Parlamentul European,

–   având în vedere raportul Comisiei independente pentru examinarea chestiunii uciderii jurnaliştilor şi activiştilor, prezidată de judecătorul Jose Melo (Comisia Melo), dat publicităţii la 22 februarie 2007,

–   având în vedere raportul preliminar al lui Philip Alston, Raportor special al ONU în materie de execuţii extrajudiciare, sumare sau arbitrare,

–   având în vedere declaraţia din 12 martie 2007 a Raportorului special al ONU, Martin Schenin, privind promovarea şi protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în lupta împotriva terorismului,

–   având în vedere angajamentele guvernului filipinez faţă de comunitatea internaţională, luate înaintea alegerii sale în cadrul Consiliului ONU privind drepturile omului,

–   având în vedere Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din 1984, ratificată de Filipine la 18 iunie 1986, precum şi Primul şi Al doilea Protocol Facultativ la aceasta, care permit plângerile individuale şi, respectiv, vizitele în centrele de detenţie de către organismele independente,

–   având în vedere Convenţia internaţională ONU privind protecţia tuturor persoanelor împotriva dispariţiilor forţate din 2006,

–   având în vedere alegerile locale şi pentru Congres din Filipine programate pentru 14 mai 2007 şi misiunea de observare a UE,

–   având în vedere declaraţia comună din 15 martie 2007 a celor doi preşedinţi celei de-a 16-a Reuniune Ministerială EU-ASEAN,

–   având în vedere Reuniunea Asia - Europa (ASE) la nivel de miniştri de externe programată pe 28 şi 29 mai 2007 la Hamburg,

–   având în vedere declaraţia Preşedinţiei în numele Uniunii Europene din 26 iunie 2006, privind abolirea totală a pedepsei cu moartea în Filipine,

–   având în vedere Documentul de strategie al Comisiei Europene şi Programul orientativ naţional 2005-2006 referitor la Filipine,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind Filipine,

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât în ultimii ani numărul omorurilor din motive politice a crescut spectaculos în Filipine, iar situaţia drepturilor omului în această ţară este extrem de îngrijorătoare,

B.   întrucât organizaţia locală pentru drepturile omului, Karapatan, a înregistrat, începând cu 2001, 180 de dispariţii forţate şi peste 800 de asasinate, la originea cărora s-a aflat cel mai frecvent un necunoscut înarmat,

C.   întrucât majoritatea victimelor - membri ai partidelor de opoziţie, clerici, lideri ai comunităţilor, ţărani, jurnalişti, avocaţi, activişti pentru drepturile omului, sindicalişti sau simpli martori ai execuţiilor extrajudiciare - au fost acuzate de către reprezentanţii guvernului că fac parte din organizaţii care acoperă grupuri armate ilegale şi "terorişti",

D.   întrucât Preşedintele Republicii filipine, doamna Gloria Macapagal-Arroyo a numit o mai-sus menţionata Comisie Melo pentru a examina chestiunea şi a instituit un grup operativ de poliţie la nivel naţional (Grupul operativ Usig) pentru a ancheta rapid asupra execuţiilor şi a urmări vinovaţii,

E.   întrucât atât concluziile Comisiei Melo, cât şi rezultatele anchetelor Raportorului Special ONU privind execuţiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare relevă implicarea Forţelor armate ale Filipinei (FAF) în aceste omoruri şi întrucât atacurile s-au soldat rareori cu acuzarea, arestarea sau urmărirea vinovaţilor,

F.   întrucât recomandările Comisiei Melo se referă la: crearea unei agenţii civile independente de anchetă, care să emită mandate şi să execute arestări; formarea procurorilor; crearea de instanţe speciale, competente în astfel de cazuri; consolidarea programului de protecţie a martorilor; creşterea capacităţilor de anchetă ale poliţiei; orientarea şi formarea forţelor de securitate,

G.   întrucât, în urma recomandărilor Comisiei Melo, Preşedintele Arroyo a elaborat un plan în şase puncte pentru a opri execuţiile extrajudiciare, care include ordinul ca Ministerul Justiţiei să extindă şi să consolideze programul de protecţie a martorilor; a cerut Curţii Supreme să creeze instanţe speciale pentru judecarea celor acuzaţi de asasinate pe motive politice sau ideologice; a solicitat FAF să elaboreze un nou document privind responsabilitatea comandamentului, iar Ministerului Justiţiei şi Ministerului Apărării Naţionale să-şi coordoneze acţiunile cu cele ale Comisiei Melo pentru drepturile omului; şi a ordonat Ministerului Afacerilor Externe să prezinte o cerere oficială Uniunii Europene, Spaniei, Finlandei şi Suediei pentru a trimite anchetatori care să asiste Comisia Melo,

