Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 2, articolul 6 şi titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi titlul IV din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (TCE), care se referă la consolidarea Uniunii Europene ca spaţiu de libertate, securitate şi justiţie (SLSJ),

–   având în vedere Concluziile Preşedinţiei şi obiectivele referitoare la dimensiunea externă a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie definite de Consiliile europene care s-au succedat începând cu 1999, printre care cel din 14 şi 15 decembrie 2006,

–   având în vedere propunerea Comisiei referitoare la Decizia-cadru a Consiliului privind anumite drepturi procedurale în cadrul acţiunilor penale pe întreg teritoriul Uniunii Europene (COM(2004)0328),

–   având în vedere propunerea Comisiei referitoare la Decizia-cadru a Consiliului privind protecţia datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală (COM(2005)0475),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei referitoare la strategia privind dimensiunea externă a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie (COM(2005)0491) şi raportul Comisiei privind evoluţia aplicării strategiei respective (SEC(2006)1498),

–   având în vedere Strategia Consiliului privind dimensiunea externă a justiţiei şi afacerilor interne, intitulată "Libertate, securitate şi justiţie în întreaga lume", denumită în continuare "Strategia", adoptată la 1 decembrie 2005 şi raportul Consiliului privind aplicarea strategiei în 2006, adoptat la al 2768-lea Consiliu JAI din 4 şi 5 decembrie 2006,

–   având în vedere Programul de lucru pluri-prezidenţial în domeniul JAI - relaţii externe (5003/1/7), adoptat la 23 ianuarie 2007, Documentul Consiliului privind acţiunile necesare pentru a îmbunătăţi cooperarea dintre UE şi zona Balcanilor de Vest în lupta împotriva crimei organizate, a corupţiei, a imigraţiei ilegale şi a terorismului (9360/06), Documentul privind acţiunile necesare pentru a accentuarea rolului UE în combaterea producţiei şi traficului de droguri din Afganistan, incluzând şi rutele de tranzit (9305/06), ambele adoptate de către Consiliul JAI la 1 şi 2 iunie 2006 şi Documentul privind acţiunile necesare pentru a implementa împreună cu Rusia spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (15534/06), adoptat la 11 noiembrie 2006,

–   având în vedere dezbaterile sale anuale anterioare pe tema SLSJ şi rezoluţiile având ca obiect dimensiunea sa externă (terorismul, CIA, protecţia datelor, migraţia, traficul, lupta împotriva drogurilor şi a spălării banilor),

–   având în vedere Recomandarea sa din 14 octombrie 2004 către Consiliu şi Consiliul European cu privire la viitorul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, precum şi cu privire la măsurile necesare pentru a consolida legimitatea şi eficacitatea în acest sens(1),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi avizul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0223/2007),

A.   întrucât dimensiunea externă a SLSJ câştigă în importanţă pe măsură ce spaţiul intern de libertate, securitate şi justiţie capătă contur, ca răspuns la presiunea exercitată de o lume din ce în ce mai interconectată şi la caracterul intrinsec internaţional al unor ameninţări ca terorismul şi crima organizată şi al unor provocări ca fluxurile migratoare, şi întrucât proiectarea în exterior a valorilor care stau la baza SLSJ este indispensabilă pentru garantarea statului de drept, a drepturilor fundamentale, a securităţii şi stabilităţii în interiorul UE;

B.   întrucât prin adoptarea şi aplicarea unei strategii coerente în ceea ce priveşte dimensiunea externă a SLSJ, UE îşi sporeşte credibilitatea şi influenţa pe scena internaţională şi întrucât această strategie nu poate fi realizată decât în strânsă cooperare cu ţări terţe, inclusiv ţări aliate precum Statele Unite ale Americii şi cu organizaţiile internaţionale;

C.   întrucât această strategie reprezintă un pas important spre înfiinţarea unui spaţiu intern de libertate, securitate şi justiţie, prin crearea unui mediu extern sigur precum şi prin dezvoltarea relaţiilor externe ale UE cu ajutorul promovării statului de drept, a valorilor democratice, a respectării drepturilor omului şi a unor instituţii solide;

