(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2006)0594)(1),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2), articolul 47 alineatul (2) şi articolele 55 şi 95 din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0354/2006),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism şi avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, precum şi cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A6-0246/2007),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

(1) Nepublicată încă în JO.

(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 47 alineatul (2), articolul 55 şi articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei║,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din Tratat(3),

întrucât:

(1)  În Rezoluţia sa din 7 februarie 1994 privind dezvoltarea serviciilor poştale comunitare(4), Consiliul a identificat reconcilierea dintre deschiderea progresivă şi controlată spre concurenţă a pieţei serviciilor poştale şi garantarea durabilă a prestării serviciului universal, ca unul dintre obiectivele principale ale politicii poştale comunitare.

(2)  Directiva 97/67/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii şi îmbunătăţirea calităţii serviciului(5) a instituit un cadru de reglementare pentru sectorul poştal la nivel comunitar, care include măsuri de garantare a unui serviciu universal şi de stabilire a unor limite maxime pentru serviciile poştale pe care statele membre le pot rezerva furnizorului sau furnizorilor lor de servicii universale, în vederea menţinerii serviciului universal, limite care trebuie reduse în mod progresiv, precum şi a unui calendar pentru adoptarea deciziilor privind procesul de deschidere a pieţei spre concurenţă, în scopul de a crea o piaţă unică a serviciilor poştale.

(3)  Articolul 16 din Tratatul CE subliniază locul ocupat de serviciile de interes economic general în cadrul valorilor comune ale Uniunii Europene, precum şi rolul acestora în promovarea coeziunii sociale şi teritoriale. Afirmă că trebuie să se aibă grijă ca aceste servicii să funcţioneze pe baza unor principii şi condiţii care să le permită să îşi atingă obiectivele.

(4)  Rolul pozitiv al serviciilor de interes economic general a fost subliniat de Eurobarometrul special 219 din octombrie 2005, care indica faptul că serviciile poştale sunt serviciile de interes economic general cele mai apreciate, conform utilizatorilor de pe întreg teritoriul UE, 77% dintre persoanele intervievate oferind un răspuns pozitiv.

(5)  Deoarece constituie un instrument esenţial pentru comunicare şi schimbul de informaţii, serviciile poştale au un rol vital care se înscrie în obiectivele de coeziune socială, economică şi teritorială ale Uniunii Europene.

(6)  Măsurile din acest domeniu de activitate ar trebui să fie elaborate în aşa fel încât sarcinile Comunităţii, în temeiul articolului 2 din tratat, în special promovarea unei dezvoltări armonioase, echilibrate şi durabile a activităţilor economice, pe întreg teritoriul Comunităţii, a unui înalt nivel de ocupare a forţei de muncă şi protecţie socială, a unei creşteri durabile şi neinflaţioniste, a unui grad înalt de competitivitate şi convergenţă a performanţei economice, creşterea standardului de viaţă şi a calităţii vieţii, precum şi coeziunea economică şi socială şi solidaritatea între statele membre, să fie atinse ca obiective.

(7)  Pieţele poştale europene au suferit, în ultimii ani, schimbări importante, fapt determinat de progresele tehnologice şi de concurenţa în creştere, generată de liberalizare. Ca urmare a globalizării, este esenţial să se adopte o atitudine proactivă şi progresistă, astfel încât cetăţenii UE să nu fie privaţi de beneficiile unor asemenea schimbări.

(8)  În concluziile sale privind revizuirea la jumătatea perioadei a Strategiei de la Lisabona, Consiliul European din 22-23 martie 2005 a reafirmat importanţa realizării pieţei interne ca instrument de generare a creşterii şi de creare de locuri de muncă mai bune, precum şi rolul important pe care serviciile eficiente de interes economic general trebuie să îl joace într-o economie competitivă şi dinamică. Aceste concluzii rămân aplicabile serviciilor poştale, ca un instrument esenţial de comunicare, de schimb şi de coeziune socială şi teritorială.

(9)  Rezoluţia Parlamentului European din 2 februarie 2006 referitoare la aplicarea directivei privind serviciile poştale(6) a subliniat importanţa economică şi socială a unor servicii poştale eficiente şi rolul important al acestora în cadrul Strategiei de la Lisabona, indicând faptul că măsurile de reformă luate până acum au determinat evoluţii pozitive semnificative în sectorul poştal, alături de creşterea calităţii, a eficienţei, precum şi de o mai mare axare pe satisfacerea nevoilor consumatorilor. Având în vedere evoluţia uneori divergentă a obligaţiilor privind serviciul universal în statele membre, Parlamentul European a solicitat prin rezoluţia sa Comisiei să îşi axeze eforturile în efectuarea studiului prospectiv pe calitatea prestării serviciului universal şi pe finanţarea acestuia în viitor şi să propună, ca parte integrantă a studiului, o definiţie a serviciului universal, a câmpului său de aplicare, precum şi o finanţare adecvată a acestuia., De asemenea, Parlamentul European a constatat că reţelele poştale au dimensiuni teritoriale şi sociale de neînlocuit, făcând posibil accesul universal la serviciile locale esenţiale.

