(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea modificată a Comisiei înaintată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2006)0168)(1),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 95 din Tratatul CE, în temeiul cărora Comisia a prezentat propunerea Parlamentului (C6-0233/2005),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice şi avizele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie şi Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6–0073/2007),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

(1) Nepublicată încă în JO.

(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(3),

întrucât:

(1)  Cartea verde privind combaterea contrafacerii şi a pirateriei pe piaţa unică, prezentată de către Comisie la 15 octombrie 1998, constată că pirateria şi contrafacerea s-au transformat în fenomene internaţionale cu repercusiuni importante la nivel economic şi social şi în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor, în special sănătatea şi siguranţa publică. Ca parte a măsurilor adoptate ca urmare a Cărţii verzi, a fost elaborat un plan de acţiune, inclus într-o comunicare a Comisiei către Consiliu, Parlamentul European şi Comitetul Economic şi Social pe aceeaşi temă, la 30 noiembrie 2000.

(2)  În cadrul concluziilor sale, Consiliul European de la Bruxelles din 20-21 martie 2003 a invitat Comisia şi statele membre să îmbunătăţească exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală prin luarea de măsuri suplimentare împotriva contrafacerii şi a pirateriei.

(3)  La nivel internaţional, toate statele membre, precum şi Comunitatea însăşi, în chestiunile în care este competentă, trebuie să respecte Acordul privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală ("Acordul TRIPS"), încheiat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului(4). Acordul TRIPS cuprinde, în special, dispoziţii referitoare la aspectele penale care constituie norme comune aplicabile la nivel internaţional, dar disparităţile care există între statele membre sunt în continuare prea mari şi nu permit combaterea eficientă a încălcărilor dreptului de proprietate intelectuală în special a celor mai grave dintre ele. Acest lucru face ca mediile economice să-şi piardă încrederea în piaţa internă şi, prin urmare, conduce la o reducere a investiţiilor în inovaţie şi creaţie.

(4)  De asemenea, Comisia a adoptat, în noiembrie 2004, o strategie de respectare a drepturilor de proprietate intelectuală pentru ţările terţe.

(5)  Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală(5) stabileşte măsuri, proceduri şi căi de atac de natură civilă şi administrativă. Pentru completarea prevederilor acelei directive sunt necesare sancţiuni suficient de disuasive, aplicabile la nivel comunitar. Anumite dispoziţii penale trebuie armonizate astfel încât contrafacerea şi pirateria pe piaţa internă să fie combătute în mod eficient. Legiuitorul comunitar are competenţa să ia măsurile penale necesare pentru garantarea deplinei eficacităţi a normelor stabilite privind protecţia proprietăţii intelectuale, astfel cum este definită în această directivă, cu excepţia brevetelor de invenţie.

(6)  Pe baza Comunicării Comisiei privind reacţia autorităţilor vamale la contrafacere şi piraterie, adoptată în octombrie 2005, Consiliul a adoptat o Rezoluţie la 13 martie 2006, prin care sublinia că obiectivele Strategiei de la Lisabona "pot fi atinse numai dacă piaţa unică funcţionează bine, cu măsurile adecvate de încurajare a investiţiilor în economia bazată pe cunoaştere" şi recunoştea "ameninţarea reprezentată de puternica dezvoltare a contrafacerii şi a pirateriei la adresa economiei UE bazate pe cunoaştere, în special la adresa sănătăţii şi siguranţei (...)".

(7)  În rezoluţia sa din 7 septembrie 2006 privind contrafacerea medicamentelor, Parlamentul European a considerat că, de urgenţă, Comunitatea Europeană ar trebui să se doteze cu mijloacele necesare pentru a combate efectiv practicile ilicite în domeniul pirateriei şi al contrafacerii medicamentelor.

(8)  Trebuie armonizat nivelul pedepselor pentru persoanele fizice si juridice care au comis astfel de infracţiuni. Această armonizare trebuie să vizeze în special pedepsele cu închisoarea, amenzile şi confiscarea.

(9)  În ceea ce priveşte persoanele acuzate de comiterea infracţiunilor prevăzute în prezenta directivă şi stabilirea intenţiei lor de a încălca dreptul de proprietate intelectuală în cauză, trebuie luată în considerare măsura în care acuzatul a avut, înainte de comiterea infracţiunii, motive substanţiale pentru a susţine că dreptul de proprietate intelectuală în cauză nu era valabil.

(10)  Trebuie adoptate dispoziţii pentru facilitarea cercetării penale. Statele membre trebuie să asigure colaborarea deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală cu echipele comune de anchetă, în conformitate cu aranjamentele prevăzute prin Decizia-cadru 2002/465/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă(6). Implicarea deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală interesaţi ar trebui să aibă un rol de susţinere care nu aduce atingere neutralităţii anchetelor statului.

(11)  În scopul facilitării anchetelor sau a procedurilor penale privind încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, acestea nu trebuie să depindă de declaraţia sau de plângerea victimei infracţiunii.

(12)  La definirea faptelor şi pedepselor penale, în cursul cercetării şi în cursul procedurilor judiciare ar trebui respectate pe deplin drepturile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(13)  Prezenta directivă nu aduce atingere regimurilor specifice de răspundere precum cele stipulate pentru furnizorii de servicii internet în Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă(7) şi în Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor şi drepturilor conexe în societatea informaţională(8).

(14)  Întrucât obiectivul prezentei directive nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre şi poate fi realizat mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(15)  Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale şi se conformează principiilor recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prezenta directivă are drept obiectiv, în special, să asigure respectarea deplină a proprietăţii intelectuale, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) al Cartei.

(16)  Este necesar să se asigure o protecţie adecvată a drepturilor de proprietate intelectuală în sectorul audiovizual, astfel cum este indicat în Directiva 98/84/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 1998 privind protecţia juridică a serviciilor cu acces condiţionat sau întemeiate pe aceste servicii(9),

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiect şi domeniu de aplicare

Prezenta directivă stabileşte măsurile penale necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, astfel cum sunt definite mai jos, în contextul contrafacerii şi al pirateriei.

Aceste măsuri se aplică drepturilor de proprietate intelectuală, cu excepţia brevetelor de invenţie, prevăzute în legislaţia comunitară.

Dispoziţiile prezentei directive nu se aplică drepturilor de proprietate industrială ce decurg din brevete.

Articolul 2

Definiţii

Articolul 3

Infracţiuni

Statele membre se asigură că toate încălcările săvârşite cu intenţie ale unui drept de proprietate intelectuală la scară comercială şi ajutorul, complicitatea sau instigarea la respectiva încălcare sunt considerate infracţiuni.

În cazul importurilor în paralel de bunuri originale dintr-o ţară terţă din afara Uniunii Europene, realizate cu acordul deţinătorului dreptului, nu se aplică sancţiuni penale.

Statele membre se asigură că utilizarea corectă a unei opere protejate, inclusiv prin multiplicare, reproducere audio sau prin orice alte mijloace, în vederea formulării de critici, comentarii sau în scop informativ, didactic (inclusiv copiile multiple utilizate în clasă), de studiu sau de cercetare nu constituie infracţiune.

Articolul 4

Natura sancţiunilor

(1)  Pentru infracţiunile menţionate la articolul 3, statele membre prevăd următoarele sancţiuni:

(2)  Pentru infracţiunile menţionate la articolul 3, statele membre prevăd că următoarele sancţiuni se aplică, de asemenea, în cazurile specifice:

Articolul 5

Nivelul sancţiunilor

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că persoanele fizice care au comis infracţiunile menţionate la articolul 3 sunt pasibile de o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puţin patru ani, atunci când infracţiunile în cauză sunt grave, în sensul articolului 3 punctul 5 din Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005, privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului(11), sau sunt comise sub egida unei organizaţii criminale, în sensul Deciziei cadru 2007/.../JAI privind combaterea crimei organizate, sau reprezintă un risc pentru sănătatea sau siguranţa persoanelor.

(2)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele fizice sau juridice care au comis infracţiunile menţionate la articolul 3 sunt pasibile de sancţiuni efective, proporţionale şi cu efect de descurajare. Aceste sancţiuni includ amenzi penale şi administrative:

(3)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că, atunci când se determină nivelul pedepselor în conformitate cu alineatele (1) şi (2) ale prezentului articol, se ţine cont de infracţiunile repetate, în sensul articolului 3, comise de către persoane fizice sau juridice într-un alt stat membru decât statul de origine sau unde îşi au domiciliul.

Articolul 6

Puteri extinse de confiscare

Statele membre iau măsurile necesare pentru a permite confiscarea totală sau parţială a bunurilor care aparţin persoanelor fizice sau juridice condamnate în conformitate cu articolul 3 din Decizia cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, instrumentelor şi bunurilor conexe unor infracţiuni(12), atunci când aceste infracţiuni sunt grave, în sensul articolului 3 punctul 5 din Directiva 2005/60/CE, sau sunt comise sub egida unei organizaţii criminale, în sensul Deciziei cadru 2007/.../JAI privind combaterea crimei organizate, sau reprezintă un risc pentru sănătatea sau siguranţa persoanelor.

Articolul 7

Abuzul de drepturi

Statele membre adoptă măsuri penale, civile şi procedurale, pentru a asigura interzicerea şi pedepsirea ameninţărilor abuzive cu sancţiuni penale.

Statele membre interzic abuzurile procedurale, în special în situaţia aplicării măsurilor penale în vederea respectării prevederilor dreptului civil.

Articolul 8

Drepturile inculpaţilor

Statele membre adoptă măsuri în vederea protejării şi garantării corespunzătoare a drepturilor inculpaţilor.

Articolul 9

Echipe comune de anchetă

(1)  Statele membre trebuie să se asigure că titularii drepturilor de proprietate intelectuală interesaţi sau reprezentanţii acestora şi experţii au dreptul de a participa la anchetele desfăşurate de către echipele comune de anchetă asupra infracţiunilor menţionate la articolul 3.

(2)  Statele membre instituie măsuri de protecţie corespunzătoare pentru a garanta că o astfel de asistenţă nu compromite drepturile acuzaţilor, de exemplu prin afectarea acurateţii, integrităţii sau imparţialităţii probelor.

(3)  În cursul cercetării şi al procedurilor judiciare se impune deplina respectare a articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care se referă la protecţia datelor cu caracter personal şi a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date(13).

Articolul 10

Dreptul de a primi informaţii din partea autorităţilor însărcinate cu aplicarea legii

Statele membre iau măsuri ca, în cazul în care pun sub sechestru obiecte contrafăcute sau obţin alte probe privind contrafacerea, autorităţile însărcinate cu aplicarea legii să pună la dispoziţie aceste probe pentru a fi folosite în cauzele civile aflate pe rol sau viitoare, intentate împotriva făptuitorilor prezumtivi chemaţi în justiţie de către deţinătorii de drepturi în faţa unei instanţe competente din Uniunea Europeană şi, dacă este posibil, să informeze deţinătorii de drepturi în cauză sau reprezentanţii acestora despre faptul că sunt în posesia acestor bunuri sau probe. Statele membre pot solicita ca toate probele puse în acest fel la dispoziţia deţinătorului de drepturi să facă obiectul unor măsuri rezonabile privind accesul, securitatea sau alte aspecte, care să le garanteze integritatea şi care să nu compromită eventualele acţiuni în penal care ar putea fi intentate.

Articolul 11

Iniţierea procedurilor penale

Statele membre se asigură că posibilitatea de a iniţia anchete sau de a efectua urmărirea penală privind infracţiunile menţionate la articolul 3 nu depinde de declaraţia sau de acuzaţia victimei infracţiunii, cel puţin dacă infracţiunea a fost comisă pe teritoriul statului membru.

Articolul 12

Transpunerea

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a dispoziţiilor necesare pentru a se conforma prezentei directive până la ...(14). Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziţii şi un tabel de corespondenţă între respectivele dispoziţii şi prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziţii, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de realizarea a acestei trimiteri.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispoziţiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 13

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

(1) JO C […], […], p. […]. (2) JO C […], […], p. […]. (3) Poziţia Parlamentului European din 25 aprilie 2007. (4) JO L 336, 23.12.1994, p. 1. (5) JO L 157, 30.4.2004, p. 45. Rectificare publicată în JO L 195, 2.6.2004, p. 16. (6) JO L 162, 20.6.2002, p. 1. (7) JO L 178, 17.7.2000, p. 1. (8) JO L 167, 22.6.2001, p. 10. (9) JO L 320, 28.11.1998, p. 54. (10) JO L 196, 2.8.2003, p. 7. (11) JO L 309, 25.11.2005, p. 15. (12) JO L 68, 15.3.2005, p. 49. (13) JO L 281, 23.11.1995, p. 31. Directivă astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1). (14) * Optsprezece luni de la data adoptării sale.