Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2007/2089(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0249/2007

Texte depuse :

A6-0249/2007

Dezbateri :

PV 09/07/2007 - 19
CRE 09/07/2007 - 19

Voturi :

PV 10/07/2007 - 8.38
CRE 10/07/2007 - 8.38
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2007)0326

Texte adoptate
PDF 391kWORD 114k
Marţi, 10 iulie 2007 - Strasbourg
Perspective privind piaţa internă a gazelor şi energiei electrice
P6_TA(2007)0326A6-0249/2007

Rezoluţia Parlamentului European din 10 iulie 2007 privind perspectivele pieţei interne a gazelor şi energiei electrice (2007/2089(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere comunicarea Comisiei – O politică energetică pentru Europa (COM(2007)0001),

–   având în vedere comunicarea Comisiei – Perspectivele privind piaţa internă a gazelor şi energiei electrice (COM(2006)0841),

–   având în vedere comunicarea Comisiei – Anchetă în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 în sectoarele europene ale gazului şi energiei electrice (COM(2006)0851) şi documentul de lucru conex al Comisiei - raportul DG Concurenţă (SEC(2006)1724);

–   având în vedere comunicarea Comisiei – Planul prioritar de interconectare (COM(2006)0846),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Raport de punere în aplicare a perspectivelor privind piaţa internă a gazelor şi energiei electrice (SEC(2006)1709), document care însoţeşte comunicarea Comisiei (COM(2006)0841),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind datele referitoare la politica UE în domeniul energetic (SEC(2007)0012),

–   având în vedere rezoluţia sa din 14 decembrie 2006 privind strategia europeană pentru energia durabilă, competitivă şi sigură – Cartea verde(1),

–   având în vedere rezoluţia sa din 23 martie 2006 privind securitatea aprovizionării cu energie în Uniunea Europeană(2),

–   având în vedere Decizia 1364/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 de stabilire a orientărilor pentru reţelele energetice transeuropene(3),

–   având în vedere poziţia sa adoptată în a doua lectură la 23 mai 2007 în vederea adoptării regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor generale de acordare a ajutorului financiar comunitar în domeniul reţelelor transeuropene de transport şi energie electrică(4),

–   având în vedere Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranţa aprovizionării cu energie electrică şi investiţiile în infrastructuri(5),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1775/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 septembrie 2005 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale(6),

–   având în vedere Directiva 2004/67/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaz natural (7),

–   având în vedere Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică(8),

–   având în vedere Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale(9),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1228/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2003 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică(10),

–   având în vedere raportul anual al Autorităţilor europene de reglementare în domeniul energetic, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2006 şi destinat tuturor membrilor Consiliului autorităţilor de reglementare în domeniul energetic (CEER) şi ai Grupului autorităţilor europene de reglementare în domeniul energetic pentru sectorul energiei electrice şi al gazelor (ERGEG), Parlamentului European, Consiliului de Miniştri şi Comisiei Europene, conform articolului 3 alineatul (8) din Decizia 2003/796/CE (11) a Comisiei din 11 noiembrie 2003 privind înfiinţarea grupului autorităţilor europene de reglementare în domeniul energetic pentru sectorul energiei electrice şi al gazelor,

–   având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 8 şi 9 martie 2007, referitoare la aprobarea de către Consiliul European a unui Plan de acţiune al Consiliului European (2007-2009) – Politica Energetică a Europei,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie şi avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare şi al Comisiei pentru dezvoltare regională (A6-0249/2007),

A.   întrucât noua politică a Uniunii Europene în domeniul energiei pentru o energie durabilă, sigură şi competitivă trebuie să fie ambiţioasă şi să vizeze beneficii pe termen lung, concentrându-se în principal pe combaterea schimbărilor climatice, limitarea vulnerabilităţii externe a UE faţă de importuri şi promovarea creşterii şi a ocupării forţei de muncă,

B.   întrucât trebuie stabilit la timp un cadru legislativ adecvat, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, pentru realizarea acestor beneficii ambiţioase şi pe termen lung,

