Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului, prezentată de Doris Pack, în numele Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni privind Bosnia-Herţegovina (B6-0615/2006),

–   având în vedere acordul din 5 octombrie 2005 între reprezentaţii statului şi entităţile constitutive ale Bosniei-Herţegovinei, care susţine principiile fundamentale expuse de către Comisia Europeană în vederea restructurării forţelor de poliţie,

–   având în vedere decizia ulterioară a Consiliului, din 22 noiembrie 2005, de a deschide negocierile cu Bosnia-Herţegovina cu privire la un acord de stabilizare şi asociere,

–   având în vedere acordul încheiat la 18 martie 2006 între liderii celor mai multe dintre principalele partide politice din Bosnia-Herţegovina cu privire la o serie de amendamente constituţionale,

–   având în vedere decizia comitetului director al Consiliului de implementare a păcii (PIC) din 23 iunie 2006, prin care Oficiul Înaltului Reprezentant (OHR) ar trebui să înceapă imediat preparativele în vederea închiderii sale la 30 iunie 2007,

–   având în vedere faptul că PIC va revizui şi, dacă este cazul, va confirma închiderea OHR la începutul anului 2007, ţinând cont de situaţia globală din ţară şi din regiune,

–   având în vedere recentele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din Bosnia-Herţegovina,

–   având în vedere raportul de activitate din 2006 al Comisiei privind Bosnia-Herţegovina (SEC(2006)1384),

–   având în vedere concluziile referitoare la Balcanii de Vest ale Consiliului Afaceri Generale din 11 decembrie 2006,

–   având în vedere articolul 114 alineatul (3) şi articolul 90 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0030/2007),

A.   întrucât Bosnia-Herţegovina a trecut de perioada de tranziţie, de la punerea în aplicare a Acordului de pace de la Dayton, din 1995, care a pus capăt celui mai sângeros război desfăşurat pe teritoriul european de la încheierea celui de-al doilea război mondial, într-o ţară odinioară pacifistă şi multietnică, iar aceasta se află în prezent pe calea integrării europene, ceea ce implică necesitatea unor schimbări constituţionale;

B.   întrucât reprezentanţii statului şi ai celor două entităţi au convenit ca reforma propusă a forţelor de poliţie să preconizeze transferul la nivel de stat al tuturor competenţelor legislative şi bugetare, eliminarea tuturor interferenţelor politice în funcţionarea forţelor de poliţie şi delimitarea unor unităţi teritoriale, în funcţie de criterii pur tehnice şi funcţionale;

C.   întrucât acordul respectiv prevedea înfiinţarea unei Direcţii pentru restructurarea poliţiei, cu reprezentanţi de la toate nivelurile guvernului (stat, entităţi şi cantoane), a cărei sarcină era aceea de a înainta o propunere pentru punerea în aplicare a reformei, precum şi unele propuneri pentru demarcarea noilor unităţi teritoriale ale poliţiei;;

D.   întrucât, la 22 decembrie 2006, direcţia respectivă a prezentat Consiliului de Miniştri al Bosniei-Herţegovina un proiect de aplicare a unei reforme structurale a poliţiei;

E.   întrucât aceste propuneri creează cadrul pentru îndeplinirea condiţiilor prealabile stabilite de Comisie pentru încheierea unui acord de stabilizare şi asociere cu Uniunea Europeană;

F.   întrucât, în timpul recentei campanii electorale, conducerea Republicii Srpska a făcut în mod repetat declaraţii care puneau sub semnul îndoielii acordul privind reforma propusă a poliţiei, pe care iniţial o susţinuse;

G.   întrucât mandatul reprezentanţilor Republicii Srpska a fost confirmat acum prin vot popular, iar partidele lor au o reprezentare puternică atât la nivel de entităţi, cât şi la nivel de stat;

