(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2005)0507)(1),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolele 42 şi 94 din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0331/2005),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, precum şi cel al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe (A6-0080/2007),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

(1) JO C ... / Nepublicat încă în JO.

(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolele 42 şi 94,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(2),

întrucât:

(1)  Libera circulaţie a persoanelor este una dintre libertăţile fundamentale ale Comunităţii; articolul 42 din tratat prevede adoptarea, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251, a măsurilor din domeniul securităţii sociale necesare pentru instituirea liberei circulaţii a lucrătorilor.

(2)  Protecţia socială a lucrătorilor în ceea ce priveşte pensiile este garantată de regimurile legale de securitate, împreună cu regimurile de securitate socială suplimentare legate de contractul de muncă, care devin din ce în ce mai răspândite în statele membre.

(3)  Legiuitorul are competenţe discreţionare ample în ceea ce priveşte alegerea măsurilor celor mai potrivite în vederea realizării obiectivului de la articolul 42 din tratat; sistemul de coordonare menţionat în Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii care desfăşoară activităţi independente şi cu membrii de familie ai acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii(3) şi în Regulamentul (CEE) nr. 574/72(4) al Consiliului din 21 martie 1972 prin care se stabilesc normele de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 şi, în special, normele aplicabile cumulării nu se referă la regimurile de pensii suplimentare, cu excepţia regimurilor acoperite de termenul "legislaţie", aşa cum este definit la articolul 1 litera (j) primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 sau care au făcut subiectul unei declaraţii în acest sens de către un stat membru în conformitate cu articolul menţionat. Regimurile de pensii suplimentare ar trebui, prin urmare, să facă obiectul unor măsuri specifice, pentru a ţine cont de natura şi de caracteristicile lor specifice, de diversitatea acestor regimuri în cadrul statelor membre şi de la un stat membru la altul şi, în special, de rolul jucat de partenerii sociali în punerea în aplicare a acestora.

(4)  Directiva 98/49/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind protecţia dreptului la pensie suplimentară al lucrătorilor salariaţi şi al lucrătorilor care desfăşoară activităţi independente care se deplasează în cadrul Comunităţii(5) reprezintă o măsură specifică iniţială menită să îmbunătăţească exercitarea dreptului lucrătorilor salariaţi şi al lucrătorilor care desfăşoară activităţi independente la libera circulaţie în domeniul regimurilor de pensii suplimentare.

(5)  De asemenea, ar trebui să se recurgă şi la articolul 94 din Tratat, având în vedere faptul că disparităţile dintre legislaţiile naţionale care reglementează regimurile de pensie suplimentară sunt de natură să afecteze atât exercitarea dreptului la libera circulaţie al lucrătorilor, cât şi funcţionarea pieţei interne. Prin urmare, în vederea îmbunătăţirii drepturilor lucrătorilor care îşi exercită dreptul la libera circulaţie în cadrul Comunităţii sau chiar în cadrul aceluiaşi stat membru, este necesară instituirea unor anumite cerinţe minime pentru dobândirea şi păstrarea de către lucrătorii care îşi încetează activitatea a drepturilor la pensie acordate în cadrul unor regimuri de pensii suplimentare condiţionate de existenta unui raport de muncă.

(6)  De asemenea, este necesar să se ţină cont de natura şi de caracteristicile particulare ale regimurilor de pensii suplimentare, precum şi de diferenţele dintre acestea, atât în cadrul statelor membre, cât şi de la un stat membru la celălalt. Introducerea unor noi regimuri, fiabilitatea regimurilor existente şi, respectiv, aşteptările şi drepturile actualilor membri afiliaţi la aceste regimuri de pensii trebuie să fie protejate în mod corespunzător. Prezenta directivă trebuie să acorde importanţa cuvenită, în special rolului deţinut de partenerii sociali în procesul de elaborare şi punere în aplicare a regimurilor de pensii suplimentare.

(7)  Prezenta directivă nu obligă statele membre care nu dispun de regimuri de pensii suplimentare să adopte legislaţia corespunzătoare pentru introducerea unor astfel de regimuri.

(8)  Prezenta directivă se aplică doar în cazul pensiilor suplimentare condiţionate de atingerea vârstei de pensionare sau de îndeplinirea altor cerinţe, în conformitate cu prevederile regimului respectiv sau ale legislaţiei naţionale. Prezenta directivă nu se aplică regimurilor de pensii individuale, în care nu intervine angajatorul, şi nici indemnizaţiilor de invaliditate sau de urmaş.

(9)  Prezenta directivă vizează toate regimurile de pensii suplimentare stabilite în conformitate cu legislaţia şi practica naţională, care asigură beneficii suplimentare lucrătorilor, cum ar fi contractele de asigurare de grup sau schemele de repartiţie convenite de către una sau mai multe ramuri sau sectoare, regimurile finanţate prin capitalizare sau promisiunile de pensii sprijinite prin înscrierea unor provizioane, sau orice alt acord colectiv sau similar.

(10)  Prezenta directivă nu se aplică regimurilor de pensii suplimentare care au fost închise, acceptarea de noi membri afiliaţi devenind astfel imposibilă, deoarece introducerea unor noi condiţii ar putea reprezenta o povară nejustificată pentru regimurile respective.

(11)  Scopul prezentei directive nu este acela de a armoniza sau de a aduce atingere în vreun fel legislaţiilor naţionale privind măsurile de reorganizare şi procedurile de lichidare; în acest sens, este irelevant faptul că aceste proceduri sunt sau nu demarate ca urmare a insolvabilităţii, ori sunt voluntare sau obligatorii. De asemenea, prezenta directivă nu aduce atingere legislaţiei naţionale privind măsurile de reorganizare în conformitate cu Directiva 2001/17/CE(6). Cu toate acestea, măsurile luate în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Directiva 2003/41/CE(7) nu trebuie interpretate ca măsuri de reorganizare.

(12)  Prezenta directivă nu aduce atingere regimurilor de garanţie în caz de insolvabilitate şi celor de compensare care nu fac parte din regimurile de pensii suplimentare condiţionate de existenta unui raport de muncă şi al căror obiectiv este acela de a proteja drepturile la pensie ale lucrătorilor de riscul de insolvenţă a întreprinderii sau a regimului de pensii. De asemenea, prezenta directivă nu aduce atingere fondurilor naţionale de rezervă pentru pensii.

(13)  Întrucât pensiile suplimentare devin din ce în ce mai importante în toate statele membre, în scopul de a îmbunătăţi standardul de viaţă pentru persoanele vârstnice, condiţiile pentru dobândirea, conservarea şi transferul drepturilor dobândite trebuie îmbunătăţite.

(14)  În cazul în care regimul de pensii sau angajatorul suportă riscul de investiţie (în special în cazul regimurilor de cotizaţii definite), regimul ar trebui să îi ramburseze lucrătorului care îşi încetează activitatea cotizaţiile plătite, indiferent de valoarea investiţiilor rezultate din acestea. În cazul în care lucrătorul care îşi încetează activitatea suportă riscul de investiţie (în special în cazul regimurilor de cotizaţii definite), regimul ar trebui să ramburseze valoarea investiţiilor rezultate din aceste cotizaţii. Valoarea poate fi superioară sau inferioară cotizaţiilor plătite de către lucrătorul care îşi încetează activitatea. În cazul în care această valoare este negativă, rambursarea ar trebui să nu aibă loc.

(15)  Lucrătorul care îşi încetează activitatea trebuie să beneficieze de posibilitatea de a-şi păstra drepturile la pensie acordate sub formă de drepturi latente în cadrul regimului de pensii suplimentare în care acestea au fost dobândite.

(16)  În conformitate cu legislaţia şi practica naţională, ar trebui luate măsuri pentru asigurarea unui tratament echitabil al valorii drepturilor latente la pensie. Valoarea acestor drepturi la momentul încetării raportului de muncă poate fi calculată pe baza principiilor actuariale general recunoscute. În calcularea acestor valori ar trebui să se aibă în vedere particularităţile regimului, interesele lucrătorului care îşi încetează activitatea, precum şi cele ale membrilor afiliaţi la regimul de pensii care continuă să fie activi.

(17)  În cazul în care valoarea drepturilor la pensie acordate, de care beneficiază un lucrător care îşi încetează activitatea, nu depăşeşte un prag stabilit de statul membru în cauză şi, respectiv, pentru a se evita costuri administrative excesive rezultate din gestionarea unui număr mare de drepturi latente cu valoare scăzută, regimurile de pensii trebuie să beneficieze de posibilitatea de a nu conserva aceste drepturi la pensie acordate, ci de a recurge, în schimb, la plata unui capital, proporţional cu drepturile la pensie acordate. Cuantumul capitalului plătit ar trebui să se calculeze întotdeauna pe baza principiilor actuariale recunoscute şi să reflecte valoarea actualizată, la momentul efectuării plăţii, a drepturilor la pensie acordate.

(18)  Scopul prezentei directive nu este acela de a limita transferul drepturilor la pensie acordate de care beneficiază lucrătorii care îşi încetează activitatea. Pentru a încuraja dreptul la libera circulaţie al lucrătorilor, statele membre trebuie să facă eforturi pentru îmbunătăţirea progresivă, în măsura în care este posibil, a transferabilităţii drepturilor la pensie acordate, în special, în contextul instituirii unor noi regimuri de pensie suplimentară.

(19)  Fără a aduce atingere Directivei 2003/41/CE, lucrătorii care îşi exercită sau intenţionează să-şi exercite dreptul la libera circulaţie ar trebui să fie informaţi în mod corespunzător de persoanele responsabile cu gestionarea regimurilor de pensii suplimentare, în special în ceea ce priveşte modul în care încheierea activităţii le-ar putea afecta drepturile la pensia suplimentară.

(20)  Având în vedere diversitatea regimurilor suplimentare de securitate socială, Comunitatea trebuie să se limiteze la stabilirea obiectivelor care urmează să fie atinse în termeni generali, ceea ce înseamnă că instrumentul juridic potrivit este o directivă.

(21)  Întrucât obiectivul prezentei directive, şi anume reducerea obstacolelor din calea exercitării dreptului lucrătorilor la libera circulaţie, pe de-o parte şi a celor din calea funcţionării pieţei interne, pe de altă parte, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, şi, având în vedere amploarea efectelor măsurilor, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat; în conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezenta directivă, bazându-se pe analiza de impact realizată cu ajutorul comitetului în domeniul pensiilor suplimentare, nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(22)  Prezenta directivă stabileşte cerinţele minime, permiţând astfel statelor membre să adopte sau să menţină dispoziţii mai favorabile. Punerea în aplicare a prezentei directive nu poate fi folosită pentru a justifica un regres faţă de situaţia existentă în fiecare stat membru.

(23)  Având în vedere nevoia de a lua în considerare efectele prezentei directive, în special viabilitatea financiară a regimurilor de pensii suplimentare, statelor membre li se poate acorda mai mult timp în care să pună treptat în aplicare acele dispoziţii care pot avea astfel de efecte.

(24)  În conformitate cu dispoziţiile naţionale de reglementare a organizării regimurilor de pensii suplimentare, statele membre pot acorda partenerilor sociali, la cererea comună a acestora, responsabilitatea de a pune în aplicare prezenta directivă în ceea ce priveşte prevederile legate de acordurile colective, cu condiţia ca aceştia să ia măsurile necesare pentru a se asigura că pot garanta, în orice moment, rezultatele prevăzute de prezenta directivă,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiectiv

Scopul prezentei directive este de a uşura exercitarea dreptului persoanelor la libera circulaţie şi a dreptului la mobilitate profesională, precum şi acela de a contribui la dezvoltarea timpurie şi de o manieră cuprinzătoare a prevederilor în domeniul pensiilor suplimentare, prin eliminarea obstacolelor create de anumite dispoziţii care reglementează regimurile de pensie suplimentară.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1)  Prezenta directivă se aplică regimurilor de pensie suplimentară cu excepţia regimurilor reglementate de Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 privind coordonarea regimurilor de securitate socială.

(2)  Prezenta directivă nu se aplică însă următoarelor:

Articolul 3

Definiţii

Articolul 4

Condiţii de dobândire a drepturilor la pensie

Articolul 5

Conservarea drepturilor latente la pensie

(1)  Statele membre adoptă măsurile pe care le consideră necesare, pentru a asigura că lucrătorii care îşi încetează activitatea îşi păstrează în continuare, în conformitate cu prevederile alineatelor (2) şi (3), drepturile la pensie acordate în cadrul regimului de pensie suplimentară în care au fost dobândite.

(2)  Având în vedere natura regimului de pensie suplimentară, statele membre adoptă măsurile pe care le consideră necesare pentru a garanta tratamentul echitabil al valorii drepturilor latente la pensie ale lucrătorilor care îşi încetează activitatea, precum şi pentru a proteja aceste drepturi de riscul de insolvenţă a întreprinderii. Un tratament echitabil asigură, în special, următoarele:

(3)  Statele membre pot permite regimurilor de pensii suplimentare să nu conserve drepturile la pensie acordate, ci să recurgă la plata către lucrătorul care îşi încetează activitatea a unui capital reprezentând drepturile la pensie acordate, dacă acestea nu depăşesc un anumit prag stabilit de statul membru în cauză. Statul membru informează Comisia asupra oricărui prag aplicat.

(4)  Statele membre au posibilitatea de a permite partenerilor sociali să includă în acordurile colective dispoziţii diferite de cele prevăzute la alineatele (2) şi (3), în măsura în care aceste dispoziţii oferă persoanelor în cauză cel puţin un grad echivalent de protecţie.

Articolul 6

Informaţii

(1)  Fără a aduce atingere obligaţiilor instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, care decurg din articolul 11 din Directiva 2003/41/CE, de a furniza informaţii membrilor şi beneficiarilor, statele membre adoptă măsurile pe care le consideră necesare pentru a asigura membrilor afiliaţi activi posibilitatea de a solicita, în conformitate cu alineatul (2), informaţii cu privire la felul în care încetarea contractului de muncă le-ar afecta drepturile la pensie suplimentară.

(2)  Informaţii suficiente sunt transmise în scris şi într-un termen rezonabil membrilor afiliaţi activi ai regimului care le solicită. Aceste informaţii se referă, în special, la următoarele:

(3)  Un beneficiar inactiv care solicită acest lucru, va fi informat de către persoana responsabilă pentru gestionarea regimului de pensie suplimentară, cu privire la drepturile sale latente la pensie şi, respectiv, cu privire la modificările prevederilor regimului de pensie suplimentară care îl interesează în mod direct.

Articolul 7

Cerinţe minime – menţinerea nivelului de protecţie

(1)  Statele membre pot adopta sau menţine dispoziţii privind stabilirea şi conservarea drepturilor la pensie suplimentară ale lucrătorilor care îşi încetează activitatea mai favorabile decât cele prevăzute în prezenta directivă.

(2)  Punerea în aplicare a prezentei directive nu poate fi folosită, sub nici o formă, ca motiv pentru diminuarea domeniului de aplicare a prevederilor legale existente în statele membre referitoare la stabilirea şi conservarea drepturilor la pensie suplimentară ale lucrătorilor care îşi încetează activitatea.

Articolul 8

Punerea în aplicare

(1)  Statele membre adoptă actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iulie 2008, sau se asigură că, până la această dată, partenerii sociali au introdus dispoziţiile necesare prin acord; statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că sunt, în orice moment, în măsură să garanteze rezultatele prevăzute de prezenta directivă. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2)  Fără a aduce atingere alineatului (1), statelor membre le poate fi acordat, în cazul în care este necesar, un termen suplimentar de 60 de luni, începând cu 1 iulie 2008, în vederea realizării obiectivului menţionat la articolele 4 şi 5. Orice stat membru care doreşte să îi fie acordat acest termen suplimentar informează Comisia în legătură cu acest lucru, indicând dispoziţiile şi regimurile vizate şi motivele specifice pentru care solicită acest termen suplimentar.

(3)  Atunci când statele membre adoptă actele respective, acestea conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(4)  Statele membre informează Comisia în legătură cu măsurile luate în vederea aplicării dispoziţiilor articolului 5.

Articolul 9

Raport

(1)  Începând cu data de 1 iulie 2008, la fiecare cinci ani, Comisia realizează un raport pe baza informaţiilor furnizate de statele membre pe care îl prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor. Acest raport conţine şi o evaluare a disponibilităţii angajatorilor de a oferi un regim de pensie suplimentară după data intrării în vigoare a prezentei directive.

(2)  În caz de transferabilitate a drepturilor la pensie acordate, raportul include şi o propunere privind posibilitatea de încetare a responsabilităţii întreprinderilor pentru drepturile la pensie astfel transferate.

(3)  La cel târziu ...(9), Comisia întocmeşte un raport referitor, în special, la condiţiile privind transferul de capital reprezentând drepturile la pensie suplimentară ale lucrătorilor. Pe baza acestui raport, Comisia înaintează o propunere care include toate modificările prezentei directive sau a altor instrumente care se dovedesc necesare pentru a reduce în continuare eventualele obstacole în calea mobilităţii lucrătorilor create de anumite dispoziţii privind pensiile suplimentare.

Articolul 10

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 11

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

(1) JO C 185, 8.8.2006, p. 37. (2) Poziţia Parlamentului European din 20 iunie 2007. (3) JO L 149, 5.7.1971, p. 2. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1992/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 392, 30.12.2006, p. 1). (4) JO L 74, 27.3.1972, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 311/2007 al Comisiei (JO L 82, 23.3.2007, p. 6). (5) JO L 209, 25.7.1998, p. 46. (6) Directiva 2001/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 martie 2001 privind reorganizarea şi lichidarea întreprinderilor de asigurare (JO L 110, 20.4.2001, p. 28). (7) Directiva 2003/41/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (JO L 235, 23.9.2003, p. 10). (8) * Data intrării în vigoare a prezentei directive. (9) * Cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive.