Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată "O punte spre serviciile de bandă largă" (COM(2006)0129),

–   având în vedere Raportul Forumului privind separaţia digitală, din 15 iulie 2005, privind accesul la sistemele de bandă largă şi asistenţa publică în zonele defavorizate,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliul European de primăvară intitulat "Punerea în aplicare a noii strategii de la Lisabona pentru creştere economică şi locuri de muncă: Un an de realizări" (COM(2006)0816),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată "Conectarea Europei la mare viteză: recentele progrese din domeniul comunicaţiilor electronice" (COM(2004)0061),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind reexaminarea cadrului de reglementare al Uniunii Europene pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (COM(2006)0334),

–   având în vedere Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva-cadru)(1),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată "i2010 - o societate informaţională europeană pentru creştere economică şi dezvoltare" (COM(2005)0229),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată "i2010 - primul raport anual privind societatea informaţională europeană" (COM(2006)0215),

–   având în vedere Decizia nr. 854/2005/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 privind elaborarea unui program comunitar multianual de promovare a utilizării în condiţii de mare siguranţă, a Internetului şi a noilor tehnologii on-line(2),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat "Linii directoare privind criteriile şi modalităţile de punere în aplicare a fondurilor structurale in sprijinul comunicaţiilor electronice"(SEC(2003)0895),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, intitulată "O abordare din perspectiva pieţei a gestionării spectrului de frecvenţe în Uniunea Europeană" (COM(2005)0400),

–   având în vedere hotărârea Tribunalului de Primă Instanţă din 30 ianuarie 2007 în cauza France Télécom SA c. Comisiei (T-340/03) de a respinge în totalitate recursul France Télécom SA cu privire la decizia Comisiei din 2003 referitoare la preţurile excesive ale serviciilor de acces la internet bazate pe ADSL pentru publicul larg,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European, intitulată "O politică europeană prospectivă în domeniul spectrului de frecvenţe radio: al doilea raport anual" (COM(2005)0411),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 14 martie 2006 privind Societatea informaţională europeană pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă(3) , Rezoluţia din 1 decembrie 2005 privind reglementarea şi pieţele pentru comunicaţii electronice din Europa 2004(4) şi Rezoluţia din 23 iunie 2005 privind societatea informaţională(5),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, avizele Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, al Comisiei pentru dezvoltare regională şi al Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0193/2007),

A.   întrucât apariţia internetului şi a tehnologiei de bandă largă au transformat economia globală, au integrat regiunile şi ţările, au creat o paradigmă dinamică în care cetăţenii, indiferent de locul în care trăiesc, au posibilităţi pe care nu le-au mai avut niciodată în ceea ce priveşte informaţia, comunicarea, influenţa, participarea, consumul, viaţa profesională şi spiritul antreprenorial;

B.   întrucât banda largă va servi la consolidarea integrării şi a coeziunii în cadrul UE;

C.   întrucât orientările strategice comunitare în materie de coeziune pentru perioada 2007-2013 stabilesc ca prioritate asigurarea disponibilităţii infrastructurilor TIC şi a serviciilor conexe acolo unde piaţa nu reuşeşte să le furnizeze la un cost rezonabil şi la un nivel suficient pentru a asigura serviciile solicitate, în special în zonele izolate şi rurale şi în noile state membre;

D.   întrucât valoarea internetului şi a tehnologiei de bandă largă creşte exponenţial cu fiecare nou utilizator, ceea ce este esenţial dacă Europa va deveni o societate avansată bazată pe cunoaştere; întrucât realocarea spectrului oferă posibilitatea de a include zonele cu acoperire slabă în societatea digitală;

E.   întrucât cei 500 de milioane de cetăţeni care joacă un rol important pe piaţa internă a UE, reprezintă o masă critică unică din punct de vedere global, necesară în vederea dezvoltării noilor servicii inovatoare, corolarul din care decurge o extindere a oportunităţilor la nivelul Uniunii Europene; întrucât acest lucru evidenţiază beneficiul european comun, ce derivă din accesul tuturor la banda largă;