(10)  În conformitate cu dispoziţiile din Directiva 97/67/CE, Comisia a realizat un studiu prospectiv în scopul evaluării, în cazul fiecărui stat membru, a consecinţelor pe care le va avea realizarea pieţei interne a serviciilor poştale în 2009 asupra serviciului universal. De asemenea, Comisia a realizat o examinare detaliată a sectorului poştal comunitar, inclusiv prin comandarea de studii privind evoluţiile la nivel economic, social şi tehnologic din acest sector, şi a consultat, în repetate rânduri, părţile interesate.

(11) █Studiul prospectiv susţine faptul că obiectivul fundamental de garantare a prestării durabile a unui serviciu universal care să satisfacă standardele de calitate stabilite de către statele membre în conformitate cu Directiva 97/67/CE poate fi realizat pe întreg teritoriul Comunităţii până în 2009, fără a fi necesară menţinerea unui domeniu rezervat.

(12)  Deschiderea progresivă spre concurenţă a pieţelor serviciilor poştale a oferit tuturor furnizorilor serviciului universal timp suficient pentru a pune în practică măsurile de modernizare şi restructurare necesare pentru asigurarea viabilităţii lor pe termen lung, în noile condiţii de piaţă, şi a permis statelor membre să îşi adapteze sistemele de reglementare la un mediu mai deschis. Statele membre pot, în continuare, să se folosească de această ocazie oferită de perioada de transpunere, precum şi de perioada considerabilă de timp pentru introducerea unei concurenţe eficiente, pentru a realiza, dacă este cazul, modernizarea şi restructurarea furnizorilor serviciului universal.

(13)  Studiul prospectiv demonstrează că domeniul rezervat nu ar mai trebui să fie soluţia preferată pentru finanţarea serviciului universal. Această evaluare ia în considerare interesele Comunităţii şi ale statelor membre cu privire la realizarea pieţei interne şi a potenţialului acesteia de a genera creştere şi locuri de muncă, garantând totodată un serviciu eficient, de interes economic general pentru toţi utilizatorii. █

(14)  Există o serie de factori care acţionează ca forţe motoare pentru schimbare în sectorul poştal, în special cererea şi evoluţia nevoilor consumatorilor, restructurările organizaţionale, automatizarea şi introducerea de noi tehnologii, utilizarea mijloacelor electronice de comunicare şi deschiderea pieţei. Pentru a face faţă concurenţei şi noilor cerinţele ale consumatorilor şi pentru a asigura noi surse de finanţare, furnizorii de servicii poştale îşi pot diversifica activităţile prin prestarea de servicii comerciale electronice sau de alte servicii ale societăţii informaţionale.

(15)  Furnizorii de servicii poştale, inclusiv furnizorii desemnaţi ai serviciului universal, sunt îndemnaţi să-şi îmbunătăţească eficienţa în urma noilor provocări competitive care sunt diferite de serviciile poştale tradiţionale (precum digitalizarea şi comunicările electronice), acest lucru contribuind la creşterea semnificativă a competitivităţii.

(16)  Deschiderea treptată a pieţei, dacă este pregătită cu grijă, poate ajuta la extinderea dimensiunii generale a pieţelor poştale; aceasta poate contribui, de asemenea, în condiţii de garantare a neutralităţii concurenţiale, la menţinerea unor locuri de muncă durabile şi de calitate în cadrul furnizorilor serviciului universal şi la facilitarea creării de noi locuri de muncă în cadrul altor operatori, precum şi al noilor operatori şi al sectoarelor economice aferente. Prezenta directivă nu aduce atingere competenţei statelor membre de a reglementa condiţiile de ocupare a locurilor de muncă în sectorul serviciilor poştale, care nu ar trebui totuşi să conducă la o concurenţă inechitabilă. Consideraţiile de ordin social, în special cu privire la personalul angajat anterior în prestarea de servicii poştale, sunt luate în considerare, în mod corespunzător, atunci când se pregăteşte deschiderea pieţei serviciilor poştale.

(17)  Creşterea competitivităţii ar trebui, de asemenea, să permită ║sectorului poştal să fie integrat în metodele alternative de comunicare şi să permită îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate unor utilizatori din ce în ce mai exigenţi. O deschidere mai mare a pieţei va continua să avantajeze în special consumatorii şi întrepriderile mici şi mijlocii, atât ca expeditori, cât şi ca destinatari de corespondenţă, prin faptul că aduce îmbunătăţiri calitative, oferă o gamă largă de opţiuni, continuă scăderea preţurilor, pune la dispoziţie servicii inovatoare şi modele comerciale. Piaţa poştală actuală face parte dintr-o piaţă mai largă pentru mesagerie, inclusiv cea electronică, care ar trebui luată în considerare atunci când se face o evaluare a pieţei.