C.   întrucât finalizarea pieţei interne a energiei electrice a UE şi crearea de mecanisme eficiente de solidaritate între statele membre sunt condiţii preliminare pentru garantarea securităţii aprovizionării şi eficienţei economice,

D.   întrucât liberalizarea şi integrarea pieţelor au o importanţă egală în facilitarea schimburilor comerciale transfrontaliere, obţinându-se o mai mare eficacitate economică şi sporindu-se lichiditatea pieţei, fiind, astfel, realizată piaţa internă a energiei din UE,

E.   întrucât deciziile referitoare la configuraţia energetică dintr-un stat membru au repercusiuni asupra întregii Uniuni Europene în materie de concurenţă, securitate a aprovizionării şi durabilitate a mediului,

F.   întrucât principiul incluziunii sociale şi al egalităţii de şanse pentru toţi înseamnă că este deosebit de important ca fiecare cetăţean al Uniunii să poată avea acces la energie electrică,

G.   întrucât 20 din 27 de state membre trebuie încă să transpună integral Directivele 2003/54/CE şi 2003/55/CE, atât din perspectiva formulării lor exacte, cât şi a sensului acestora,

H.   întrucât Comunicarea Comisiei privind perspectivele privind piaţa internă a gazelor şi energiei electrice, menţionată anterior, şi raportul DG Concurenţă privind ancheta sectorială din domeniul energiei concluzionează că normele actuale şi măsurile de liberalizare au condus la îmbunătăţiri ale eficienţei aprovizionării cu energie electrică şi au generat economii pentru consumatori, dar că pieţele nu au fost încă deschise în totalitate şi că încă mai sunt obstacole în calea liberei concurenţe,

I.   întrucât stabilirea de către autorităţile naţionale de reglementare a unor norme armonizate solide şi eficace cu privire la accesul la reţea, alături de disocierea de natură eficientă constituie condiţii preliminare pentru a permite accesul noilor operatori pe piaţă,

J.   întrucât, în unele state membre, contractele pe termen lung se aplică unei proporţii substanţiale a pieţei, punând, astfel, în pericol dezvoltarea liberei concurenţe şi finalizarea pieţei interne a energiei,

K.   întrucât punerea în aplicare în statele membre a dispoziţiilor de disociere şi a cadrelor de reglementare existente în UE variază semnificativ şi aceasta are implicaţii serioase asupra dezvoltării pieţei interne a energiei electrice,

L.   întrucât convergenţa şi sincronizarea măsurilor naţionale cu privire la dispoziţiile referitoare la disociere constituie singura cale de acţiune în efortul de a finaliza piaţa internă a energiei electrice,

M.   întrucât aproape toate profiturile întreprinderilor de gaze provin mai ales din activităţile lor de comercializare şi mai puţin din extracţia gazelor,

N.   întrucât puţine state membre şi-au deschis pieţele de gaze; întrucât preţurile mai mici şi un serviciu de calitate în materie de aprovizionare pe piaţa gazelor constituie elemente cheie pentru întregul sistem, atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi,

O.   întrucât reducerea fluxului excesiv în transportul energiei electrice necesită atât investiţii masive pentru extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de energie electrică, cât şi o serie de mecanisme de piaţă pentru gestionarea fluxului excesiv,

P.   întrucât orice nouă legislaţie propusă ar trebui să abordeze problemele specifice cu care se confruntă industriile mai consumatoare de energie electrică, cum ar fi preţurile ridicate la energie, ca urmare a lipsei concurenţei de pe pieţe,

Q.   întrucât nivelurile de interconexiune dintre unele state membre sunt încă insuficiente, departe de acordurile adoptate la reuniunea la nivel înalt de la Barcelona din 15 şi 16 martie 2002 şi, în multe cazuri, numeroase impedimente politice şi administrative sunt cauza de bază a construirii cu întârziere a acestora,

R.   întrucât, înainte de a propune acte normative privind crearea obligatorie a unor instalaţii de depozitare a gazelor în fiecare stat membru, Comisia ar trebui să prezinte un studiu privind raportul dintre costuri şi beneficii, precum şi o evaluare aprofundată a impactului,

S.   întrucât liberalizarea şi integrarea pieţelor au o importanţă egală în finalizarea pieţei interne a energiei,

T.   întrucât, în teza finală de la punctul 33 al concluziilor Consiliului European din 8 şi 9 martie 2007, menţionate anterior, se afirmă importanţa deosebită a sectoarelor caracterizate printr-un consum intens de energie şi se subliniază necesitatea măsurilor rentabile în vederea creşterii concurenţei şi a reducerii impactului de mediu al respectivelor sectoare industriale,

U.   întrucât Comisia a constatat că lipsa transparenţei constituie un obstacol în calea promovării concurenţei pe piaţa internă,

V.   întrucât se constată nevoia unui cadru de reglementare clar, stabil şi previzibil pentru investiţiile pe termen lung necesare în sectorul energetic,

W.   întrucât o autoritate publică pentru energie la nivelul Uniunii Europene s-ar putea dovedi utilă în finanţarea cercetării şi a dezvoltării energiilor regenerabile, în menţinerea egalizării tarifelor şi în garantarea unui acces egal la energie al tuturor cetăţenilor,

X.   întrucât datele disponibile sugerează că statele membre au apelat doar într-o măsură limitată la obligaţiile de serviciu public vizate pentru satisfacerea necesităţilor consumatorilor vulnerabili,

1.   reiterează faptul că Strategia de la Lisabona poate fi un succes numai dacă se fac eforturi suplimentare pentru instituirea unei politici comune în domeniul energiei, bazate pe o viziune mai largă privind interesul comun european în domeniul energiei, respectând caracteristicile naţionale şi autorizând statele membre să îşi apere configuraţia energetică pentru diversificarea surselor de energie şi a producătorilor de energie cât mai mult posibil;

Disocierea proprietăţii reţelelor de transport

2.   consideră că disocierea proprietăţii reţelelor de transport este cel mai eficient instrument de a promova investiţiile în infrastructură într-un mod nediscriminatoriu, acces echitabil la reţea pentru noii operatori şi transparenţă pe piaţă; cu toate acestea, subliniază că acest model s-ar putea să nu abordeze toate aspectele în joc, cum ar fi interconexiunile sau punctele de flux excesiv;

3.   recunoaşte că aplicarea altor măsuri de disociere pentru sectorul gazelor nu este simplă; prin urmare, recomandă dezvoltarea de soluţii specifice pentru a ajuta acest sector să realizeze finalizarea pieţei interne a gazelor, ţinând seama de diferenţele dintre pieţele din amonte şi pieţele din aval;

4.   invită Comisia să prezinte o analiză care să indice costurile estimative aflate în sarcina statelor membre în urma disocierii proprietăţii şi în sarcina operatorilor independenţi de sistem, efectele previzibile ale investiţiilor în reţele precum şi modul în care vor profita de pe urma acestora piaţa internă şi consumatorii; subliniază faptul că analiza respectivă ar trebui să ia în considerare situaţia în care statul nu procedează la disocierea proprietăţii şi să precizeze, dacă este cazul, ce costuri sau dificultăţi pot apărea, precum şi dacă urmările negative diferă în funcţie de tipul de proprietate, de stat sau privată; propune, în plus, ca analiza să precizeze ce avantaje ar prezenta disocierea proprietăţii în comparaţie cu modul independent în care operatorii de pe piaţa regională procedează pentru realizarea obiectivelor;

5.   recomandă Comisiei să ia în considerare diferenţele structurale dintre sectoarele energiei electrice şi gazelor din UE, inclusiv faptul că unele statele membre nu produc pe plan intern aceste surse de energie şi că, pe importante pieţe de gaze din amonte reciprocitatea economică deplină nu este în prezent garantată; prin urmare, recomandă Comisiei să prezinte o propunere echilibrată care să permită companiilor de gaze din UE să folosească noi investiţii în conducte în amonte şi contracte pe termen lung pentru a-şi creşte puterea de negociere faţă de ţările terţe;

6.   insistă asupra necesităţii de a nu permite niciunei companii dintr-o ţară terţă să achiziţioneze infrastructuri energetice dacă nu există o relaţie de reciprocitate cu ţara respectivă;

Autorităţi de reglementare

7.   salută propunerea Comisiei de îmbunătăţire a cooperării dintre autorităţile naţionale de reglementare la nivelul UE, prin intermediul unei entităţi UE, ca mod de a promova o abordare mai europeană a reglementării privind aspectele transfrontaliere; consideră că o mai mare convergenţă şi armonizare a competenţelor autorităţilor naţionele de reglementare este esenţială pentru a depăşi diferenţele tehnice şi de reglementare care ridică bariere serioase în calea comerţului şi interconexiunilor transfrontaliere; subliniază că rolul Comisiei ar trebui să fie hotărâtor, fără a submina independenţa autorităţilor naţionale de reglementare; consideră că autorităţile de reglementare ar trebui să ia decizii privind chestiuni tehnice şi comerciale definite în mod special şi pe bază de informaţii, ţinând seama, acolo unde este cazul, de punctul de vedere al operatorilor de reţele de transport (OST) şi al altor părţi interesate relevante şi că aceste decizii ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere juridic;

8.   subliniază că autorităţile naţionale de reglementare ar trebui să rămână singura autoritate responsabilă de deciziile care afectează exclusiv piaţa lor naţională; este în favoarea extinderii competenţelor autorităţilor naţionale de reglementare, astfel încât aceste competenţe să includă elaborarea unui inventar al investiţiilor necesare şi apoi promovarea activă a punerii în aplicare a acestora;

9.   consideră că autorităţile naţionale de reglementare trebuie să se asigure că orice companie care deţine infrastructură energetică şi, în special, reţele de transport sau conducte se angajează să realizeze obiective de investiţii clar definite pentru a evita speculaţiile din acest domeniu;

10.   consideră că autorităţile naţionale de reglementare ar trebui să fie independente, puternice şi să aibă competenţe bine definite pentru a garanta punerea deplină în aplicare a legii şi că legea este respectată de actorii de pe piaţă şi că există nivelurile de investiţii şi transparenţă necesare; în plus, consideră că aceste competenţe ar trebui armonizate la nivel de UE prin instituirea de norme comune privind transparenţa, informarea şi responsabilitatea, pentru a garanta că autorităţile de reglementare sunt complet independente de autorităţile naţionale şi de întreprinderi;

11.   consideră că autorităţilor naţionale de reglementare ar trebui să li se acorde sarcina de a sancţiona un operator care nu le respectă deciziile sau un operator de transport care nu îşi îndeplineşte obligaţiile de întreţinere a reţelei, de a se asigura că companiile energetice oferă consumatorilor finali sfaturi privind eficienţa energetică la utitlizatorii finali, astfel cum se prevede în Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice(12) şi de a impune programe privind cesiunea în domeniul energiei electrice şi gazelor; mai consideră că trebuie întărită cooperarea dintre autorităţile de reglementare şi autorităţile competente din domeniul concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel de UE;

12.   invită Comisia să ofere o soluţie pentru problemele legate de independenţă/conflicte de interese şi transparenţă, cu privire la OST; solicită Comisiei să prezinte propuneri care să le permită OST să-şi îndeplinească obligaţiile de coordonatori ai pieţei şi să armonizeze reglementările internaţionale pentru OST, contribuind, în acest mod, la îmbunătăţirea transportului transfrontalier;

13.   salută propunerea de a acorda asociaţiilor OST existente un rol oficial în cadrul obligaţiilor şi obiectivelor formale (soluţia ETSO+\GTE+);

14.   critică intervenţia excesivă a unor guverne în deciziile autorităţilor naţionale de reglementare, deoarece aceasta subminează rolul acestora din urmă ca autorităţi independente;

15.   remarcă dezvoltarea unor pieţe regionale; subliniază că va fi nevoie de măsuri adecvate pentru a preveni crearea de "insule energetice" mai mari şi solicită ca aceste structuri regionale să nu pericliteze finalizarea şi punerea în aplicare a pieţei interne a energiei;

Tarife reglementate

16.   îndeamnă statele membre să înceteze treptat aplicarea de tarife reglementate generalizate – cu excepţia tarifelor impuse în ultimă instanţă, aşa cum sunt menţionate în Directiva 2003/54/CE – asigurându-se, în acelaşi timp, de existenţa unor măsuri adecvate de protejare a consumatorilor vulnerabili, în special în ceea ce priveşte penuria de combustibil, inclusiv mecanisme care nu sunt bazate pe piaţă; regretă că susmenţionata Comunicarea a Comisiei privind o politică energetică pentru Europa nu face referire la mecanismele preţurilor; reaminteşte că intervenţia asupra preţurilor ar trebui permisă, în ultimă instanţă, doar atunci când autorităţile naţionale de reglementare urmăresc să controleze preţurile exorbitante stimulate în mod artificial, pentru a preveni afectarea consumatorilor, a companiilor şi a operatorilor noi, dar şi că preţurile ar trebui să acopere în orice caz costurile reale;

17.   consideră că subvenţiile pentru sursele energetice care nu sunt regenerabile ar trebui eliminate asigurându-se prin aceasta condiţiile unei concurenţe echitabile, că ar trebui incluse în preţul energiei costurile externe de mediu şi că ar trebui utilizate instrumente bazate pe piaţă pentru a realiza obiectivele aferente politicii de mediu şi celei energetice;

18.   observă că obligaţiile de standard ridicat vizate privind serviciul public şi serviciul universal ar trebui să respecte normele privind ajutorul de stat şi că legea concurenţei se aplică în materie de discriminare tarifară şi de restricţii la revânzare; subliniază importanţa crucială a evaluării impactului tarifelor de aprovizionare reglementate care mai subzistă asupra dezvoltării concurenţei şi a îndepărtării denaturărilor din cadrul pieţei;

Impactul social şi protecţia consumatorilor

19.   solicită Comisiei să prezinte evaluări complete de impact care să includă evaluarea efectelor sociale ale diferitelor sale propuneri şi să sprijine industriile în dezvoltarea de mecanisme de formare şi de reorientare profesională;

20.   consideră că aprovizionarea cu energie a consumatorilor pentru satisfacerea nevoilor de bază este indispensabilă şi că penuria energetică trebuie combătură folosind toate mijloacele disponibile, în special prin încurajarea economisirii de energie şi a eficienţei energetice; în plus, solicită măsuri sociale transparente şi îndreptate spre obiective adecvate care, fără să afecteze concurenţa loială, sunt necesare pentru a-i proteja pe consumatorii vulnerabili şi dezavantajaţi;

21.   îndeamnă Comisa să prezinte propunerea sa pentru o Cartă a consumatorilor de energie până la sfârşitul anului 2007;

Interconexiuni

22.   salută obiectivul indicativ de realizare a nivelurilor de interconexiune de 10% în statele membre;

23.   solicită statelor membre să îşi intensifice eforturile, inclusiv prin consolidarea cooperării bilaterale, pentru a îndepărta barierele tehnice, administrative şi politice din calea finalizării proiectelor prezente şi viitoare, în special a celor patru proiecte identificate de către Comisie ca fiind proiecte de interes comunitar; solicită statelor membre să faciliteze procedurile de autorizare pentru construirea liniilor de interconexiune şi pentru a limita durata procedurilor; consideră, totuşi, că ar trebui luate întotdeauna în calcul considerente de interes general;

24.   reafirmă că bugetul alocat reţelelor de energie transeuropene trebuie să crească, în special pentru îndepărtarea obstacolelor legate de mediu;

25.   invită Comisia să grăbească numirea coordonatorilor europeni pentru proiectele de interes european care se confruntă cu probleme de punere în aplicare;

26.   subliniază, în acest sens, că o infrastructură de generare a energiei descentralizată poate contribui la creşterea nivelului de siguranţă al aprovizionării cu energie şi ar trebui să fie încurajată atunci când sunt elaborate strategiile politicii energetice;