F.   întrucât în hotărârea sa menţionată mai sus din cauza France Télécom SA c. Comisiei, Tribunalul de Primă Instanţă a susţinut că natura creşterii rapide a sectorului de bandă largă nu a împiedicat aplicarea regulilor concurenţei;

G.   întrucât numărul liniilor de bandă largă s-a mărit de aproape două ori, iar numărul abonaţilor la serviciile de bandă largă s-a mărit de aproape patru ori în ultimii trei ani; întrucât aceste progrese au fost determinate de piaţă şi sunt accentuate de jocul concurenţei, subliniindu-se, astfel, importanţa de a nu perturba piaţa;

H.   întrucât în statele membre în care există o concurenţă mai intensă pe piaţa de bandă largă, precum şi concurenţă între diferitele tehnologii, serviciile de profil au un grad mai mare de acoperire şi pătrundere;

I.   întrucât serviciile on-line, ca de exemplu guvernarea electronică, sănătatea electronică, învăţarea electronică şi achiziţiile electronice, pot deveni complete şi pot consolida coeziunea doar dacă sunt puse în totalitate la dispoziţia cetăţenilor UE şi a comunităţii de afaceri, prin intermediul conexiunilor de bandă largă;

J.   întrucât conexiunile de bandă largă pot contribui la un sistem de sănătate mult mai sofisticat şi complet, prin utilizarea diagnosticării şi a vindecării la distanţă în regiunile mai puţin dezvoltate;

K.   întrucât conexiunile de bandă largă pot contribui la un sistem mult mai sofisticat şi complet de educaţie, prin furnizarea serviciilor de învăţământ la distanţă în regiunile fără o infrastructură şcolară satisfăcătoare;

L.   întrucât conexiunile în bandă largă la cele mai mici viteze nu mai sunt suficiente pentru utilizarea funcţională a serviciilor de internet şi a conţinutului video, care devin tot mai exigente;

M.   întrucât dezvoltarea rapidă a serviciilor şi a conţinutului de internet creează nevoia stabilirii unor conexiuni de bandă largă cu viteză mare;

N.   întrucât gradul de pătrundere a serviciilor de bandă largă nu a fost acelaşi în toate statele membre şi în toate regiunile Uniunii; întrucât disponibilitatea acestui serviciu în zonele inaccesibile (insule, zone montane etc.) şi în zonele rurale rămâne limitată datorită costului ridicat al serviciilor şi reţelelor de conectare în bandă largă; întrucât nivelul scăzut al cererii în afara centrelor metropolitane ale UE reprezintă investiţii mai mici şi ar putea descuraja furnizorii de servicii de bandă largă, dată fiind lipsa de oportunităţi de afaceri;

O.   întrucât persistă o discrepanţă considerabilă în ceea ce priveşte pătrunderea serviciilor de bandă largă între centrele urbane şi zonele izolate şi între vechile state membre şi cele noi; întrucât acest aspect evidenţiază nevoia de dezvoltare a tehnologiei, precum şi cea de a oferi noilor operatori o mai bună posibilitate de a pătrunde pe piaţă şi în scopul elaborării de noi strategii clare pentru creşterea vitezei de inovaţie, făcând astfel posibil ca zonele rurale şi ţările rămase în urmă să recupereze mai uşor timpul pierdut;

P.   întrucât, în vederea îmbunătăţirii accesului grupurilor dezavantajate din punct de vedere social, ar trebui prevăzute măsuri de formare profesională şi sprijin pentru a asigura egalitatea de şanse;

Q.   întrucât accesul funcţional la serviciile de bandă largă este important pentru toţi utilizatorii din Comunitate, indiferent de poziţia fizică geografică a acestora;