(18)  Reţeaua poştală rurală, inclusiv în regiunile de munte şi insulare, joacă un rol important în integrarea întreprinderilor în economia naţională/globală şi în menţinerea coeziunii din punct de vedere social şi al ocupării forţei de muncă. Mai mult, oficiile poştale rurale din regiunile de munte şi insulare pot asigura o reţea esenţială de infrastructură pentru accesul universal la noile tehnologii din domeniul telecomunicaţiilor.

(19)  Progresele înregistrate pe pieţele comunicaţiilor, tangenţiale acestui sector, au avut un impact diferit asupra diverselor regiuni ale comunităţii, diverselor segmente ale populaţiei şi utilizării serviciilor poştale. Coeziunea teritorială şi socială ar trebui menţinută şi, având în vedere că statele membre pot adapta anumite caracteristici specifice ale serviciului, pentru a răspunde cererii locale, prin aplicarea flexibilităţii prevăzute în Directiva 97/67/CE, este indicat să se menţină în întregime serviciul universal şi cerinţele de calitate aferente, prevăzute în directiva respectivă. Pentru a garanta că deschiderea pieţei continuă să favorizeze toţi utilizatorii, în special consumatorii şi întreprinderile mici şi mijlocii, statele membre trebuie să monitorizeze şi să supravegheze evoluţia pieţei. Acestea trebuie să ia măsuri de reglementare adecvate, astfel cum sunt prevăzute în directivă, pentru a garanta că gradul de accesibilitate la serviciile poştale continuă să satisfacă nevoile utilizatorilor, garantând inclusiv, dacă este cazul, un număr minim de servicii la acelaşi punct de acces şi, în special, că nu există nicio reducere a densităţii punctelor de acces la serviciile poştale în zonele rurale şi îndepărtate. În acelaşi timp, statele membre ar trebui să introducă şi să aplice sancţiuni adecvate în cazul nerespectării obligaţiilor de către furnizorii de servicii.

(20)  Serviciul universal, astfel cum este prevăzut în Directiva 97/67/CE, garantează o ridicare şi o distribuire a corespondenţei la locuinţa sau locaţia oricărei persoane fizice sau juridice, în fiecare zi lucrătoare, chiar şi în zonele îndepărtate sau puţin populate.

(21)  Termenul "utilizatori" include consumatorii individuali şi entităţile comerciale care folosesc servicii universale, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel în Directiva 97/67/CE.

(22)  Prestarea de servicii poştale de înaltă calitate contribuie în mod considerabil la atingerea obiectivului coeziunii sociale şi teritoriale. În special în zonele îndepărtate sau puţin populate, comerţul electronic oferă noi oportunităţi de a participa la viaţa economică, prestarea de servicii poştale de calitate fiind o condiţie prealabilă importantă.

(23)  Directiva 97/67/CE a instituit o preferinţă pentru prestarea serviciului universal prin desemnarea furnizorilor serviciului universal. O dată cu dezvoltarea concurenţei şi a posibilităţilor de alegere, statele membre ar trebui să se bucure de o mai mare flexibilitate în determinarea celui mai eficient şi mai adecvat mecanism de garantare a disponibilităţii serviciului universal, respectând în acelaşi timp principiile de obiectivitate, transparenţă, nediscriminare, proporţionalitate şi ║ denaturare minimă a pieţei, principii necesare pentru garantarea prestării libere a serviciilor poştale pe piaţa internă. Statele membre pot aplica unul dintre următoarele elemente sau o combinaţie a acestora: prestarea serviciului universal de către mecanismele pieţei, desemnarea uneia sau a mai multor întreprinderi care să presteze diverse componente ale serviciului universal sau care să acopere diverse părţi ale teritoriului naţional şi achiziţiile publice de servicii. În eventualitatea în care un stat membru hotărăşte să desemneze una sau mai multe întreprinderi pentru prestarea serviciului universal sau pentru prestarea diferitelor componente ale acestui serviciu universal, trebuie să se asigure că ceilalţi furnizori ai serviciului universal respectă, de asemenea, cerinţele de calitate ale serviciului universal.

(24)  Este important ca utilizatorii să fie pe deplin informaţi cu privire la serviciile universale prestate şi ca întreprinderile care prestează servicii poştale să fie informate cu privire la drepturile şi obligaţiile furnizorului (furnizorilor) serviciului universal. Statele membre asigură informarea pe deplin a consumatorilor cu privire la caracteristicile şi accesibilitatea serviciilor specifice prestate. Autorităţile naţionale de reglementare ar trebui să se asigure că toate aceste informaţii sunt puse la dispoziţia publicului. Totuşi, în concordanţă cu flexibilitatea sporită a statelor membre de a asigura prestarea serviciului universal în alte moduri decât desemnarea furnizorului (furnizorilor) serviciului universal, este necesar să se acorde acestora flexibilitatea de a decide asupra modului în care aceste informaţii sunt puse la dispoziţia publicului.

