Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 martie 2007 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei şi protecţiei internaţionale (COM(2005)0375 – C6-0279/2005 – 2005/0156(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2005)0375)(1),
– având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 285 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0279/2005),
– având în vedere articolul 51 din Regulamentul de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0004/2007),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.
Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 martie 2007 în vederea adoptării Regulamentului CE nr. ... /2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei şi protecţiei internaţionale şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 311/76 al Consiliului privind elaborarea de statistici cu privire la lucrătorii străini
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în primă lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul CE nr. 862/2007.)
– având în vedere articolul 188 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere Decizia sa din 10 martie 2004 privind numărul delegaţiilor interparlamentare, al delegaţiilor la comisiile parlamentare mixte şi al delegaţiilor la comisiile de cooperare parlamentară(1),
– având în vedere Decizia sa din 14 septembrie 2004 privind componenţa numerică a delegaţiilor interparlamentare, a delegaţiilor la comisiile parlamentare mixte şi a delegaţiilor la comisiile de cooperare parlamentară(2),
1. decide modificarea numărului de membri ai următoarelor delegaţii interparlamentare, după cum urmează:
Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Europa de Sud-Est: 25 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Belarus: 19 membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Israel 25 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Consiliul Legislativ Palestinian 25 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Maghreb şi cu 25 de membri
Uniunea Maghrebului Arab (inclusiv Libia):
Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Mashrek: 23 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu statele din Golf, inclusiv Yemen: 19 membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Iran: 21 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Statele Unite: 42 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Canada: 22 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din America Centrală: 26 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Comunitatea Andină: 20 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Mercosur: 28 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Japonia: 28 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Republica Populară Chineză: 39 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Asia de Sud-Est şi
cu Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN): 22 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Peninsula Coreeană: 17 membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Australia şi Noua Zeelandă: 24 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Africa de Sud: 17 membri;
2. decide divizarea Delegaţiei pentru relaţiile cu ţările din Asia de Sud şi cu Asociaţia pentru Cooperare Regională în Asia de Sud (SAARC) în trei delegaţii şi stabilirea numărului de membri ai fiecăreia dintre aceste delegaţii, după cum urmează:
Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Asia de Sud: 20 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu India: 22 de membri
Delegaţia pentru relaţiile cu Afganistan: 16 membri.
3. Încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie spre informare Consiliului şi Comisiei.
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 martie 2007 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 din 15 iulie 2002 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi instituirea unei Agenţii europene de siguranţă a aviaţiei (COM(2005)0579 – C6-0403/2006 –2005/0228 (COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2005)0579)(1),
– având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 80 alineatul (2) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0403/2006),
– având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism şi avizul Comisiei pentru bugete (A6-0023/2007),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. consideră că valoarea de referinţă indicată în propunerea legislativă trebuie să fie compatibilă cu plafonul de la linia 1a din pachetul financiar şi cu dispoziţiile de la punctul 47 din Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară(2);
3. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;
4. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.
Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 martie 2007 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2007 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi instituirea unei Agenţii Europene pentru Siguranţa Aeriană
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 80 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(3),
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(4),
întrucât:
(1) Considerentul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2002 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi instituirea unei Agenţii europene de siguranţă a aviaţiei(5) specifică, printre altele, că ar trebui elaborate cerinţe obligatorii adecvate privind exploatarea aeronavelor şi calificarea echipajelor de zbor, precum şi privind aplicarea regulamentului la aeronavele din ţări terţe. Articolul 7 din regulamentul în cauză solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European şi Consiliului, cât mai curând posibil, propuneri privind principiile de bază, aplicabilitatea şi cerinţele esenţiale privind personalul şi organismele care participă la operarea aeronavelor.
(2) Comunitatea ar trebui să adopte, în conformitate cu standardele prevăzute de Convenţia privind aviaţia civilă, semnată la Chicago, la 7 decembrie 1944 ("Convenţia de la Chicago"), cerinţele esenţiale aplicabile persoanelor şi organizaţiilor implicate în operarea aeronavelor, precum şi persoanelor şi produselor implicate în pregătirea şi examinarea medicală a piloţilor. Comisia ar trebui să fie împuternicită să elaboreze normele de aplicare necesare.
(3)Comisia ar trebui să examineze măsura în care şi competenţele de control al respectării normelor comune în domeniul securităţii aviaţiei civile ar trebui transferate în viitor Agenţiei Europene pentru Siguranţa Aeriană ("agenţia").
(4) Cetăţenii europeni ar trebui să beneficieze în orice moment de un nivel ridicat şi uniform de protecţie. Prin urmare, aeronavele din ţări terţe care au ca punct de destinaţie sau de plecare teritoriul de aplicare a tratatului sau care sunt exploatate pe acest teritoriu ar trebui să fie supuse unei supravegheri adecvate la nivel comunitar, în limitele prevăzute de Convenţia de la Chicago.
(5) Nu ar fi justificată adoptarea de norme comune pentru toate aeronavele, în special aeronavele de concepţie simplă sau care efectuează în special curse locale şi cele construite de amatori, cele extrem de rare sau din care există doar puţine exemplare; reglementarea unor astfel de aeronave ar trebui să rămână, prin urmare, sub controlul statelor membre. Cu toate acestea, ar trebui adoptate măsuri proporţionate pentru creşterea nivelului de siguranţă al unei aeronave uşoare, în general.
(6) Ar trebui să se acorde o atenţie deosebită avioanelor şi elicopterelor a căror masă maximă la decolare este redusă şi ale căror performanţe sunt în creştere, care pot circula în întreaga Comunitate şi sunt produse la nivel industrial şi care, prin urmare, ar fi reglementate mai bine la nivel comunitar, pentru a se asigura nivelul de siguranţă uniform necesar şi protecţia mediului.
(7) Domeniul de aplicare a acţiunii comunitare ar trebui să fie clar definit, astfel încât persoanele, organizaţiile şi produsele care intră sub incidenţa prezentului regulament şi a normelor sale de aplicare să poată fi identificate fără ambiguitate. Domeniul de aplicare ar trebui să fie clar definit prin trimitere la o listă de aeronave care nu intră sub incidenţa prezentului regulament.
(8) Produsele, piesele şi echipamentele aeronautice, operatorii implicaţi în transporturile aeriene comerciale, precum şi piloţii şi persoanele, produsele şi organizaţiile implicate în pregătirea şi examinarea medicală a acestora ar trebui să fie certificate sau autorizate imediat ce s-a constatat că îndeplinesc cerinţele esenţiale care urmează a fi adoptate de către Comunitate în conformitate cu standardele prevăzute de Convenţia de la Chicago. Comisia ar trebui să fie împuternicită să elaboreze normele de aplicare necesare.
(9) Organisme de evaluare abilitate în mod adecvat ar trebui să fie autorizate să emită licenţe piloţilor implicaţi în exploatarea unei aeronave uşoare.
(10)Agenţia ar trebui să fie autorizată să emită certificate sau licenţe persoanelor, organizaţiilor şi produselor care fac obiectul prezentului regulament în cazul în care acţiunile centralizate sunt mai eficiente decât certificarea la nivel de stat membru. Din aceleaşi motive, agenţia ar trebui să fie autorizată să ia măsurile necesare în ceea ce priveşte exploatarea aeronavelor, calificarea echipajelor sau siguranţa aeronavelor din ţări terţe în cazul în care acesta este cel mai bun mijloc de a asigura uniformitatea şi de a facilita funcţionarea pieţei interne.
(11) Pentru funcţionarea eficace a unui regim comunitar de siguranţă a aviaţiei civile în domeniile reglementate de prezentul Regulament este necesară o colaborare mai strânsă între Comisie, statele membre şi agenţie pentru detectarea condiţiilor de nesiguranţă şi pentru adoptarea măsurilor adecvate de remediere a acestora.
(12)Regulamentul (CE) 2111/2005(6) impune agenţiei obligaţia de a comunica toate informaţiile care pot fi utile pentru actualizarea listei comunitare a transportatorilor aerieni care, din raţiuni de siguranţă, sunt supuşi unei interdicţii de exploatare în Comunitate. În cazul în care refuză să acorde certificarea unui transportator aerian în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1592/2002, agenţia trebuie să comunice toate informaţiile pe care se bazează refuzul, astfel încât numele transportatorului aerian să poată fi înscris, dacă este cazul, pe această listă.
(13) Pentru promovarea unei culturi a siguranţei şi pentru buna funcţionare a sistemului de reglementare în domeniile reglementate de prezentul regulament este necesar ca incidentele şi accidentele să fie semnalate spontan de martori. Semnalarea acestora ar fi facilitată de instituirea unui mediu nepunitiv, iar statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura protecţia informaţiilor în cauză şi a celor care le comunică.
(14)Prezentul regulament creează un cadru amplu şi adecvat pentru definirea şi aplicarea unor cerinţe tehnice şi proceduri administrative comune în domeniul aviaţiei civile. Prin urmare, ar trebui abrogate, la momentul oportun, anexa III la Regulamentul (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului din 16 decembrie 1991 privind armonizarea cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative în domeniul aviaţiei civile(7) şi Directiva 91/670/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1991 privind acceptarea reciprocă a licenţelor personalului pentru exercitarea funcţiilor în aviaţia civilă(8), integral, fără a aduce atingere certificatelor sau licenţelor deja acordate unor produse, persoane şi organisme în conformitate cu actele legislative menţionate.
(15) Măsurile prevăzute în prezentul regulament se bazează pe avizul emis de agenţie(9) în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (b) şi cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002.
(16)Statelor membre li se solicită să se asigure că bugetele autorităţilor naţionale şi taxele şi impunerile percepute sunt reduse proporţional, în funcţie de transferul de competenţe către agenţie.
(17) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 ar trebui modificat în consecinţă,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
AMENDAMENTE LA REGULAMENTUL DE BAZĂ
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 se modifică după cum urmează:
(1) La articolul 2 alineatul (2), se adaugă următoarea literă:
"
f)
asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi actorii de pe piaţa internă a aviaţiei.
"
(2) Articolul 3 se modifică după cum urmează:
a)
litera (f) se modifică după cum urmează:"
f)
"entitate calificată" înseamnă un organism care poate executa activităţi de certificare sub controlul şi responsabilitatea agenţiei sau a unei autorităţi aeronautice naţionale;";
"
b) se adaugă literele (h)-(o), după cum urmează:
"
h)
"(h) "operator" înseamnă orice persoană fizică sau juridică care exploatează sau propune exploatarea unei sau mai multor aeronave;
i)
"operaţiune comercială" înseamnă o activitate aeronautică remunerată care face obiectul unui contrat între un operator şi un client, în cazul în care clientul nu este, direct sau indirect, proprietarul aeronavei utilizate pentru executarea contractului, iar operatorul nu este, direct sau indirect, un angajat al clientului;
j)
"aeronave cu motorizare complexă" înseamnă:
i)
un avion:
–
cu o masă maximă certificată la decolare de peste 5 700 kg; sau
–
cu o configuraţie maximă aprobată a locurilor pentru pasageri de peste 19; sau
–
certificat pentru a executa operaţiuni de zbor cu un echipaj minim format din cel puţin 2 piloţi; sau
ii)
un elicopter:
–
cu o masă maximă certificată la decolare de peste 3 175 kg; sau
–
cu o configuraţie maximă aprobată a locurilor pentru pasageri de peste 9; sau
–
certificat pentru a fi operat cu un echipaj minim format din cel puţin 2 piloţi; sau
iii)
o aeronavă cu rotor basculant;
k)
"aeronavă uşoară" înseamnă o aeronavă:
–
cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 2000 de kg;
–
cu maximum 5 locuri pentru pasageri.
"
l)
"exploatarea unei aeronave uşoare" înseamnă orice operaţiune necomercială efectuată cu o aeronavă uşoară;
m)
"organism de evaluare" înseamnă un organism abilitat care poate evalua respectarea de către persoanele fizice sau juridice a normelor prevăzute pentru a se asigura că sunt îndeplinite toate cerinţele esenţiale prevăzute de prezentul regulament şi poate emite certificatul corespunzător;
n)
"dispozitiv sintetic de antrenament pentru zbor" înseamnă orice tip de aparat care simulează, la sol, condiţiile de zbor; sunt incluse simulatoarele de zbor, aparatele de antrenament pentru zbor, pentru navigaţie şi pentru proceduri şi aparatele de antrenament pentru zbor instrumental;
o)
"calificare" înseamnă o declaraţie menţionată pe o licenţă de pilot care precizează condiţiile, privilegiile şi restricţiile speciale aplicabile licenţei în cauză;
(3) Articolul 4 se modifică după cum urmează:
a)
alineatul (1) se modifică după cum urmează:
i)
litera (b) se înlocuieşte cu următorul text:"
b)
înmatriculate într-un stat membru, în afară de situaţia în care activitatea reglementată de supraveghere a siguranţei a fost delegată unei ţări terţe şi nu sunt exploatate de către un operator comunitar; sau";
"
ii)
litera (c) se înlocuieşte cu următorul text:"
c)
"(c) înmatriculate într-o ţară terţă şi exploatate de un operator pentru care supravegherea operaţiunilor este asigurată de un stat membru sau utilizate în interiorul Comunităţii sau cu punct de destinaţie sau de plecare pe teritoriul Comunităţii de către un operator stabilit sau rezident în Comunitate; sau";
"
iii)
se adaugă litera (d), după cum urmează:"
d)
"(d) înmatriculate într-o ţară terţă sau înmatriculate într-un stat membru care a delegat activitatea reglementată de supraveghere a siguranţei unei ţări terţe şi utilizate de către un operator dintr-o ţară terţă în interiorul Comunităţii sau cu punct de destinaţie sau de plecare în Comunitate;";
"
iv)
la ultima teză de la alineatul (1), cuvintele "în afară de situaţia în care activitatea reglementată de supraveghere a siguranţei a fost delegată unei ţări terţe şi nu sunt exploatate de către un operator comunitar" se elimină;
b)
se inserează următoarele alineate (1a) şi (1b):" "(1a) Personalul implicat în operaţiunile aeronavelor menţionate la alineatul (1) litera (b) sau (c) respectă dispoziţiile prezentului regulament:
"(1b) Operaţiunile aeronavelor menţionate la alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) respectă dispoziţiile prezentului regulament.";"
c)
alineatul (2) se modifică după cum urmează:" 2. "(2) Dispoziţiile de la alineatele (1), (1a) şi (1b) nu se aplică aeronavelor menţionate în anexa II."
(4) Articolul 5 se modifică după cum urmează:
a)
alineatul (2) se modifică după cum urmează:
i)
în partea introductivă, cuvintele "înmatriculate într-un stat membru" se înlocuiesc cu "menţionate la articolul 4 alineatul (1) litera b";
ii)
la prima teză de la litera (d), cuvintele "proiectarea, fabricarea şi întreţinerea produselor" se înlocuiesc cu "întreţinerea produselor";
iii)
se inserează litera (da), după cum urmează:" Organismele responsabile pentru proiectarea şi fabricarea produselor, pieselor şi echipamentelor demonstrează că dispun de capacitatea şi mijloacele necesare pentru a-şi asuma responsabilităţile legate de privilegiile de care dispun. În afara unor dispoziţii contrare, aceste capacităţi şi mijloace se recunosc prin eliberarea unei aprobări a organismului. În clauzele aprobării se specifică privilegiile acordate organismului agreat şi domeniul de aplicare al respectivei aprobări.";"
b)
se adaugă următorul alineat (2a):" "(2a) Aeronavele menţionate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) şi produsele, piesele şi echipamentele instalate pe acestea respectă dispoziţiile de la alineatul (2) literele (a), (b) şi (da) din prezentul articol.";"
c)
alineatul (4) se modifică după cum urmează:
i)
la litera (e), se adaugă punctele (iv), (v) şi (vi), după cum urmează:"
iv)
"(iv) programa minimă de formare pentru calificarea de tip a personalului de certificare a întreţinerii, pentru a asigura conformitatea cu alineatul (2) litera (e);
v)
programa minimă de formare pentru calificarea de tip a piloţilor, pentru a asigura conformitatea cu articolul 6a;
vi)
lista minimă de echipamente de referinţă, după caz, şi specificaţii suplimentare de navigabilitate pentru un anumit tip de operaţiune pentru a asigura conformitatea cu articolul 6b.";
"
ii) litera (f) se înlocuieşte cu următorul text:
"
f)
"(f) condiţiile de eliberare, menţinere, modificare, suspendare sau revocare a aprobărilor pentru organisme, solicitate în conformitate cu dispoziţiile de la alineatul 2 literele (d), (da) şi (f) şi condiţiile în care nu este necesară solicitarea unor astfel de aprobări;";
"
iii)
se adaugă litera (j), după cum urmează:"
j)
"(j) modalităţile în care aeronavele menţionate la articolul 4 alineatul (1) literele (c) şi (d) urmează să demonstreze că îndeplinesc cerinţele esenţiale.";
"
d)
la alineatul (5), se adaugă litera (d), după cum urmează:"
d)
"(d) nu impun aeronavelor menţionate la articolul 4 alineatul (1) literele (c) şi (d) cerinţe care ar fi incompatibile cu obligaţiile ce le revin statelor membre în cadrul OACI.
"
(5) După articolul 6, se inserează articolele 6a şi 6b, după cum urmează:
"
Articolul 6a
Acordarea licenţelor de pilot
(1) Piloţii implicaţi în exploatarea aeronavelor menţionate la articolul 4 alineatul (1) literele (b) şi (c) şi organizaţiile, dispozitivele sintetice de antrenament pentru zbor şi persoanele implicate în formarea, testarea, verificarea şi evaluarea medicală a piloţilor îndeplinesc cerinţele esenţiale prevăzute în Anexa III.
(2) Un pilot poate pilota o aeronavă doar dacă deţine o licenţă şi un certificat medical adecvate pentru operaţiunea efectuată.
Unui pilot i se acordă o licenţă atunci când se demonstrează că respectă normele stabilite pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele esenţiale privind cunoştinţele teoretice, abilităţile practice şi lingvistice. Licenţa poate fi emisă de un organism de evaluare în cazul în care privilegiile pe care le conferă se limitează la zboruri cu aeronave uşoare.
Unui pilot i se acordă un certificat medical atunci când se demonstrează că respectă normele stabilite pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele esenţiale privind aptitudinea medicală. Certificatul medical este emis de un examinator aeromedical sau un centru aeromedical; cu toate acestea, în cazul piloţilor implicaţi în exploatarea unei aeronave uşoare, certificatul poate fi emis de un medic generalist.
Licenţa precizează privilegiile acordate pilotului şi domeniul de aplicare a licenţei şi a certificatului medical.
Cerinţele din al doilea şi al treilea paragraf pot fi îndeplinite prin acceptarea licenţelor şi certificatelor medicale emise de sau în numele unei ţări terţe pentru piloţii implicaţi în exploatarea aeronavelor menţionate la articolul 4 alineatul (1) litera (c).
(3) Capacitatea organismelor de evaluare, a organizaţiilor de instruire a piloţilor şi a organizaţiilor responsabile cu evaluarea aptitudinii medicale a piloţilor de a-şi îndeplini răspunderile legate de privilegiile de care dispun în privinţa eliberării licenţelor şi certificatelor medicale este recunoscută prin eliberarea unei aprobări.
Aprobarea pentru o organizaţie se emite atunci când se demonstrează că organizaţia în cauză respectă normele stabilite pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele esenţiale relevante prevăzute în anexa III.
Aprobarea precizează privilegiile acordate organizaţiei în cauză.
(4) Un dispozitiv sintetic de antrenament pentru zbor utilizat pentru formarea piloţilor face obiectul unui certificat. Certificatul este emis atunci când se demonstrează că dispozitivul în cauză respectă normele stabilite pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele esenţiale relevante prevăzute în anexa III.
(5) Orice persoană responsabilă pentru formarea piloţilor sau pentru evaluarea competenţei sau a aptitudinii medicale a acestora deţine un certificat adecvat.
Certificatul este emis atunci când se demonstrează că solicitantul respectă normele stabilite pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele esenţiale relevante prevăzute în anexa III.
Aprobarea precizează privilegiile acordate persoanei în cauză.
(6) Comisia adoptă, conform procedurii prevăzute la articolul 54 alineatul 3, normele de aplicare a prezentului articol. În acest scop, Comisia specifică în special:
a)
diversele calificări pentru licenţele de pilot şi certificatele medicale adecvate pentru diversele tipuri de activităţi desfăşurate;
b)
condiţiile pentru emiterea, menţinerea, modificarea, limitarea, suspendarea sau revocarea licenţelor, a calificărilor pentru licenţe, a certificatelor medicale, a aprobărilor pentru organizaţii şi organisme de evaluare şi a certificatelor de personal;
c)
privilegiile şi responsabilităţile pentru deţinătorii de licenţe, de calificări pentru licenţe, certificate medicale, aprobări pentru organizaţii şi certificate de personal.
(7) La adoptarea normelor de aplicare menţionate la alineatul (6), Comisia se asigură în special că acestea reflectă cele mai recente tehnici, cele mai bune practici şi progresul ştiinţific şi tehnic din domeniul formării piloţilor şi că permit să se ia măsuri imediate cu privire la cauzele dovedite ale accidentelor şi incidentelor grave.
Articolul 6b
Operaţiuni aeriene
(1) Exploatarea aeronavelor menţionate la articolul 4 alineatul (1) literele (b), (c) şi (d) îndeplinesc cerinţele esenţiale prevăzute în anexa IV.
(2) Operatorii implicaţi în operaţiuni comerciale demonstrează că dispun de capacitatea şi mijloacele necesare pentru a-şi asuma responsabilităţile legate de privilegiile de care dispun.
Aceste capacităţi şi mijloace se recunosc prin eliberarea unui certificat.
Certificatul specifică privilegiile acordate operatorului şi sfera de operaţiuni.
Cerinţele din prezentul paragraf pot fi îndeplinite prin acceptarea certificatelor emise de sau în numele unei ţări terţe pentru operatorii implicaţi în exploatarea aeronavelor menţionate la articolul 4 alineatul (1) litera (d).
(3) Operatorii implicaţi în exploatarea necomercială a aeronavelor cu motorizare complexă prezintă o declaraţie prin care demonstrează că dispun de capacitatea şi mijloacele necesare pentru a-şi asuma responsabilităţile legate de exploatarea aeronavelor în cauză.
(4) Membrii echipajului de cabină implicaţi în exploatarea aeronavelor menţionate la articolul 4 alineatul (1) literele (b) şi (c) îndeplinesc cerinţele esenţiale prevăzute în anexa IV. Membrii echipajului de cabină implicaţi în operaţiuni comerciale deţin o atestare precum cea descrisă iniţial în litera (d) din normele OPS 1.1005 astfel cum sunt prevăzute în Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1899/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului* privind armonizarea cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative în domeniul aviaţiei civile (UE OPS); la latitudinea fiecărui stat membru, această atestare poate fi eliberată de operatori sau de organisme de formare acreditate.
(5) Comisia adoptă, conform procedurii prevăzute la articolul 54 alineatul 3, normele de aplicare a prezentului articol. În acest scop, Comisia specifică în special:
a)
condiţiile de exploatare a unei aeronave, în conformitate cu cerinţele esenţiale prevăzute în anexa IV;
b)
condiţiile pentru emiterea, menţinerea, modificarea, limitarea, suspendarea sau revocarea certificatului de operator menţionat la alineatul 2;
c)
privilegiile şi responsabilităţile titularilor de certificate;
d)
conţinutul şi mijloacele de emitere a declaraţiilor ce trebuie prezentate de operatorii menţionaţi la alineatul (3) şi condiţiile şi procedurile de supraveghere şi inspecţie a operaţiunilorspecifice, descrise în declaraţie;
e)
condiţiile pentru emiterea, recunoaşterea reciprocă, menţinerea, modificarea, limitarea, suspendarea sau revocarea atestatului membrilor echipajului de cabină, menţionat la alineatul (4);
f)
condiţiile în care operaţiunile sunt interzise, limitate sau supuse anumitor condiţii din motive de siguranţă, în conformitate cu articolul 15b alineatul (2).
(6) Normele de aplicare menţionate la alineatul (5) reflectă cele mai recente tehnici şi cele mai bune practici în domeniul operaţiunilor aeriene.
Normele de aplicare ţin cont, de asemenea, de experienţa acumulată în exploatare la nivel mondial în domeniul aviaţiei, precum şi de progresele tehnico-ştiinţifice.
Acestea permit să se ia măsuri imediate cu privire la cauzele dovedite ale accidentelor şi incidentelor grave.
Acestea nu impun aeronavelor menţionate la articolul 4 alineatul (1) literele (c) şi (d) cerinţe care ar fi incompatibile cu obligaţiile ce le revin statelor membre în cadrul OACI.
---------
* JO L 377, 27.12.2006, p. 1.
"
(6) Articolul 7 se înlocuieşte cu următorul text:
"
Articolul 7
Supraveghere colectivă
(1) Statele membre şi agenţia cooperează pentru a asigura aplicarea efectivă a dispoziţiilor din prezentul regulament şi normele sale de aplicare, prin colectarea şi schimbul de informaţii adecvate, inclusiv în cadrul inspecţiilor la sol.
(2)În cazul în care un stat membru sau agenţia obţine informaţii prin care se dovedeşte că un certificat emis de un alt stat membru încalcă dispoziţiile prezentului regulament sau dispoziţiile sale de aplicare, într-un mod care ar pune în pericol siguranţa, statul membru sau agenţia comunică imediat aceste informaţii celorlalte state membre şi Comisiei.
(3) Comisia adoptă, conform procedurii prevăzute la articolul 54 alineatul (3), normele de aplicare a dispoziţiilor de la alineatul (1), specificând în special următoarele condiţii:
a)
condiţiile pentru colectarea, schimbul şi diseminarea de informaţii;
b)
condiţiile pentru realizarea inspecţiilor la sol, inclusiv a inspecţiilor sistematice;
c)
condiţiile pentru imobilizarea la sol a aeronavelor care nu îndeplinesc cerinţele din prezentul regulament sau din normele sale de aplicare.
"
(7) Articolul 8 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"
(2) Comisia, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru ori a unei autorităţi aviatice naţionale, poate iniţia procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (4) pentru a decide dacă un certificat eliberat în conformitate cu prezentul regulament se conformează efectiv acestuia din urmă şi normelor sale de aplicare.
În cazul neconformităţii sau al unei conformităţi care nu este efectivă, Comisia cere emitentului certificatului să ia măsurile corective şi de salvgardare corespunzătoare, cum ar fi limitarea sau suspendarea certificatului. De asemenea, dispoziţiile alineatului (1) încetează să se aplice certificatului de la data notificării deciziei Comisiei către statele membre.
(3)În momentul în care dispune de suficiente dovezi că emitentul menţionat la alineatul (2) a luat măsurile corective corespunzătoare pentru a remedia situaţiei de neconformitate sau de conformitate care nu este efectivă şi că măsurile de salvgardare nu mai sunt necesare, Comisia decide că acestui certificat i se aplică dispoziţiile de la alineatul (1). Aceste dispoziţii se aplică de la data notificării deciziei către statele membre.
(4)Până la adoptarea normelor de aplicare menţionate la articolul 5 alineatul (4) şi la articolul 6a alineatul (6) şi fără a aduce atingere articolului 57 alineatul (2), certificatele care nu se pot elibera în conformitate cu prezentul regulament se pot elibera în temeiul reglementărilor naţionale în vigoare.
(5)Până la adoptarea normelor de aplicare menţionate la articolul 6b alineatul (5) şi fără a aduce atingere articolului 57 alineatul (2), certificatele care nu se pot elibera în conformitate cu prezentul regulament se pot elibera în temeiul reglementărilor naţionale în vigoare sau, după caz, în temeiul cerinţelor relevante din Regulamentul (CEE) nr. 3922/91.
(6)Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere Regulamentului (CE) nr. 2111/2005 şi normelor sale de aplicare.
"
(8) La articolul 9, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"
(1) Prin derogare de la dispoziţiile prezentului regulament şi de la normele adoptate pentru aplicarea acestuia, agenţia eliberează, în domeniul său de competenţă, certificate pe baza certificatelor eliberate de autorităţile aeronautice competente ale unei ţări terţe, după cum se prevede în acordurile de recunoaştere încheiate între Comunitate şi ţara terţă respectivă.
"
(9) După articolul 9, se inserează următorul articol 9a:
"
Articolul 9a
Entităţi calificate
În momentul alocării unei sarcini specifice de certificare unei entităţi calificate, agenţia sau autoritatea naţională din domeniul aviaţiei interesată se asigură că această entitate respectă criteriile prevăzute în anexa V.
"
(10) Articolul 10 se înlocuieşte cu următorul text:
"
Articolul 10
Măsuri derogatorii
(1) Dispoziţiile din prezentul regulament şi normele de aplicare adoptate nu împiedică un stat membru să reacţioneze imediat la o problemă neprevăzută de siguranţă care apare în legătură cu un produs, o persoană sau un organism care intră sub incidenţa dispoziţiilor prezentului regulament.
Statul membru notifică imediat agenţia, Comisia şi celelalte state membre cu privire la măsurile luate şi justificarea acestor măsuri.
(2) În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), agenţia poate stabili, în termen de o lună de la data la care este notificată în conformitate cu alineatul (1), dacă problema de siguranţă poate fi abordată în cadrul prezentului regulament şi a normelor sale de aplicare, cu excepţia cazului în care Comisia ridică obiecţii în termenul menţionat. Agenţia adoptă decizia adecvată, pe care o transmite în copie Comisiei şi celorlalte state membre.
Dacă, pe de altă parte, stabileşte că problema de siguranţă este cauzată de o deficienţă a prezentului regulament sau a normelor sale de aplicare sau de un nivel inadecvat de siguranţă generat de aplicarea acestora, agenţia elaborează şi emite un aviz privind modificarea prezentului regulament sau a normelor sale de aplicare şi privind modificarea sau menţinerea măsurilor adoptate. În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul 3, Comisia poate lua o decizie pe baza avizului în cauză. În cazul în care sunt menţinute, măsurile sunt puse în aplicare de către toate statele membre şi intră sub incidenţa dispoziţiilor articolului 8.
(3) Statele membre pot acorda derogări de la cerinţele esenţiale formulate în prezentul regulament şi în normele sale de aplicare, în cazul unor circumstanţe operaţionale sau necesităţi operaţionale neprevăzute şi urgente cu o durată limitată, cu condiţia ca aceste derogări să nu prejudicieze nivelul de siguranţă. Derogările se aduc la cunoştinţa agenţiei, Comisiei şi a celorlalte state membre atunci când capătă un caracter repetitiv sau se acordă pentru perioade mai mari de două luni.
(4) În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), agenţia stabileşte, în termen de o lună de la data la care este notificată în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, dacă derogările sunt compatibile cu obiectivele generale de siguranţă ale prezentului regulament sau cu orice alte norme de drept comunitar. Agenţia emite un aviz adresat Comisiei.
Pe baza avizului şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul 4, Comisia poate lua o decizie privind revocarea derogărilor în cauză.
(5) În cazul în care un nivel de protecţie echivalent cu cel atins prin punerea în practică a normelor de aplicare a prezentului regulament se poate realiza prin alte mijloace, un stat membru poate acorda aprobări privind derogarea de la normele de aplicare în cauză, fără discriminări pe motive de naţionalitate.
În astfel de cazuri, statul membru respectiv notifică agenţia şi Comisia cu privire la intenţia sa de a acorda o astfel de aprobare şi indică motivele care justifică necesitatea derogării de la norma în cauză, precum şi condiţiile prevăzute pentru asigurarea unui nivel echivalent de protecţie.
(6) În conformitate cu articolul 16 alineatul (3), agenţia emite, în termen de două luni de la data la care este notificată în conformitate cu alineatul (5) din prezentul articol, un aviz prin care indică dacă aprobarea propusă îndeplineşte condiţiile prevăzute la alineatul în cauză.
În termen de o lună de la primirea avizului agenţiei, Comisia poate iniţia procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (3) pentru a decide dacă aprobarea propusă poate fi acordată sau trebuie respinsă. În cazul în care aprobarea poate fi acordată, Comisia notifică decizia sa tuturor statele membre, care au, de asemenea, dreptul de a aplica măsura în cauză. Dispoziţiile articolului 8 se aplică măsurii în cauză.
"
(11) La articolul 11 alineatul (4), se înlocuieşte cu următorul text:
"
(4)În vederea informării publicului larg cu privire la nivelul general de siguranţă, agenţia publică un raport anual privind siguranţa. De la intrarea în vigoare a normelor de aplicare prevăzute la articolul 7 alineatul (3), raportul privind siguranţa conţine o analiză a tuturor informaţiilor primite în conformitate cu articolul 7. Analiza trebuie să fie simplă şi uşor de înţeles şi să indice dacă există un risc de siguranţă sporit pentru pasagerii aerieni. În analiza respectivă, sursele de informare nu sunt dezvăluite.
"
(12) După articolul 11, se inserează următorul articol 11a:
"
Articolul 11a
Protejarea surselor de informaţii
(1) În cazul în care informaţiile prevăzute la articolul 11 alineatul (1) sunt furnizate voluntar Comisiei sau agenţiei de către o persoană fizică, nu se dezvăluie sursa informaţiilor în cauză. În cazul în care informaţiile sunt furnizate unei autorităţi naţionale, sursa informaţiilor în cauză este protejată în conformitate cu legislaţia naţională.
(2) Fără a aduce atingere normelor aplicabile de drept penal, statele membre nu introduc acţiuni în justiţie pentru încălcări ale legii săvârşite nepremeditat sau involuntar, despre care au cunoştinţă doar pentru că au fost raportate în conformitate cu prezentul regulament şi cu normele sale de aplicare.
Prezenta dispoziţie nu se aplică în cazurile de neglijenţă gravă.
(3) Fără a aduce atingere normelor aplicabile de drept penal şi în conformitate cu procedurile definite în legislaţia şi practicile lor naţionale, statele membre se asigură că angajaţii care furnizează informaţii în temeiul prezentului regulament şi al normelor sale de aplicare nu suferă nici un fel de prejudicii din partea angajatorului lor. Prezenta dispoziţie nu se aplică în cazurile de neglijenţă gravă.
(4) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere normelor naţionale privind accesul la informaţii al autorităţilor judiciare.