R.   întrucât punerea în aplicare în mod corect şi în timp util a actualului cadru constituie o condiţie preliminară pentru o piaţă competitivă şi inovatoare a serviciilor de comunicare electronică; întrucât procedurile pentru modificarea şi punerea în aplicare a cadrului variază în mod considerabil de la un stat membru la altul, fragmentând piaţa unică de comunicaţii;

S.   întrucât fiecare şcoală ar trebui conectată prin banda largă, în vederea unui viitor în care "niciun copil să nu fie lipsit de accesul la internet în UE";

T.   întrucât, prin intermediul trecerii la digital şi al tranziţiei de la analog la digital, vor fi eliberate câteva sute de megahertzi de spectru, dând astfel posibilitatea realocării spectrului şi inaugurării unui spectru colectiv,

Potenţialul benzii largi

1.   subliniază oportunităţile care ar putea apărea în cazul unei pieţe interne cu aproape 500 de milioane de persoane conectate la banda largă, reprezentând o masă critică de utilizatori unică în lume, deschiderea de noi oportunităţi regiunilor, acordarea unui serviciu valoros fiecărui utilizator, iar Uniunii, capacitatea de a deveni o economie de prim rang la nivel mondial, bazată pe cunoaştere;

2.   consideră că accesul general la tehnologia în bandă largă este o condiţie prealabilă esenţială pentru dezvoltarea socială şi îmbunătăţirea serviciilor publice şi că autorităţile publice ar trebui să depună toate eforturile pentru a asigura că toţi cetăţenii au acces la tehnologia în bandă largă, dând astfel posibilitatea ca beneficiile să se extindă la fiecare secţiune a populaţiei, în special în zonele mai puţin dezvoltate ale Uniunii;

3.   este de acord că extinderea reţelelor în bandă largă care oferă o transmisie fiabilă pe o lărgime de bandă competitivă este esenţială pentru dezvoltarea întreprinderilor, dezvoltarea societăţii şi promovarea serviciilor publice;

4.   subliniază faptul că gradul de dezvoltare a benzii largi nu poate fi prevăzut sau planificat, dar poate fi stimulat şi sprijinit printr-un mediu creativ şi deschis;

5.   accentuează faptul că o extindere amplă a benzii largi ar revitaliza piaţa internă în general;

Conectarea Europei

6.   subliniază faptul că dezvoltarea serviciilor de bandă largă în zonele rurale constituie un factor-cheie pentru participarea tuturor la societatea bazată pe cunoaştere; în plus, subliniază faptul că serviciile de bandă largă constituie deopotrivă un factor decisiv în scopul dezvoltării economice a regiunilor în cauză şi ar trebui prin urmare, să fie extinse pe o arie cât mai amplă;

7.   solicită statelor membre să promoveze conexiunile la internet în bandă largă în fiecare şcoală, universitate şi centru educaţional din Uniunea Europeană şi introducerea învăţământului la distanţă, pentru ca, în viitor, niciun copil şi nicio persoană din Uniunea Europeană implicată în programele educaţionale să nu fie lipsită de accesul la internet;

8.   constată că, pentru eliminarea lacunelor din domeniul digital, este necesară promovarea unei structuri de bază, cum ar fi disponibilitatea calculatoarelor în gospodării şi în instituţiile publice;

9.   încurajează statele membre să elaboreze cartografia infrastructurilor în bandă largă pentru a indica cu mai multă precizie gradul de acoperire al serviciului în bandă largă.

Rolul-cheie al inovării

10.   consideră că soluţia pentru eliminarea barierelor privind conectarea la serviciile de bandă largă o reprezintă tehnologia inovatoare, şi anume, tehnologia care face posibilă construirea unei conexiuni la internet în bandă largă de înaltă capacitate şi subliniază faptul că noua tehnologie a permis regiunilor defavorizate să avanseze rapid, sărind multe faze de dezvoltare,

11.   subliniază faptul că dezvoltarea de avantaje competitive şi soluţionarea problemelor grave din zonele rurale, slab populate şi inaccesibile (insule, zone montane etc.) depind de noile utilizări inovatoare ale tehnologiilor de informaţie şi comunicare (TIC);

12.   subliniază faptul că noua tehnologie este, prin natura ei, cu mult mai accesibilă şi cuprinzătoare, oferind, astfel, posibilitatea unor servicii mai avansate; subliniază, de asemenea, faptul că serviciile de bandă largă vor veni în sprijinul regiunilor, în special în regiunile cel mai puţin dezvoltate, în sensul atragerii oportunităţilor de afaceri, a facilitării lucrului la distanţă, a acordării unor servicii noi de diagnosticare şi îngrijiri medicale şi a dobândirii unor standarde educaţionale şi servicii publice îmbunătăţite;

13.   consideră că noua tehnologie oferă soluţii interesante şi ieftine pentru zonele izolate, inaccesibile (insule, zone montane etc.) şi cele rurale, deoarece conexiunile fără fir, comunicaţiile prin mobil şi satelit pot furniza accesul la banda largă zonelor care nu beneficiază, în mod tradiţional, de reţele fixe; constată că aceste noi tehnologii trebuie luate în considerare în momentul alocării spectrului radio;

14.   subliniază că dezvoltarea tehnologiilor inovatoare trebuie încurajată la toate nivelurile şi că este necesar un efort important pentru promovarea accesului la piaţă şi menţinerea unei concurenţe loiale în cadrul acesteia;

15.   consideră că este important să se dea un nou imbold cercetării şi parteneriatelor TIC între universităţi, autorităţi locale şi întreprinderi;

16.   încurajează Comisia să ia în considerare recurgerea la soluţii de bandă largă şi în special de bandă largă mobilă, acestea fiind importante în cadrul programelor de lucru ale Programului-cadru privind competitivitatea şi inovaţia (CIP), precum şi a celui de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi de demonstrare (CP7);

17.   solicită Comisiei să caute în mod activ sinergii substanţiale între propriile sale programe sectoriale, de exemplu cel de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi de demonstrare şi Programul-cadru privind competitivitatea şi inovaţia, incluzând, de asemenea, o mai bună coordonare cu programele internaţionale şi finanţarea provenind din fonduri de dezvoltare structurală şi rurală pentru dezvoltarea benzii largi;

18.   subliniază că, în contextul dezvoltării extrem de rapide a noilor mijloace de comunicare, conexiunea de bandă largă constituie unica modalitate de acces fiabilă din punct de vedere tehnic la produsele oferite de mijloacele de comunicare în masă, ca televiziunea prin internet şi telefonia prin internet, evitându-se astfel apariţia unei prăpastii între populaţia rurală şi locuitorii aglomeraţiilor urbane, care dispun de conexiuni de bandă largă;

19.   recunoaşte faptul că unele persoane au acces numai la serviciile de viteză mică şi de capacitate redusă de bandă largă; consideră că aceste conexiuni nu ar trebui să fie o alternativă sau un substitut pentru conexiunile mai noi de mare viteză; insistă asupra faptului că toate zonele geografice sau grupurile socio-economice ar trebui să aibă posibilitatea investiţiei în tehnologia nouă şi mai rapidă, chiar dacă aceştia au deja acces la o conexiune de o calitate mai scăzută;

20.   observă faptul că noile platforme fără fir sunt bine adaptate pentru a asigura accesul în bandă largă în zonele rurale; subliniază importanţa neutralităţii tehnologice în ceea ce priveşte alocarea spectrului de frecvenţe; reaminteşte că Comisia are în vedere o politică mai activă în domeniul spectrului de frecvenţe, fiind, susţinută de către Parlament în Rezoluţia sa din 14 februarie 2007 "Către o politică europeană privind spectrul de frecvenţe radio"(6);

21.   solicită instituţiilor Comunităţii şi statelor membre să aibă o colaborare mai strânsă în ceea ce priveşte gestionarea spectrului radio în scopul facilitării utilizării spectrului prin intermediul unei game largi de tehnologii fără fir şi mobile (terestre şi prin satelit);

22.   solicită statelor membre să aloce un spectru suficient tehnologiilor de bandă largă;

Impactul conţinutului

23.   subliniază că cunoştinţele în domeniul informatic reprezintă o bază indispensabilă pentru exploatarea oportunităţilor oferite de banda largă şi atrage atenţia asupra responsabilităţii educaţiei publice în această privinţă; subliniază de asemenea, nevoia de îmbunătăţire a accesului la TIC în rândul unui număr cât mai mare de cetăţeni europeni şi a aptitudinilor acestora privind TIC;

24.   solicită adoptarea unor măsuri în domeniu, îndreptate către consumatori, privind educarea şi mobilizarea ulterioară a resurselor tehnice în sectorul tehnologiei informaţiei; susţine stimulentele financiare şi fiscale pentru asemenea măsuri;

25.   consideră că investiţia în sistemele de sănătate electronică, guvernare electronică şi învăţare electronică pot juca un rol însemnat în creşterea cererii de bandă largă în rândul consumatorilor, creând astfel masa critică necesară pentru apariţia de pieţe extinse în aceste zone;

26.   consideră că promovarea de către autorităţile publice, în cooperare cu întreprinderile, a aplicaţiilor şi serviciilor consolidate de accesul la bandă largă poate să contribuie la furnizarea eficientă de servicii guvernamentale şi poate oferi, în acelaşi timp, stimulente pentru accesul la bandă largă, ceea ce va favoriza stimularea ofertei;

27.   subliniază posibilitatea pe care o au autorităţile publice de a profita de achiziţiile publice înainte de comercializare pentru a stimula furnizarea unor servicii inovatoare prin reţele în bandă largă; observă că acestea pot coordona, de asemenea, cererea între comunităţi şi furnizorii de servicii, garantând astfel masa critică necesară susţinerii de noi investiţii în reţele; încurajează Comisia să promoveze sensibilizarea în acest domeniu şi utilizarea acestor instrumente;

28.   invită Comisia şi statele membre ca, la informatizarea administraţiilor publice, a instituţiilor de învăţământ şi a IMM-urilor, să acorde prioritate soluţiilor şi tehnologiilor bazate pe accesul la internet în bandă largă (de exemplu, Application Service Providers, Terminal Server etc.);

29.   afirmă că o gamă de servicii electronice europene poate contribui la o mai bună integrare şi coeziune, precum şi la crearea unei pieţe electronice unice, prin utilizarea benzii largi, şi solicită ca acest domeniu să devină o prioritate specială pentru utilizarea fondurilor structurale şi rurale; mai mult decât atât, subliniază rolul pe care îl joacă aceste fonduri de dezvoltare, în sprijinirea regiunilor în acest sens;

30.   solicită instiutţiile europene şi statelor membre să respecte obiectivele Consiliului European de la Barcelona din 2003, şi anume să garanteze oferirea unor servicii publice de bandă largă corespunzătoare cetăţenilor Uniunii;

31.   consideră că este foarte importantă asigurarea accesului absolut al populaţiei la conţinut şi servicii de înaltă calitate, indiferent unde locuiesc, prin folosirea tehnologiei alese de aceştia şi subliniază nevoia ca reţelele de acces şi reţelele de transmisie să fie accesibile la diferiţi operatori;

32.   solicită instituţiilor Comunităţii şi statelor membre promovarea disponibilităţii conţinutului on-line, mai ales prin identificarea protecţiei corespunzătoare a acestuia într-un mediu digital;

Dinamica pieţei

33.   afirmă că dezvoltarea rapidă a benzii largi este crucială pentru dezvoltarea productivităţii UE, a competitivităţii şi pentru apariţia de întreprinderi noi şi mici întreprinderi care să fie lideri în diferite sectoare, precum cel al sănătăţii, al producţiei industriale şi al serviciilor financiare;

34.   consideră că investiţiile private sunt esenţiale pentru extinderea serviciilor de bandă largă şi a acoperirii generale; subliniază că investitorii privaţi ar trebui să aibă posibilitatea de refinanţare a investiţiilor, în cazul în care dinamica concurenţei continuă să fie stimulată iar consumatorilor le sunt oferite servicii de mai bună calitate, mai multă inovaţie şi posibilitatea de a alege;

35.   subliniază importanţa standardelor impuse de sector, libere, inter-operabile la nivel tehnic, juridic şi semantic pentru a face posibile economii de scară, pentru a asigura accesul liber nediscriminatoriu la societatea informaţională şi a promova punerea rapidă în practică a tehnologiilor;

36.   solicită instituţiilor Comunităţii şi statelor membre să colaboreze cu industria şi să rezolve problemele (precum micro-plăţi, siguranţă şi încredere, interoperabilitate şi gestionarea drepturilor digitale) care împiedică dezvoltarea unor modele noi de afaceri în domeniul serviciilor de bandă largă;

Un cadru clar şi stimulant

37.   subliniază faptul că instituţiile europene şi statele membre au rolul de a crea un mediu favorabil dezvoltării inovării şi introducerii de noi tehnologii, asigurând un cadru de reglementare care să favorizeze concurenţa şi investiţiile private şi utilizând fondurile corespunzătoare pentru a direcţiona cererile de servicii de bandă largă şi, acolo unde este cazul, pentru a susţine infrastructura necesară;

38.   observă că autorităţile publice joacă un rol important în stimularea extinderii reţelei în bandă largă şi că acestea ar trebui să aibă în vedere adoptarea unor măsuri pentru a încuraja cererea şi investiţiile în infrastructuri fixe; solicită stabilirea unui cadru clar pentru investiţiile în infrastructuri care nu ar trebui să denatureze pieţele şi nici să fie operate injust faţă de întreprinderile private; felicită Comisia pentru clarificarea normelor în domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce priveşte participarea autorităţilor publice la programele de dezvoltare a benzii largi;

39.   subliniază faptul că rolul principal al statelor membre în promovarea conectării în bandă largă, este acela de a crea un mediu în care există securitate juridică, care încurajează concurenţa şi care stimulează investiţiile, iar în scopul obţinerii acestor deziderate, cadrul de reglementare al UE pentru comunicaţii electronice trebuie pus în aplicare într-un mod eficient; reaminteşte importanţa asigurării unor condiţii de piaţă competitive şi necesitatea ca statele membre să transpună şi să pună în aplicare cadrul de reglementare pentru comunicaţii electronice şi să garanteze existenţa unor organisme de reglementare eficiente, independente şi care dispun de resursele necesare;

Regulile de concurenţă şi protecţia consumatorilor

40.   atrage atenţia asupra rolului-cheie pe care îl are piaţa în extinderea şi dezvoltarea serviciilor inovatoare; subliniază totuşi faptul că este absolut necesar ca organismele de reglementare naţionale, autorităţile din domeniul concurenţei şi guvernele naţionale şi locale să acorde simultan prioritate promovării concurenţei şi investiţiilor pe pieţele de bandă largă, aplicării de sancţiuni pentru combaterea abuzurilor de poziţie dominantă şi a cartelurilor, precum şi reducerii barierelor pentru acces, astfel încât piaţa să poată produce inovaţie;

41.   ia act de dezvoltarea concurenţei pe piaţa europeană a serviciilor de bandă largă; reaminteşte faptul că regulamentul sectorial al industriei TIC a fost planificat de la început ca o soluţie de tranziţie în vederea deschiderii pieţelor, şi că trebuie să fie guvernată, pe termen mediu, numai de regulile generale ale concurenţei;

42.   subliniază că viitoarea revizuire a cadrului de reglementare trebuie să vizeze asigurarea accesului liber şi a concurenţei loiale pentru toţi operatorii;

43.   consideră că, în scopul dobândirii unei dezvoltări mai rapide a conectării de bandă largă în zonele rurale, nu ar trebui impuse nici un fel de restricţii legate de utilizarea comună a reţelelor în mod voluntar de către administratorii de infrastructură; subliniază faptul că asemenea acorduri între administratorii de infrastructură constituie un mijloc eficient de a dobândi o extindere mai amplă a serviciilor de conectare de bandă largă în regiunile care nu beneficiază de infrastructurile de transmitere în bandă largă şi acolo unde cererile viitoare nu pot susţine mai multe reţele;

44.   subliniază nevoia de a construi o infrastructură de bandă largă la nivelul comunităţii locale în conformitate cu principiul parteneriatului public-privat şi ţinând cont de accesul egal;

45.   subliniază faptul că concurenţa şi regulile eficiente şi corespunzătoare pentru deschiderea pieţei de bandă largă asigură cel mai bun stimulent pentru dezvoltarea serviciilor de conectare în bandă largă, acest lucru însemnând dezvoltare, viteză şi o gamă largă de servicii;

46.   subliniază nevoia de a combina neutralitatea tehnologică cu evitarea fragmentării şi luarea în considerare a curentelor tehnologice şi a nevoilor utilizatorilor, ceea ce va încuraja autorităţile de reglementare europene să ofere soluţii noi şi să creeze, în acelaşi timp, condiţii prealabile stabile;

47.   subliniază că separarea funcţională a reţelelor de acces ale societăţilor deja prezente pe piaţă de activităţile lor operaţionale poate avea avantaje şi poate asigura un tratament egal şi echitabil pentru toţi operatorii;

48.   invită Comisia să examineze în viitoarea sa carte verde disponibilitatea serviciilor de internet la preţuri rezonabile şi abordabile pe întreg teritoriul UE şi pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru cei cu venituri reduse care trăiesc în zone rurale sau în zone scumpe şi indiferent dacă este nevoie să se modifice cerinţele existente de servicii universale; se aşteaptă, de asemenea, ca în cartea verde să fie abordate preocupări ale consumatorilor în materie de utilizare sigură a benzii largi;

Finanţarea publică, acolo unde este necesară

49.   subliniază că finanţarea publică ar trebui utilizată în cazul în care infrastructura de bandă largă nu este viabilă din punct de vedere financiar pentru întreprinderile private şi nu ar trebui să servească la duplicarea infrastructurii existente care are capacitatea de a furniza servicii în bandă largă;

50.   subliniază că finanţarea publică la nivel naţional şi comunitar ar trebui să fie neutră în materie de concurenţă şi ar trebui să contribuie la investiţii viabile în plan comercial; subliniază că contractele de achiziţii publice ar trebui atribuite prin licitaţii deschise, transparente, concurenţiale şi nediscriminatorii;

51.   subliniază că infrastructurile finanţate din fonduri publice ar trebui puse la dispoziţie pe baza unui acces egal, nefavorizând niciun furnizor de servicii în mod special;

52.   consideră că, pe lângă forţele pieţei, statele membre, şi în special regiunile şi municipalităţile acestora, ar putea crea stimulente pentru piaţa de bandă largă din regiunile dezavantajate; subliniază rolul pe care ar trebui să îl joace fondurile structurale şi cele destinate dezvoltării rurale în sprijinirea regiunilor în vederea consolidării cererii din partea societăţii informaţionale;

53.   afirmă că investiţiile finanţate din fonduri publice în infrastructura serviciilor de bandă largă trebuie să fie posibilă în cadrul normelor comunitare privind concurenţa;

54.   solicită Comisiei să se asigure de faptul că accesul egal la reţelele de bandă largă finanţate cu sprijinul fondurilor structurale şi rurale este acordat tuturor furnizorilor de servicii; consideră, de asemenea, că în vederea asigurării conformităţii cu cerinţele, autorităţile naţionale de reglementare ar trebui să aibă capacitatea de a impune cerinţe privind transparenţa la nivelul regulamentelor şi să i se acorde atribuţii de aplicare a acestor cerinţe;

55.   subliniază importanţa combinării dezvoltării regionale cu o politică europeană referitoare la serviciile de bandă largă, incluzând utilizarea fondurilor regionale şi a celor pentru agricultură, în vederea dezvoltării soluţiilor de bandă largă mobilă sau în vederea stabilirii infrastructurii necesare;

56.   invită Comisia să continue dezvoltarea şi revizuirea orientărilor privind modalităţile de utilizare a fondurilor structurale şi a celor destinate dezvoltării rurale pentru a promova şi a asimila serviciile de bandă largă şi pentru a disemina bunele practici privind utilizarea fondurilor structurale pentru promovarea serviciilor de bandă largă, acolo unde acestea sunt deja furnizate parţial;

57.   solicită Comisiei să asigure îndrumare şi să disemineze bune practici de respectare a normelor privind ajutorul de stat referitoare la sprijinul financiar public acordat proiectelor de conectare la internet în bandă largă;

58.   solicită Comisiei să permită utilizarea fondurilor comunitare şi în scopul îmbunătăţirii şi înlocuirii reţelelor de bandă largă care nu furnizează conexiuni la o capacitate corespunzătoare de funcţionare;

59.   îndeamnă Comisia să furnizeze informaţii şi statistici adecvate şi să evalueze impactul finanţării structurale şi rurale asupra pătrunderii serviciilor de bandă largă în regiunile asistate şi să promoveze schimbul celor mai bune practici între regiunile Uniunii;

60.   încurajează Comisia să examineze îndeaproape punerea în aplicare corespunzătoare a cadrului de reglementare şi a normelor privind ajutorul de stat atunci când fondurile structurale şi cele destinate dezvoltării rurale sunt utilizate pentru investiţii în materie de banda largă şi să se asigure că fondurile comunitare sunt utilizate pentru îmbunătăţirea ratei de diseminare a TIC în cadrul UE, fără a favoriza anumiţi actori sau opţiuni tehnologice, ci doar cele mai eficiente soluţii; constată, de asemenea, că o astfel de utilizare a fondurilor comunitare nu ar trebui autorizată decât în zonele slab deservite şi acolo unde este evident că nu există alte surse de investiţii pentru infrastructurile în bandă largă; subliniază că toate deciziile ar trebui să fie transparente şi publicate pe site-urile naţionale şi europene gestionate de autorităţile din domeniul concurenţei;

61.   consideră că intervenţia publică sub formă de împrumuturi şi subvenţii, adesea pusă în aplicare prin parteneriate de tip public-privat, ar trebui consolidată în zonele defavorizate;

62.   insistă, încă o dată asupra faptului că asistenţa publică oferită infrastructurii de conectare în bandă largă trebuie să respecte principiul "neutralităţii tehnologiei", nefavorizând teoretic nici o tehnologie anume, şi nepunând limite alegerilor tehnologice ale regiunilor, evitând, în acelaşi timp, fragmentarea infrastructurii tehnice, luând în considerare curentele de dezvoltare şi nevoile viitoare ale utilizatorilor precum şi promovarea construirii unor noi conexiuni de bandă largă cu o capacitate mai mare;

o
o   o

63.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.

(1) JO L 108, 24.4.2002, p. 33. (2) JO L 149, 11.6.2005, p. 1. (3) JO C 291 E, 30.11.2006, p. 133. (4) JO C 285 E, 22.11.2006, p. 143. (5) JO C 133 E, 8.6.2006, p. 140. (6) Texte adoptate, P6_TA(2007)0041.