D.  D întrucât în elaborarea şi punerea în aplicare ale diferitelor politici care au ca obiectiv instaurarea unui spaţiu real şi durabil de libertate, securitate şi justiţie ar trebui să fie reflectată consolidarea unui echilibru autentic între securitate şi justiţie;

E.   întrucât în calea coerenţei politice şi a eficienţei acţiunii externe a UE se ridică în prezent o serie de obstacole:

F.   întrucât UE dispune de o serie de instrumente politice pentru a pune în practică Strategia privind dimensiunea externă a SLSJ, cum ar fi acordurile bilaterale (acordurile de asociere, de parteneriat şi de cooperare şi cele de stabilizare şi asociere), procesul de extindere al UE şi de preaderare, planurile de acţiune în materie de politică de vecinătate, cooperarea regională, acordurile bilaterale (cu SUA, Japonia, China etc.), cooperarea operaţională, politica de dezvoltare şi ajutoarele externe,

Prezintă Consiliului şi Comisiei următoarele recomandări, spre examinare:
Îmbunătăţirea responsabilităţii democratice în cadrul dimensiunii externe a SLSJ

1.   îndeamnă Consiliul European să urmeze recomandările prezente şi viitoare ale Parlamentului, referitoare la strategia externă a UE privind SLSJ; reaminteşte faptul că Parlamentul are un rol esenţial în consolidarea responsabilităţii acţiunilor externe ale UE;

2.   îndeamnă Preşedinţia Consiliului şi Comisia:

3.   îndeamnă Consiliul să activeze "clauza pasarelă" prevăzută la articolul 42 TUE şi să continue, în acelaşi timp, procesul constituţional, care ar transfera dispoziţiile referitoare la cooperarea judiciară şi poliţienească în materie penală în sfera Comunităţii, ceea ce ar determina o creştere a eficienţei, transparenţei şi responsabilităţii şi ar ameliora controlul democratic şi judiciar; îndeamnă, în acest sens, Comisia să prezinte Consiliului, înainte de luna octombrie 2007, o propunere oficială de decizie de activare a articolului 42 TUE; consideră că intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa ar putea îmbunătăţi coerenţa internă, în special datorită creării funcţiei de Ministru al Afacerilor Externe şi a unui serviciu diplomatic extern;

4.   invită Consiliul să urgenteze în special adoptarea deciziilor-cadru privind stocarea, utilizarea şi schimbul de informaţii cu privire la condamnările penale şi la codificarea drepturilor procedurale în cadrul acţiunilor penale pe întreg teritoriul Uniunii Europene, ca de exemplu propunerea Comisiei menţionată anterior (COM(2004)0328);

Referitor la principalele obiective ale strategiei

5.   salută principiile stabilite în cadrul Strategiei, în special cu privire la necesitatea unui parteneriat cu ţările terţe pentru a face faţă problemelor comune şi pentru a îndeplini obiectivele politice comune; subliniază necesitatea de a coordona gama largă de instrumente de care dispune UE, pentru a avea o reacţie adaptată situaţiei şi coerentă; accentuează, de asemenea, necesitatea de a coordona acţiunea statelor membre şi cea a Comisiei, pentru a asigura complementaritatea şi a evita suprapunerea; consideră, dată fiind importanţa pe care UE şi statele membre o acordă creării SLSJ, că o cooperare strânsă a ţărilor terţe în aceste domenii ar trebui să influenţeze favorabil relaţiile lor cu UE;

6.   subliniază nevoia utilizării de către UE a relaţiilor şi instrumentelor sale convenţionale cu ţări terţe pentru a le stimula să adopte şi să pună în aplicare normele şi obligaţiile internaţionale pertinente privind aspectele referitoare la JAI;

7.   reaminteşte necesitatea de a raţionaliza funcţionarea instituţiilor Comunităţii şi utilizarea instrumentelor existente, precum şi necesitatea de a coordona acţiunile statelor membre cu cele de la nivel european, pentru ca reacţia UE în relaţiile cu ţările terţe să fie coerentă şi eficientă şi pentru a evita suprapunerea; subliniază necesitatea unei dezvoltări echilibrate a dimensiunii externe şi a celei interne a SLSJ;

