Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată "Finanţele publice în UEM 2006 – primul an al Pactului de stabilitate şi de creştere revizuit" (COM(2006)0304),

–   având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Stockholm din 23-24 martie 2001, prin care se solicită o revizuire periodică a viabilităţii pe termen lung a finanţelor publice, inclusiv a dificultăţilor pe care le va crea evoluţia demografică,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice în UE (COM(2006)0574),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1056/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(1),

–   având în vedere Raportul Comisiei cu privire la convergenţă din decembrie 2006 (COM(2006)0762),

–   având în vedere recomandările Comisiei privind programele de stabilitate şi convergenţă ale statelor membre pentru perioada 2006-2007,

–   având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 22 şi 23 martie 2005 privind revizuirea Pactului de stabilitate şi de creştere,

–   având în vedere Comunicările Comisiei referitoare la cel de-al doilea raport privind pregătirile practice pentru viitoarea extindere a zonei euro (COM(2005)0545) şi Declaraţia anuală privind zona euro din 2006 (COM(2006)0392),

–   având în vedere Rezoluţiile sale din 1 iunie 2006 privind extinderea zonei euro(2) şi din 14 noiembrie 2006 privind raportul anual pe 2006 al zonei euro(3),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (A6-0076/2007),

A.   întrucât statele membre trebuie să îşi menţină deficitul bugetar la sub 3 % din PIB, în conformitate cu dispoziţiile care stau la baza monedei unice, şi întrucât această cerinţă a fost sistematic încălcată; întrucât, ori de câte ori deficitul bugetar este mai mare de 3%, această depăşire poate fi judecată mai favorabil dacă este combinată cu o creştere economică ridicată şi cu o rată a datoriei în scădere (cu excepţia veniturilor din privatizări), aducând, de asemenea, deficitul anual la sub 3% pe termen mediu,

B.   întrucât, prin avertizările sale recente referitoare la problema deficitului, OCDE invită statele membre să îşi concentreze eforturile în direcţia realizării de reforme pentru consolidarea progresului economic prin restabilirea folosirea refacerii economice pentru reducerea deficitului bugetar şi prin creşterea competitivităţii pieţelor muncii,

C.   întrucât rata medie a datoriei în zona euro a fost de 70,6% în 2005 şi de aproximativ 69,4% în 2006 şi se estimează că va scădea la 68% în 2007; întrucât diferenţa dintre cea mai scăzută şi cea mai ridicată rată a datoriei a depăşit 100 puncte procentuale din PIB atât în 2005, cât şi în 2006, şi se aşteaptă menţinerea aceleiaşi diferenţe şi în 2007; întrucât aceste cifre continuă să fie mult mai ridicate decât valoarea de referinţă de 60% a ponderii datoriei interne în PIB, unul din cei doi piloni ai Pactului de stabilitate şi de creştere (PSC),

D.   întrucât rata medie a deficitului pentru zona euro a fost de -2,6 % în 2005 şi de aproximativ -2,0% în 2006 şi se estimează că aceasta va scădea la -1,5% în 2007; întrucât coeficientul de variaţie a ratei deficitului s-a apropiat de 9 puncte procentuale în 2005 şi în 2006 şi se estimează că va scădea la aproximativ 7 puncte procentuale în 2007,

E.   întrucât rata medie de creştere a PIB în zona euro a fost de 1,4 % în 2005, de aproximativ 2,8% în 2006 şi se estimează că va fi de 2,1 % în 2007; întrucât coeficientul de variaţie a ratei de creştere în 2005 şi în 2006 a fost de aproximativ 5 puncte procentuale şi se estimează că va rămâne la aproximativ 5 puncte procentuale în 2007; întrucât aceste rate de creştere sunt în mod evident mai mici decât cele din alte zone ale lumii,

F.   întrucât rata medie a şomajului în zona euro a fost de 8,6 % (12 600 000) în 2005 şi a scăzut la 8,1 % (11 900 000) în 2006; întrucât se estimează că rata şomajului va scădea la 7,7 % (11 500 000) în 2007 şi întrucât scăderea prognozată arată că reducerea deficitului intensifică activitatea economică şi reduce şomajul,

G.   întrucât cheltuielile legate de îmbătrânirea populaţiei se estimează că vor creşte cu 4% din PIB până în anul 2050; întrucât, în unele state membre, cheltuielile publice legate de îmbătrânirea populaţiei vor creşte, prin urmare, cu 5% până la 13% din PIB, ceea ce va induce o presiune enormă asupra viabilităţii finanţelor publice ale acestor state, în timp ce creşterea se estimează că va scădea de la 2,4 % în perioada 2004-2010 la 1,9 % în perioada 2011-2030 şi apoi la numai 1,2 % în perioada 2031-2050; întrucât reducerea creşterii economice şi creşterea nivelului de cheltuieli legate de îmbătrânirea populaţiei pot pune în pericol bunăstarea economică şi socială a cetăţenilor europeni şi coeziunea socială a societăţilor noastre şi pot induce o presiune de dezintegrare la nivelul instituţiilor europene şi al politicilor comune,

H.   întrucât Comisia şi BCE evaluează bienal modul în care toate statele membre care beneficiază de derogare îndeplinesc criteriile de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro,

Bilanţul PSC revizuit

1.   reaminteşte că obiectivul principal al PSC este acela de a asigura poziţii bugetare care sunt aproape de sold sau în excedent bugetar pe termen mediu şi durabilitatea şi stabilitatea finanţelor publice, ceea ce este esenţial din perspectiva viitoarelor provocări de natură demografică;

2.   salută faptul că o bună parte dintre statele membre au depus un efort considerabil în încercarea de a-şi îndeplini obligaţiile cu privire la PSC; subliniază totuşi că este încă prea devreme pentru o evaluare a rezultatelor obţinute în urma intrării în vigoare a revizuirii PSC;

3.   împărtăşeşte îngrijorarea Comisiei privind implementarea componentei preventive a PSC, în special în ceea ce priveşte acele state membre care nu au reuşit încă să-şi echilibreze finanţele publice;

4.   se teme că forma revizuită a PSC, în special componenta sa de corecţie, dacă nu este aplicată în mod riguros, atrage riscul unor deficite publice ridicate şi persistente, ceea ce ar putea constitui o ameninţare serioasă la adresa echilibrului finanţelor publice şi a gradului de ocupare a forţei de muncă;

5.   subliniază faptul că poziţia statelor membre faţă de PSC revizuit va fi, în final, decisivă pentru succesul sau eşecul PSC; avertizează asupra faptului că o eventuală viitoare revizuire ar avea puţine şanse de a fi acceptată de către public sau de către actorii economici;

6.   este îngrijorat de faptul că diferiţii coeficienţi de variaţie între statele membre în ceea ce priveşte deficitul, datoria şi creşterea se pot accentua, ceea ce ar conduce la subminarea monedei unice, stoparea creşterii economice şi reducerea perspectivelor de ocupare a forţei de muncă; încurajează statele membre să pună în aplicare politici economice coordonate menite să diminueze diferenţele constatate şi să conducă la o convergenţă sporită în direcţia unor niveluri mai scăzute ale deficitului şi datoriei şi către o creştere mai mare;

7.   îşi exprimă îngrijorarea cu privire la ritmul scăzut de reducere a datoriei publice în anumite state membre; se opune procedurilor fără finalitate sau rezultat şi, prin urmare, îndeamnă Consiliul şi Comisia să acţioneze în mod rapid şi decisiv; sugerează să se menţină credibilitatea procedurii deficitului excesiv şi un standard unic pentru evaluarea statelor membre;

8.   se întreabă în ce măsură creşterea europeană ar putea fi ciclică şi atrage atenţia asupra necesităţii de a se majora potenţialul de creştere al Uniunii Europene ca mijloc de a crea locuri de muncă; reaminteşte statelor membre că o creştere economică sporită şi un nivel mai ridicat de ocupare a forţei de muncă pot conduce la o creştere semnificativă a veniturilor din impozite, ceea ce ar reduce riscul unui deficit excesiv şi ar permite diminuarea substanţială a nivelului datoriei publice;

9.   subliniază că nerespectarea PSC poate, în final, submina politica monetară comună şi accentua presiunea pentru creşterea ratelor dobânzii; subliniază faptul că existenţa unei Bănci Centrale Europene independente este esenţială pentru menţinerea stabilităţii preţurilor, creându-se astfel condiţii pentru politicile economice care să contribuie la atingerea unor niveluri ridicate de creştere economică şi de ocupare a forţei de muncă;

10.   consideră, prin urmare, că este necesar ca statele membre să îşi adapteze de urgenţă politicile fiscale la cerinţele politicii economice şi monetare comune, în vederea creşterii nivelului de bunăstare a cetăţenilor europeni şi că ar trebui aplicate un calendar şi un cadru bugetar comune pentru toate statele membre;

11.   salută faptul că PSC revizuit permite realizarea programelor de reformă cu termene realiste şi obiective bugetare pe termen mediu;

12.   recunoaşte că existenţa unor programe de reformă adaptate nevoilor statelor membre ar permite o mai bună aplicare a componentei preventive a PSC;

13.   regretă faptul că statele membre nu valorifică suficient situaţia lor economică pozitivă pentru a pune în aplicare reforme structurale semnificative care ar spori eficienţa pieţelor de bunuri, servicii, forţă de muncă şi capital şi care ar asigura, pe termen lung, consolidarea fiscală, creşterea economică şi un nivel mai ridicat de ocupare a forţei de muncă;

Provocări viitoare

14.   reaminteşte că PSC este principalul şi cel mai puternic instrument pentru coordonarea politicilor economice în cadrul Uniunii Europene; subliniază faptul că, atât timp cât PSC este aplicat în mod coerent şi hotărât, politicile economice vor continua să conducă spre o mai mare creştere economică şi un nivel mai ridicat de ocupare a forţei de muncă;

15.   este îngrijorat de previziunile Comisiei care indică o creştere dramatică a nivelului cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei, în condiţiile în care previziunile de creştere pe termen lung indică un declin al acesteia, ceea ce va crea, în mod inevitabil, o presiune enormă asupra viabilităţii finanţelor publice ale statelor membre;

16.   este îngrijorat de faptul că şase state membre sunt considerate ca fiind expuse unui risc important în ceea ce priveşte viabilitatea pe termen lung a finanţelor lor publice ca urmare a impactului bugetar al îmbătrânirii populaţiei, în vreme ce se consideră că alte zece state membre se confruntă cu un risc mediu şi doar nouă state membre cu un risc scăzut;

17.   solicită în mod insistent soluţionarea acestei provocări majore de natură bugetară în cadrul UE; reaminteşte faptul că reducerea datoriei publice ar trebui accelerată în perioadele de creştere economică, evitându-se măsurile prociclice şi aplicându-se reforme structurale şi fiscale în vederea îmbunătăţirii rezultatelor economice ale statelor membre; încurajează statele membre să profite de actuala relansare a economiei pentru a efectua reformele necesare în piaţa forţei de muncă şi în sectorul serviciilor şi pentru a reduce sarcina administrativă care apasă pe întreprinderi; consideră că este încă loc - şi este şi nevoie - de o mai puternică accelerare a activităţii de investiţii şi solicită aşadar reforme structurale şi măsuri suplimentare capabile să îmbunătăţească în mod durabil climatul investiţional şi să stimuleze investiţiile;

18.   solicită reorientarea cheltuielilor publice către acumularea de capital fizic şi uman şi înspre crearea de parteneriate public-privat în domenii cum ar fi inovarea, energiile regenerabile, educaţia şi formarea profesională, cercetarea, tehnologiile informaţiei, reţelele de telecomunicaţii şi de transport;

19.   salută faptul că previziunile făcute de statele membre pentru 2007 şi 2008 au inclus reducerea deficitului cu 0,5% din PIB prevăzută de PSC revizuit; împărtăşeşte îngrijorarea Comisiei cu privire la faptul că ajustarea structurală anuală medie în 2006 nu atinge acest nivel; este convins că, având în vedere perspectivele economice favorabile, există posibilitatea ca ajustarea structurală să depăşească, în majoritatea statelor membre, valoarea de 0,5 % recomandată;

20.   îndeamnă statele membre să evite previziunile bugetare lipsite de fundament, precum şi măsurile excepţionale şi temporare şi contabilitatea creativă; recomandă Consiliului să se asigure că statele membre care înregistrează o datorie publică ce nu poate fi susţinută declară orice datorie publică nouă fie neconstituţională, fie ilegală până în 2015, aplicând astfel cele mai bune practici din anumite state membre şi regiuni ale UE; recomandă Comisiei să elaboreze un studiu asupra celor mai bune practici cu privire la organizarea statistică a raportării datelor fiscale şi la contabilitatea activelor şi pasivelor publice din statele membre;

21.   salută recentele acorduri ale Eurogrupului de a dezbate împreună previziunile bugetare pentru a stabili ex ante strategia fiscală adecvată pentru exerciţiul financiar ulterior şi este convins că, în cadrul Parlamentului European împreună cu reprezentanţii parlamentelor naţionale, ar trebui să se desfăşoare o dezbatere publică privind aceste previziuni;

22.   recomandă să se studieze oportunitatea stabilirii unui calendar uniform al procedurilor bugetare pe tot teritoriul Uniunii Europene, concomitent cu prelungirea planificării bugetare peste actualul interval de un an; consideră că planificarea bugetară a statelor membre trebuie să se bazeze pe ipoteze uniforme cu privire la principalii parametri economici care ar urma să fie stabiliţi şi evaluaţi de o manieră uniformă pe tot cuprinsul Uniunii Europene;

23.   solicită statelor membre să prezinte Comisiei date statistice de înaltă calitate pentru a permite compararea deficitului public şi a datoriei publice; încurajează Comisia să verifice cu stricteţe calitatea datelor statistice transmise de către statele membre; solicită insistent Comisiei să ia orice măsură necesară, inclusiv măsuri de penalizare, pentru a se asigura că statele membre furnizează date statistice de înaltă calitate, fiabile, uniforme şi comparabile, care includ toate elementele de pasiv prezente şi viitoare (precum pensiile şi cheltuielile de sănătate); invită Comisia să-şi finalizeze munca rapid;

24.   este de acord cu Comisia în ceea ce priveşte faptul că existenţa unor instituţii independente şi a unor reguli specifice privind echilibrul bugetar poate avea o influenţă pozitivă asupra obiectivelor pe termen mediu ale statelor membre şi asupra stabilităţii pe termen lung a echilibrului finanţelor publice;

25.   observă că, în ultimul raport cu privire la convergenţă din decembrie 2006, Comisia consideră că majoritatea statelor evaluate au făcut progrese, dar că, în prezent, nici unul nu întruneşte condiţiile necesare pentru adoptarea monedei euro;

26.   reaminteşte că criteriile de la Maastricht, în raport cu care Comisia îşi efectuează evaluarea, trebuie aplicate în mod unitar, adică, în situaţii deosebite, neîngreunând intrarea statelor membre în zona euro, dar nici interpretând criteriile de o manieră indulgentă;

27.   încurajează Comisia să studieze avantajele înfiinţării unor organisme naţionale independente care să stabilească nivelul anual al deficitului în concordanţă cu obiectivul pe termen mediu de a elabora un buget echilibrat;

28.   salută eforturile Consiliului şi ale Comisiei de a îmbunătăţi organizarea statistică a raportării datelor fiscale, recomandând statelor membre aplicarea unor standarde unitare la nivelul UE în ceea ce priveşte institutele de statistică, care să includă principii de independenţă profesională, confidenţialitatea, fiabilitatea şi pertinenţa datelor şi dotarea institutelor de statistică cu resursele adecvate, precum şi sporirea drepturilor de monitorizare ale Comisiei;

29.   consideră că sunt posibile îmbunătăţiri în ceea ce priveşte contabilitatea activelor publice şi a pasivelor implicite, în sensul sporirii transparenţei şi comparabilităţii şi al furnizării unei baze mai solide pentru luarea deciziilor; consideră că ar fi necesară o iniţiativă a Comisiei în acest domeniu;

30.   deplânge lipsa de coordonare a politicilor din zona euro, atrage atenţia asupra divergenţelor de politică fiscală dintre statele membre din zona euro şi îşi exprimă îngrijorarea cu privire la potenţialele efecte antagoniste ale acestei lipse de coordonare; încurajează studierea în continuare a diferitelor tipuri şi măsuri de reformă macroeconomică şi structurală şi a modului în care acestea interacţionează şi se influenţează reciproc în diferite faze ale ciclului economic, în vederea identificării celor mai bune mijloace de consolidare a finanţelor publice, concomitent cu realizarea Strategiei de la Lisabona;

o
o   o

31.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 174, 7.7.2005, p. 5. (2) JO C 298 E, 8.12.2006, p. 249. (3) Texte adoptate, P6_TA(2006)0485.