Contracte pe termen lung

27.   recunoaşte că sunt necesare contracte în amonte pe termen lung, în special în sectorul gazelor, pentru a furniza un climat de investiţii pozitiv, şi că aceste contracte contribuie semnificativ la securitatea aprovizionării şi nu afectează integrarea pieţei interne a energiei, cu condiţia ca noii operatori să nu fie excluşi;

28.   consideră că trebuie asigurată o aplicare echilibrată, eficientă, a principiului "utilizării obligatorii sub sancţiunea pierderii", astfel încât noii operatorii să poată accesa reţelele în care capacitatea nu este folosită;

29.   consideră că, atâta timp cât nu ocupă un procent semnificativ din piaţă şi nu împiedică consumatorii să schimbe furnizorii, contractele bilaterale pe termen lung în aval permit sectoarelor industriale cu consum mare de energie să negocieze preţuri la energie electrică mai competitive şi mai stabile cu furnizorul pe care îl aleg şi, prin urmare, aceste contracte trebuie să fie permise, presupunând că sunt supravegheate corespunzător de autorităţile competente şi atât timp cât nu creează costuri suplimentare pentru reţele, nu închid piaţa pentru noi operatori şi nu împiedică dezvoltarea pieţei;

30.   solicită Comisiei să propună o definiţie a ceea ce reprezintă un mare consumator de energie şi, de asemenea, să acorde o atenţie deosebită marilor consumatori de energie din UE care concurează în economia mondială;

31.   solicită Comisiei să ofere orientări clare cu privire la astfel de contracte bilaterale în aval pe termen lung, pentru a reduce incertitudinea pe piaţă şi pentru a ajunge la o standardizare a contractelor;

32.   reaminteşte că structurile de generare, transport, stocare şi distribuire a energiei sunt infrastructuri critice, a căror siguranţă şi securitate trebuie pe deplin păstrate şi garantate, în orice circumstanţe;

Reţeaua electrică şi reţelele de gaze

33.   îşi reiterează preocuparea privind investiţiile necesare pentru modernizarea reţelei de energie electrică şi a reţelelor de gaze, pentru a se asigura securitatea aprovizionării în UE; insistă asupra stabilităţii, coerenţei şi transparenţei cadrului de reglementare pentru a crea un mediu benefic pentru investiţii şi, prin urmare, solicită crearea acestui cadru de reglementare pentru beneficiul comun al consumatorilor şi companiilor din UE;

34.   regretă existenţa, în continuare, în statele membre, a numeroase obstacole care duc la întârzieri disproporţionate în crearea de noi structuri de import de energie şi în conectarea noilor producţii la reţeaua electrică principală; invită, prin urmare, autorităţile naţionale, regionale şi locale să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că astfel de întârzieri sunt reduse la minim şi că toate zonele locuite îndepărtate şi inaccesibile (inclusiv insulele şi zonele montane) sunt conectate la reţeaua electrică principală;

35.   recomandă statelor membre să faciliteze creşterea capacităţii reţelei, pentru a permite integrarea unei noi şi masive producţii de energii regenerabile pe continent şi pe mare; invită Comisia să evalueze fezabilitatea creării unei reţele comunitare inteligente, care să profite pe deplin de cele mai recente tehnologii disponibile ale informaţiei şi comunicaţiilor, care să fie compatibilă cu o gamă variată de modalităţi de producţie, să consolideze poziţia consumatorului şi să fie capabilă de a detecta şi analiza cu rapiditate perturbările în funcţionare, a reacţiona şi a remedia efectele acestora; recomandă statelor membre să favorizeze investiţiile aferente şi să încredinţeze autorităţilor lor de reglementare misiunea explicită de a favoriza realizarea acestor obiective;

36.   subliniază necesitatea armonizării tehnice a reţelelor UE;

37.   invită Comisia să întocmească o foaie de parcurs pentru crearea unei reţele unice a UE de energie electrică şi gaze;