8.   subliniază necesitatea introducerii de către Parlamentul European a unei coerenţe mai mari în activităţile sale din domeniul relaţiilor externe, care implică o vastă galerie de actori şi solicită, aşadar, o raţionalizare a activităţilor din domeniul drepturilor omului, guvernării democratice şi statului de drept în ţările terţe, precum şi în dimensiunea externă a securităţii;

9.   solicită Consiliul să-şi clarifice în continuare politicile referitoare la dimensiunea externă a SLSJ şi să asigure coordonarea între grupurile de lucru organizate pe criterii geografice ale Consiliului şi grupurile care se ocupă de aspecte legate de justiţie, libertate şi securitate;

10.   observă faptul că este esenţial să se îmbunătăţească coordonarea între piloni şi să se evite dublarea diverselor instrumente aparţinând SLSJ, politicii europene de securitate şi apărare (PESA), politicii externe şi de securitate comune (PESC) şi Comunităţii; subliniază că eficacitatea acestei coordonări trebuie supusă unei evaluări permanente din partea Parlamentului; salută paşii întreprinşi pentru îmbunătăţirea coerenţei din cadrul cooperării civilo-militare integrate ce aparţine PESA, în special în domeniul gestionării situaţiilor de criză;

11.   subliniază că procesul de planificare a operaţiunilor PESA ar trebui să ia în considerare diverse măsuri însoţitoare sau de urmărire furnizate de instrumentele comunitare în domeniile aferente statului de drept, traficului de arme şi droguri, traficului de femei şi copii, prevenirii şi luptei împotriva terorismului şi crimei organizate şi stabilizării post-conflictuale, în special cu privire la Instrumentul de Stabilitate şi Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat;

12.   consideră că a sosit timpul pentru depăşirea obstacolelor politice care împiedică aprofundarea cooperării transatlantice în cadrul dimensiunii mai largi a libertăţii şi securităţii, în baza respectului pentru drepturile fundamentale, de exemplu în domenii precum lupta împotriva traficului de droguri, a crimei organizate şi a terorismului, în special ţinând seama de operaţiunile civile din cadrul PESA ce se vor desfăşura pe viitor în Kosovo şi Afganistan, precum şi în domenii cum ar fi drepturile femeii şi schimbul de date cu caracter personal şi protecţia lor; reaminteşte în legătură cu aceasta solicitările Parlamentului de desfiinţare a închisorii din Guantanamo, subliniind faptul că existenţa acesteia trimite un semnal negativ cu privire la metodele de combatere a terorismului;

13.   îndeamnă statele membre să promoveze în mod individual, colectiv şi în toate forurile bilaterale şi internaţionale corespunzătoare soluţionarea diplomatică şi paşnică a conflictelor de pe glob, evitând în acelaşi timp să folosească, sau să creeze impresia că foloseşte standarde duble în aplicarea politicilor externe, de securitate şi a drepturilor omului;

14.   solicită îmbunătăţirea cooperării UE cu organizaţiile internaţionale, în special cu Consiliul Europei şi OSCE, şi subliniază necesitatea consolidării dialogului şi cooperării regionale în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii;

15.   invită Comisia să îşi consolideze eforturile de sprijinire a cooperării regionale în materie de justiţie, libertate şi securitate, prin intermediul organismelor existente, precum Uniunea Africană, şi prin încurajarea noilor iniţiative în domeniile în care cooperarea regională este redusă, precum Orientul Mijlociu şi Europa de Est;

16.   invită Comisia să verifice în permanenţă punerea în aplicare a Strategiei în raport cu obiectivele şi priorităţile fixate de aceasta şi să raporteze asupra acestui aspect o dată la 18 luni; invită Comisia să evalueze regulat eficienţa utilizării fondurilor în domeniile vizate de Strategie; invită Consiliul să evalueze în mod regulat stadiul evoluţiei şi priorităţile, întrucât dimensiunea externă a SLSJ se dezvoltă rapid;

Consolidarea securităţii şi a drepturilor omului;

17.   îndeamnă Consiliul, Comisia şi statele membre:

18.   recomandă Comisiei, statelor membre şi Consiliului să examineze posibilitatea completării activităţilor finanţate din domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei în ţări şi regiuni terţe cu o finanţare specifică pentru proiectele destinate protecţiei şi respectării drepturilor omului;

19.   îşi exprimă îngrijorarea faţă de lipsa de angajare în favoarea drepturilor omului, manifestată de unele ţări terţe cu care UE întreţine relaţii strânse, în special ţările beneficiare ale politicii de vecinătate şi Federaţia Rusă, unde se încalcă în special libertatea presei şi libertatea de expresie şi cere intensificarea dialogului cu ţările în cauză pe această temă;

20.   este de asemenea îngrijorat şi de modul în care UE însăşi respectă standardele referitoare la drepturile omului, remarcând exemplul recent care a implicat programele de predare a prizonierilor, organizate de CIA şi toate practicile aferente cu caracter discutabil ale unor state membre;

21.   invită UE şi statele membre să respecte pe deplin principiul neextrădării către ţările unde persoana extrădată ar putea fi supusă la tortură şi/ori la pedeapsa cu moartea; invită Consiliul şi Comisia să îndemne ţările cu care aceste două instituţii au relaţii strânse să elimine aceste practici şi să asigure tuturor persoanelor dreptul la un proces echitabil;

22.   îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de caracterul neadecvat al garanţiilor juridice oferite cetăţenilor UE atunci când datele cu caracter personal sunt puse la dispoziţia ţărilor terţe, în special în legătură cu evidenţa călătorilor (PNR), operaţiunile SWIFT şi colectarea de către FBI a înregistrărilor de telecomunicaţii; reiterează solicitarea adresată Comisiei să determine ce categorii de date cu caracter personal ale cetăţenilor Uniunii sunt consultate şi folosite de ţări terţe pe teritoriul lor; subliniază faptul că schimbul de date trebuie să se desfăşoare în baza unui temei juridic corespunzător, conţinând reguli şi criterii clare şi respectând legislaţia comunitară privind protecţia adecvată a vieţii private şi a libertăţilor civile; consideră că schimbul de date cu SUA trebuie să se desfăşoare în contextul juridic corespunzător pentru cooperarea transatlantică, precum şi în baza acordurilor dintre UE şi SUA, acordurile bilaterale fiind inacceptabile;

23.   regretă faptul că în relaţiile dintre UE şi SUA lipseşte controlul democratic instituit de grupul de contact la nivel înalt, care se compune din reprezentanţii Comisiei, ai Consiliului şi reprezentanţi ai Departamentului Justiţiei şi ai Departamentului de Securitate Internă din cadrul guvernului Statelor Unite, excluzând din acest dialog Parlamentul European, parlamentele naţionale şi Congresul Statelor Unite;

24.   recomandă unificarea politicilor de protecţie a datelor, care să cuprindă primul şi al treilea pilon; reaminteşte că divergenţele dintre ele afectează nu numai dreptul cetăţenilor la protecţia datelor cu caracter personal, ci şi eficienţa aplicării legii şi încrederea reciprocă dintre statele membre; prin urmare invită Consiliul să adopte în cel mai scurt timp propunerea de decizie-cadru privind protecţia datelor cu caracter personal (COM(2005)0475);

Asigurarea unui grad ridicat de securitate împotriva terorismului şi a crimei organizate pentru cetăţenii Uniunii

25.   consideră că politica UE în domeniul luptei împotriva terorismului ar trebui să se conformeze pe deplin principiilor legitimităţii democratice, proporţionalităţii, eficienţei şi respectării drepturilor omului, în conformitate cu concluziile rezoluţiei Parlamentului menţionate anterior din 14 februarie 2007 privind presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri(2);

26.   invită Comisia şi Consiliul să pună în aplicare, în contextul luptei împotriva terorismului internaţional, concluziile Comisiei temporare privind presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri, adoptate de Parlamentul European în 14 februarie 2007; recomandă în special ca toate instituţiile Comunităţii să facă dovadă de vigilenţă pentru ca imperativele de securitate ale statelor membre să nu compromită în niciun fel respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane, inclusiv ale persoanelor suspectate de acte de terorism;

27.   invită instituţiile Comunităţii şi statele membre să ia toate măsurile posibile pentru a limita colaborarea cu acele ţări terţe care protejează şi/sau finanţează organizaţii teroriste; subliniază faptul că un stat trebuie să renunţe total la terorism pentru a putea întreţine relaţii mai bune cu UE; îndeamnă statele care nu au făcut încă acest lucru să semneze şi/sau să ratifice toate convenţiile ONU privind terorismul;

28.   subliniază diversitatea posibilităţilor de intervenţie din partea UE în materie de acţiune externă pentru a combate terorismul şi subliniază necesitatea utilizării coerente a tuturor mijloacelor existente; invită statele membre să-şi continue eforturile de a ajunge la o definiţie comună a ONU privind terorismului;

29.   reaminteşte că este necesară o evaluare a eficienţei iniţiativelor internaţionale în domeniul măsurilor de combatere a terorismului (de exemplu, actuala revizuire a Patriot Act din Statele Unite ale Americii); subliniază importanţa unei reale politici comunitare în materie de terorism, având în vedere că eficacitatea măsurilor antiteroriste va spori considerabil în cazul în care Uniunea Europeană adoptă o atitudine unitară atunci când negociază astfel de măsuri cu state terţe;

30.   reaminteşte că este necesară consolidarea cooperării cu principalele ţări din regiune în domeniile luptei împotriva terorismului, recrutării şi finanţării terorismului, precum şi al protejării infrastructurilor critice;

31.   solicită Consiliului să aprofundeze dialogul cu alte ţări terţe, să sprijine dezvoltarea instituţională şi consolidarea capacităţilor, să continue elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor naţionale de acţiune pentru combaterea efectivă a corupţiei şi să introducă "clauze antiterorism" în acordurile semnate cu ţări terţe; consideră că sunt necesare creşterea finanţării şi utilizarea noilor instrumente ale Comunităţii în acest domeniu;

32.   îndeamnă statele care nu au făcut încă acest lucru să semneze şi/sau să ratifice instrumente precum Convenţia ONU împotriva corupţiei, Convenţia ONU împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, cu cele trei protocoale ale acesteia împotriva traficului ilegal de migranţi, a traficului de persoane, precum şi împotriva fabricării şi traficului ilicit cu arme de foc, precum şi Convenţia internaţională privind protecţia tuturor persoanelor împotriva dispariţiei forţate;

33.   invită Consiliului să solicite ţărilor terţe partenere ale UE să încheie, dacă nu au făcut deja acest lucru, acorduri standard de extrădare, folosind ca model pe cele negociate cu SUA privind extrădarea şi asistenţa juridică reciprocă în materie penală, pentru extrădarea persoanelor suspectate de terorism sau de infracţiuni, în vederea trimiterii lor în judecată;

34.   subliniază necesitatea de a ratifica Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea cibernetică, pentru a împiedica folosirea abuzivă a reţelelor de date şi de telecomunicaţii în scopuri teroriste şi criminale, accesate prin intermediul sistemelor informatice din interiorul statelor terţe;

35.   solicită Comisiei şi Consiliului să elaboreze proceduri standardizate pentru monitorizarea producerii, stocării, comerţului, transportului, importului şi exportului de arme şi explozive, pentru a preveni utilizarea lor abuzivă atât în interiorul UE, cât şi în ţări terţe;

Consolidarea cooperării poliţieneşti şi judiciare şi gestionarea frontierelor

36.   solicită o cooperare poliţienească şi judiciară mai eficientă, care presupune o mai bună utilizare în comun a resurselor naţionale, cum ar fi ofiţerii de legătură; subliniază că, deşi dezvoltarea capacităţilor instituţionale şi a cooperării operaţionale sunt importante în aceste domenii, activităţile UE trebuie desfăşurate în conformitate cu normele universale privind drepturile omului;

37.   recomandă să i se confere în viitorul apropiat Europol atribuţiile de a organiza şi a coordona acţiuni operaţionale şi anchete, de a participa la echipele comune de anchetă şi de a trimite propriii ofiţeri de legătură în regiunile prioritare, cum ar fi Balcanii de Vest;

38.   recomandă negocierea de către UE, în temeiul articolului 30 TUE, a unor acorduri standard de cooperare poliţienească cu SUA, cu ţările vizate de politica europeană de vecinătate şi cu alţi parteneri; solicită ca Parlamentul, în calitate de reprezentant legitim, ales democratic, al cetăţenilor vizaţi de un astfel de acord, să se implice activ în dialogul cu Congresul american în cadrul negocierilor viitorului acord;

39.   sprijină progresele în domeniul schimburilor de informaţii dintre UE şi Rusia, dar reaminteşte că se pot aduce îmbunătăţiri, în special în ceea ce priveşte crima organizată şi terorismul;

40.   constată că sunt necesare îmbunătăţiri semnificative în cooperarea dintre Uniunea Europeană şi Rusia, în vederea reducerii surselor de instabilitate din Uniunea Europeană şi din zona vizată de politica europeană de vecinătate, cum ar fi conflictele latente din Moldova şi Georgia sau mişcările extremiste violente în rândul minorităţilor ruse din statele membre ale Uniunii Europene;

41.   îndeamnă Preşedinţia Consiliului şi Comisia să încheie convenţii internaţionale de drept privat, necesare pentru protejarea intereselor cetăţenilor europeni în ţările terţe şi să depună eforturi pentru consolidarea credibilităţii Uniunii şi a statelor sale membre în cadrul acestui proces;

42.   salută acordurile cu privire la extrădare şi cooperarea judiciară în materie penală dintre UE şi Statele Unite ale Americii, care pot fi considerate un adevărat succes; constată că Congresul SUA a iniţiat procedura de ratificare a acestor acorduri şi invită statele membre să facă acelaşi lucru; salută, de asemenea, acordul de cooperare dintre Eurojust şi SUA;

43.   invită SUA şi toate celelalte ţări care solicită viză de intrare anumitor state membre să renunţe deîndată la această cerinţă şi să trateze toţi cetăţenii UE în mod egal; regretă includerea unei clauze adiţionale privind "partajarea informaţiilor" în modificările propuse pentru programul american de scutire de vize;

44.   consideră că Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii sunt aliaţi esenţiali şi loiali în lupta împotriva terorismului şi că un acord internaţional trebuie încheiat pentru ca SWIFT să respecte Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 24 octombrie 1995, privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date(3); solicită să se prevadă în acest acord internaţional garanţiile necesare prin care să se evite orice utilizarea abuzivă a datelor în scopuri economice şi comerciale; atrage atenţia că SWIFT ar trebui să pună capăt practicii actuale de reproducere a tuturor datelor pe site-ul său oglindă american;

45.   insistă asupra faptului că un control eficient al frontierelor este esenţial în lupta împotriva imigraţiei ilegale şi că, în anumite cazuri, se poate dovedi util în lupta împotriva crimei organizate şi a terorismului;

46.   recomandă acordarea unui rol operaţional Frontex-ului în gestionarea frontierelor externe, prin mărirea capacităţilor sale operaţionale şi alocarea de fonduri şi resurse umane şi tehnice suficiente, în conformitate cu principiul solidarităţii şi al ajutorului reciproc între statele membre, care ar trebui să suporte împreună costurile generate de gestionarea frontierelor externe ale Uniunii;

47.   solicită continuarea sprijinului acordat noilor state membre în eforturile lor continue pentru protejarea noilor frontiere externe din zona răsăriteană a Uniunii Europene;

48.   sprijină rolul tot mai important al Eurojust şi armonizarea competenţelor deţinute de membrii săi naţionali, fapt care ar trebui să ducă la consolidarea capacităţii de a coordona şi de a iniţia cercetări şi urmăriri penale în mod eficient;

Consolidarea solidarităţii internaţionale în cadrul politicilor privind migraţia, readmisia şi azilul

49.   recomandă Consiliului să adopte o politică europeană comună privind migraţia, incluzând măsuri care să permită asigurarea unei reacţii eficiente în faţa provocărilor imigraţiei atât legale, cât şi ilegale; solicită, în acest context, punerea în practică a concluziilor adoptate cu opt ani în urmă, la Consiliul European de la Tampere şi confirmate de Consiliul European informal de la Lahti, a Programului de la Haga şi a concluziilor Consiliului European din decembrie 2006, privind necesitatea punerii în aplicare a strategiei globale în materie de imigraţie, aprobate în 2005;

50.   reaminteşte că imigraţia poate aduce beneficii considerabile dacă este gestionată corespunzător, în spiritul solidarităţii şi parteneriatului cu ţările terţe, şi că integrarea imigranţilor ar trebui să constituie un element de bază al viitoarei politici UE în materie de migraţie; subliniază faptul că acţiunile UE care vizează îmbunătăţirea capacităţii ţărilor terţe de a gestiona fluxurile de migraţie şi frontierele proprii, trebuie desfăşurate în cadrul unei politici de dezvoltare eficiente, luându-se în considerare situaţia specifică pe plan economic şi social şi abordându-se cauzele reale ale migraţiei atât legale, cât şi ilegale, precum sărăcia şi nerespectarea drepturilor omului în ţările respective şi ar trebui să cuprindă asistenţă acordată acestor ţări privind capacitatea acestora de a administra fluxurile de migraţie, precum şi asistenţă pentru dezvoltarea eficientă şi codezvoltare;

51.   invită Consiliul să introducă procedura de codecizie şi votul cu majoritate calificată în domeniile migraţiei şi integrării, în scopul ameliorării procesului decizional şi desăvârşirii procesului început în 2005 atunci când metoda comunitară a fost extinsă în domeniile migraţiei ilegale şi al controlului frontierelor;

52.   invită Consiliul şi Comisia să depună toate eforturile pentru a se asigura ca autorităţile din ţările de origine şi de tranzit cooperează în mod eficient cu UE şi cu statele membre în scopul de a preveni imigraţia clandestină şi pentru a combate organizaţiile care se ocupă cu traficul de fiinţe umane; invită, de asemenea, Consiliul şi Comisia să evalueze periodic în ce măsură ţările terţe respective cooperează în chestiunea imigraţiei clandestine; subliniază, în acest sens, importanţa mecanismului de urmărire şi de evaluare a ţărilor terţe în domeniul luptei împotriva imigraţiei clandestine, mecanism înfiinţat de Consiliul din 2003 ca urmare a iniţiativei Consiliului European din 19 şi 20 iunie 2003 de la Salonic;

53.   solicită instituirea - fără întârzieri nejustificate - a unui sistem european comun şi eficient de acordare a azilului; îndeamnă Consiliul să îndepărteze toate obstacolele din calea instituirii acestui sistem:

54.   consideră că încheierea unor acorduri de readmisie reprezintă o prioritate care face parte din strategia mai largă privind combaterea imigraţiei ilegale; reaminteşte necesitatea de a dispune de reguli comune clare, transparente şi echitabile de returnare; îşi manifestă preocuparea în legătură cu faptul că acordurile de readmisie semnate în numele UE nu exclud în mod explicit din dispoziţiile sale solicitanţii de azil, putând implica, în consecinţă, readmiterea solicitanţilor de azil ale căror cereri nu au făcut încă obiectul unei decizii de fond sau ale căror cereri au fost respinse sau considerate neadmisibile în cadrul aplicării conceptului "ţara terţă sigură"; solicită garanţii pentru asigurarea respectării principiului nereturnării;

55.   recomandă stabilirea unor directive de negociere privind facilitarea acordării vizelor cu ţările terţe, atunci când este posibil şi pe bază de reciprocitate, în vederea dezvoltării unui real parteneriat în chestiunile legate de gestionarea migraţiei; solicită Consiliului să încurajeze statele membre să reducă preţul vizelor, pentru a încuraja evoluţia democraţiei în ţările vizate de politica europeană de vecinătate şi pentru a evita crearea, în numele securităţii, a unor obstacole suplimentare pentru persoanele obişnuite care călătoresc legal.

56.   susţine programele de protecţie regională create de Comisie, în strânsă cooperare cu Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi şi cu ţările terţe implicate şi reaminteşte că este important să se garanteze persoanelor care au nevoie de protecţie accesul la aceasta în cel mai scurt timp, indiferent de ţara sau regiunea unde se află;

o
o   o

57.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului European, Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 166 E, 7.7.2005, p. 58. (2) Texte adoptate, P6_TA(2007)0032. (3) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.