(25)  Pe baza studiilor efectuate şi în vederea valorificării integrale a potenţialului pieţei interne a serviciilor poştale, este oportun să se pună capăt utilizării domeniului rezervat şi a drepturilor speciale, ca mod de asigurare a finanţării serviciului universal. Având în vedere situaţia din statele membre, este oportun să se stabilească sfârşitul anului 2010 ca dată finală pentru înlăturarea drepturilor exclusive din sectorul poştal.

(26)  Este posibil ca în anumite state membre să fie în continuare necesară finanţarea externă a costului net rezidual al serviciului universal. În consecinţă, trebuie clarificate în mod explicit, în măsura în care este necesar şi se justifică în mod corespunzător, opţiunile disponibile pentru finanţarea serviciului universal, lăsând în acelaşi timp la latitudinea statelor membre să aleagă mecanismele financiare care trebuie aplicate. Aceste opţiuni includ utilizarea procedurilor de achiziţii publice, inclusiv a procedurilor de negociere directă, precum şi, în cazurile în care obligaţiile privind serviciul universal atrag costuri nete ale serviciului universal şi reprezintă o povară pentru furnizorul desemnat, o compensaţie pentru servicii publice şi o repartizare a costurilor între furnizori şi/sau utilizatori, într-un mod transparent, prin intermediul plăţii unor contribuţii într-un fond de compensare, în măsura în care acestea sunt compatibile cu Directiva 97/67/CE. Statele membre pot recurge şi la alte mijloace de finanţare autorizate de legislaţia comunitară, în măsura în care acestea sunt compatibile cu prezenta directivă; de exemplu, statele membre pot decide alocarea, integrală sau parţială, a profitului pe care furnizorii serviciului universal îl obţin din activităţi care nu ţin de domeniul serviciului universal pentru finanţarea costului net al serviciului universal. Fără a aduce atingere obligaţiei statelor membre de a respecta normele din tratat aplicabile ajutoarelor de stat, statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la planurile lor de finanţare a tuturor costurilor nete ale serviciului universal, care ar trebui să se reflecte în raportul periodic referitor la aplicarea prezentei directive, pe care Comisia îl prezintă Parlamentului European şi Consiliului cu privire la aplicarea Directivei 97/67/CE.

(27)  Întreprinderilor care oferă servicii ce pot substitui serviciul universal ar trebui să li se ceară să contribuie la finanţarea serviciului universal, în cazurile în care este prevăzut un fond de compensare. În vederea determinării întreprinderilor în cauză, statele membre ar trebui să analizeze posibilitatea ca, din perspectiva utilizatorilor, serviciile prestate de aceste întreprinderi să fie considerate ca substitute ale serviciului universal, luând în considerare caracteristicile acestora, inclusiv pe cele care aduc un plus de valoare, şi scopul care le-a fost destinat. Pentru a fi considerate ca substitute, aceste servicii nu trebuie neapărat să aibă toate caracteristicile serviciului universal, precum livrarea zilnică sau acoperirea naţională completă, cu condiţia să acopere cel puţin una dintre caracteristicile serviciilor furnizate în cadrul serviciului universal; serviciile de poştă rapidă şi de curierat nu se consideră ca fiind servicii substitute ale serviciului universal. Pentru a respecta principiul proporţionalităţii atunci când se determină contribuţia solicitată din partea acestor întreprinderi pentru costurile de prestare a serviciului universal într-un stat membru, acesta din urmă ar trebui să utilizeze criterii transparente şi nediscriminatorii. █

(28)  Principiile de transparenţă, nediscriminare şi proporţionalitate, înscrise în Directiva 97/67/CE, trebuie să fie aplicate în continuare oricărui mecanism de finanţare, iar orice decizie din acest domeniu trebuie să se bazeze pe criterii transparente, obiective şi uşor de verificat. În special, costul net al serviciului universal se calculează, sub responsabilitatea autorităţii naţionale de reglementare, ca diferenţa dintre costul net suportat de un furnizor desemnat care este supus obligaţiilor privind serviciul universal şi cel suportat de un furnizor care nu este supus acestor obligaţii. Calculul trebuie să ia în considerare toate elementele corespunzătoare, inclusiv beneficiile comerciale de care s-a bucurat furnizorul desemnat al serviciului universal, dreptul de a realiza un profit rezonabil şi măsurile de stimulare a rentabilităţii. Pentru a evita insecuritatea juridică şi pentru a asigura existenţa unor condiţii de concurenţă echitabile, Comisia ar trebui să prezinte orientări detaliate cu privire la modul în care urmează să fie calculat costul net al serviciului universal.

(29)  Pentru statele membre care s-au alăturat procesului de reformă din domeniul serviciilor poştale într-o etapă ulterioară, sau pentru statele membre cu un relief deosebit de dificil, în special cele cu un număr foarte mare de insule, trebuie să se prevadă posibilitatea unei perioade suplimentare de tranziţie, de doi ani, pentru înlăturarea drepturilor exclusive şi speciale, sub rezerva notificării Comisiei. Având în vedere această perioadă excepţională, trebuie, de asemenea ca, pe parcursul unei perioade limitate şi pentru un număr limitat de servicii, să se permită statelor membre care şi-au deschis complet pieţele, să refuze ca monopolurile care operează în alt stat membru să opereze pe teritoriul lor.

(30)  Statele membre ar trebui să fie autorizate să aplice un sistem de autorizaţii generale şi licenţe individuale atunci când acest lucru este justificat şi adecvat pentru obiectivul urmărit. Cu toate acestea, după cum a fost evidenţiat în al treilea raport privind aplicarea Directivei 97/67/CE, o armonizare în continuare a condiţiilor care ar putea fi introduse pare a fi necesară, pentru a reduce obstacolele nejustificate pentru prestarea de servicii pe piaţa internă. În acest context, statele membre ar putea, spre exemplu, să ofere întreprinderilor care furnizează servicii în cadrul serviciului universal sau servicii considerate potenţiale substitute, posibilitatea de a alege între obligaţia de a presta un serviciu şi obligaţia de a contribui financiar la costurile acestui serviciu prestat de o altă întreprindere, dar nu ar trebui să mai fie autorizate să impună concomitent obligaţia de a contribui la un mecanism de repartizare a costurilor şi obligaţii privind serviciul universal sau obligaţii de calitate, care au acelaşi scop. Este, de asemenea, indicat să se precizeze că anumite dispoziţii privind acordarea de autorizaţii generale şi ║licenţe individuale nu ar trebui să se aplice furnizorilor desemnaţi ai serviciului universal.

(31)  Într-un mediu în care mai multe întreprinderi poştale prestează servicii în domeniul serviciului universal, este indicat să li se solicite tuturor statelor membre să evalueze posibilitatea ca anumite elemente ale infrastructurii poştale sau anumite servicii furnizate de furnizori ai serviciului universal să devină accesibile şi pentru alţi operatori care prestează servicii similare, pentru a promova o concurenţă eficientă şi/sau pentru a proteja utilizatorii şi consumatorii, garantând calitatea generală a serviciului poştal. Atunci când există mai mulţi furnizori de serviciu universal şi mai multe reţele poştale regionale, statele membre ar trebui, de asemenea, să evalueze şi, atunci când este cazul, să asigure interoperabilitatea acestora pentru a preveni orice obstacol în calea unui transport poştal rapid. Întrucât situaţia juridică şi comercială a acestor elemente sau servicii diferă de la un stat membru la altul, trebuie doar să li se solicite statelor membre să adopte o decizie documentată cu privire la necesitatea, tipul de instrument de reglementare şi măsura în care trebuie aplicat, inclusiv, dacă este cazul, la repartizarea costurilor. Această dispoziţie nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta măsuri care să asigure accesul la reţeaua poştală publică, în mod transparent şi fără discriminare.

(32)  Având în vedere importanţa serviciilor poştale pentru nevăzători sau persoanele cu probleme de vedere, este necesar să se confirme că, într-o piaţă competitivă şi liberalizată, ar trebui să existe o obligaţie pentru statele membre să asigure prestarea de servicii gratuite█ pentru nevăzători şi persoanele cu probleme de vedere.█

(33)  Întru-un mediu foarte competitiv, este important să se garanteze că furnizorii serviciului universal beneficiază de flexibilitatea preţurilor, necesară asigurării unei prestări a serviciului universal viabile din punct de vedere financiar. Este, astfel, important să se garanteze că statele membre impun tarife care se abat de la principiul că preţurile reflectă o cerere şi costuri comerciale normale numai în cazuri limitate. Acest obiectiv este atins dacă se permite, în continuare, statelor membre să menţină tarife uniforme pentru corespondenţa cu tarif unitar, serviciul cel mai frecvent folosit de consumatori şi întreprinderile mici şi mijlocii. Statele membre pot, de asemenea, să continue aplicarea de tarife uniforme pentru alte tipuri de expedieri din motive legate de protejarea interesului public general, cum ar fi accesul la cultură, precum şi coeziunea regională şi socială. Principiul preţurilor stabilite în funcţie de costuri nu ar trebui să împiedice operatorii responsabili de prestarea serviciului universal să aplice tarife uniforme pentru serviciile prestate, ca parte a serviciului universal respectiv.