"
(13) Articolul 13 se modifică după cum urmează:
a)
litera (c) se înlocuieşte cu următorul text:"
c)
ia deciziile corespunzătoare privind aplicarea articolelor 9a, 15, 15a, 15b şi 46;";
"
b)
se adaugă litera (d), după cum urmează:"
d)
"(d) elaborează rapoarte ca urmare a inspecţiilor de standardizare efectuate în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) şi articolul 45.
"
(14) La articolul 14 alineatul (2) litera (a), cuvintele "inclusiv coduri de navigabilitate" se elimină.
(15) Articolul 15 se modifică după cum urmează:
a)
alineatul (1) se modifică după cum urmează:
i)
partea introductivă se înlocuieşte cu următorul text:" În privinţa produselor, pieselor şi echipamentelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) literele (a) şi (b), după caz, şi conform specificaţiilor din Convenţia de la Chicago sau anexele sale, agenţia preia îndeplinirea în numele statelor membre a funcţiilor şi sarcinilor de stat de proiectare, fabricaţie sau înmatriculare atunci când este vorba de aprobarea de proiectare. În acest scop agenţia trebuie în mod concret:";"
ii)
litera (e) se înlocuieşte cu următorul text:"
e)
"(e) să efectueze, în mod direct sau prin intermediul autorităţilor aeronautice naţionale sau a entităţilor calificate, investigaţii tehnice privind certificarea produselor, pieselor şi echipamentelor;";
"
iii)
litera (i) se înlocuieşte cu următorul text:"
i)
"(i) să modifice, să suspende sau să revoce certificatele atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cărora au fost eliberate de către agenţie sau când persoana fizică sau juridică titulară a certificatului nu îndeplineşte obligaţiile care îi sunt impuse prin prezentul regulament sau prin normele de aplicare a acestuia;";
"
iv)
se adaugă literele (k) şi (l), după cum urmează:"
k)
"(k) să stabilească restricţiile adecvate, pentru fiecare aeronavă pentru care se solicită o autorizaţie de zbor pentru un singur zbor;
l)
"(l) să emită autorizaţii de zbor aeronavelor, în cazul în care autorizaţiile în cauză sunt necesare pentru o serie de zboruri.";
"
b)
alineatul (2) se modifică după cum urmează:
i)
la litera (b), punctul (ii) se înlocuieşte cu următorul text:"
ii)
"(ii) organizaţiilor de producţie şi întreţinere amplasate pe teritoriul statelor membre, dacă acest lucru a fost solicitat de statul membru în cauză; sau";
"
ii)
litera (c) se înlocuieşte cu următorul text:"
c)
"(c) modifică, suspendă sau revocă certificatul organizaţiei atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cărora a fost eliberat de către agenţie sau când organizaţia respectivă nu îndeplineşte obligaţiile care îi sunt impuse prin prezentul regulament sau prin normele sale de aplicare.
"
(16) După articolul 15, se inserează articolele 15a şi 15b, după cum urmează:
"
Articolul 15a
Certificarea personalului
(1) În ceea ce priveşte personalul şi organizaţiile menţionate la articolul 6a alineatul 1, agenţia:
a)
efectuează în mod direct sau prin intermediul autorităţilor aeronautice naţionale sau al entităţilor calificate, inspecţii şi auditări ale organizaţiilor şi organismelor de evaluare pe care le certifică;
b)
eliberează şi prelungeşte valabilitatea certificatelor:
i)
organizaţiilor de formare a personalului şi ale centrelor aeromedicale amplasate pe teritoriul statelor membre, dacă acest lucru a fost solicitat de statul membru în cauză; sau
ii)
organizaţiilor de formare a personalului şi ale centrelor aeromedicale amplasate în afara teritoriului statelor membre; sau
iii)
organismelor de evaluare, dacă acest lucru a fost solicitat de astfel de organisme;
c)
modifică, limitează, suspendă sau revocă certificatul organizaţiei atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cărora a fost eliberat de către agenţie sau când persoana fizică sau juridică titulară a certificatului nu îndeplineşte obligaţiile care îi sunt impuse prin prezentul regulament sau prin normele de aplicare a acestuia.
(2) În ceea ce priveşte dispozitivele sintetice de antrenament pentru zbor menţionate la articolul 6a alineatul 1, agenţia:
a)
efectuează în mod direct sau prin intermediul autorităţilor aeronautice naţionale sau al entităţilor calificate, inspecţiile tehnice ale dispozitivelor pe care le certifică;
b)
eliberează şi prelungeşte valabilitatea certificatelor:
i)
dispozitivelor sintetice de antrenament pentru zbor utilizate de organizaţiile de formare certificate de către agenţie; sau
ii)
dispozitivelor sintetice de antrenament pentru zbor amplasate pe teritoriul statelor membre, dacă acest lucru a fost solicitat de statul membru în cauză; sau
iii)
dispozitivelor sintetice de antrenament pentru zbor amplasate în afara teritoriului statelor membre;
c)
modifică, limitează, suspendă sau revocă certificatul atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cărora a fost eliberat de către agenţie sau când persoana fizică sau juridică titulară a certificatului nu îndeplineşte obligaţiile care îi sunt impuse prin prezentul regulament sau prin normele de aplicare a acestuia.
"Articolul 15b
Certificarea operatorilor aerieni
(1) În ceea ce priveşte operatorii implicaţi în operaţiuni comerciale, agenţia:
a)
efectuează în mod direct sau prin intermediul autorităţilor aeronautice naţionale sau al entităţilor calificate, inspecţii şi auditări ale operatorilor pe care îi certifică;
b)
eliberează şi prelungeşte valabilitatea certificatelor:
i)
operatorilor aflaţi pe teritoriul statelor membre, dacă acest lucru a fost solicitat de statul membru în cauză; sau
ii)
operatorilor aflaţi în afara teritoriului statelor membre, cu excepţia cazului în care un stat membru îndeplineşte funcţiile şi sarcinile statului operatorului pentru operaţiunile în cauză;
c)
modifică, limitează, suspendă sau revocă certificatul operatorului atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cărora a fost eliberat de agenţie sau când organizaţia respectivă nu îndeplineşte obligaţiile care îi sunt impuse prin prezentul regulament sau prin normele sale de aplicare.
(2) Agenţia poate impune, prin intermediul unei directive operaţionale, ca o operaţiune să fie interzisă, limitată sau supusă anumitor condiţii, pentru a asigura siguranţa operaţiunilor.
(3) În ceea ce priveşte limitarea timpului de zbor, agenţia:
a)
emite specificaţiile de certificare aplicabile pentru a garanta conformitatea cu cerinţele esenţiale şi, după caz, normele de aplicare conexe. În ceea ce priveşte transporturile comerciale cu avionul în special, până la adoptarea normelor de aplicare conexe, prevăzute la articolul 6b alineatul (5), agenţia emite specificaţiile de certificare aplicabile, pentru a garanta conformitatea cu subpartea Q din anexa III la Regulamentul (CEE) nr. 3922/91.
b)
aprobă regimurile individuale de specificare a timpului de zbor ale operatorilor atunci când regimurile în cauză nu pot fi aprobate conform unei specificaţii de certificare aplicabile.
"
(17) La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:
"
(1) Agenţia efectuează inspecţii de standardizare în domeniile reglementate de articolul 1 alineatul (1), pentru a verifica modul în care autorităţile naţionale competente aplică prezentul regulament şi normele sale de aplicare, înaintând un raport Comisiei în acest sens.
(2) Agenţia efectuează anchete tehnice în întreprinderi pentru a monitoriza aplicarea prezentului regulament şi a normelor sale de aplicare, având în vedere obiectivele menţionate la articolul 2.
"
(18)Se inserează articolul 16a după cum urmează:
"
Articolul 16a
Amenzi
(1)Atunci când ia deciziile menţionate la articolul 13 litera (c), agenţia poate:
a)
aplica amenzi, persoanelor şi întreprinderilor cărora le-a eliberat un certificat, în cazul în care acestea au încălcat, intenţionat sau din neglijenţă, dispoziţiile prezentului regulament şi ale normelor sale de aplicare;
b)
impune, persoanelor şi întreprinderilor cărora le-a eliberat un certificat, plata unor daune cominatorii calculate de la data stabilită în decizie, pentru a le obliga să respecte dispoziţiile prezentului regulament şi normele sale de aplicare.
(2)Amenzile şi daunele cominatorii prevăzute la alineatul (1) sunt disuasive şi direct proporţionale atât cu gravitatea situaţiei, cât şi cu capacitatea economică a titularului certificatului în cauză, ţinându-se seama, în special, de dimensiunile riscului pentru siguranţă.
(3)Deciziile luate în conformitate cu alineatul (1) nu au caracter penal.
(4)Valoarea totală a amenzilor şi a daunelor cominatorii percepute de agenţie se scade din contribuţia menţionată la articolul 48 alineatul (1) litera (a).
(5)Comisia adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (3), normele de aplicare a prezentului articol, precizând în special următoarele:
a)
dispoziţiile normelor de aplicare, a căror nerespectare se sancţionează cu amendă sau cu plata unor daune cominatorii;
b)
valoarea totală a amenzilor şi a daunelor cominatorii;
c)
condiţiile pentru aplicarea amenzilor şi a daunelor cominatorii, inclusiv criteriile de stabilirea a cuantumului acestora.
(6)La stabilirea criteriilor pentru stabilirea cuantumului amenzilor şi a daunelor cominatorii, Comisia ia în considerare veniturile persoanelor şi ale întreprinderilor în cauză.
"
(19) La articolul 18 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:
"
Metodele de lucru sunt conforme cu dreptul comunitar şi ţin seama în mod adecvat de politica externă a Comunităţii faţă de ţările terţe. Acestea trebuie să fie fost aprobate în prealabil de către Comisie.
"
(20)La articolul 20, se inserează alineatul (1a) după cum urmează:
"
(1a) Articolul 12 alineatul (2) litera (e) şi articolul 82 alineatul (3) litera (e) din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene se aplică o perioadă de maximum 36 de luni de la data angajării agenţilor temporari şi a agenţilor contractuali.
"
(21)La articolul 24 alineatul (2) se modifică după cum urmează:
(
a) litera (b) se înlocuieşte cu următorul text:"
b)
adoptă raportul anual general privind activităţile agenţiei şi îl transmite, până la 15 iunie, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curţii de Conturi şi statelor membre; acţionând în numele agenţiei, transmite în fiecare an autorităţii bugetare orice informaţii relevante privind rezultatul procedurilor de evaluare şi, în special, informaţii referitoare la efectele sau consecinţele modificărilor sarcinilor atribuite agenţiei;
"
(
b) litera (c) se înlocuieşte cu următorul text:"
c)
"până la data de 30 septembrie a fiecărui an, şi după obţinerea avizului Comisiei, adoptă programul de activitate al agenţiei pentru anul următor şi îl înaintează Parlamentului European, Consiliului, Comisiei şi statelor membre; programul de activitate se adoptă fără a aduce atingere procedurii bugetare anuale a Comunităţii şi programului legislativ al Comunităţii în domeniile pertinente are ţin de siguranţa aviaţiei; avizul Comisiei se anexează la programul de lucru adoptat de către agenţie;";
"
(
c) litera (d) se înlocuieşte cu următorul text:"
d)
"(d) adoptă liniile directoare pentru repartizarea atribuţiilor de certificare autorităţilor aeronautice naţionale şi entităţilor calificate, după obţinerea acordului Comisiei;
"
(22)Articolul 25 se modifică după cum urmează:
a)
alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:" (1) Consiliul de administraţie este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru şi un reprezentant al Comisiei, care sunt selectaţi pe baza experienţei lor recunoscute în domeniul aviaţiei civile şi a competenţelor lor manageriale. În acest scop, după consultarea Parlamentului European, Consiliul numeşte câte un reprezentant din fiecare stat membru, precum şi un membru supleant, care îl înlocuieşte pe membrul titular în absenţa acestuia şi care nu este implicat în punerea în aplicare a prezentului regulament şi a normelor sale de aplicare. Comisia numeşte, de asemenea, un membru titular şi un supleant. Durata mandatului acestor membri este de cinci ani şi se poate prelungi.";"
b)
se adaugă următorul alineat (3):" 3. "(3) În interesul transparenţei, patru reprezentanţi ai părţilor interesate participă la lucrările consiliului de administraţie, în calitate de observatori. Aceştia sunt numiţi de către Comisie dintr-o listă întocmită de organul consultativ prevăzut la articolul 24 alineatul (4) şi reprezintă, în cea mai mare măsură posibil, diversele părţi reprezentate în cadrul organului consultativ. Durata mandatului lor este de 30 de luni, reînnoibil o singură dată."
(23)Articolul 26 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"
(2) Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui expiră în momentul în care aceştia încetează să mai fie membri ai consiliului de administraţie. Sub rezerva prezentei dispoziţii, durata mandatelor preşedintelui şi vicepreşedintelui este de trei ani. Durata mandatelor este reînnoibilă. Mandatele lor pot fi reînnoite o singură dată.
"
(24) La articolul 28, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"
(2) Fiecare membru numit în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) dispune de un singur vot. Reprezentantul Comisiei dispune de un număr de voturi egal cu 25% din numărul total de membri numiţi de Consiliu. Reprezentanţii părţilor interesate şi directorul executiv al agenţiei nu au drept de vot. În absenţa unui membru, dreptul său de vot poate fi exercitat de membrul supleant.
"
(25) Articolul 29 alineatul (3) se modifică după cum urmează:
a)
litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:"
a)
aprobă măsurile adoptate de agenţie, definite la articolul 13, în limitele stabilite de prezentul regulament, normele sale de aplicare şi orice act cu putere de lege aplicabil;";
"
b)
litera (b) se înlocuieşte cu următorul text:"
b)
"(b) organizează inspecţiile şi anchetele prevăzute la articolele 45 şi 46;";
"
c)
se adaugă literele (k) şi (l), după cum urmează:"
k)
"(k) elaborează şi pune în aplicare programul anual de lucru;
l)
răspunde la solicitările de asistenţă ale Comisiei.
"
(26) Articolul 30 se modifică după cum urmează:
(a) Alineatul (1), se înlocuieşte cu următorul text:
"
(1)Directorul executiv al agenţiei este numit pe baza meritelor proprii, precum şi a competenţei şi experienţei sale profesionale dovedite şi relevante în domeniul aviaţiei civile, sau este eliberat din funcţie de consiliul de administraţie la propunerea Comisiei. Decizia în acest sens a consiliului de administraţie se ia cu o majoritate de trei sferturi din membri. Înainte de numire, candidatului selectat de consiliul de administraţie i se poate cere să facă o declaraţie în faţa comisiei sau comisiilor competente din cadrul Parlamentului European şi să răspundă la întrebările membrilor comisiilor în cauză.";
"
(b) Alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:
"
4. "(4) Durata mandatelor directorului executiv şi ale directorilor este de cinci ani. La propunerea Comisiei şi după o evaluare, mandatele lor pot fi reînnoite o singură dată, pentru o perioadă de cel mult cinci ani. În cadrul evaluării, Comisia analizează în special:
‐
rezultatele obţinute în timpul primului mandat şi modul în care au fost obţinute;
‐
sarcinile şi nevoile agenţiei în anii următori.
"
(27) La articolul 35, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"
(1) Împotriva oricărei decizii luate de Agenţie în temeiul articolelor 9a, 15, 15a, 15b, 46 sau 53 poate fi formulată o cale de atac.
"
(28) Articolul 41 se modifică după cum urmează:
(a) Alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"
(1) Se pot intenta în faţa Curţii de Justiţie acţiuni în anulare împotriva actelor agenţiei care sunt obligatorii pentru terţi, acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona sau acţiuni în despăgubire pentru daunele cauzate de agenţie în cursul activităţilor sale.
"
(b) Alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"
(2) Acţiunile în anulare împotriva deciziilor luate de Agenţie în temeiul articolelor 9a, 15, 15a, 15b, 46 sau 53 pot fi înainte Curţii de Justiţie doar după epuizarea tuturor căilor de atac în cadrul agenţiei.
"
(29) La articolul 45, partea introductivă de la alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"
(1) "Fără a aduce atingere competenţelor executorii conferite Comisiei prin tratat, agenţia oferă asistenţă Comisiei în monitorizarea aplicării prezentului regulament şi a normelor sale de aplicare, prin efectuarea unor inspecţii de standardizare la autorităţile competente din statele membre, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1). Funcţionarii mandataţi în acest scop conform prezentului regulament, în colaborare cu autorităţile naţionale, sunt abilitaţi în conformitate cu dispoziţiile legale ale statului membru în cauză:
"
(30) Articolul 46 se modifică după cum urmează:
a)
partea introductivă de la alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:" (1) În vederea aplicării articolelor 15, 15a şi 15b, Agenţia poate efectua în mod direct sau poate atribui autorităţilor aeronautice naţionale sau entităţilor calificate sarcina de a realiza toate anchetele necesare asupra întreprinderilor, conform dispoziţiilor articolului 16 alineatul (2). Anchetele se efectuează cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare în statele membre în care se desfăşoară. În acest scop, persoanele mandatate în temeiul prezentului regulament sunt abilitate:"
b)
se inserează următorul alineat (1a):" (1a) În vederea aplicării articolului 9a, Agenţia poate efectua în mod direct sau poate atribui autorităţilor aeronautice naţionale sarcina de a realiza toate anchetele necesare asupra entităţilor calificate, conform dispoziţiilor articolului 16 alineatul (2)."
(31) După articolul 46, se inserează articolele 46a şi 46b, după cum urmează:
"
Articolul 46a
Programul anual de lucru
Programul anual de lucru este conform cu obiectivele, misiunile şi sarcinile agenţiei, astfel cum sunt definite de prezentul regulament. Programul anual de lucru precizează care mandate şi sarcini ale agenţiei au fost adăugate, modificate sau eliminate în comparaţie cu anul precedent.
Prezentarea programului anual de lucru se bazează pe metodologia elaborată de către Comisie în cadrul gestiunii pe activităţi.
"Articolul 46b
Raportul anual general
Raportul general anual descrie modul în care agenţia şi-a realizat programul anual de lucru. Acesta descrie în mod clar toate efectele sau consecinţele modificărilor sarcinilor atribuite agenţiei.
Raportul prezintă activităţile realizate de agenţie şi evaluează rezultatele comparativ cu obiectivele şi calendarul stabilite, riscurile asociate activităţilor realizate, utilizarea resurselor şi operaţiunile generale ale Agenţiei.
"
(32) La articolul 47, se adaugă alineatul (6) după cum urmează:
"
(6) Informaţiile colectate de agenţie în conformitate cu prezentul regulament intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 45/2001 Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date*.
-- ---------------------
*JO L 8, 12.1.2001, p. 1.
"
(33)Articolul 48 se modifică după cum urmează:
(a) Alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"
(1) Veniturile agenţiei se constituie din următoarele:
a)
o contribuţie din partea Comunităţii;
b)
o contribuţie din partea oricărei ţări terţe europene cu care Comunitatea a încheiat acordurile prevăzute la articolul 55;
c)
taxele achitate de solicitanţii şi titularii de certificate şi aprobări eliberate de agenţie;
d)
onorariile percepute pentru publicaţii, activităţi de formare şi orice alte servicii asigurate de agenţie.
Agenţia nu poate primi nici o contribuţie financiară din partea statelor membre, a ţărilor terţe şi a altor entităţi.
"
(b)
Se inserează următorul alineat (5a):" (5a) Bugetul activităţilor de reglementare şi redevenţele fixate şi percepute pentru activităţile de certificare trebuie să fie stabilite separat şi tratate separat în cadrul bugetului agenţiei."
(34) La articolul 53, alineatele (2)-(4) se înlocuiesc cu următorul text:
"
(2)Regulamentul privind taxele şi redevenţele indică în mod concret prestaţiile pentru care se datorează taxe şi onorarii în sensul articolului 48 alineatul (1) literele (c) şi (d), precum şi cuantumul taxelor şi onorariilor şi modalitatea de achitare a acestora.
(3)Se percep taxe şi redevenţe pentru:
a)
eliberarea şi prelungirea valabilităţii certificatelor, precum şi pentru funcţiile aferente de supraveghere continuă a organizaţiilor, cu excepţia menţinerii navigabilităţii produselor;
b)
furnizarea serviciilor, reflectându-se costul real al fiecărei prestaţii;
c)
prelucrarea apelurilor.
Toate taxele şi redevenţele se exprimă şi se achită în moneda euro.
(4)Cuantumul taxelor redevenţelor se stabileşte la un nivel care să asigure în principiu un venit suficient pentru a acoperi în totalitate costul serviciilor furnizate.
(35) Articolul 56 alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
Redevenţele pentru certificarea de tip şi alte tarife nu trebuie să fie cu mult mai mari decât înainte de instituirea agenţiei.
"
(36) Anexa II se înlocuieşte cu textul de la punctul (1) din anexa la prezentul regulament.
(37) Se adaugă anexele III, IV şi V, astfel cum se prevede la punctul (2) din anexa la prezentul regulament.
CAPITOLUL II
DISPOZIŢII FINALE
"Articolul 2
Abrogare
(1) Directiva 91/670/CEE se abrogă de la data intrării în vigoare a normelor de aplicare prevăzute la articolul 6a alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002.
(2) Anexa III la Regulamentul (CEE) nr. 3922/91 se elimină de la data intrării în vigoare a normelor de aplicare prevăzute la articolul 6b alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002.
(3) Dispoziţiile articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 se aplică produselor, pieselor, echipamentelor, organismelor şi persoanelor care au fost certificate sau a căror certificare a fost recunoscută în conformitate cu dispoziţiile Directivei 91/670/CEE şi ale anexei III la Regulamentul (CEE) nr. 3922/91.
"Articolul 3
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Preşedintele Preşedintele
ANEXĂ
(1) Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 se înlocuieşte cu următorul text:
"
ANEXA II
Aeronavele menţionate la articolul 4 alineatul (2)
Aeronavele care nu intră sub incidenţa articolului 4 alineatele (1), (1a) şi (1b) sunt aeronavele care se încadrează în una sau mai multe dintre categoriilor prevăzute mai jos în prezenta anexă:
a)
aeronavele istorice care îndeplinesc criteriile de mai jos:
i)
aeronavele, altele decât cele cu motorizare complexă:
–
a căror concepţie iniţială a fost realizată înainte de 1.1.1955 şi
–
a căror producţie a fost sistată înainte de 1.1.1975.
sau
ii)
aeronavele care prezintă un interes istoric evident, din următoarele motive:
–
participarea lor la un eveniment istoric marcant; sau
–
etapa importantă pe care o reprezintă în dezvoltarea aviaţiei; sau
–
rolul important pe care l-au jucat în forţele armate ale unui stat membru;
b)
aeronavele special concepute sau modificate pentru cercetare, în scop experimental sau ştiinţific, care este probabil să se producă în număr foarte limitat;
c)
aeronavele la care cel puţin 51% din componente sunt construite de un amator, sau de o asociaţie de amatori cu scop nelucrativ, pentru folosinţă proprie, fără vreun obiectiv comercial;
d)
aeronavele care s-au aflat în serviciul forţelor militare, cu excepţia cazului în care este vorba despre un tip de aeronave pentru care agenţia a adoptat standarde de proiectare;
e)
avioane, elicoptere şi paraşute propulsate cu maximum 2 locuri şi o masă maximă la decolare (MTOM), înregistrată de statele membre, de maximum:
i)
300 kg pentru un avion/elicopter terestru monoloc; sau
ii)
450 kg pentru un avion/elicopter terestru biloc; sau
iii)
330 kg pentru un avion amfibie sau un hidroavion cu flotoare/elicopter monoloc; sau
iv)
495 kg pentru un avion amfibie sau un hidroavion cu flotoare/elicopter biloc, cu condiţia ca, atunci când funcţionează atât ca hidroavion cu flotoare/elicopter, cât şi ca avion/elicopter terestru, să nu depăşească masa maximă la decolare corespunzătoare;
v)
472,5 kg pentru un avion terestru biloc echipat cu un sistem de recuperare totală cu paraşută, montat în structură;
vi)
315 kg pentru un avion terestru monoloc echipat cu un sistem de recuperare totală cu paraşută, montat în structură;
vii)
600 kg pentru o aeronavă uşoară care nu operează în scop comercial;
şi, pentru avioanele a căror viteză de desprindere sau viteză constantă minimă de zbor în configuraţia de aterizare nu depăşeşte 35 de noduri viteză corectată (VC);
f)
giroavioane monoloc şi biloc cu o masă maximă la decolare de maximum 560 kg;
g)
planoarele a căror masă structurală nu depăşeşte 80 kg în versiune monoloc sau 100 kg în versiune biloc, inclusiv deltaplanele;
h)
replici de aeronave care îndeplinesc criteriile de la literele (a) sau (d) de mai sus, a căror concepţie structurală este similară cu aeronavele originale;
i)
aeronavele fără pilot a căror masă în exploatare este de până la 150 kg;
j)
orice altă aeronavă a cărei masă structurală, inclusiv carburantul, nu depăşeşte 70 kg.
"
(2) Se adaugă anexele III, IV şi V la Regulamentul (CE) nr. 1592/2002, după cum urmează:
"
ANEXA III
Cerinţele esenţiale pentru acordarea licenţelor de pilot în conformitate cu articolul 6a
1. Formare
1.a. Generalităţi
1.a.1. O persoană care participă la o formare pentru pilotarea unei aeronave trebuie să posede un nivel de educaţie şi de aptitudini fizice şi mentale suficiente pentru a dobândi, a reţine şi a demonstra cunoştinţele teoretice şi competenţele practice necesare.
1.b. Cunoştinţe teoretice
1.b.1. Un pilot trebuie să dobândească şi să menţină un nivel de cunoştinţe corespunzător funcţiilor exercitate la bordul aeronavei şi proporţional cu riscurile asociate tipului de activitate în cauză. Cunoştinţele trebuie să includă cel puţin următoarele aspecte:
i)
drept aerian;
ii)
cunoştinţe generale privind aeronavele;
iii)
chestiuni tehnice privind categoria de aeronave;
iv)
caracteristicile şi planificarea zborului;
v)
performanţele şi limitele umane;
vi)
meteorologie;
vii)
navigaţie;
viii)
proceduri operaţionale, inclusiv gestiunea resurselor;
ix)
principiile de zbor; şi
x)
comunicaţii.
1.c. Demonstrarea şi menţinerea cunoştinţelor teoretice
1.c.1. Dobândirea şi reţinerea cunoştinţelor teoretice trebuie demonstrată prin evaluarea continuă în cursul formării şi, după caz, prin examinări.
1.c.2. Trebuie menţinut un nivel adecvat de cunoştinţe teoretice. Conformitatea trebuie demonstrată prin evaluări, examinări, testări sau verificări periodice. Frecvenţa unor astfel de examinări, teste sau verificări trebuie să fie proporţională cu nivelul de risc asociat activităţii.
1.d. Competenţe tehnice
1.d.1. Un pilot trebuie să dobândească şi să menţină competenţele practice adecvate pentru exercitarea funcţiilor sale la bordul aeronavei. Competenţele în cauză trebuie să fie proporţionale cu riscurile asociate tipului de activitate în cauză şi trebuie să includă, dacă este cazul ţinând seama de funcţiile exercitate la bordul aeronavei, următoarele aspecte:
i)
activităţile înainte şi în cursul zborului, inclusiv funcţionarea aeronavei, determinarea masei de echilibrare, inspectarea şi întreţinerea curentă a aeronavei, gestiunea carburantului, evaluarea condiţiilor meteorologice, planificarea traseului, restricţiile aplicabile spaţiului aerian şi disponibilitatea pistelor;
ii)
manevre standard la sol şi în zbor în aerodrom;
iii)
precauţii şi proceduri de evitare a coliziunilor;
iv)
controlul aeronavei prin referinţă vizuală externă;
v)
manevre de zbor, inclusiv în situaţii critice, şi manevre conexe de "pierdere a controlului", în funcţie de fezabilitatea tehnică;
vi)
decolări şi aterizări normale şi cu vânt din lateral;
vii)
zbor cu utilizarea exclusivă a instrumentelor, în funcţie de tipul de activitate;
viii)
proceduri operaţionale, inclusiv tehnici de echipă şi gestionarea resurselor, în funcţie de tipul de operaţiune, indiferent dacă este vorba de un echipaj echipaj format din una sau mai multe persoane;
ix)
navigarea şi punerea în aplicare a codului aerian şi a procedurilor aferente folosind, acolo unde este cazul, referinţe vizuale sau echipamente de navigaţie;
x)
operaţiuni anormale şi de urgenţă, inclusiv defecţiuni simulate ale echipamentului aeronavei;
xi)
respectarea serviciilor de trafic aerian şi a procedurilor de comunicaţii;
xii)
tipul aeronavei sau detalii specifice clasei acesteia; şi
xiii)
alte sesiuni de formare a abilităţilor practice care ar putea fi necesare pentru reducerea riscurilor legate de activităţile specifice.
1.e. Demonstrarea şi menţinerea abilităţilor practice
1.e.1. Un pilot trebuie să-şi demonstreze capacitatea de a efectua procedurile şi manevrele necesare la un nivel de competenţă potrivit pentru funcţiile exercitate în cadrul aeronavei, prin:
i)
manipularea aeronavei în limitele sale operaţionale;
ii)
efectuarea tuturor manevrelor cu uşurinţă şi precizie;
iii)
demonstrarea unei bune judecăţi şi abilităţi de zbor;
iv)
aplicarea cunoştinţelor aeronautice; şi
v)
menţinerea controlului asupra aeronavei în orice moment, pentru a asigura reuşita procedurilor şi a manevrelor de zbor.
1.e.2. Abilităţile practice trebuie menţinute la un nivel adecvat. Conformitatea trebuie demonstrată prin evaluări, examinări, testări sau verificări periodice. Frecvenţa unor astfel de examinări, teste sau verificări trebuie să fie proporţională cu nivelul de risc asociat activităţii.
1.f. Competenţe lingvistice
Cu excepţia cazurilor în care riscul de siguranţă aferent poate fi redus prin alte mijloace, pilotul trebuie să deţină o competenţă lingvistică demonstrată în limba engleză, care trebuie să includă:
i)
capacitatea de a înţelege documentele privind starea vremii;
ii)
folosirea hărţilor aeronautice de deplasare, de decolare şi de apropiere, precum şi a documentelor aeronautice informative asociate; şi
iii)
capacitatea de a comunica în limba engleză cu membrii altor echipaje de zbor şi cu serviciile de navigaţie aeriană în toate fazele zborului, inclusiv în faza de pregătire a acestuia.
1.g. Dispozitive sintetice de antrenament pentru zbor
Dacă un dispozitiv sintetic de antrenament pentru zbor este folosit pentru antrenamente sau pentru a demonstra dobândirea sau menţinerea abilităţilor practice, dispozitivul trebuie să fie certificat pentru un anumit nivel de performanţă în domeniile care sunt relevante pentru îndeplinirea sarcinii aferente. În special configuraţia, manevrabilitatea, funcţionarea aeronavei şi comportamentul sistemelor trebuie să fie replicate astfel încât să reprezinte aeronava în mod adecvat.
1.h. Cursuri de formare
1.h.1. Formarea trebuie să fie realizată prin cursuri de formare.
1.h.2. Cursurile de formare trebuie să respecte următoarele condiţii:
i)
trebuie să existe o programă analitică pentru fiecare curs; şi
ii)
cursul de formare trebuie să includă atât cunoştinţe teoretice, cât şi instrucţiuni practice de zbor (inclusiv antrenament sintetic), după caz.
1.i. Instructori
1.i.1. Formare teoretică
Formarea teoretică trebuie realizată de instructori cu calificările potrivite. Aceştia trebuie:
i)
să deţină cunoştinţele potrivite din domeniul în care se face formarea; şi
ii)
să fie capabili să folosească tehnici de formare adecvate.
1.i.2. Formarea în zbor şi pe simulator sintetic
Formarea în zbor şi pe simulator sintetic trebuie efectuată de instructori care deţin calificările potrivite, după cum urmează:
i)
întrunesc cerinţele de cunoştinţe teoretice şi de nivel de experienţă necesare pentru tipul de formare efectuat;
ii)
sunt capabili să folosească tehnici de formare adecvate;
iii)
au practicat tehnicile de formare privind manevrele şi procedurile de zbor care urmează a fi predate în cadrul cursului de zbor;
iv)
şi-au demonstrat capacitatea de a oferi formare în domeniile care fac obiectul cursului, inclusiv privind procedurile înaintea zborului, după zbor şi la sol; şi
v)
participă regulat la formări recapitulative, pentru a-şi menţine standardele de formare la zi.
De asemenea, instructorii de zbor trebuie să fie îndreptăţiţi să acţioneze în calitate de pilot comandant pe aeronava pentru care se oferă formarea, cu excepţia formării pe tipuri noi de aeronave.
1.j. Examinatori
1.j.1. Persoanele responsabile pentru evaluarea competenţei piloţilor trebuie:
i)
să întrunească sau să fi întrunit cerinţele pentru a fi instructori de zbor;
ii)
să deţină capacitatea de a evalua performaneţele pilotului şi de a face teste de zbor şi verificări în zbor.
2. Organizaţii de formare
2.a. Cerinţe privind organizaţiile de formare
2.a.1. O organizaţie de formare care pregăteşte piloţi trebuie să întrunească următoarele cerinţe:
i)
să deţină toate mijloacele necesare pentru îndeplinirea gamei de responsabilităţi asociate cu activitatea lor. Printre aceste mijloace se numără următoarele: instalaţii, personal, echipamente, scule şi materiale, documentaţie referitoare la sarcini, responsabilităţi şi proceduri, acces la datele relevante şi la arhive (lista nu este exhaustivă);
ii)
să pună în aplicare şi să menţină un sistem de gestionare privind siguranţa şi standardul formării şi să încerce continuu să îmbunătăţească acest sistem; şi
iii)
să încheie acorduri cu alte organisme relevante, după caz, pentru a asigura menţinerea conformităţii cu cerinţele de mai sus;
3. Aptitudinea medicală
3.a. Criterii medicale
3.a.1. Toţi piloţii trebuie să-şi demonstreze periodic aptitudinea medicală de a-şi îndeplini funcţiile în mod satisfăcător, având în vedere tipul activităţii. Conformitatea trebuie să fie demonstrată prin evaluări adecvate, bazate pe cele mai bune practici din domeniul aeromedical, ţinând seama de tipul de activitate şi de posibila degradare mentală şi fizică datorată vârstei.