H.   întrucât pachetul de amendamente constituţionale susţinut de către reprezentanţii celor mai multe dintre principalele partide din Bosnia-Herţegovina conţine o serie de propuneri care consolidează puterea la nivel de stat şi abordează anumite disfuncţionalităţi ale puterii legislative şi ale celei executive din Bosnia-Herţegovina;

I.   întrucât aceste propuneri nu îmbunătăţesc mecanismul de veto al entităţilor, deşi acest mecanism poate împiedica serios munca din Parlamentul Bosniei-Herţegovina;

J.   întrucât diferitele componente ale societăţii din Bosnia-Herţegovina ar trebui iniţieze în viitorul apropiat o reflecţie aprofundată asupra modalităţii de a depăşi divizarea etnică rigidă a ţării, pentru a-i reforma structurile, a o flexibiliza şi a o face compatibilă cu democraţiile europene;

K.   întrucât pachetul de amendamente menţionat mai sus a fost susţinut de majoritate în Parlamentul Bosniei-Herţegovinei, însă mai avea nevoie de doar două voturi pentru a atinge pragul cerut pentru adoptarea amendamentelor constituţionale;

L.   întrucât închiderea prematură a OHR, bazată pe dorinţa legitimă de întărire a sentimentului de asumare a procesului politic şi de accelerare a i procesului de reconciliere dintre cele trei principale populaţii din Bosnia-Herţegovina, ar avea un impact asupra stabilităţii ţării şi a ritmului şi rezultatului reformelor administrative şi constituţionale;

M.   întrucât rezistenţa diviziunilor etnice puternice în interiorul Bosniei-Herţegovinei demonstrează că este nevoie de un sistem educaţional mai integrat, nesegregaţionist şi modern în această ţară,

N.   întrucât ar trebui luată în considerare, în acest context, experienţa instituţiilor de învăţământ multietnice din Bosnia-Herţegovina, subvenţionate de Biserica Catolică, care au aplicat cu succes modelul nesegregaţionist;

1.   constată cu îngrijorare că partidele care au câştigat alegerile parlamentare şi prezidenţiale, care au fost anterior partide moderate, au recurs în timpul campaniei la un limbaj agresiv şi care creează disensiuni; recomandă insistent partidelor, în special celor care au câştigat alegerile - făcând abstracţie de unele acţiuni şi declaraţii recente negative - să acţioneze prompt pentru a pune bazele unei Bosnia-Herţegovina mai puternice, care se pregăteşte pentru a îndeplini criteriile necesare încheierii şi implementării Acordului de asociere şi stabilizare, precum şi pentru a-şi depune în timp util candidatura pentru a deveni membru UE;

2.   salută instituirea unui guvern la nivel de stat şi reaminteşte liderilor politici din Bosnia-Herţegovina reformele urgente şi importante pe care trebuie să le întreprindă, în special în ceea ce priveşte Constituţia statului, sistemul judiciar, administraţia publică, mediul de afaceri, învăţământul, domeniile fitosanitar şi veterinar şi mediul;;

3.   consideră că proiectul recent de aplicare a reformei structurale a poliţiei din Bosnia-Herţegovina prevede o distribuire clară şi echilibrată a responsabilităţilor la nivel statal şi la nivel local, cu condiţia ca statul să adopte un cadru juridic unic pentru administraţia din cadrul poliţiei, să aloce resurse bugetare şi să verifice utilizarea lor, să ofere servicii de asistenţă, să coordoneze activităţile dintre diferitele organe sau nivele şi să asigure o conducere strategică, fără a încălca autonomia necesară a unităţilor de poliţie locale;

4.   salută, de asemenea, metodele preconizate în acest proiect pentru asigurarea transparenţei selecţionării şi numirii şefilor şi agenţilor de poliţie, precum şi pentru monitorizarea activităţii forţelor de poliţie atât la nivel statal, cât şi la nivel local;