(34)  Este necesar ca prestarea, de către furnizorii serviciului universal, de servicii întreprinderilor, serviciilor de publicitate prin poştă sau colectorilor de corespondenţă de la diverşi clienţi să se realizeze în condiţii tarifare mai flexibile.

█

(35)  În vederea realizării tranziţiei spre o piaţă pe deplin competitivă şi pentru ca subvenţiile încrucişate de la un serviciu universal la un serviciu neuniversal să nu aibă un efect negativ asupra avantajelor competitive ale acestora din urmă, este indicat să se solicite în continuare statelor membre să menţină obligaţia de a avea conturi separate şi transparente, pentru furnizorii serviciului universal, cu condiţia ca aceste conturi să fie supuse adaptărilor necesare. Această obligaţie ar trebui să permită autorităţilor de reglementare, autorităţilor în materie de concurenţă şi Comisiei să obţină informaţiile necesare pentru a adopta deciziile privind serviciul universal şi a controla echitatea condiţiilor de piaţă, până în momentul în care concurenţa devine eficientă. Cooperarea între autorităţile naţionale de reglementare, în vederea dezvoltării în continuare a criteriilor de referinţă şi a orientărilor, ar trebui să contribuie la aplicarea armonizată a acestor reglementări.

(36)  În conformitate cu reglementările în vigoare din alte sectoare de servicii şi în vederea consolidării protecţiei consumatorilor, este oportun să nu se mai limiteze aplicarea principiilor minime privind procedurile de tratare a plângerilor la furnizorii serviciului universal. Pentru a creşte eficacitatea procedurilor de tratare a plângerilor, este indicat ca directivă 97/67/CE să încurajeze utilizarea procedurilor extrajudiciare de soluţionare a litigiilor, astfel cum sunt stabilite în Recomandarea 98/257/CE a Comisiei din 30 martie 1998 privind principiile aplicabile organismelor responsabile cu soluţionarea extrajudiciară a litigiilor în materie de consum(7) şi în Recomandarea 2001/310/CE a Comisiei din 4 aprilie 2001 privind principiile care se aplică organismelor pentru soluţionarea pe cale extrajudiciară, prin consens, a litigiilor privind prestarea de servicii consumatorilor(8). Interesele consumatorilor ar fi astfel promovate printr-o interoperabilitate consolidată între operatori, care decurge din accesul la anumite elemente de infrastructură şi servicii şi cerinţa de cooperare între autorităţile naţionale de reglementare şi organele de protecţie a consumatorilor. În vederea protejării intereselor utilizatorilor de servicii poştale în caz de pierdere, furt sau deteriorare a expedierilor poştale, statele membre ar trebui să introducă un sistem de rambursare şi/sau despăgubire.

(37)  Este indicat să se adapteze dispoziţia privind competenţele de executare, astfel încât să reflecte modificările aduse Deciziei 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei(9).

(38)  Comitetul care acordă asistenţă în punerea în aplicare a Directivei 97/67/CE ar trebui să monitorizeze evoluţia măsurilor luate de statele membre pentru garantarea serviciului universal, şi în special, impactul actual şi cel preconizat al acestora asupra coeziunii sociale şi teritoriale. Având în vedere importanţa deosebită a deschiderii pieţei serviciilor poştale din punctul de vedere al coeziunii regionale, comitetul respectiv ar trebui să fie format atât din reprezentanţii statelor membre, cât şi din autorităţile locale şi regionale ale fiecărui stat membru.

(39)  Este probabil ca rolul pe care îl au autorităţile de reglementare naţionale să rămână esenţial în acele state membre în care tranziţia spre concurenţă trebuie să se realizeze în totalitate. În conformitate cu principiul separării funcţiilor de reglementare şi de funcţionare, statele membre ar trebui să garanteze independenţa autorităţii sau autorităţilor naţionale de reglementare, în vederea asigurării imparţialităţii deciziilor acestora. Această cerinţă de independenţă nu aduce atingere autonomiei instituţionale, nici obligaţiilor constituţionale ale statelor membre sau principiului neutralităţii, prevăzut în articolul 295 din Tratat, privind normele de reglementare a regimului proprietăţii care se aplică în statele membre. Autorităţile naţionale de reglementare ar trebui să beneficieze de toate resursele necesare în materie de personal, competenţe şi mijloace financiare, pentru a-şi duce la îndeplinire sarcinile.

(40)  Datorită implicării frecvente a diverselor organe naţionale în exercitarea funcţiilor de reglementare, este indicat să se introducă cerinţe de transparenţă în alocarea sarcinilor, precum şi să se solicite diverselor organe responsabile cu reglementarea acestui sector, cu aplicarea normelor privind concurenţa şi cu problemele în materie de consum să coopereze în vederea garantării unei îndepliniri eficiente a sarcinilor lor.

