68/151/CEE, cu o adresă profesională la care comunicările pot efectuate în mod valabil, avându-se în vedere mecanismele de verificare a exactităţii şi a autenticităţii actului constitutiv,

H.   întrucât acquis-ul comunitar relevant, care acordă lucrătorilor drepturi transfrontaliere de informare, consultare şi de participare, precum şi garantarea drepturilor de participare existente ale lucrătorilor (Directivele 94/45/CE şi 2005/56/CE) ar trebui păstrate integral, şi întrucât, prin urmare, transformarea unei societăţi care acordă drepturi de participare, de informare şi de consultare lucrătorilor într-o SPE nu ar trebui să conducă la pierderea drepturilor câştigate,

1.   solicită Comisiei să prezinte Parlamentului în decursul anului 2007, în temeiul articolului 308 al Tratatului CE, o propunere legislativă privind statutul unei societăţi private europene şi solicită ca această propunere să fie elaborată în contextul deliberărilor interinstituţionale şi în conformitate cu recomandările detaliate conţinute în anexă;

2.   confirmă că aceste recomandări respectă principiul subsidiarităţii şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului;

3.   consideră că propunerea solicitată nu are implicaţii financiare;

4.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie şi recomandările detaliate în anexă, Consiliului şi Comisiei, precum şi parlamentelor şi guvernelor statelor membre.

RECOMANDĂRI DETALIATE PRIVIND CONŢINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

Recomandarea 1 (Dreptul comunitar ca bază pentru forma societăţii)

Parlamentul European consideră că statutul SPE ar trebui să se bazeze, în măsura în care este posibil, pe norme de drept comunitar şi ar trebui deci să evite trimiterile la legislaţia naţională: astfel, ar trebui să fie conceput ca un statut uniform şi definitiv. Prin urmare, dispoziţiile referitoare la dreptul societăţilor comerciale din regulamentul privind statutul societăţii private europene ar trebui să se aplice în mod exclusiv, iar domeniile legale care intră sub incidenţa regulamentului respectiv ar trebui să fie retrase din competenţa statelor membre. Acest aspect vizează, în special, natura juridică, capacitatea de folosinţă, capacitatea de exerciţiu, înfiinţarea, modificarea statutului, transformarea şi dizolvarea, numele sau denumirea societăţii, structura organizatorică, competenţele de reprezentare ale organelor societăţii, dobândirea şi pierderea calităţii de asociat şi respectiv a drepturilor şi a obligaţiilor care decurg din aceasta şi răspunderea societăţii, a directorilor executivi, a membrilor organelor acesteia şi a asociaţilor săi cu privire la obligaţiile societăţii, precum şi standarde minime privind obligaţiile organelor de conducere faţă de societate. În plus, statutul SPE ar trebui să cuprindă dispoziţii cu privire la modul de funcţionare a organelor societăţii, majoritatea voturilor necesară, consultarea asociaţilor şi condiţiile pentru cumpărarea şi cesiunea de părţi sociale ale societăţii. Aceste reglementări ar trebui să poată fi formulate individual, în funcţie de nevoile societăţii. În principiu, în alte domenii ar trebui să se aplice statutul şi orice norme suplimentare nu ar trebui să se aplice decât în subsidiar, în următoarea ordine de preferinţă: alte norme de drept comunitar, dispoziţii care reglementează forme asimilate de societăţi în statul membru în care societatea comercială îşi are sediul social. Formele asimilate de societăţi comerciale din respectivele state membre ar trebui precizate într-o anexă.

Recomandarea 2 (proceduri de înfiinţare)

Parlamentul European consideră că ar trebui să fie posibil ca o societate privată europeană să fie înfiinţată ex nihilo sau în baza unei societăţi existente sau ca urmare a unei fuziuni între societăţi sau în contextul unei filiale comune. În plus, ar trebui să fie posibilă transformarea unei societăţi private europene în societate europeană.

Recomandarea 3 (capitalul social)

Potrivit Parlamentul European, capitalul social al SPE ar trebui divizat în părţi sociale cu o valoare nominală specifică, părţile sociale ale asociaţilor ar trebui rotunjite la cea mai apropiată valoare în euro, valoarea minimă a capitalului ar trebui să fie de 10 000 de euro sau echivalentul acestei sume în altă monedă, la momentul înregistrării; de asemenea, capitalul minim care determină răspunderea asociaţilor nu ar trebui în mod necesar vărsat.

Recomandarea 4 (organizarea)

Parlamentul European propune ca SPE să aibă cel puţin un director executiv, ca primii directori executivi să fie numiţi prin hotărârea asociaţilor sau prin statut; şi ca nicio persoană căreia i s-a interzis, prin hotărârea unei instanţe sau a unei autorităţi administrative a unui stat membru, ocuparea unei poziţii similare celei de director executiv, să nu poată fi numită sau ocupa această funcţie.

Recomandarea 5 (conţinutul statutului)

Parlamentul European propune că statutul ar trebui să conţină următoarele informaţii: forma juridică şi denumirea societăţii; durata societăţii, în cazul în care aceasta este limitată; obiectul de activitate; sediul social al societăţii; capitalul societăţii, organul sau organele împuternicite să reprezinte societatea în relaţiile cu terţii şi în instanţă; aportul fiecărui asociat în raport cu părţile sociale subscrise de acesta/aceasta la societatea respectivă.

Recomandarea 6 (răspunderea directorului executiv)

Parlamentul European consideră că directorul (directorii) executiv(i) ai SPE trebuie să răspundă fie individual sau solidar faţă de societate pentru toate acţiunile care contravin oricăror dispoziţii care sunt aplicabile societăţii în materie civilă şi penală.

Recomandarea 7 (răspunderea directorilor executivi şi a asociaţilor în cazul unei reduceri a activului net)

Parlamentul European consideră că organele societăţii ar trebui să răspundă solidar pentru prejudiciile şi/sau daunele suferite de o SPE, ca urmare a unor acţiuni care au determinat reducerea activelor acesteia în favoarea unui organ al societăţii, a unui asociat sau a unei alte persoane apropiate acestuia; că destinatarul unor plăţi nejustificate făcute de societate ar trebui să fie obligat la rambursarea acestora; că răspunderea ar trebui angajată doar în cazul în care acţiunea desfăşurată nu a fost în interesul recunoscut al SPE; în special, că răspunderea nu ar trebui angajată în cazul în care o SPE este integrată unui grup care urmează o politică coerentă, eventualele dezavantaje fiind compensate prin avantajele apartenenţei la grup; că răspunderea directorilor executivi sau a asociaţilor, în temeiul altor dispoziţii legale, ar trebui să nu fie afectată.

Recomandarea 8 (anexele la regulament)

Recomandarea 9 (conturile anuale)

Parlamentul European consideră că SPE ar trebui să se supună dispoziţiilor contabile armonizate (astfel cum este precizat în Directivele 78/660/CEE(1) şi respectiv 83/349/CEE(2)), care se aplică formei echivalente de societate din fiecare stat membru.

Recomandarea 10 (transformarea)

Parlamentul European consideră că: o SPE trebuie să poată fuziona(3), să îşi poată schimba sediul social, să se poată diviza sau să îşi poată schimba forma de organizare într-o societate europeană(4), în conformitate cu legislaţia comunitară armonizată. În cazul în care legislaţia comunitară nu conţine prevederi relevante în acest sens, se aplică legislaţia în vigoare a statelor membre, cu privire la forme juridice similare din respectivul stat membru; în acest context, normele privind participarea din statul în care se află sediul social al societăţii ar trebui să se aplice în paralel cu legislaţia comunitară. De asemenea, trebuie permisă transformarea unor societăţi naţionale în SPE, asigurându-se totodată menţinerea drepturilor câştigate ale lucrătorilor. Această posibilitate este valabilă şi în cazul în care o SPE doreşte să se transforme din nou în formă juridică naţională.

Recomandarea 11 (dizolvarea, lichidarea, insolvenţa şi încetarea plăţilor)

Parlamentul European consideră că directorii executivi ai unei SPE trebuie aibă obligaţia de a solicita, fără întârzieri nejustificate, deschiderea procedurii insolvenţei, în termen de cel mult trei săptămâni de la apariţia stării de insolvenţă. În cazul încălcării acestei obligaţii, aceştia ar trebui să răspundă direct şi solidar faţă de creditorii care suferă prejudicii din această cauză; în plus, în ceea ce priveşte dizolvarea, lichidarea, insolvenţa şi încetarea plăţilor şi alte proceduri comparabile, SPE ar trebui să se supună dispoziţiilor aplicabile societăţilor cu care sunt asimilate în fiecare stat membru în virtutea prezentului regulament. În ceea ce priveşte insolvenţa, ar trebui să se aplice dispoziţiile în vigoare în statul membru în care se află sediul principal al societăţii.

(1) A patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăţi comerciale (JO L 222, 14.8.1978, p. 11), directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 224, 16.8.2006, p. 1). (2) A şaptea Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile consolidate (JO L 193, 18.7.1983, p. 1), directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/99/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 137). (3) Directiva 2005/56/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind fuziunile transfrontaliere ale societăţilor comerciale pe acţiuni (JO L 310, 25.11.2005, p. 1). (4) Regulamentul (CE) nr. 2157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societăţii europene (SE) (JO L 294, 10.11.2001, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).