5.   consideră că dispoziţiile legale privind crearea unei structuri a poliţiei care să corespundă structurii etnice a populaţiei din Bosnia-Herţegovina ar trebui completate de un mecanism eficient de monitorizare;

6.   constată cu satisfacţie că criteriile de delimitare a sectoarelor poliţiei locale se bazează pe principiile eficienţei operaţionale şi viabilităţii, precum şi pe factori demografici, sociali, economici şi de securitate, şi nu doar pe frontierele administrative;

7.   îndeamnă Consiliul să exercite presiuni asupra autorităţilor competente din Bosnia-Herţegovina pentru a lua toate măsurile necesare punerii în aplicare a propunerilor din proiectul susmenţionat şi să reamintească tuturor partidelor că reforma poliţiei este o condiţie-cheie pentru încheierea acordului de stabilizare şi asociere;

8.   salută faptul că forţele de poliţie bosniace au colaborat, în general, cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIFY), printre altele permiţând accesul la arhivele militare; condamnă, cu toate acestea, faptul că nu au fost arestaţi toţi criminalii de război aflaţi încă în libertate pe teritoriul ţării, precum şi dispariţia a numeroase documente utile investigaţiilor;

9.   recomandă liderilor politici din Bosnia-Herţegovina să depună în continuare eforturi pentru a coopera deplin cu TPIFY şi să continue demontarea reţelelor care sprijină criminalii de război urmăriţi;

10.   salută decizia autorităţilor Republicii Srpska de a crea un organ special care să asigure o mai bună cooperare cu TPIFY, în vederea transpunerii în practică a Planului de acţiune ad-hoc; aşteaptă, în această privinţă, rezultate concrete şi rapide în ceea ce priveşte arestarea principalilor criminali aflaţi încă în libertate;

11.   recomandă insistent Bosniei-Herţegovina să continue eforturile de ameliorare a politicilor economice şi fiscale şi, mai ales, să consolideze cooperarea fiscală, contribuind astfel la stabilitatea în domeniu;

12.   invită conducătorii Bosniei-Herţegovina să soluţioneze toate conflictele subzistente de frontieră cu ţările vecine şi, în mod special, să respecte şi să ratifice un acord privind frontierele terestre şi riverane;

13.   invită conducătorii Bosniei-Herţegovina să-şi continue eforturile de aplicare în întregime a reformelor convenite în domeniul radiodifuziunii publice;

14.   recomandă autorităţilor din Bosnia-Herţegovina să implementeze cât mai curând priorităţile identificate în cadrul parteneriatului european; reafirmă faptul că politica globală a UE privind Bosnia-Herţegovina şi întreaga regiune a Balcanilor de Vest se bazează explicit pe perspectiva integrării europene, aşa cum s-a stabilit în Agenda de la Salonic din iunie 2003;

15.   consideră că dezbaterea constituţională ar trebui relansată imediat, pe baza realizărilor obţinute până acum, dar implicând:

16.   consideră că această dezbatere ar trebui să aibă loc în public, cu participarea societăţii civile şi a unor experţi naţionali şi internaţionali; opinia publică trebuie să fie implicată în acest proces, în aşa fel încât rezultatul final să aparţină tuturor şi să fie recunoscut ca fiind legitim de către toată lumea;

17.   invită Parlamentul Bosniei-Herţegovina să aibă în vedere înfiinţarea unei comisii care să aibă sarcina specifică de a elabora propuneri cuprinzătoare pentru reforma constituţională;

18.   consideră că Uniunea Europeană, sub egida Reprezentantului Special al UE, ar trebui să joace un rol principal în relansarea dezbaterii constituţionale, în special facilitând dialogul între părţi, sprijinind iniţiativele care au ca scop promovarea dezbaterii publice şi oferind asistenţă tehnică în materie de expertiză parlamentarilor din Bosnia-Herţegovina direct implicaţi în dezbatere;

19.   este preocupat de persistenţa barierelor etnice în Bosnia-Herţegovina, care împiedică dezvoltarea unei identităţi naţionale; consideră că aranjamentele constituţionale din Acordul Dayton fac şi mai dificilă înlăturarea acestor bariere; reaminteşte că experienţa UE a demonstrat că o identitate comună este pe deplin compatibilă cu respectul faţă de tradiţiile culturale şi religioase ale popoarelor componente;

20.   salută, prin urmare, declaraţia recentă a prim-ministrului Republicii Srspka, prin care guvernul acestei entităţi se angajează să prevină orice tulburări care s-ar putea produce în legătură cu stabilirea statutului regiunii Kosovo;

21.   consideră că, în contextul asistenţei UE – care, după faza de reconstrucţie, s-a concentrat asupra promovării adoptării standardelor şi legislaţiei UE –, ar trebui acordată o atenţie sporită problemelor moştenite din istoria recentă - cum ar fi cea a persoanelor dispărute în timpul sângerosului conflict - şi promovării unui sistem educaţional global, nediscriminatoriu în Bosnia-Herţegovina, bazat pe toleranţă şi respectul faţă de diversitate;

22.   reaminteşte că aceasta înseamnă, în practică, sfârşitul segregării diferitelor grupuri etnice în cadrul şcolii, iniţierea unei dezbateri asupra creării unei programe şcolare comune pentru învăţământul obligatoriu, acordarea unei atenţii speciale felului în care este predată istoria şi o mai bună formare continuă pentru profesori;

23.   solicită Comisiei alocarea unor fonduri suficiente, în cadrul noului Instrument de preaderare, pentru cele două obiective menţionate mai sus, în special prin acordarea de sprijin Comisiei internaţionale pentru persoane dispărute şi îndeamnă Consiliul, prin intermediul Reprezentantului Special al UE, să promoveze iniţiativele din acest domeniu; consideră că actualul sistem poate reprezenta o ameninţare gravă la adresa securităţii ţării;

24.   consideră că ar fi în interesul cetăţenilor din Bosnia-Herţegovina - şi ar veni în întâmpinarea dorinţei lor de a evita conflictele viitoare - să se instituie o comisie naţională pentru adevăr şi reconciliere, care să examineze şi să raporteze abuzurile petrecute în trecut, şi să indice calea de urmat pentru a face faţă acestei moşteniri dureroase şi pentru a împiedica repetarea acelor acte inumane;

25.   subliniază că educaţia este principalul mijloc de reconciliere; consideră că generaţia tânără din Bosnia-Herţegovina ar trebui înţeleagă trecutul şi să înveţe din acesta, la fel cum au făcut şi tinerii din Europa după al doilea război mondial, că viitorul înseamnă depăşirea diviziunilor, promovarea înţelegerii reciproce şi asimilarea valorilor solidarităţii, democraţiei, drepturilor omului şi egalităţii între toţi cetăţenii;

26.   consideră, în acest context, că organizarea unor cursuri de mediere interetnică în şcoli, pentru copii de aceeaşi vârstă şi a claselor mixte constituie o cale de a depăşi segregarea la nivel oficial şi la nivel informal în sistemul de învăţământ din Federaţia din Bosnia şi Herţegovina;

27.   avertizează, astfel, împotriva oricărei încercări de înfiinţare, pe teritoriul Bosniei-Herţegovina, a unor teritorii monoetnice; reaminteşte politicienilor din Bosnia-Herţegovina că nu se va tolera de către comunitatea internaţională ca vreo măsură sau vreo politică să submineze, în mod direct sau indirect, caracterul multietnic, integritatea teritorială, stabilitatea şi unitatea Bosniei-Herţegovina şi a entităţilor sale; îl invită pe Înaltul Reprezentant pentru Bosnia-Herţegovina să rămână deosebit de vigilent în această privinţă şi să promoveze activ reintegrarea refugiaţilor şi a persoanelor strămutate de pe tot teritoriul Bosniei-Herţegovina şi în special, în republica Srpska, care prezintă un record dezamăgitor cu privire la repatrierea refugiaţilor şi persoanele deplasate;