(41)  Orice parte care face obiectul unei decizii luate de autoritatea naţională de reglementare ar trebui să aibă dreptul la o cale de recurs în faţa unui organ independent de autoritatea respectivă. Acest organ poate fi un tribunal. Această procedură de recurs nu aduce atingere repartizării competenţelor din sistemele judiciare naţionale şi nici drepturilor persoanelor fizice sau juridice prevăzute de legislaţia internă. În aşteptarea încheierii acestor proceduri, este necesar ca deciziile autorităţilor naţionale de reglementare să rămână valabile, în vederea asigurării securităţii juridice şi comerciale.

(42)  Pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în conformitate cu Directiva 97/67/CE, autorităţile naţionale de reglementare ar trebui █să-şi coordoneze propriile acţiuni cu cele ale organelor de reglementare din alte state membre şi cu cele ale Comisiei. O astfel de coordonare ar favoriza dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale şi aplicarea coerentă, în toate statele membre, a dispoziţiilor din ║directivă, în special în domeniile în care legislaţia naţională privind punerea în aplicare a legislaţiei comunitare acordă autorităţilor naţionale de reglementare competenţe discreţionare considerabile de aplicare a normelor corespunzătoare. Această cooperare ar putea avea loc, inter alia, în cadrul comitetului instituit de Directiva 97/67/CE sau al unui grup format din autorităţi europene de reglementare. Statele membre ar trebui să desemneze autorităţile naţionale de reglementare în scopul ║directivei.

(43)  Pentru a se achita în mod eficient de sarcinile care le revin, autorităţile naţionale de reglementare trebui să colecteze informaţii de la actorii de pe piaţă. Solicitările lor de informaţii ar trebuie să fie proporţionate şi nu ar trebui să constituie o povară prea mare pentru întreprinderi. Comisia poate fi, de asemenea, nevoită să colecteze astfel de informaţii pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile care îi revin în conformitate cu legislaţia comunitară.

(44)  Pentru a asigura informarea Parlamentului European şi a Consiliul cu privire la evoluţia pieţei interne a serviciilor poştale, Comisia ar trebui să prezinte periodic acestor instituţii rapoarte privind aplicarea Directive 97/67/CE.

(45)  În ceea ce priveşte diferitele aspecte ale punerii în aplicare a prezentei directive, Comisia ar trebui să asiste statele membre.

(46)  Prezenta directivă nu afectează nici condiţiile de muncă şi de încadrare în muncă, inclusiv durata maximă de lucru şi perioadele de odihnă minime, concediile plătite anuale minime, salariul de bază, precum şi sănătatea, securitatea şi igiena la locul de muncă, pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislaţia comunitară, nici relaţiile între partenerii sociali, inclusiv dreptul de a negocia şi de a încheia acorduri colective, dreptul la grevă şi acţiune sindicală, în conformitate cu legislaţia şi practicile naţionale, care respectă legislaţia comunitară, şi nu se aplică nici serviciilor furnizate de agenţii pentru locuri de muncă temporare. Statele membre pot menţiona în procedurile lor de autorizare, dacă este cazul, condiţiile de muncă.

(47)  Statele membre ar trebui să asigure existenţa unui număr suficient de puncte de acces şi de contact, care să răspundă nevoilor utilizatorilor din zonele rurale şi zonele puţin populate. Statele membre ar trebui să stabilească numărul minim de puncte de acces şi de contact din aceste zone în vederea garantării serviciului universal.

(48)  În vederea confirmării cadrului de reglementare a acestui sector, data la care expiră Directiva 97/67/CE ar trebui eliminată. Dispoziţiile care nu au fost modificate de prezenta directivă ar trebui să se aplice în continuare. Serviciile pe care statele membre le pot rezerva în continuare, pe durata unei perioade de tranziţie, sunt cele menţionate la articolul 7a din Directiva 97/67/CE.

(49)  Întrucât obiectivele acţiunii vizate, şi anume realizarea unei pieţe interne a serviciilor poştale, protejarea unui nivel comun al serviciilor universale pentru toţi utilizatorii şi instituirea unor principii armonizate pentru reglementarea serviciilor poştale, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre şi având în vedere amploarea şi efectele acţiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut în respectivul articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(50)  Directiva 97/67/CE ar trebui astfel modificată în consecinţă.

(51)  Prezenta directivă este compatibilă cu alte instrumente comunitare existente privind serviciile. În cazul în care prezenta directivă este incompatibilă cu dispoziţiile unui alt instrument comunitar, în special Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne(10) privind serviciile pe piaţa internă, prezenta directivă şi dispoziţiile sale au prioritate şi se aplică în totalitate sectorului poştal.