Aptitudinea medicală, care cuprinde aptitudinea fizică şi aptitudinea mentală, înseamnă că pilotul nu suferă de nici o boală sau dizabilitate care să-l împiedice:
i)
să execute sarcinile necesare pentru operarea unei aeronave; sau
ii)
să-şi îndeplinească în fiecare moment sarcinile primite; sau
iii)
să perceapă mediul înconjurător în mod corect.
3.a.2. În cazul în care aptitudinea medicală nu poate fi complet demonstrată, pot fi aplicate măsuri de corecţie care să ofere o siguranţă a zborului echivalentă.
3.b. Examinatori aeromedicali
3.b.1. Un examinator aeromedical trebuie:
i)
să fie calificat şi autorizat pentru practicarea medicinii;
ii)
să fi fost format în medicină aviatică şi să fi participat regulat la formări recapitulative în domeniul medicinii aviatice pentru a menţine standardele de evaluare la zi;
iii)
să fi dobândit cunoştinţe practice şi experienţă directă privind condiţiile în care piloţii îşi îndeplinesc sarcinile.
3.c.
Centre aeromedicale
3.c.1. Centrele aeromedicale trebuie să întrunească următoarele condiţii:
i)
să deţină toate mijloacele necesare pentru îndeplinirea gamei de responsabilităţi asociate cu privilegiile pe care le deţin. Printre aceste mijloace se numără următoarele: instalaţii, personal, echipamente, scule şi materiale, documentaţie referitoare la sarcini, responsabilităţi şi proceduri, acces la datele relevante şi la arhive (lista nu este exhaustivă);
ii)
să instituie şi să menţină un sistem de gestionare privind siguranţa şi standardul evaluării medicale şi să încerce continuu să îmbunătăţească acest sistem;
iii)
să încheie acorduri cu alte organisme relevante, după caz, pentru a asigura menţinerea conformităţii cu aceste cerinţe;
ANEXA IV
Cerinţele esenţiale pentru operaţiunile aeriene prevăzute la articolul 6b
1. Generalităţi
1.a. Zborurile nu pot fi efectuate dacă membrii echipajului şi, după caz, restul personalului implicat în operaţiunile legate de pregătirea şi executarea zborului nu cunosc legile, regulamentele şi procedurile aplicabile, pertinente pentru îndeplinirea sarcinilor lor şi stabilite pentru zonele care urmează să fie traversate, pentru aerodromurile care se doreşte să fie folosite şi instalaţiile de navigaţie aeriană aferente.
1.b. Zborurile trebuie efectuate astfel încât să fie urmate procedurile operaţionale stabilite pentru pregătirea şi executarea zborului în manualul de zbor sau, după caz, în Manualul de operaţiuni. Pentru a uşura acest lucru, membrii echipajului trebuie să aibă la dispoziţie un sistem de fişe de control pe care să-l poată folosi, după caz, în toate fazele operării aeronavei, în condiţii şi situaţii normale, anormale şi de urgenţă. Trebuie stabilite proceduri pentru orice situaţie de urgenţă previzibilă în mod rezonabil.
1.c. Înainte de fiecare zbor, trebuie definite rolurile şi obligaţiile fiecărui membru al echipajului. Pilotul comandant trebuie să fie responsabil pentru operarea şi siguranţa aeronavei şi pentru siguranţa tuturor membrilor echipajului, a pasagerilor şi a încărcăturii aflate la bord.
1.d. Articolele sau substanţele care pot prezenta un risc semnificativ pentru sănătate, siguranţă, bunuri sau mediu, cum ar fi mărfurile periculoase, armele şi muniţiile, nu pot fi transportate de nici o aeronavă, cu excepţia cazului în care se aplică instrucţiuni şi proceduri de siguranţă care să reducă riscurile aferente.
1.e. Toate datele, documentele, înregistrările şi informaţiile care ţin evidenţa respectării condiţiilor stabilite la punctul 5.c. trebuie să fie păstrate pentru fiecare zbor în parte şi să rămână disponibile pentru o perioadă de timp minimă, compatibilă cu tipul operaţiunii.
2. Pregătirea zborului
2.a. Zborul nu poate să înceapă înainte de a se fi demonstrat, folosind toate modalităţile rezonabile disponibile, că sunt satisfăcute toate condiţiile de mai jos:
2.a.1. Instalaţiile adecvate necesare în mod direct pentru zbor şi pentru operarea în condiţii de siguranţă a aeronavei, inclusiv instalaţiile de comunicaţii şi echipamentele de navigaţie, sunt disponibile pentru efectuarea zborului, având în vedere documentaţia AIS disponibilă.
2.a.2. Echipajul trebuie să fie familiarizat cu, iar pasagerii trebuie să fie informaţi cu privire la amplasarea şi folosirea echipamentelor de salvare relevante. Echipajului şi pasagerilor trebuie să li se pună la dispoziţie informaţii pertinente suficiente privind procedurile de urgenţă şi folosirea echipamentului de salvare din cabină, prin informaţiile specificate.
2.a.3. Pilotul comandant trebuie să verifice:
i)
că aeronava îndeplineşte condiţiile de navigabilitate, în conformitate cu punctul 6;
ii)
dacă este necesar, că aeronava este înregistrată conform normelor şi că certificatele doveditoare necesare se află la bordul aeronavei;
iii)
că instrumentele şi echipamentele specificate la punctul 5, necesare pentru efectuarea zborului respectiv, sunt instalate în aeronavă şi sunt operaţionale, cu excepţia cazului în care zborul este exceptat de la această cerinţă prin MEL sau un document echivalent;
iv)
că masa aeronavei şi amplasarea centrului său de gravitaţie permit efectuarea zborului în limitele prevăzute în documentaţia de navigabilitate;
v)
că toate bagajele transportate în cabină şi în cală şi încărcătura au fost încărcate şi fixate corespunzător; şi
vi)
că restricţiile în exploatarea aeronavei, prevăzute la punctul 4, nu vor fi depăşite în niciun moment al zborului;
2.a.4. Informaţiile privind condiţiile meteorologice pentru aerodromurile de origine, de destinaţie şi, după caz, cele alternative, precum şi condiţiile pentru ruta urmată, trebuie să fie puse la dispoziţia echipajului. Trebuie acordată o atenţie specială condiţiilor atmosferice cu potenţial de risc.
2.a.5. În cazul zborurilor efectuate în condiţii de îngheţ, cunsocute sau prevăzute, aeronava trebuie să fie certificată, echipată şi/sau tratată pentru operarea în siguranţă în asemenea condiţii.
2.a.6. În cazul zborurilor bazate pe regulile de zbor la vedere, condiţiile meteorologice de-a lungul rutei care va fi urmată trebuie să permită respectarea acestor reguli de zbor. În cazul zborului bazat pe regulile zborului instrumental, trebuie selectate o destinaţie şi, dacă este cazul, aerodromul(aerodromurile) unde aeronava poate ateriza, luând în considerare în special condiţiile meteorologice prevăzute, disponibilitatea echipamentului de navigaţie aeriană, disponibilitatea instalaţiilor la sol şi procedurile privind zborul instrumental aprobate de statul pe teritoriul căruia se află aeroportul de destinaţie şi/sau cel alternativ.
2.a.7 Cantitatea de combustibil şi de ulei la bord trebuie să fie suficientă pentru efectuarea zborului în condiţii de siguranţă, ţinând seama de condiţiile meteorologice, de orice element care poate afecta funcţionarea aeronavei şi de orice întârzieri care sunt prevăzute în timpul zborului. De asemenea, trebuie transportată o rezervă de combustibil pentru cazurile neprevăzute. Dacă este cazul, trebuie stabilite procedurile pentru gestionarea combustibilului în timpul zborului.
3. Operaţiunile de zbor
3.a. În ceea ce priveşte operaţiunile de zbor, trebuie respectate toate condiţiile următoare:
3.a.1. În funcţie de tipul aeronavei, în momentul decolării şi al aterizării, precum şi atunci când pilotul comandant o consideră necesar din motive de siguranţă, fiecare membru al echipajului trebuie să fie aşezat la postul său şi să folosească sistemul de fixare prevăzut, în funcţie de tipul aeronavei.
3.a.2. Toţi membrii echipajului care sunt de serviciu în cabina de pilotaj trebuie să se afle şi să rămână la posturi, cu centurile fixate, cu excepţia deplasărilor pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice sau soluţionarea celor operaţionale.
3.a.3. În funcţie de tipul aeronavei, înainte de decolare şi de aterizare, în timpul rulării pe pistă şi în orice moment în care se consideră necesar din motive de siguranţă, pilotul comandant trebuie să se asigure că fiecare pasager este aşezat într-un scaun sau într-o cuşetă şi are centura de siguranţă fixată.
3.a.4. Zborurile trebuie efectuate astfel încât să se menţină distanţa necesară faţă de alte aeronave şi faţă de obstacole în toate fazele zborului. Distanţa respectivă trebuie să fie cel puţin cea cerută de normele aplicabile din codul aerian.
3.a.5. Este interzisă continuarea zborurilor în cazul în care condiţiile cunoscute nu mai sunt cel puţin echivalente cu cele de la punctul 2. De asemenea, în cazul zborurilor efectuate pe baza regulilor zborului instrumental, este interzisă continuarea apropierii de aerodrom sub anumite înălţimi specificate sau după atingerea unei anumite poziţii, în cazul în care nu se întrunesc criteriile de vizibilitate prevăzute.
3.a.6. În caz de urgenţă, pilotul comandant trebuie să se asigure că toţi pasagerii sunt informaţi cu privire la procedura de urgenţă aplicabilă pentru circumstanţele date.
3.a.7. Pilotul comandant trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a reduce la minimum consecinţele pe care un comportament perturbator al pasagerilor îl poate avea asupra zborului.
3.a.8. Este interzisă rularea aeronavelor în zona de rulare a unui aerodrom sau punerea sub tensiune a rotorului acestora, dacă persoana aflată la comandă nu deţine calificările necesare.
3.a.9. Trebuie folosite procedurile aplicabile pentru gestionarea combustibilului în timpul zborului, dacă este cazul.
4. Funcţionarea aeronavei şi restricţiile în exploatarea aeronavei
4.a. Aeronava trebuie exploatată în conformitate cu documentaţia sa de navigabilitate şi cu toate procedurile operaţionale şi limitările aferente, descrise în manualul de zbor aprobat sau în documentaţia echivalentă, după caz. Manualul de zbor sau documentaţia echivalentă trebuie puse la dispoziţia echipajului şi actualizate pentru fiecare aeronavă.
4.b. Aeronava trebuie operată în conformitate cu documentaţia de mediu corespunzătoare.
4.c. Este interzisă începerea sau continuarea unui zbor dacă parametrii de funcţionare prevăzuţi ai aeronavei, calculaţi ţinând seama de toţi factorii care afectează în mod semnificativ nivelul său de performanţă, nu permit executarea tuturor fazelor zborului în limita distanţelor/zonelor de zbor şi a distanţelor de ocolire a obstacolelor, stabilite pentru masa operaţională prevăzută. Factorii de performanţă care influenţează în mod semnificativ decolarea, deplasarea şi apropierea/aterizarea sunt în special:
i)
procedurile operaţionale;
ii)
altitudinea-presiune a aerodromului;
iii)
temperatura;
iv)
vântul;
v)
dimensiunea, înclinaţia şi starea zonei de decolare/aterizare; şi
vi)
starea fuzelajului, a grupului motor sau a sistemelor, ţinând seama de deteriorările posibile.
4.c.1. Astfel de factori trebuie luaţi în considerare fie direct, ca parametri operaţionali, fie indirect, ca toleranţe sau marje, date care pot fi furnizate în cursul planificării datelor de funcţionare, în funcţie de tipul operaţiunii.
5. Instrumente, date şi echipamente
5.a. Aeronavele trebuie să fie echipate cu toate echipamentele de navigaţie, de comunicaţie etc. necesare pentru zborul planificat, ţinând seama de normele de trafic aerian şi de normele din codul aerian aplicabile în toate fazele zborului.
5.b. Dacă este cazul, aeronava trebuie să fie echipată cu toate echipamentele medicale, de siguranţă, de evacuare şi de supravieţuire necesare, ţinând seama de riscurile asociate zonelor de operare, rutelor de zbor, înălţimii de zbor şi duratei zborului.
5.c. Toate datele necesare pentru efectuarea zborului de către echipaj trebuie să fie actualizate şi să fie disponibile la bordul aeronavei, ţinând seama de normele de trafic aerian aplicabile, de codul aerian, de altitudinile de zbor şi de zonele de operare.
6. Menţinerea navigabilităţii
6.a. Aeronava poate fi operată doar dacă:
i)
aeronava se află în stare bună de navigabilitate;
ii)
echipamentul operaţional şi echipamentul de salvare necesare pentru zborul planificat sunt în stare de funcţionare;
iii)
certificatul de navigabilitate al aeronavei este valabil; şi
iv)
întreţinerea aeronavei este efectuată în conformitate cu programul ei de întreţinere.
6.b. Înaintea fiecărui zbor, aeronava trebuie inspectată prin intermediul unui control înaintea zborului, pentru a determina dacă este pregătită pentru zborul planificat.
6.c. Programul de întreţinere trebuie să conţină, în special, sarcini şi intervale de întreţinere, în special cele declarate obligatorii în instrucţiunile referitoare la menţinerea navigabilităţii.
6.d. Aeronava poate fi operată doar dacă este întreţinută şi repusă în exploatare de persoane sau organizaţii calificate în acest sens. Documentul semnat de repunere în exploatare trebuie să conţină, în special, detaliile principale privind operaţiunile de întreţinere efectuate.
6.e. Toate documentele care demonstrează navigabilitatea aeronavei trebuie păstrate până în momentul în care informaţiile pe care le conţin sunt înlocuite cu informaţii noi, echivalente ca arie de acoperire şi nivel de detaliere, dar nu mai puţin de un an în cazul documentelor de întreţinere detaliate. Când o aeronavă este retrasă permanent din exploatare, perioada minimă este de 90 de zile. În cazul aeronavelor închiriate, toate documentele care demonstrează navigabilitatea aeronavei trebuie păstrate cel puţin pe durata perioadei de închiriere.
6.f. Toate modificările şi reparaţiile trebuie să respecte cerinţele esenţiale de navigabilitate. Datele justificative care demonstrează respectarea cerinţelor de navigabilitate trebuie păstrate.
7. Membrii echipajului
7.a. Numărul membrilor şi componenţa echipajului trebuie stabilite ţinând seama de:
i)
limitările de certificare ale aeronavei, inclusiv, după caz, demonstraţia de evacuare de urgenţă relevantă;
ii)
configuraţia aeronavei; şi
iii)
tipul şi durata operaţiunilor.
7.b. Membrii echipajului de cabină trebuie:
i)
să fie formaţi şi verificaţi regulat în vederea atingerii şi menţinerii unui nivel adecvat de competenţă în efectuarea atribuţiilor lor legate de asigurarea siguranţei; şi
ii)
să fie verificaţi periodic în ceea ce priveşte aptitudinea medicală de a-şi exercita în condiţii de siguranţă atribuţiile legate de asigurarea siguranţei; Conformitatea trebuie demonstrată printr-o verificare potrivită, bazată pe cele mai bune practici aeromedicale.
7.c. Pilotul comandant trebuie să deţină autoritatea de a da toate comenzile şi de a îndeplini orice acţiune necesară pentru a asigura operarea şi siguranţa aeronavei şi a persoanelor şi/sau a bunurilor transportate de aceasta.
7.d. Într-o situaţie de urgenţă care pune în pericol operarea aeronavei sau siguranţa aeronavei şi/sau a persoanelor aflate la bord, pilotul comandant trebuie să ia toate măsurile pe care le consideră necesare în interesul siguranţei. Atunci când aceste măsuri cer încălcarea normelor sau a procedurilor locale, pilotul comandant trebuie să fie responsabil de informarea fără întârziere a autorităţii locale respective.
7.e. Este interzisă simularea situaţiilor anormale de urgenţă dacă aeronava transportă pasageri sau mărfuri.
7.f. Nici un membru al echipajului nu trebuie să permită degradarea capacităţii sale de a-şi îndeplini atribuţiile sau de a lua decizii într-o măsură în care siguranţa zborului ar putea fi pusă în pericol de efectele oboselii, ale oboselii acumulate, ale privării de somn, ale numărului de sectoare zburate, ale muncii pe timp de noapte etc. Perioadele de odihnă trebuie să acorde timp suficient pentru ca membrii echipajului să-şi revină după efectele îndatoririlor anterioare şi să fie odihniţi la începutul următoarei perioade de serviciu pentru zbor.
7.g. Membrii echipajului nu trebuie să-şi îndeplinească sarcinile la bordul aeronavei dacă se află sub influenţa unor substanţe psihotrope sau a alcoolului sau dacă nu sunt capabili să şi le îndeplinească din cauza unei răni, a oboselii, a acţiunii unor medicamente, a unei bolii sau în alte asemenea cazuri.