38.   salută recentele progrese tehnologice în introducerea biogazului în reţeaua de gaze; îndeamnă Comisia să propună măsuri concrete pentru exploatarea acestui potenţial la scară mai largă, pentru a contribui la siguranţa furnizării de gaze şi, în special, pentru a garanta accesul reţeaua de biogaz;

Stocuri strategice

39.   confirmă evaluarea Comisiei în legătură cu gazele, conform căreia, având în vedere tehnologia actuală, este de preferat să se diversifice rutele şi tehnologiile de aprovizionare, cum ar fi staţiile de degazare şi terminalele de gaze naturale lichefiate (LNG), în loc de a crea stocuri masive de gaze; invită Comisia să prezinte propuneri concrete pentru o mai bună utilizare a stocurilor existente de gaze, fără să pericliteze echilibrul dintre siguranţa aprovizionării şi să sprijine intrării pe piaţă a noilor operatori;

40.   subliniază complementaritatea reţelei electrice şi a reţelei de gaze naturale; în acest sens, subliniază că stocarea reprezintă parte integrantă din reţeaua de gaze naturale şi trebuie gestionată în spiritul solidarităţii la nivel naţional şi la nivelul Uniunii; consideră, de asemenea, că stocarea respectivă ar putea susţine generatoare de electricitate în stare de veghe şi, implicit, ar contribui la siguranţa aprovizionării;

41.   constată că rezervele strategice de gaze pot fi propuse şi dezvoltate de fiecare stat membru în funcţie de fezabilitatea sa economică şi tehnică;

Transparenţă

42.   consideră că transparenţa este o condiţie preliminară pentru dezvoltarea concurenţei şi că informaţiile ar trebui să fie întotdeauna comunicate la timp şi într-un mod clar, uşor accesibil şi lipsit de discriminare;

43.   remarcă dificultăţile cu care se confruntă consumatorii casnici în a beneficia de pieţele liberalizate; îndeamnă Comisia să prezinte propuneri concrete privind modul în care s-ar putea creşte transparenţa pentru consumatori, să asigure că informaţiile furnizate consumatorilor sunt complete şi clare (incluzând diversele tarife disponibile, configuraţia energetică a companiei şi alte informaţii utile, cum ar fi etichetarea, astfel cum se prevede în Directiva 2003/54/CE) şi să consolideze rolul organizaţiilor de consumatori pe piaţa internă a energiei;

44.   împărtăşeşte opinia Comisiei privind nevoia de a introduce norme obligatorii în ceea ce priveşte transparenţa, atât pentru piaţa energiei electrice, cât şi pentru piaţa gazelor; consideră că un nivel înalt şi armonizat de transparenţă promovează concurenţa eficientă şi permite intrarea de noi operatori pe pieţe;

45.   salută, în acest sens, angajamentul Comisiei de a asigura o mai mare transparenţă a pieţelor;

Punerea în aplicare a legislaţiei comunitare

46.   este preocupat de numărul statelor membre care nu au transpus încă Directivele 2003/54/CE şi 2003/55/CE şi de numărul celor care nu le aplică în mod corespunzător; invită statele membre să transpună aceste directive şi să le pună în aplicare integral, fără întârziere;

47.   consideră că Directivele 2003/54/CE şi 2003/55/CE conţin suficiente dispoziţii care, dacă sunt puse în aplicare în mod corespunzător, ar asigura un cadru concurenţial şi finalizarea pieţei interne a energiei;

48.   împărtăşeşte opinia Comisiei potrivit căreia nu există o alternativă la procesul de liberalizare şi invită statele membre să asigure transpunerea integrală şi eficientă a directivelor în vigoare privind liberalizarea; în plus, subscrie la propunerea Comisiei de soluţionare a deficienţelor pieţei aplicând formule specifice atât concurenţei, cât şi reglementării;

49.   solicită Comisiei să publice toate rezultatele şi răspunsurile primite în cadrul studiului de evaluare a impactului şi să îl informeze cu privire la acest lucru înainte de a face noi propuneri legislative;