H.   întrucât recentele măsuri antiterorism adoptate de către guvern dau naştere unei serioase îngrijorări privind posibilele încălcări ale drepturilor omului în privinţa persoanelor aflate în detenţie în temeiul acestei legi,

1.   îşi exprimă grava îngrijorare cu privire la creşterea numărului de asasinate politice intervenite în ultimii ani în Filipine, precum şi la rolul FAF în perpetuarea acestor asasinate; face apel la autorităţile filipineze pentru a efectua anchetele necesare în timp util şi de o manieră transparentă, precum şi pentru a-i aduce pe cei răspunzători în faţa justiţiei;

2.   condamnă cu maximă fermitate asasinarea doamnei Siche Bustamante-Gandinao, o activistă devotată pentru drepturile omului, care a fost ucisă la câteva zile după ce a depus mărturie în faţa Raportorului Special ONU privind execuţiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că poliţia nu a efectuat nici o anchetă în acest caz important;

3.   consideră că adoptarea Actului privind securitatea persoanelor 2007, care va intra în vigoare în iulie 2007, riscă să crească şi mai mult numărul încălcărilor drepturilor omului de către forţele de securitate, întrucât el va permite arestarea fără mandat şi detenţia arbitrară pe o perioadă de până la trei zile; solicită, referitor la aceasta, guvernului filipinez să introducă măsuri concrete de protecţie pentru a evita abuzurile în materie de drepturile omului ce pot rezulta din aplicarea acestei legi;

4.   denunţă atacurile împotriva grupurilor legale de opoziţie şi solicită autorităţilor să pună capăt acuzaţiilor aduse grupurilor paşnice de opoziţie, de colaborare cu grupuri armate ilegale;

5.   salută instituirea Comisiei Melo şi recomandările sale, crearea Grupului operativ Usig şi declaraţia Preşedintelui Arroyo din 30 ianuarie 2007, conform căreia, ca un prim pas, ea nu va tolera nici o încălcare a drepturilor omului;

6.   solicită guvernului filipinez să adopte măsurile necesare pentru încetarea intimidărilor şi hărţuirilor sistematice a martorilor din procesele asasinatelor şi să asigure o protecţie reală a acestora; subliniază, de asemenea, necesitatea încetării incitării la violenţă din partea anumitor grupuri politice sau ale societăţii civile, precum şi necesitatea reinstaurării unor mecanisme normale de stabilire a răspunderii pentru a detecta abuzurile guvernului; solicită în mod special Ombudsmanului din Filipine, în această privinţă, să-şi ia în serios rolul constituţional şi să reacţioneze la execuţiile extrajudiciare atribuite unor reprezentanţi ai autorităţilor;

7.   consideră că programul în şase puncte al guvernului este un element pozitiv din perspectiva încetării asasinatelor politice; subliniază, cu toate acestea, faptul că guvernul filipinez trebuie să dea dovadă de o angajare reală în direcţia anchetării acestor asasinate şi de disponibilitatea de a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei, inclusiv pe cei care sunt reprezentaţi ai forţelor de securitate; observă că, până în prezent, majoritatea anchetelor poliţiei au fost viciate;

8.   salută semnarea de către Preşedintele Arroyo, la 24 iunie 2006, a legii de abolire a pedepsei cu moartea în Filipine (Actul nr.9346 sau Actul de interzicere a impunerii pedepsei cu moartea în Filipine); solicită, de asemenea, autorităţilor filipineze să ratifice recent adoptata Convenţie ONU privind dispariţiile forţate şi să adopte legislaţia de punere în aplicare;

9.   îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că climatul de impunitate are un impact distructiv asupra încrederii populaţiei în statul de drept şi cu privire la faptul că asasinatele creează un mediu în care poporul filipinez nu se poate simţi liber să-şi exercite dreptul de liberă expresie şi asociere politică;

10.   cere Preşedintelui Arroya să ia măsuri imediate pentru a preveni riscul unei noi escaladări a violenţei înainte şi în timpul viitoarelor alegeri;

11.   solicită guvernului filipinez să garanteze securitatea celor care cer redistribuirea pământurilor în conformitate cu Programul de reformă agrară extinsă şi să accelereze aplicarea programului de reformă agrară în vederea eliminării unei cauze fundamentale a violenţei politice;

12.   salută faptul că Comisia Europeană a anunţat că se va alătura eforturilor guvernului filipinez în privinţa anchetării execuţiilor extrajudiciare, trimiţând o echipă de experţi;

13.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Consiliului ONU privind drepturile omului, guvernelor statelor membre ale ASEAN şi guvernului şi parlamentului filipinez.