8. Cerinţe suplimentare pentru exploatarea în scopuri comerciale şi exploatarea aeronavelor cu motorizare complexă.
8.a. Exploatarea în scopuri comerciale şi exploatarea aeronavelor cu motorizare complexă poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
8.
a.1. operatorul trebuie să deţină, direct sau indirect prin intermediul unor contracte, mijloacele necesare şi adaptate pentru scara şi întinderea operaţiilor. Printre aceste mijloace se numără următoarele: aeronave, instalaţii, personal, echipamente, documentaţie referitoare la sarcini, responsabilităţi şi proceduri, acces la datele relevante şi la arhive (lista nu este exhaustivă);
8.
a.2. operatorul trebuie să folosească doar personal calificat şi format în mod corespunzător, să instituie şi să menţină programe de formare şi de verificare pentru membrii echipajului şi alte categorii de personal relevante.
8.
a.3. operatorul trebuie să stabilească o listă minimă de echipamente (MEL) sau un document echivalent, ţinând seama de următoarele:
i)
documentul trebuie să prevadă funcţionarea aeronavei, în condiţii specifice, în care anumite instrumente, echipamente sau funcţiuni sunt nefuncţionale la începutul zborului;
ii)
documentul trebuie pregătit separat pentru fiecare aeronavă, având în vedere condiţiile operaţionale şi de întreţinere relevante ale operatorului; şi
(iii)
MEL trebuie să se bazeze pe lista minimă de echipamente de referinţă (MMEL), dacă aceasta există, şi nu trebuie să fie mai puţin restrictivă decât MMEL;
8.
a.4. operatorul trebuie să instituie şi să menţină un sistem de gestiune pentru a garanta conformitatea cu aceste cerinţe esenţiale de operare şi să încerce să îmbunătăţească permanent acest sistem; şi
8.
a.5. operatorul trebuie să dezvolte şi să menţină un program de siguranţă şi de prevenire a accidentelor, inclusiv un program de raportare a evenimentelor, care trebuie folosit de sistemul de gestiune pentru a contribui la îmbunătăţirea permanentă a siguranţei operaţiunilor.
8.b. Exploatarea în scopuri comerciale şi exploatarea navelor cu motorizare complexă trebuie să fie efectuată doar în conformitate cu manualul de operaţiuni al operatorului respectiv. Manualul în cauză trebuie să conţină toate instrucţiunile, informaţiile şi procedurile necesare pentru toate aeronavele exploatate şi pentru ca personalul de exploatare să-şi îndeplinească atribuţiile. Trebuie specificate limitările privind timpul de zbor, perioada de serviciu pentru zbor şi perioada de odihnă pentru membrii echipajului. Manualul de operaţiuni şi reviziile acestuia trebuie să fie conforme cu manualul de zbor aprobat şi trebuie modificate ori de câte ori este necesar.
8.c. Operatorul trebuie să instituie procedurile adecvate pentru a reduce la minimum consecinţele pe care un comportament perturbator al pasagerilor le poate avea asupra operării în condiţii de siguranţă a aeronavei.
8.d. Operatorul trebuie să dezvolte şi să menţină programe de securitate adaptate aeronavei şi tipului de exploatare, care să includă în special:
i)
siguranţa compartimentului echipajului de zbor;
ii)
o fişă de control pentru procedura de cercetare a aeronavei;
iii)
programe de formare;
iv)
protejarea sistemelor electronice şi computerizate pentru a preveni interferenţele şi coruperea intenţionată a sistemului; şi
v)
raportarea actelor de interferenţă ilegală.
În cazul în care măsurile de securitate pot afecta negativ siguranţa operaţiunilor, trebuie evaluate riscurile şi trebuie găsite proceduri adecvate pentru a reduce riscurile de securitate; în acest sens, ar putea fi necesară folosirea unui echipament de specialitate.
8.e. Operatorul trebuie să desemneze un pilot comandant din cadrul echipajului de zbor.
8.f. Prevenirea oboselii trebuie realizată prin folosirea unei liste de serviciu. Pentru fiecare zbor sau serie de zboruri, o astfel de listă de serviciu trebuie să conţină timpul de zbor, perioadele de serviciu pentru zbor, perioadele de serviciu şi de odihnă adaptate. Limitele stabilite în cadrul listei de serviciu trebuie să ţină seama de toţi factorii relevanţi care contribuie la starea de oboseală cum ar fi, în special, numărul de sectoare parcurse, schimbarea fusului orar, privarea de somn, tulburarea ciclului circadian, orele lucrate noaptea, poziţia de lucru, perioadele de serviciu cumulate într-o anumită perioadă de timp, distribuirea atribuţiilor alocate între membrii echipajului, precum şi dotarea cu echipaje mai numeroase.
8.g. Atribuţiile specificate la punctul 6.a şi cele descrise la punctele 6.d şi 6.e trebuie să fie controlate de o organizaţie responsabilă pentru gestionarea operaţiunilor de menţinere a navigabilităţii, care trebuie să îndeplinească, pe lângă cerinţele din anexa I punctul 3.a, următoarele condiţii:
i)
organizaţia trebuie să fie calificată pentru întreţinerea produselor, pieselor şi echipamentelor de care este responsabilă sau trebuie să fi încheiat un contract cu o organizaţie calificată pentru întreţinerea acestora; şi
ii)
organizaţia trebuie să întocmească un manual al organizaţiei care să prezinte, pentru folosul şi orientarea personalului implicat, o descriere a tuturor procedurilor de menţinere a navigabilităţii ale organizaţiei şi care să includă, dacă este cazul, o descriere a procedurilor administrative stabilite între organizaţie şi organizaţia de întreţinere aprobată.
8.h.Normele de aplicare a cerinţelor prevăzute la punctele 8.a-8.f trebuie să se bazeze pe o evaluare a riscurilor şi trebuie să fie proporţionale cu importanţa şi obiectul operaţiunii.
ANEXA V
Criteriile pentru entităţile calificate menţionate la articolul 9a
1. Entitatea, directorul acesteia şi personalul responsabil pentru inspecţii nu pot fi implicaţi, direct sau în calitate de reprezentanţi autorizaţi, în proiectarea, fabricarea, comercializarea sau întreţinerea produselor, pieselor, echipamentelor, componentelor sau sistemelor, şi nici în exploatarea, întreţinerea sau folosirea acestora. Aceasta nu exclude posibilitatea unui schimb de informaţii tehnice între organizaţiile implicate şi entitatea calificată.
2. Entitatea şi personalul responsabil pentru procedura de certificare trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile cu cel mai înalt nivel de integritate profesională şi de competenţă tehnică şi trebuie să nu se afle sub influenţa vreunei presiuni sau stimulent, în special de natură financiară, care le-ar putea afecta judecata sau rezultatul inspecţiilor, provenite în special de la persoane sau grupuri de persoane afectate de rezultatele activităţilor de certificare.
3. Entitatea trebuie să angajeze personalul necesar şi să posede mijloacele necesare pentru a îndeplini în mod adecvat sarcinile tehnice şi administrative legate de procesul de certificare; de asemenea, ar trebui să aibă acces la echipamentul necesar pentru inspecţiile cu caracter excepţional.
4. Personalul responsabil pentru inspecţie trebuie să dispună de:
—
o pregătire tehnică şi profesională bună;
—
cunoştinţe satisfăcătoare privind cerinţele legate de activităţile de certificare efectuate, precum şi o experienţă adecvată în astfel de procese;
—
competenţa necesară pentru întocmirea declaraţiilor, documentelor şi rapoartelor necesare pentru a demonstra că inspecţia a fost efectuată.
5. Imparţialitatea personalului de inspecţie trebuie garantată. Remuneraţia acestuia nu poate să depindă de numărul de inspecţii efectuate sau de rezultatele acestor inspecţii.
6. Entitatea trebuie să contracteze o asigurare de răspundere civilă, cu excepţia cazului în care răspunderea este asumată de un stat membru în conformitate cu legislaţia sa naţională.
7. Personalul entităţii trebuie să respecte secretul profesional cu privire la toate informaţiile dobândite în cursul îndeplinirii atribuţiilor lor în conformitate cu prezentul regulament.
JO L 240, 7.9.2002, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1701/2003 al Comisiei (JO L 243, 27.9.2003, p.5).
Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 decembrie 2005 de stabilire a unei liste comunitare a transportatorilor aerieni care se supun unei interdicţii de exploatare pe teritoriul Comunităţii şi de informare a pasagerilor transportului aerian cu privire la identitatea transportatorului aerian efectiv şi de abrogare a articolului 9 din Directiva 2004/36/CE (JO L 344, 27.12.2005, p.15).
JO L 373, 31.12.1991, p. 4. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1900/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 377, 27.12.2006, p. 176).
Avizul Agenţiei Europene pentru Siguranţa Aeriană nr. 3/2004.
Comercializarea cărnii provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin *
384k
88k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 martie 2007 referitoare la propunerea de regulament a Consiliului privind comercializarea cărnii provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin (COM(2006)0487 – C6-0330/2006 – 2006/0162(CNS))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului(COM(2006)0487)(1),
– având în vedere articolul 37 alineatul (2) din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0330/2006),
– având în vedere articolul 51 din Regulamentul de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (A6-0006/2007),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să modifice propunerea sa în consecinţă, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenţionează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial propunerea Comisiei;
5. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.
Text propus de Comisie
Amendamentele Parlamentului
Amendamentul 1 Considerentul 5
(5) Pentru a îmbunătăţi funcţionarea pieţei unice, comercializarea cărnii de bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin ar trebui organizată într-un mod cât mai transparent. Acest lucru va permite şi o mai bună organizare a producţiei corespunzătoare. În acest sens, este necesar să se precizeze denumirile la vânzare ale cărnii, care trebuie utilizate în fiecare dintre limbile statelor membre, în momentul comercializării cărnii provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin. Accesul consumatorilor la informaţie va fi astfel îmbunătăţit.
(5) Pentru a îmbunătăţi funcţionarea pieţei unice, comercializarea cărnii provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin ar trebui organizată într-un mod cât mai transparent. Acest lucru va permite şi o mai bună organizare a producţiei corespunzătoare. În acest sens, este necesar să se precizeze denumirile la vânzare ale cărnii care trebuie utilizate în fiecare dintre limbile statelor membre, în momentul comercializării cărnii sau a preparatelor pe bază de carne destinate consumului uman, provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin. Accesul consumatorilor la informaţie va fi astfel îmbunătăţit.
Amendamentul 2 Considerentul 12
(12) Este, de asemenea, necesar să se prevadă identificarea cărnii de bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin cu o literă reprezentând categoria căreia îi aparţin şi prin indicarea vârstei lor la sacrificare pe etichetele aplicate acesteia.
(12) Este, de asemenea, necesar să se prevadă identificarea cărnii de bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin cu o literă reprezentând categoria căreia îi aparţin, prin denumirea lor la vânzare şi prin indicarea vârstei lor la sacrificare pe etichetele aplicate acesteia. Aceste indicaţii ar trebui să apară şi în toate documentele comerciale.
Amendamentul 3 Considerentul 13
(13) Operatorii care doresc să completeze denumirile la vânzare prevăzute de prezentul Regulament cu alte informaţii, oferite voluntar, o pot face în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 16 sau 17 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului.
(13) Operatorii care doresc să completeze denumirile la vânzare prevăzute de prezentul Regulament cu alte informaţii, oferite voluntar, ca de exemplu tipul de hrană pentru animale utilizat, o pot face în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 16 sau 17 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului.
Amendamentul 4 Considerentul 14
(14) Pentru a asigura utilizarea corectă a informaţiilor care figurează pe etichete în conformitate cu prezentul regulament este necesar ca datele care permit verificarea corectitudinii acestora să fie înregistrate în toate fazele producţiei şi comercializării.
(14) Pentru a asigura utilizarea corectă a informaţiilor care figurează pe etichete în conformitate cu prezentul regulament este necesar ca datele care permit verificarea corectitudinii acestora să fie înregistrate în toate fazele producţiei şi comercializării. Totuşi, la livrarea produsului către consumatorul final, unele dintre aceste informaţii pot fi omise.
Amendamentul 5 Considerentul 15a (nou)
(15a) Este necesar ca statele membre să stabilească regimul de sancţiuni aplicabile în caz de încălcare a dispoziţiilor din prezentul regulament şi să asigure punerea lor în aplicare. Aceste sancţiuni ar trebui să fie proporţionale, dar suficient de disuasive. Ele ar putea merge de la reetichetare sau reexpediere la distrugerea pur şi simplu a acestora.
Amendamentul 6 Articolul 1 alineatul (1) al doilea paragraf
Se aplică cărnii provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin produse în cadrul Comunităţii sau importate din ţările terţe.
Se aplică cărnii provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin, sacrificate după data de…*, fie că această carne este produsă în cadrul Comunităţii, sau importată din ţările terţe.
___________ * Data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Amendamentul 7 Articolul 1 alineatul (2)
(2) Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor Regulamentului (CEE) nr. 1208/81 al Consiliului. ______________ 10 JO L 123 din 7.5.1981, p. 3.
(2) Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1183/2006 al Consiliului din 24 iulie 2006 privind grila comunitară de clasificare a carcaselor de bovine adulte1. ______________ 1 JO L 214 din 4.8.2006, p. 1.
Amendamentul 8 Articolul 1 alineatul (3)
(3) Prezentul regulament nu se aplică în cazul cărnii de bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin pentru care a fost înregistrată o denumire de origine sau o indicaţie geografică protejată în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006.
(3) Prezentul regulament nu se aplică în cazul cărnii de bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin pentru care este înregistrată o denumire de origine sau o indicaţie geografică protejată în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006.
Amendamentul 9 Articolul 2
În sensul prezentului regulament, prin "carne" se înţelege toate carcasele, carnea cu os sau dezosată şi măruntaiele, tăiate sau nu, provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin, prezentate în stare proaspătă, îngheţată sau congelată, fie că sunt sau nu învelite, sau ambalate.
În sensul prezentului regulament, prin "carne" se înţelege toate carcasele, carnea cu os sau dezosată şi măruntaiele, tăiate sau nu, destinate consumului uman, provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin, prezentate în stare proaspătă, îngheţată sau congelată, fie că sunt sau nu învelite, sau ambalate. Dispoziţiile din prezentul regulament se aplică şi produselor elaborate, transformate sau preparate care conţin carne.
Amendamentul 10 Articolul 3
La sacrificare, operatorii, sub controlul autorităţii competente menţionate la articolul 8 alineatul (1), clasifică bovinele în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin într-una dintre categoriile stabilite la anexa I.
La sacrificare, operatorii, sub controlul autorităţii competente menţionate la articolul 8 alineatul (1), clasifică bovinele în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin într-una dintre categoriile stabilite la anexa I. Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura conformitatea cu prezenta dispoziţie.
(1) Carnea provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin nu este comercializată în diferitele state membre decât sub denumirea (denumirile) la vânzare care figurează în anexa II, stabilite pentru fiecare dintre statele membre menţionate.
(1) Carnea provenind de la bovine în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin nu este comercializată în diferitele state membre decât sub denumirea (denumirile) la vânzare care figurează în anexa II, stabilite pentru fiecare dintre statele membre menţionate. Această denumire trebuie să figureze în toate documentele comerciale.
Amendamentul 12 Articolul 4 alineatul (2a) (nou)
(2a) Prezentul regulament nu se aplică cărnii provenind de la bovine în vârstă de peste 8 luni decât în cazul în care este comercializată altfel decât ca "carne bovină" (sau termenul echivalent pentru carnea provenind de la bovinele adulte în alte limbi comunitare).
Amendamentul 13 Articolul 5 alineatul (1) partea introductivă
(1) Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi articolelor 13, 14 şi 15 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000, în fiecare fază de producţie şi comercializare, operatorii etichetează carnea provenind de la bovinele în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin cu următoarele informaţii:
(1) Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi articolelor 13, 14 şi 15 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000, operatorii etichetează carnea provenind de la bovinele în vârstă de douăsprezece luni sau mai puţin cu următoarele informaţii:
(a) litera de identificare a categoriei, astfel cum este definită în anexa I la prezentul regulament;
(a) litera de identificare a categoriei, astfel cum este definită în anexa I la prezentul regulament, în fiecare fază de producţie şi de comercializare, cu excepţia celei în care produsul este livrat către consumatorul final;
(b) denumirea la vânzare, în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament;
(b) denumirea la vânzare, în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament, în fiecare fază de producţie şi de comercializare;
Amendamentul 16 Articolul 5 alineatul (1a) (nou)
(1a) Informaţiile prevăzute la alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) figurează, de asemenea, în toate documentele comerciale.
Amendamentul 17 Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf
Ele pot să nu impună obligaţia indicării datelor menţionate la alineatul (1) litera (a), cu condiţia asigurării unei informări corecte a cumpărătorului.
(a) indicarea numărului de identificare şi a datei de naştere a animalelor;
(a) indicarea numărului de identificare şi a datei de naştere a animalelor, doar în cadrul unităţilor de sacrificare;
Amendamentul 19 Articolul 8 alineatul (1)
(1) Până la [1 iulie 2007], statele membre desemnează autoritatea sau autorităţile competente pentru controlul aplicării prezentului regulament şi informează Comisia în legătură cu aceasta.
(1) Până la…* ,statele membre desemnează autoritatea sau autorităţile competente pentru controlul oficial al aplicării prezentului regulament şi informează Comisia în legătură cu aceasta.
_______________ * Data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Amendamentul 20 Articolul 9a (nou)
Articolul 9a
Sancţiuni
Statele membre stabilesc regimul de sancţiuni aplicabil în cazul în care, în urma controalelor efectuate, se constată nerespectarea condiţiilor stabilite în prezentul regulament. Aceste sancţiuni trebuie să fie eficiente, proporţionale şi disuasive. Statele membre notifică aceste dispoziţii Comisiei până la data de … şi, în cel mai scurt timp, toate modificările ulterioare privitoare la acestea. ________ *Douăsprezece luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Amendamentul 21 Articolul 10 alineatul (2)
(2)Pot fi aduse modificări anexelor I şi II, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1254/1999.
eliminat
Amendamentul 22 Anexa I paragraful (1) punctul A
A. Categoria X: bovine în vârstă de opt luni sau mai puţin
A. Categoria V: bovine în vârstă de opt luni sau mai puţin
Litera de identificare a categoriei: X;
Litera de identificare a categoriei: V;
Amendamentul 23 Anexa I paragraful (1) punctul B
B Categoria Y: bovine în vârstă de peste opt luni, dar nu mai mult de douăsprezece luni
B Categoria Z: bovine în vârstă de peste opt luni, dar nu mai mult de douăsprezece luni
Litera de identificare a categoriei: Y.
Litera de identificare a categoriei: Z.
Amendamentul 24 Anexa II punctul A partea introductivă
A. Pentru carnea provenind de la bovinele din categoria X:
A. Pentru carnea provenind de la bovinele din categoria V:
Amendamentul 25 Anexa II punctul B partea introductivă
B. Pentru carnea provenind de la bovinele din categoria Y:
B. Pentru carnea provenind de la bovinele din categoria Z:
Ratificarea Convenţiei privind munca maritimă, din 2006, a OIM *
334k
42k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 14 martie 2007 privind propunerea de decizie a Consiliului privind autorizarea ratificării de către statele membre, în interesul Comunităţii Europene, a Convenţiei privind munca maritimă din 2006 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (COM(2006)0288 – C6-0241/2006 – 2006/0103(CNS))
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2006)0288)(1),
– având în vedere articolul 42, şi articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză din Tratatul CE,
– având în vedere articolul 300 alineatul (3) primul paragraf din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0241/2006),
– având în vedere articolul 51 şi articolul 83 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi avizul Comisiei pentru transport şi turism (A6-0019/2007),
1. aprobă propunerea de decizie a Consiliului astfel cum a fost modificată;
2. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite poziţia Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.
Text propus de Comisie
Amendamentele Parlamentului
Amendamentul 1 Titlu
Propunere de decizie a Consiliului privind autorizarea ratificării de către statele membre, în interesul Comunităţii Europene, a Convenţiei consolidate privind munca maritimă2006 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii
Propunere de decizie a Consiliului privind autorizarea ratificării de către statele membre, în interesul Comunităţii Europene, a Convenţiei privind munca maritimădin 2006 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii
Amendamentul 2 Considerentul 1
Convenţia consolidată 2006 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (denumită în continuare OIM) privind munca maritimă a fost adoptată la 23 februarie 2006 în şedinţa consacrată afacerilor maritime, desfăşurată în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii reunite la Geneva.
Convenţia privind munca maritimă din 2006 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (denumită în continuare OIM) a fost adoptată la 23 februarie 2006 în şedinţa consacrată afacerilor maritime desfăşurată în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii a OIM, reunite la Geneva.
Amendamentul 3 Articolul 1
Statele membre sunt autorizate să ratifice Convenţia consolidată 2006 a OIM privind munca maririmă, adoptată la 23 februarie 2006.
Statele membre sunt autorizate să ratifice Convenţia privind munca maritimă din2006 a OIM , adoptată la 23 februarie 2006.
– având în vedere Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a programului comunitar de la Lisabona: serviciile sociale de interes general în Uniunea Europeană (COM(2006)0177) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei, anexat la comunicarea menţionată (SEC(2006)0516) (Comunicarea Comisiei privind SSIG),
– având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolele 2, 5, 16, 86, 136, 137 alineatul (1) literele (j) şi (k), 143, 144 şi 145,
– având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene(1), în special articolul 36,
– având în vedere proiectul de Tratat de instituire a unei Constituţii pentru Europa(2), în special articolele II-94 şi III-122,
– având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în piaţa internă(3),
– având în vedere concluziile Consiliului European de la Bruxelles din 23 şi 24 martie 2006,
– având în vedere rezoluţia sa din 14 ianuarie 2004 referitoare la Cartea verde privind serviciile de interes general(4),
– având în vedere rezoluţia sa din 15 martie 2006 privind protecţia socială şi integrarea socială(5),
– având în vedere rezoluţia sa din 6 septembrie 2006 referitoare la un Model social european pentru viitor(6),
– având în vedere rezoluţia sa din 27 septembrie 2006 referitoare la Cartea albă a Comisiei privind serviciile de interes general(7),
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, al Comisiei pentru afaceri juridice şi al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe (A6-0057/2007),
A. întrucât serviciile sociale de interes general (SSIG) constituie unul din pilonii fundamentali ai modelului social european, au un rol esenţial în garantarea păcii sociale şi a coeziunii economice, sociale şi teritoriale a Uniunii Europene, precum şi una din modalităţile prin care pot fi atinse obiectivele Strategiei de la Lisabona,
B. întrucât SSIG au, de asemenea, ca obiectiv realizarea unor valori comune la nivel european, cum ar fi, printre altele, justiţia socială, egalitatea, solidaritatea şi dezvoltarea democraţiei şi a libertăţii şi întrucât scopul ultim al SSIG este acela de a garanta drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi de a respecta demnitatea umană,
C. întrucât SSIG nu ar trebui privite ca reprezentând o povară administrativă pentru autorităţi, ci, dimpotrivă, ca generând efecte economice externe de tip pozitiv în termeni de creştere economică, prosperitate, ocuparea forţei de muncă şi coeziune socială,
D. întrucât SSIG sunt prestate într-un mediu dinamic, la care acestea trebuie să se adapteze în permanenţă, în scopul menţinerii unor niveluri ridicate de calitate şi de eficacitate,
E. întrucât disponibilitatea serviciilor sociale esenţiale variază considerabil de la un stat membru la altul; întrucât, în ciuda acestui fapt, serviciile respective trebuie asigurate pe întreg teritoriul Uniunii, pentru garantarea coeziunii sale economice, sociale şi teritoriale,
F. întrucât există o anumită ambiguitate conceptuală în legătură cu o serie de noţiuni fundamentale în acest domeniu, cum ar fi "serviciu public", "serviciu de interes general", "serviciu de interes economic general" şi "serviciu social de interes general", iar această ambiguitate se păstrează şi în acte comunitare de dată recentă, contribuind, astfel, la sublinierea ideii de insecuritate juridică observată în acest sector,
G. întrucât lipsa unei reglementări normative în acest domeniu a dat naştere unui volum vast de interpretări jurisprudenţiale, care nu sunt întotdeauna consecvente; întrucât toate sectoarele interesate solicită un cadru operaţional clar prin care să se limiteze la minimum nevoia de interpretare jurisprudenţială, scopul său fiind obţinerea unei maxime securităţi juridice,
H. întrucât, prin urmare, trebuie realizată, cât mai rapid cu putinţă, o clarificare a conceptelor din acest domeniu şi a cadrului juridic în care operează SSIG, îndeosebi o clarificare a principiului de "interes general" şi a normelor în materie de concurenţă şi de ajutoare publice,
I. întrucât serviciile sociale nu trebuie, sub nici o formă, reduse la o categorie reziduală definită prin faptul că acestea nu pot fi asimilate nici serviciilor comerciale, nici celor de interes economic general; întrucât, pe de altă parte, având în vedere segmentul social ale cărui nevoi sunt satisfăcute prin aceste servicii, precum şi caracteristicile lor în termeni de organizare, finanţare şi misiune, SSIG trebuie considerate o categorie specifică şi distinctă de servicii, fundamentală pentru societate,
J. întrucât sectorul SSIG asigură locuri de muncă pentru un număr din ce în ce mai mare de persoane, iar gradul de ocupare a forţei de muncă în acest sector depăşeşte media din alte sectoare economice, un număr mare de femei fiind angajate în acest domeniu de activitate, în cadrul căruia se regăsesc modele interesante de flexibilitate profesională, cum ar fi desfăşurarea unei activităţi în funcţie de un program parţial, programul flexibil de lucru sau voluntariatul, care trebuie promovate şi să beneficieze de o protecţie corespunzătoare în conformitate cu legislaţia muncii; întrucât, pe de altă parte, în domeniul de activitate al SSIG se constată, de asemenea, prezenţa unor situaţii îngrijorătoare de nesiguranţă profesională, care trebuie evitate,
K. întrucât serviciile de sănătate, excluse din cuprinsul Comunicării Comisiei privind SSIG, constituie, la rândul lor, SSIG, ambele având, prin urmare, caracteristici şi obiective comune; recunoscând, totuşi, caracterul specific al serviciilor medicale, care derivă din complexitatea organizării lor şi din sarcina financiară pe care acestea o impun administraţiilor publice ale statelor membre,
1. salută iniţiativa Comisiei, care se corelează cu punerea în aplicare a Cărţii albe privind serviciile de interes general şi are ca scop garantarea unui cadru conceptual şi legal specific acestor servicii; consideră, totuşi, că, în comunicarea sa privind SSIG, Comisia nu oferă clarificări suficiente în legătură cu clasificarea şi definirea SSIG şi amână luarea unei decizii privind cadrul juridic care ar trebui să li se aplice;
2. îşi reafirmă angajamentul pentru SSIG moderne şi de înaltă calitate, bazate pe valorile de egalitate, solidaritate, legalitate şi respectarea demnităţii umane, precum şi pe principiile de accesibilitate, serviciu universal, eficienţă, gestiune economică a resurselor, continuitate, apropiere în raport cu utilizatorii şi transparenţă, care contribuie la realizarea misiunilor Comunităţii, astfel cum sunt acestea definite în articolele 2 şi 3 din tratat;
3. este convins că SSIG constituie un mijloc propriu de consolidare a dimensiunii sociale a Strategiei de la Lisabona, de atingere a obiectivelor din cadrul Agendei sociale şi de abordare a unei serii de provocări, cum ar fi globalizarea, schimbările industriale, progresul tehnologic, schimbările demografice, migraţiile şi modificarea modelelor sociale şi de ocupare a forţei de muncă, contribuind, astfel, la dezvoltarea unei Europe sociale;
4. salută recunoaşterea, de către Comisie, a caracterului specific al principalelor elemente care definesc SSIG, prin care acestea se disting de alte tipuri de servicii; consideră, totuşi, că acceptarea criteriilor de organizare, care, în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind SSIG, constituie trăsăturile distinctive ale SSIG nu poate fi realizată decât în mod provizoriu şi orientativ, în aşteptarea unor concluzii definitive ca urmare a procesului de consultare pe care Comisia s-a angajat să îl deruleze împreună cu statele membre, prestatorii şi utilizatorii de SSIG;
5. consideră că ar fi eronată o abordare a SSIG de natură să instituie o tensiune artificială între normele relative la concurenţă, ajutor de stat şi piaţă internă, pe de o parte, şi conceptele de serviciu public, de interes general şi de coeziune socială, pe de altă parte; consideră, dimpotrivă, că este necesară o conciliere a acestora, prin promovarea unor sinergii pozitive între aspectul economic şi cel social; afirmă, totuşi, că, în cazul SSIG, normele relative la concurenţă, la ajutor de stat şi la piaţa internă trebuie să fie compatibile cu obligaţiile de serviciu public, şi nu vice versa;
6. recunoaşte că, în cadrul SSIG, intră în concurenţă doi factori a căror conciliere este indispensabilă: pe de o parte, principiul subsidiarităţii, care afirmă libertatea autorităţilor publice naţionale de a defini, organiza şi finanţa SSIG după cum consideră de cuviinţă, precum şi principiul proporţionalităţii şi, pe de altă parte, responsabilitatea comună a Comunităţii, în conformitate cu tratatul, îndeosebi în virtutea articolului 16, şi existenţa unor valori şi principii fundamentale împărtăşite la nivel european şi respectate în mod general, graţie unei reglementări ale SSIG prin care acestea sunt puse în slujba drepturilor omului şi a demnităţii persoanei;
7. consideră, totuşi, că, având în vedere specificitatea SSIG, care rezidă în natura acestor servicii şi în situaţia beneficiarilor lor, misiunea de interes general care le este atribuită şi incapacitatea pieţei de a satisface anumite solicitări de prestaţii sociale, ar trebui să se acorde prioritate, în situaţia apariţiei unui conflict, apărării interesului general, element caracteristic şi primordial al SSIG;
8. constată cu îngrijorare, în acest context, tentativele recente de a aplica anumitor SSIG o reglementare şi principii proprii altor servicii, inclusiv serviciilor de interes economic general, fără a ţine seama de elementele şi de principiile prin care SSIG se disting de celelalte servicii;
9. salută intenţia Comisiei de a continua aprofundarea procesului de consultare, în vederea clarificării condiţiilor de punere în aplicare a anumitor norme comunitare aplicabile serviciilor sociale; consideră, totuşi, că procesul de consultare aprofundată propus ar trebui să se încheie înainte de jumătatea anului 2007 şi solicită Comisiei elaborarea unei decizii care să precizeze modalităţile de urmărire a acestui proces şi de identificare a celei mai bune abordări la care să se opteze, ţinând îndeosebi seama de nevoia şi de legitimitatea unei propuneri legislative sectoriale;
10. invită Comisia şi statele membre să protejeze şi să promoveze modalităţi de ocupare a forţei de muncă întâlnite în mod frecvent în sectorul SSIG, printre care ocuparea locurilor de muncă de către femei, programul flexibil de lucru, desfăşurarea unei activităţi în funcţie de un program parţial şi opţiunea pentru voluntariat, evitându-se, totodată, situaţiile de fraudă şi de nesiguranţă ocupaţională, deteriorarea condiţiilor de muncă pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea în acest sector sau utilizarea unui personal necalificat sau calificat în mod nesatisfăcător; invită, de asemenea, Comisia să includă, în cadrul întregului proces de consultare şi în raportul său, aspectele privind integrarea dimensiunii de egalitate între femei şi bărbaţi;
11. invită Comisia, statele membre şi prestatorii de SSIG, având în vedere factori ca stresul, programul de lucru (în schimburi sau de noapte) şi caracterul periculos sau suprasolicitant, care caracterizează anumite activităţi din sfera serviciilor sociale, să iniţieze programe de formare profesională orientate către adaptarea la aceste circumstanţe şi capacitatea de a le depăşi, în vederea garantării unor servicii de mai bună calitate şi a îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi de desfăşurare a activităţii pentru lucrătorii din acest sector; consideră, de asemenea, că, având în vedere caracterul evolutiv al nevoilor de prestaţii sociale, autorităţile publice trebuie să garanteze că lucrătorii sociali din acest domeniu dispun de un înalt nivel de formare profesională;
12. felicită Comisia pentru iniţiativa sa de a realiza consultări cu toate părţile angajate în definirea şi organizarea SSIG; consideră că acest dialog va duce la sporirea transparenţei şi la îmbunătăţirea calităţii acestor servicii, precum şi la consolidarea principiilor şi a valorilor aflate la baza lor;
13. invită Comisia şi statele membre să respecte diversitatea modalităţilor de organizare şi de gestionare a SSIG, a resurselor şi a metodelor de finanţare proprii acestor servicii; solicită, de asemenea, crearea unor parteneriate public-privat în cadrul cărora să se presteze acest tip de servicii, garantând, în acelaşi timp, promovarea interesului general şi furnizarea unor servicii eficiente şi de înaltă calitate;
14. consideră că diferitele autorităţi publice competente ale statelor membre sunt libere să decidă dacă SSIG ar trebui prestate de societăţi de asigurare, alte organizaţii sociale sau societăţi private, în situaţiile în care prestarea acestor servicii de către operatorii din sectorul privat este compatibilă cu respectarea principiului de interes general, însă consideră că autorităţile publice ar trebui să fie capabile să verifice, în orice moment, respectarea principiilor şi valorilor proprii SSIG de către prestatorii de servicii şi conformitatea prestării cu cerinţele precizate în prealabil de către autorităţi;
15. salută participarea societăţilor, în cadrul responsabilităţii lor sociale, la finanţarea, sprijinirea şi prestarea SSIG şi invită Comisia şi statele membre să îi asocieze, într-o mai mare măsură, pe partenerii sociali la elaborarea abordărilor de acest tip, în conformitate cu tradiţiile specifice fiecărui stat membru
16. constată că, într-o serie de state membre, descentralizarea administrativă în favoarea autorităţilor regionale sau locale în scopul furnizării de SSIG nu a fost însoţită de alocarea unor resurse bugetare suficiente, care să le permită acestora asigurarea unui nivel cantitativ şi calitativ optim de prestare a acestor servicii; invită, prin urmare, statele membre să ia toate măsurile pentru ca transferul competenţelor de la nivel central la acela al autorităţilor regionale şi locale în scopul prestării de SSIG să fie însoţită de alocarea unor resurse bugetare adecvate;
17. recomandă crearea unui forum, sub auspiciile Parlamentului, la care să participe organizaţiile sociale europene şi reprezentanţi ai Comisiei şi ai Consiliului, în vederea asigurării îndrumării necesare desfăşurării acestui proces;
18. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.
Încheierea Acordului privind transportul aerian între Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Statele Unite ale Americii, pe de altă parte
215k
58k
Rezoluţia Parlamentului European din 14 martie 2007 privind încheierea Acordului privind transportul aerian între Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Statele Unite ale Americii, pe de altă parte
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi în cadrul Consiliului, privind încheierea Acordului privind transportul aerian între Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Statele Unite ale Americii, pe de altă parte (COM(2006)0169) (proiect de acord "Noiembrie 2005") ,
– având în vedere textul noului proiect de acord asupra căruia au convenit, la 2 martie 2007, delegaţiile UE şi SUA, în Bruxelles ("proiectul de acord din 2 martie 2007"),
– având în vedere Rezoluţia sa din 17 ianuarie 2006 privind dezvoltarea agendei politicii externe comunitare în domeniul aviaţiei(1),
– având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a hotărât că mai multe acorduri bilaterale între statele membre şi SUA în domeniul aviaţiei contravin principiilor legislaţiei UE şi întrucât încheierea unui acord între UE şi SUA în domeniul aviaţiei reprezintă cea mai bună modalitate de a garanta respectarea, pe deplin, a legislaţiei UE,
B. întrucât pieţele UE şi SUA ale transportului aerian reprezintă împreună 60% din traficul aerian mondial şi un acord între UE şi SUA în domeniul aviaţiei ar fi benefic consumatorilor de pe cele două părţi ale Atlanticului şi ar putea servi ca exemplu liberalizării şi convergenţei de reglementare la nivel mondial,
C. întrucât Consiliul a estimat că proiectul de acord finalizat în noiembrie 2005 nu prevede un echilibru suficient al posibilităţilor, dacă SUA nu va oferi operatorilor de transport europeni şanse mai multe de a ajunge pe piaţa internă americană prin intermediul investiţiilor şi al participărilor în cadrul companiilor aeriene americane,
D. întrucât Ministerul Transporturilor american a reacţionat publicând un aviz referitor la o propunere de reglementare în care modera interpretarea obligaţiei legale impuse companiilor aeriene americane de a se afla sub controlul efectiv al cetăţenilor americani, dar, în decembrie 2006, ministerul a decis să retragă acest aviz, după ce a analizat o multitudine de remarci publice, inclusiv cele trimise de către Congresul SUA,
E. întrucât aceste elemente au condus la o nouă rundă de negocieri ce au avut drept rezultat proiectul de acord din 2 martie 2007, de la Bruxelles,
F. întrucât, într-un astfel de acord, convergenţa reglementărilor este deosebit de importantă, în special reglementările privind siguranţa, securitatea, mediul şi drepturile sociale ale lucrătorilor,
Principii generale
1. recunoaşte importanţa acordului UE-SUA în domeniul aviaţiei atât pentru valoarea acestuia, cât şi pentru faptul că reprezintă un exemplu pentru acordurile ulterioare;
2. salută, prin urmare, proiectul de acord din 2 martie 2007, acesta constituind un pas important către o piaţă transatlantică integrată a transportului aerian în beneficiul consumatorilor;
3. ar fi preferat încheierea unui acord general echilibrat care să acopere toate aspectele deschiderii pieţei şi ale convergenţei reglementare în locul unei abordări treptate în cadrul unor acorduri parţiale;
4. salută, prin urmare, articolul 21 al proiectului de acord din 2 martie 2007, care cuprinde un program de lucru şi un calendar precis al negocierilor privind un acord în a doua etapă, în cuprinsul căruia sunt prevăzute dispoziţii care permit părţilor să suspende drepturile menţionate în acordul în prima etapă, în cazul în care după 30 de luni de la începerea negocierilor privind un acord în a doua etapă nu s-a ajuns la un rezultat privind un astfel de acord;
5. invită miniştrii transporturilor să aprobe proiectul de acord din 2 martie 2007, în cadrul reuniunii Consiliului din 22 şi 23 martie 2007;
Deschiderea pieţei
6. subliniază faptul că un nou acord între UE şi SUA în domeniul aviaţiei ar trebui echilibrat în ceea ce priveşte accesul la piaţă, ţinând cont şi de aspecte precum cabotajul, dreptul la stabilire, proprietatea, controalele de facto şi ajutorul de stat;
7. salută, prin urmare, printre altele, o serie de dispoziţii ale proiectului de acord din 2 martie 2007, referitoare la proprietate, investiţii şi control (anexa 4), franciză şi utilizarea mărcilor (anexa 5), precum şi la deschiderea programului "Fly America" pentru operatorii de transport din UE;
8. cu toate acestea, regretă că nu s-a înregistrat niciun progres cu privire la cabotaj şi că posibilitatea ca operatorii de transport din UE să exercite un control efectiv asupra unei companii aeriene din SUA rămâne limitat, în ciuda unor dispoziţii extinse cu privire la deţinerea capitalului;
9. subliniază faptul că subvenţiile guvernamentale acordate companiilor aeriene pot denatura concurenţa şi invită ambele părţi să limiteze folosirea acestora la minim, salutând, în acelaşi timp, procedurile în cadrul cărora părţile se pot informa reciproc şi pot discuta măsurile luate de oricare dintre părţi;
Convergenţa de reglementare
10. constată că dezvoltarea convergenţei de reglementare este tratată, doar în mod parţial, în cadrul proiectului de acord din 2 martie 2007 şi este lăsată, în mare măsură, în seama comitetului mixt;
11. constată, în plus, că elementele din proiectul de acord din 2 martie 2007 care abordează convergenţa de reglementare se referă, în special, la dispoziţiile privind siguranţa şi securitatea şi foarte puţin la aspectele de mediu şi cele sociale;
Siguranţă şi securitate
12. salută cooperarea între autorităţile responsabile din UE şi din SUA în domeniul siguranţei aviaţiei, atât la nivel comunitar şi federal, cât şi la nivelul statelor (membre) si respectiv a statelor;
13. constată importanţa listei negre europene a operatorilor de transport şi a sistemului SUA de monitorizare a respectării standardelor de către operatorii de transport şi invită ambele părţi să facă schimb de informaţii în acest sens;
14. constată importanţa măsurilor de securitate pentru aviaţie, însă descurajează adoptarea de măsuri excesive sau necoordonate care nu se bazează pe evaluarea corespunzătoare a riscurilor;
15. invită Comisia şi SUA să reexamineze eficienţa măsurilor suplimentare de securitate intrate în vigoare din 2001, pentru a elimina dubla utilizare şi lacunele din lanţul de securitate;
16. subliniază faptul că intimitatea cetăţenilor europeni şi americani ar trebui respectată atunci când are loc un schimb de date personale ale pasagerilor între UE şi SUA, astfel cum se menţionează în Rezoluţiile Parlamentului din 13 martie 2003(2) şi 7 septembrie 2006(3); subliniază, în această privinţă, că este urgent să se ajungă la standarde mondiale în ceea ce priveşte protecţia datelor şi viaţa privată;
17. susţine conceptul de "control de securitate unic", verificarea pasagerilor şi a bagajelor efectuându-se doar la începutul călătoriei, şi nu la fiecare transfer;
Mediu
18. recunoaşte că sectorul aviaţiei are mai multe efecte negative asupra mediului, în special ca sursă de zgomot şi ca un factor, precum alte mijloace de transport, care contribuie semnificativ la schimbările climatice, şi că aceste efecte se vor intensifica odată cu dezvoltarea aviaţiei;
19. constată că dispoziţiile articolului 15 din proiectul de acord din 2 martie 2007 subliniază, în special, posibilele efecte adverse ale măsurilor privind mediul şi nevoia de a le reduce, în loc să sublinieze nevoia de a lua măsuri privind mediul în domeniul aviaţiei;
20. subliniază, prin urmare, nevoia ca atât UE , cât şi SUA să ia măsuri eficiente în vederea reducerii impactului negativ al aviaţiei asupra mediului, fără excluderea prealabilă a oricăror instrumente de reglementare, financiare sau de alt fel pentru îndeplinirea acestui obiectiv;
21. salută propunerea Comisiei de a include aviaţia în sistemul european de comercializare a cotelor de emisie în vederea reducerii impactului sectorului aviatic asupra schimbărilor climatice; subliniază necesitatea realizării, din timp, a unor negocieri cu SUA, pentru a integra transportul aerian transatlantic în sistemul european de comercializare a cotelor de emisie până în 2012 şi pentru ca această integrare să se efectueze în termenul stabilit;
22. invită ambele părţi să facă schimb de experienţă privind reducerea zgomotului, recunoscând diferenţele în circumstanţele locale;
23. salută punctele 34 şi 35 ale Memorandumului de consultări, anexat proiectului de acord din 2 martie 2007, în temeiul cărora SUA şi UE convin să colaboreze în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile şi al G8 în vederea reducerii zgomotului aeronavelor şi a emisiilor poluante ale acestora; salută intenţia autorităţilor americane şi europene competente de a consolida cooperarea lor tehnică în domeniile cercetării ştiinţifice asupra climei, al cercetării şi dezvoltării tehnologice, al utilizării eficiente a carburanţilor şi al reducerii emisiilor în transportul aerian;
Politica socială
24. invită actorii din UE şi SUA din sectorul aviaţiei să participe la un dialog continuu asupra standardelor sociale, să promoveze înţelegerea reciprocă şi să aibă ca obiectiv un nivel egal şi, în acelaşi timp, ridicat de condiţii sociale;
25. invită Comisia să pledeze pentru introducerea în acord de trimiteri la legislaţia internaţională relevantă privind drepturile sociale în orice eventual acord, în special standardele de muncă incluse în convenţiile fundamentale ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM 1930-1999), orientările OCDE pentru întreprinderile multinaţionale (1976, revizuite în 2000) şi Convenţia de la Roma privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (1980);
26. insistă ca legislaţia socială a UE să se aplice angajaţilor recrutaţi şi/sau care lucrează în statele membre, în special Directiva de stabilire a unui cadru general de informare şi consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (2002/14/CE, 98/59/CE şi 80/987/CEE), Directiva privind organizarea timpului de lucru al personalului mobil din aviaţia civilă (2000/79/CE) şi Directiva privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (96/71/CE);
Desfăşurarea negocierilor
27. invită Comisia să asigure informarea şi consultarea aprofundată a Parlamentului European şi a tuturor actorilor relevanţi înainte şi în timpul negocierilor celei de a doua etape;
28. salută ideea organizării, în mod regulat, de reuniuni între deputaţii în Parlamentul European şi Congresul SUA, în vederea discutării chestiunilor relevante privind Acordul UE-SUA în domeniul aviaţiei;
o o o
29. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Congresului SUA.
– având în vedere cea de-a treia sesiune a Comisiei de pregătire (PrepCom) a Conferinţei de revizuire din 2010 privind Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP), prevăzută a avea loc la Viena, în perioada 30 aprilie - 11 mai 2007,
– având în vedere consensul din cadrul Uniunii Europene în ceea ce priveşte relansarea şi consolidarea TNP începând din prezent şi până la viitoarea Conferinţă de revizuire a TNP, care va avea loc în 2010,
– având în vedere Rezoluţiile 1540 (2004) şi 1673 (2006) ale Consiliului de Securitate al ONU privind neproliferarea armelor de distrugere în masă,
– având în vedere punerea în aplicare a Strategiei europene de securitate şi, în special, a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,
– având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind TNP, în special Rezoluţia sa de mare amploare adoptată la 10 martie 2005 privind Conferinţa de revizuire a Tratatului de neproliferare nucleară din 2005 - Arme nucleare în Coreea de Nord şi Iran(1),
– având în vedere Poziţia comună a Consiliului 2005/329/PESC din data de 25 aprilie 2005 privind Conferinţa de revizuire din 2005 a părţilor la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare(2),
– având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. având în vedere consensul major din cadrul Uniunii Europene în ceea ce priveşte relansarea şi consolidarea TNP, începând din prezent şi până la viitoarea Conferinţă de revizuire a TNP, care va avea loc în 2010,
B. subliniind faptul că Strategia europeană de securitate, Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă şi Rezoluţia 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al ONU accentuează importanţa neproliferării şi a dezarmării nucleare, descriind proliferarea armelor de distrugere în masă şi mijloacele acestora de transport la ţintă ca reprezentând una dintre cele mai importante ameninţări la adresa păcii şi a securităţii internaţionale,
C. reamintind că Grupul la nivel înalt pe probleme legate de ameninţări, provocări şi schimbări, instituit de Secretarul General al ONU, a declarat în raportul său intitulat "O lume mai sigură: responsabilitatea noastră comună", că "ne apropiem de un punct în care erodarea regimului de neproliferare ar putea deveni ireversibilă şi antrena o cascadă de proliferări",
D. având în vedere consensul crescând la nivel internaţional privind nevoia urgentă de dezarmare nucleară, promovată de către Coaliţia pentru o nouă agendă şi în Declaraţia de la Roma a Reuniunii la nivel înalt a laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace (convocată de Mihail Gorbaciov şi de primarul Romei, Walter Veltroni) la 30 noiembrie 2006,
E. subliniind rolul parlamentelor şi al deputaţilor în promovarea neproliferării armelor nucleare şi a dezarmării nucleare şi salutând, în acest context, eforturile Reţelei parlamentare mondiale pentru dezarmarea nucleară ,
1. îşi reafirmă convingerea că TNP reprezintă piatra de temelie a regimului mondial de neproliferare nucleară, fundaţia esenţială pentru promovarea cooperării în ceea ce priveşte utilizarea paşnică a energiei nucleare şi un element important pentru continuarea obiectivului de realizare a dezarmării nucleare şi a dezarmării generale în conformitate cu articolul VI al acestuia;
2. invită toate statele ale căror activităţi încalcă regimul de neproliferare să pună capăt atitudinii lor necugetate şi iresponsabile şi să îşi respecte în totalitate obligaţiile asumate în temeiul TNP; reiterează invitaţia adresată tuturor statelor care nu au aderat la TNP să se conformeze de bună voie şi să adere la tratat;
3. îndeamnă atât Consiliul, cât şi Comisia să participe în mod activ la discuţiile care vor avea loc la Viena, în cadrul reuniunii Comisiei de pregătire a TNP şi să îşi aducă o contribuţie coordonată, substanţială şi vizibilă în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv în cadrul Conferinţei de revizuire a TNP din 2010;
4. invită atât Consiliul, cât şi Comisia să expună clar măsurile pe care le preconizează în vederea consolidării TNP şi a realizării unui multilateralism eficient, astfel cum este prevăzut în Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, adoptată în decembrie 2003;
5. afirmă că, dacă se doreşte ca eforturile multilaterale să fie eficiente, acestea trebuie să fie încadrate într-o viziune bine dezvoltată privind crearea, cât mai curând posibil, a unei lumi fără arme nucleare;
6. îndeamnă Preşedinţia Consiliului să prezinte în fiecare an până la Conferinţa de revizuire din 2010 rapoarte de activitate asupra punerii în aplicare a fiecăreia dintre cele 43 de măsuri adoptate în cadrul Poziţiei comune a Consiliului 2005/329/PESC, precum şi o listă cu noi angajamente pe care Consiliul speră să le realizeze la Conferinţa de revizuire a TNP din 2010;
7. îndeamnă Preşedinţia Consiliului să promoveze în cadrul Comisiei de pregătire a TNP o serie de iniţiative privind dezarmarea, bazate pe "Principiile şi obiectivele pentru neproliferare nucleară şi dezarmare", convenită la sfârşitul Conferinţei de revizuire a TNP din 1995 şi pe cele "13 Măsuri practice" stabilite în unanimitate la Conferinţa de revizuire a TNP din 2000, care trebuie îmbunătăţite şi puse în aplicare în vederea înregistrării de progrese şi pentru a se evita regresul sau stagnarea;
8. îndeamnă cu precădere Preşedinţia Consiliului să depăşească impasul actual în ceea ce priveşte instituirea unui tratat verificabil privind interzicerea producerii de material fisil, să accelereze semnarea şi ratificarea Tratatului privind interzicerea completă a testelor nucleare (CTBT) de către toate statele, în special acele state a căror ratificare este necesară pentru intrarea în vigoare a tratatului, să pledeze pentru încetarea completă a tuturor testelor nucleare până la intrarea în vigoare a CTBT şi să acorde prioritate importanţei pe care o are diminuarea riscului presupus de terorismul nuclear, prin dezvoltarea şi consolidarea unor controale eficiente la frontieră şi ale exportului de materiale, echipament şi/sau tehnologii sensibile legate de armele de distrugere în masă;
9. invită comunitatea internaţională să promoveze anumite iniţiative pentru un proces multilateral la nivel internaţional de îmbogăţire a uraniului sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA);
10. recomandă trimiterea unei delegaţii a Parlamentului European la Viena, care să participe la activităţile Comisiei de pregătire a TNP; solicită Preşedinţiei Consiliului să includă reprezentanţi ai Parlamentului European în delegaţia UE (delegaţia UE la Conferinţa ONU privind armele de calibru mic, care a avut loc în 2006 la New York, serveşte drept precedent);
11. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, guvernelor şi parlamentelor din statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Directorului General al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Reţelei parlamentare pentru dezarmarea nucleară, primarilor pentru pace şi celorlalţi organizatori ai conferinţei internaţionale privind dezarmarea nucleară, care este programată pentru data de 19 aprilie 2007 la Parlamentul European.