28.   salută începerea primei runde de negocieri între UE şi Bosnia-Herţegovina privind facilitarea acordării vizelor şi speră că negocierile se vor încheia înainte de iunie 2007, astfel încât acordul să poată intra în vigoare în 2008; subliniază faptul că obiectivul suprem trebuie să fie facilitarea călătoriilor în UE pentru toţi cetăţenii din ţările Balcanilor de Vest şi invită Comisia să susţină acest proces, în special prin măsuri al căror scop este consolidarea cooperării în domeniul poliţienesc şi al controlului frontierelor;

29.   salută rolul jucat de Forţa Uniunii Europene în Bosnia şi Herţegovina (EUFOR) în asigurarea unui mediu sigur şi liniştit în Bosnia-Herţegovina; consideră că reducerea efectivelor militare, recent hotărâtă de Consiliu, reprezintă un indiciu clar al unei mai mari stabilităţi în regiune;

30.   salută munca efectuată de către Misiunea de poliţie a UE în Bosnia şi Herţegovina în sprijinul dezvoltării unei forţe de poliţie moderne şi eficiente în Bosnia-Herţegovina; consideră că viitorul acestei misiuni ar trebui privit, de asemenea, în lumina progresului înregistrat în reforma poliţiei;

31.   salută faptul că Bosnia-Herţegovina a semnat numeroase acte internaţionale şi a adoptat legi menite să garanteze şi să promoveze drepturile femeii; îndeamnă guvernul Bosniei-Herţegovina să continue eforturile de punere în aplicare a principiilor stabilite în aceste instrumente internaţionale şi naţionale;

32.   în lumina incertitudinilor care încă mai înconjoară viitorul Bosniei-Herţegovina, sprijină decizia PIC de a reveni asupra deciziei sale din 23 iunie 2006 şi de a păstra toate prerogativele OHR, până în iunie 2008; consideră că această prelungire ar fi folositoare pentru a delega mai multe responsabilităţi autorităţilor locale; salută adoptarea de către Consiliu a unei acţiuni comune pentru Reprezentantul Special al UE în Bosnia-Herţegovina, prin care se prelungesc termenii acestui mandat în vederea acordării unui rol clar Reprezentantului Special în ceea ce priveşte progresul reformelor constituţionale din Bosnia-Herţegovina;

33.   subliniază necesitatea ca comunitatea internaţională să adopte o poziţie comună în Bosnia-Herţegovina; regretă anunţul recent făcut de Înaltul Reprezentant/Reprezentantul Special al UE cu privire la intenţia sa de a-şi abandona funcţia, în luna iunie a 2007 şi salută activitatea desfăşurată de acesta în timpul mandatului său; îndeamnă Consiliul poarte o dezbatere aprofundată privind natura, misiunea şi durata prezenţei internaţionale în Bosnia-Herţegovina;

34.   consideră, de asemenea, că, după închiderea OHR, UE trebuie să acorde un sprijin puternic şi coordonat Bosniei-Herţegovina pentru ca aceasta să-şi atingă obiectivul pe termen lung, anume integrarea europeană, cât mai repede şi cât mai conştiincios; consideră că Reprezentantul Special al UE trebuie să vorbească ferm în numele Uniunii Europene, astfel încât toate instituţiile şi agenţiile UE din Bosnia-Herţegovina să fie coordonate;

35.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului Afaceri Generale şi, spre informare, Comisiei, Reprezentantului Special al UE/Înaltului Reprezentant pentru Bosnia şi Herţegovina, precum şi guvernelor şi parlamentelor din Bosnia şi Herţegovina, Republica Srpska şi Federaţiei Bosnia şi Herţegovina.