50.   salută, în acest sens, iniţiativa Comisiei de a iniţia procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statelor membre menţionate mai sus, care nu au transpus sau nu au pus în aplicare în mod corect Directivele 2003/54/CE sau 2003/55/CE;

51.   atrage atenţia asupra pericolului unei concentrări excesive a pieţei şi consideră că cea mai bună metodă de a o soluţiona este prin înregistrarea de progrese în integrarea pieţelor şi prin adoptarea de măsuri de reglementare, deoarece consumatorul ar trebui să îşi aleagă furnizorul într-un mediu deschis şi concurenţial; reaminteşte recomandarea către Comisie de a lua măsuri suplimentare în domeniul concentrărilor de pe piaţa energiei în caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă;

52.   atrage atenţia asupra faptului că, deşi evoluţiile din domeniul coordonării distribuţiei capacităţii transfrontaliere sunt încurajatoare, nivelul redus de transparenţă în calcularea capacităţii nete de transfer necesar pentru licitaţii şi în determinarea capacităţii disponibile de transfer reprezintă un obstacol serios pentru concurenţă, care trebuie eliminat prin introducerea unor reglementări mai stricte privind practicile concertate identificate în timpul licitaţiilor şi prin intensificarea controlului antitrust;

53.   îndeamnă Comisia să supravegheze îndeaproape impactul concentrării asupra concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE, luând în considerare şi actualul proces de consolidare care a dat naştere unor noi întreprinderi energetice multinaţionale de mari dimensiuni, active într-un număr important de state membre şi cu un grad ridicat de integrare pe verticală şi de producţie a gazelor şi energiei electrice;

54.   invită Comisia să ia în considerare în toate acţiunile şi propunerile sale importanţa şi rolul întreprinderilor mici şi mijlocii din domeniul energiei pentru funcţionarea unor pieţe ale energiei electrice competitive;

55.   consideră că proprietatea de stat pe pieţele gazului şi electricităţii reprezintă una dintre cauzele principale ale denaturărilor la nivelul UE şi că stimularea concurenţei pe aceste pieţe este limitată dacă există întreprinderi publice, deoarece, în majoritatea cazurilor, din cauza statutului lor, acestea prezintă un grad mai redus de transparenţă şi mai puţine informaţii pentru potenţialii investitori şi depind, de asemenea, de deciziile politice luate de guvernele statelor membre;

56.   invită guvernele statelor membre să pună capăt promovării aşa-numiţilor campioni naţionali şi să nu adopte legi protecţioniste, care să împiedice dezvoltarea unei pieţe energetice a UE cu adevărat integrate; solicită crearea unor programe active de liberalizare a pieţei gazelor şi energiei electrice şi a unor pieţe de echilibrare mai fluide pentru a favoriza intrarea pe piaţă a noilor actori;

57.   consideră că este esenţial ca un viitor Sistem modificat de comercializare a emisiilor să fie pe deplin şi în mod transparent integrat în piaţa liberalizată a energiei, şi să fie subordonat autorităţilor naţionele de reglementare, pentru a se evita provocarea de distorsiuni în mecanismele pieţei;

58.   reafirmă importanţa realizării, cât mai curând posibil, a unei pieţe a energiei integral liberalizate la nivelul UE, şi insistă ca Comisia să îşi prezinte pachetul de măsuri suplimentare pentru piaţa internă la sfârşitul lui septembrie 2007, aşa cum a fost anunţat;

o
o   o

59.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2006)0603.
(2) JO C 292 E, 1.12.2006, p. 112
(3) JO L 262, 22.9.2006, p. 1.
(4) Texte adoptate, P6_TA(2007)0198..
(5) JO L 33, 4.2.2006, p. 22.
(6) JO L 289, 3.11.2005, p. 1.
(7) JO L 127, 29.4.2004, p. 92.
(8) JO L 176, 15.7.2003, p. 37.
(9) JO L 176, 15.7.2003, p. 57.
(10) JO L 176, 15.7.2003, p. 1.
(11) JO L 296, 14.11.2003, p. 34.
(12) JO L 114, 27.4.2006, p. 64.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate