Rezoluţia Parlamentului European din 25 aprilie 2007 privind raportul de progrese din 2006 al Croaţiei (2006/2288(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere decizia Consiliului din 3 octombrie 2005 privind deschiderea negocierilor de aderare cu Croaţia,
– având în vedere raportul de progrese din 2006 al Croaţiei, publicat de Comisie la 8 noiembrie 2006 (SEC(2006)1385),
– având în vedere recomandările Comisiei parlamentare mixte UE-Croaţia din 3-4 octombrie 2006,
– având în vedere concluziile preşedinţiei Consiliului European din 14-15 decembrie 2006,
– având în vedere Rezoluţia sa din 13 decembrie 2006 referitoare la comunicarea Comisiei privind strategia de extindere şi principalele provocări 2006-2007(1),
– având în vedere recomandările Comisiei parlamentare mixte UE-Croaţia din 20-21 martie 2007,
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0092/2007),
A. întrucât Croaţia a continuat să înregistreze progrese importante în îndeplinirea criteriilor politice, economice şi referitoare la acquis şi ar trebui să fie felicitată pentru măsurile importante adoptate în multe domenii, în vederea adaptării legislaţiei sale în lumina procesului de evaluare,
B. întrucât, în cazul în care Croaţia rezolvă problemele rămase şi dezvoltă o capacitate administrativă adecvată, negocierile ar trebui să continue într-un ritm susţinut şi să conducă la aderarea la timp a Croaţiei la Uniunea Europeană, de îndată ce sunt îndeplinite toate criteriile şi negocierile sunt încheiate,
C. întrucât Croaţia ar trebui să depună toate eforturile pentru a realiza reformele necesare care să permită încheierea în timp util a negocierilor, astfel încât Parlamentul European să-şi dea avizul conform înainte de următoarele alegeri ale Parlamentului European, care vor avea loc în iunie 2009,
D. întrucât perspectivele de aderare ale Croaţiei au o dimensiune regională, deoarece reprezintă un indiciu evident că, în conformitate cu concluziile Consiliului European de la Salonic din 2003, viitorul tuturor ţărilor din Balcanii de Vest este cu adevărat în Uniunea Europeană, aşa cum s-a confirmat în numeroase rezoluţii ale Parlamentului European,
E. întrucât Croaţia susţine în mod hotărât aspiraţiile europene ale vecinilor săi,
F. întrucât extinderile anterioare au arătat că fiecare ţară ar trebui să fie apreciată în funcţie de propriile merite, că ritmul negocierilor de aderare ar trebui să fie dictat de respectarea efectivă a criteriilor de la Copenhaga şi că, de asemenea, gradul de respectare a acestora ar trebui să determine data finală a aderării,
G. întrucât Tratatul de la Nisa nu furnizează o bază adecvată pentru viitoare extinderi şi întrucât, prin urmare, elementele esenţiale ale Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa ar trebui să intre în vigoare până la sfârşitul lui 2008, pentru a crea condiţiile necesare pentru viitoare extinderi şi pentru a permite Uniunii să lucreze într-un mod mai eficient, mai transparent şi mai democratic, acest lucru fiind o condiţie prealabilă indispensabilă pentru viitoarele extinderi; întrucât, în plus, Comisia şi Consiliul trebuie să lucreze intens la crearea condiţiilor preliminare necesare extinderii - şi în mod particular pentru aderarea Croaţiei la UE,
H. întrucât Uniunea, şi nu ţările candidate, are responsabilitatea de a asigura capacitatea Uniunii Europene pentru aderări viitoare de succes,
I. întrucât procesul comun de evaluare s-a încheiat cu succes în octombrie 2006 şi, prin urmare, negocierile bilaterale cu Croaţia ar putea începe pornind de la aspecte specifice ale acquis-ului,
J. întrucât, până în prezent, au fost deschise şase capitole diferite ale acquis-ului şi alte două, cel privind ştiinţa şi cercetarea şi cel privind educaţia şi cultura au fost închise provizoriu,
K. întrucât Comisia a folosit deja criterii de evaluare în vederea monitorizării progreselor făcute de autorităţile croate în domenii cheie sensibile, precum politica în domeniul concurenţei, achiziţiile publice, libera circulaţie a capitalurilor, justiţie, libertate şi securitate, politica socială şi ocuparea forţei de muncă,
L. întrucât eforturile Croaţiei de a îndeplini criteriile de aderare trebuie susţinute şi însoţite de măsuri eficiente de punere în aplicare şi de mecanisme de monitorizare adecvate,
M. întrucât, reforma deplină a administraţiei publice, a sistemului judiciar şi a poliţiei reprezintă un element esenţial şi o condiţie necesară în vederea atingerii standardelor necesare pentru aderarea la UE,
N. întrucât o analiză minuţioasă şi obiectivă a istoriei recente a regiunii, o reconciliere adevărată între diferitele popoare şi bune relaţii de vecinătate pot contribui, în mod substanţial, la un veritabil proces de integrare europeană,
O. întrucât anchetarea crimelor de război şi reintegrarea refugiaţilor şi a persoanelor strămutate sunt elemente fundamentale ale procesului de reconciliere,
1. observă că Croaţia a înregistrat deja progrese importante în procesul de aderare la UE;
2. consideră că, în conformitate cu comunicarea Comisiei privind strategia de extindere şi principalele provocări 2006 -2007 (COM(2006)0649), Croaţia respectă, în continuare, criteriile politice de aderare şi că poate fi considerată o economie de piaţă funcţională care ar trebui să fie în măsură să facă faţă presiunilor şi forţelor de piaţă concurenţiale din cadrul Uniunii pe termen mediu, cu condiţia să pună în aplicare, în mod energic, programul său de reformă, pentru a înlătura actualele slăbiciuni importante cu care încă se confruntă;
3. felicită autorităţile croate pentru progresul rapid făcut în cadrul negocierilor de aderare, în special în adoptarea textelor legislative cheie în domenii esenţiale precum administraţia publică, administraţia instanţelor şi politica anticorupţie;
4. sprijină eforturile depuse de guvern şi de opoziţie, în pofida viitoarelor alegeri, pentru a lua deciziile necesare, deşi dificile câteodată, în special în domeniul politicii concurenţei şi ajutorului de stat şi subliniază faptul că de aceste decizii vor beneficia toţi cetăţenii croaţi;
5. solicită guvernului croat să îşi consolideze capacitatea de punere în aplicare a legilor transpuse din acquis-ul comunitar în legislaţia naţională în toate domeniile, mai ales în domeniul mediului;
6. în acest sens, îndeamnă autorităţile croate să ia în considerare în mod cuvenit îngrijorarea manifestată de comunităţile locale şi de opinia publică în legătură cu unele proiecte industriale controversate, care pot reprezenta o ameninţare la adresa mediului sau a sănătăţii publice şi le invită pe acestea să stabilească o procedură clară şi transparentă de informare şi consultare a tuturor părţilor interesate, nu numai a investitorilor;
7. în acest sens, invită guvernul croat să respecte pe deplin şi să pună în aplicare acte internaţionale precum Convenţia de la Aarhus şi să ratifice în cele din urmă Protocolul de la Kyoto, în conformitate cu cele mai recente strategii ale CE în domeniul mediului;
8. este îngrijorat de diminuarea sprijinului public pentru aderarea la UE în Croaţia şi salută faptul că guvernul şi opoziţia îşi unesc forţele pentru a explica publicului avantajele economice, politice, sociale şi culturale rezultate în urma procesului de aderare; invită Comisia să îşi intensifice propriile activităţi de informare cu privire la avantajele menţionate anterior;
9. subliniază necesitatea punerii în aplicare rapide şi eficiente a reformelor adoptate până în prezent în vederea modernizării în continuare a Croaţiei şi, prin urmare, în vederea consolidării şi stabilizării democraţiei şi a economiei de piaţă sociale; în această privinţă:
a)
observă că dispoziţiile din Acordul privind funcţia publică prin care se introduce transparenţă şi obiectivitate în numirea şi evaluarea funcţionarilor publici nu vor intra în vigoare înainte de următoarele alegeri; observă, în continuare, că această decizie ar putea crea impresia unei întârzieri în acest domeniu important şi, prin urmare, ar putea încuraja opinia conform căreia guvernul nu este suficient de hotărât pentru a reforma administraţia publică, cu toate că este deosebit de important pentru prezentul guvern să se pună capăt intervenţiei politice în serviciul public;
b)
ia notă de angajamentul ministrului croat al justiţiei privind raţionalizarea, în conformitate cu cele anunţate, a numărului de instanţe care operează în ţară, pentru a le face mai profesionale şi eficiente; reaminteşte ministrului că acest proces trebuie să se desfăşoare în paralel cu stabilirea unor proceduri şi criterii adecvate de numire şi evaluare a personalului judiciar, care să vizeze oferirea unor garanţii suficiente pentru o instanţă profesională şi independentă; salută, în această privinţă, înfiinţarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea de noi criterii generale pentru evaluarea judecătorilor şi modificarea Actului privind instanţele, care introduce obligaţia judecătorilor de a-şi declara averea şi posibilitatea transferării unor judecători către instanţe suprasolicitate; este convins de faptul că trebuie abordată în continuare problema reducerii întârzierii proceselor, promovând mecanisme alternative de soluţionare a litigiilor, în vederea realizării unui sistem judiciar eficient;
c)
salută faptul că Croaţia a cooperat pe deplin cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPIFI); este îngrijorat, totuşi, de faptul că, aşa cum au arătat hotărârile judecătoreşti recente, anchetarea efectivă a crimelor de război ar putea fi compromisă de ostilitatea manifestată la nivel local, de prejudecăţile pe care unii magistraţi încă le au faţă de cetăţenii care nu sunt de origine croată şi de protecţia insuficientă a martorilor împotriva intimidării; îndeamnă guvernul croat să continue să încurajeze şi să sprijine activ judecarea crimelor de război, indiferent de naţionalitatea autorilor acestora; este îngrijorat, de asemenea, de anumite iniţiative luate de către guvern, în special oferta sa de a acoperi cheltuielile de judecată ale generalilor de armată şi cererea sa de a acţiona în calitate de amicus curiae (prietenul judecătorului) în cazul proceselor aflate pe rol la TPIFI;
d)
este de părere că toate instituţiile şi părţile croate ar trebui să combată percepţia opiniei publice referitoare la TPIFI ca fiind o instituţie ostilă şi să facă cunoscut rolul Tribunalului în judecarea crimelor comise împotriva civililor croaţi;
e)
observă că există un cadru juridic adecvat cu privire la protecţia minorităţilor, precum şi un angajament demonstrat privind integrarea minorităţilor în sistemul politic; reaminteşte importanţa asigurării unei reprezentări adecvate a acestor minorităţi în serviciul civil, în forţele de poliţie şi în sistemul judiciar, precum şi a unui tratament egal în aspectele legate de proprietate şi cele economice; solicită dezvoltarea la toate nivelurile administraţiei de stat a unui plan concret de acţiune pentru realizarea unei reprezentări proporţionale a minorităţilor, în conformitate cu legea constituţională şi cu dispoziţiile pertinente de monitorizare;
f)
observă cu satisfacţie evoluţiile pozitive în ceea ce priveşte procesul de întoarcere a refugiaţilor şi a persoanelor strămutate; invită guvernul să încurajeze în continuare întoarcerea acestora, prin căutarea unor modalităţi echitabile, eficiente şi durabile de abordare a problemelor legate de locuinţe şi de locuri de muncă, deoarece acestea reprezintă principalele preocupări ale viitoarelor persoane returnate; solicită autorităţilor croate să garanteze serviciile de furnizare a apei şi electricităţii tuturor satelor în cauză;
g)
salută noul plan pe cinci ani al guvernului pentru rezolvarea problemei referitoare la asigurarea de locuinţe pentru foştii titulari de drepturi de închiriere în afara zonelor de interes statal special; în acest context, subliniază necesitatea punerii în aplicare imediate a noului plan de acţiune, în vederea rezolvării nevoilor urgente ale populaţiei implicate;
h)
şi în acest caz, invită autorităţile croate să prelungească termenul limită pentru recunoaşterea anilor de experienţă în ceea ce priveşte persoanele care au lucrat în aşa-numita "Republika Srspka Krajina" pe perioada conflictului şi să permită şi acestor persoane care nu sunt rezidente să solicite o astfel de recunoaştere; reaminteşte autorităţilor faptul că acesta ar fi un semn concret al voinţei Croaţiei de a depăşi sciziunile apărute în urma conflictului şi de a promova reconcilierea în ţară;
i)
constată cu plăcere creşterea economică constantă a Croaţiei, bazată pe un program de reformă ambiţios şi pe solide investiţii private şi speră că acest lucru se va concretiza în curând într-un număr crescut de locuri de muncă mai bune;
j)
reaminteşte autorităţilor croate că o economie de piaţă deschisă şi competitivă este o cerinţă fundamentală pentru aderarea la UE; le îndeamnă, prin urmare, să pună în aplicare mai serios şi cu promptitudine obiectivele stabilite privind vânzarea participaţiilor de stat minoritare şi majoritare din cadrul companiilor şi reducerea subvenţiilor de stat, în special în sectorul construcţiilor navale şi în cel siderurgic; consideră că ar trebui făcute eforturi în vederea deschiderii pieţei croate pentru investitorii străini şi furnizorii de servicii precum şi a plasării acestora la acelaşi nivel cu operatorii naţionali; cere Croaţiei să autorizeze, utilizând în integralitate şi cu promptitudine procedurile sale existente, achiziţiile de proprietăţi imobiliare de către cetăţenii UE, cu excepţia zonelor interzise; reaminteşte faptul că obiectivele de mai sus sunt deja prevăzute în Acordul de stabilitate şi asociere cu Croaţia;
k)
invită guvernul croat să-şi consolideze capacitatea administrativă, pentru a beneficia într-o mare măsură de Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare;
10. laudă Croaţia pentru rolul pozitiv şi important pe care îl joacă în sud-estul Europei şi salută în această privinţă activităţile guvernului croat în calitatea sa actuală de preşedinte în exerciţiu al Procesului de cooperare în sud-estul Europei; invită Croaţia şi statele învecinate să rezolve definitiv toate problemele nesoluţionate legate de frontiere;
11. îndeamnă în special guvernul croat şi sloven să exploateze toate oportunităţile disponibile pentru a ajunge la un acord asupra tuturor chestiunilor restante legate de frontiere, având în vedere acordurile încheiate până acum şi concluziile Consiliului European din 17-18 iunie 2004 şi le invită să se abţină de la orice acţiune unilaterală care ar putea compromite un astfel de acord;
12. solicită să se recurgă la serviciile unei părţi terţe în cazul conflictelor deschise la frontieră pentru care nu se pot găsi soluţii la nivel bilateral cu ţările învecinate;
13. invită Comisia să încurajeze şi să susţină, în continuare, un adevăr şi un proces de reconciliere la scară largă, în Croaţia şi în toată regiunea Balcanilor de Vest, şi să includă şi alte ţări învecinate, dacă este cazul; este ferm convins că acest proces ar trebui să implice societatea civilă, actorii politici şi personalităţile culturale şi să pună bazele păcii şi stabilităţii durabile în regiune; consideră că acest proces de reconciliere trebuie să vizeze mai ales tinerii şi că acesta ar trebui să includă o revizuire aprofundată a manualelor şi programelor şcolare pentru studiile de istorie;
14. încurajează în acest sens toate eforturile făcute de societatea civilă croată pentru a angaja publicul larg în dezbateri şi pentru a spori gradul de sensibilizare a acestuia la istoria recentă a Balcanilor de vest; subliniază faptul că organizaţiile non-guvernamentale croate reprezintă un element fundamental şi indispensabil al unei veritabile societăţi pluraliste; invită guvernul croat să sprijine educaţia în domeniul istoriei recente, care favorizează înţelegerea reciprocă;
15. invită noile state membre să joace un rol activ în evoluţia Croaţiei în vederea aderării, permiţându-i să beneficieze de experienţa lor în privinţa reformelor;
16. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi Guvernului şi Parlamentului Croaţiei.