(52)  Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării normelor privind concurenţa din Tratat şi libertăţii de a presta servicii. În măsura în care mecanismele de finanţare implică, sub orice formă, un ajutor acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratat, prezenta directivă nu aduce atingere obligaţiei statelor membre de a respecta normele privind ajutoarele de stat║ prevăzute în Tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 97/67/CE se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 1, a doua liniuţă se înlocuieşte cu următorul text:

2.  Articolul 2 se modifică după cum urmează:

3.  La articolul 3 alineatul (3) primul paragraf, partea introductivă se înlocuieşte cu următorul text:

(3)  Statele membre adoptă măsuri pentru a se asigura că ║ serviciul universal este garantat în fiecare zi lucrătoare, şi nu mai puţin de cinci zile pe săptămână, cu excepţia situaţiilor sau a condiţiilor geografice considerate excepţionale de către autorităţile naţionale de reglementare, şi că acesta include cel puţin:

4.  Articolul 4 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 4

(1)  Fiecare stat membru se asigură că prestarea serviciului universal este garantată şi informează Comisia cu privire la progresele realizate în vederea îndeplinirii acestei obligaţii. Comitetul stabilit în temeiul articolului 21 este informat şi monitorizează evoluţia măsurilor luate de statele membre pentru a asigura prestarea serviciului universal.

(2)  Statele membre pot desemna una sau mai multe întreprinderi ca furnizori ai serviciului universal pentru o parte sau întreg teritoriul naţional şi pentru diferite elemente ale serviciului universal. Când fac acest lucru, acestea stabilesc, în conformitate cu legislaţia comunitară, drepturile şi obligaţiile atribuite acestor furnizori şi apoi le fac publice. Statele membre iau, în special, măsuri menite să asigure că principiile pe care se bazează condiţiile în care serviciile universale sunt atribuite sunt obiective, nediscriminatorii, proporţionale şi nu creează distorsiuni ale pieţei, şi că desemnarea întreprinderilor ca furnizori ai serviciului universal este limitată în timp. Statele membre informează Comisia cu privire la identitatea furnizorului (furnizorilor) desemnat (desemnaţi).

5.  La articolul 5 alineatul (2), "articolele 36 şi 56" se înlocuiesc cu "articolele 30 şi 46".

6.  Articolul 6 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 6

Statele membre adoptă măsuri pentru a se asigura că utilizatorilor şi întreprinderilor care oferă servicii li se pun la dispoziţie, în mod periodic, de către furnizorul (furnizorii) serviciului universal, informaţii suficient de precise şi actualizate privind caracteristicile speciale ale serviciilor universale oferite, în special în ceea ce priveşte condiţiile generale de acces la aceste servicii, precum şi preţurile şi nivelurile standardelor de calitate. Aceste informaţii se publică într-un mod adecvat.

Statele membre informează Comisia cu privire la modalitatea în care informaţiile, care trebuie publicate în conformitate cu primul paragraf, devin disponibile.

7.  La Capitolul 3, titlul se înlocuieşte cu următorul text:

CAPITOLUL 3

Finanţarea garantată a serviciilor universale.

8.  Articolul 7 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 7

(1)  Începând de la 31 decembrie 2010, statele membre nu acordă şi nu menţin în vigoare drepturi exclusive sau speciale pentru crearea sau prestarea de servicii poştale. Statele membre pot finanţa prestarea de servicii universale în conformitate cu unul sau mai multe mijloace prevăzute la alineatele (3), (4) şi (5) sau în conformitate cu orice alt mijloc compatibil cu tratatul ║.

(2)  Fiecare stat membru se asigură că finanţarea serviciului universal este garantată permanent pe o piaţă poştală complet liberalizată. Fiecare stat membru notifică Comisia cu privire la măsurile pe care intenţionează să le ia în vederea îndeplinirii acestei obligaţii.

(3)  Statele membre pot asigura prestarea de servicii universale prin achiziţionarea de astfel de servicii în conformitate cu reglementările în vigoare privind achiziţiile publice, inclusiv prin negociere directă şi încheierea de contracte de prestări servicii cu furnizorii de servicii.

(4)  În cazul în care un stat membru stabileşte că obligaţiile privind serviciul universal, astfel cum sunt prevăzute în prezenta directivă, atrag costuri nete şi reprezintă o povară financiară inechitabilă pentru furnizorul (furnizorii) desemnat (desemnaţi), acesta pune în aplicare unul dintre mecanismele descrise în planul său naţional prezentat Comisiei, care face parte din raportul acesteia prezentat Parlamentului European şi Consiliului, până la 1 ianuarie 2010.

(5)  Atunci când costul net este repartizat în conformitate cu alineatul (4) litera (b), statele membre pot stabili un fond de compensare care poate fi finanţat prin impunerea unei taxe în sarcina furnizorilor serviciului şi/sau utilizatorilor şi este administrat, în acest scop, de un organism independent de beneficiar sau beneficiari. Statele membre pot condiţiona acordarea de autorizaţii furnizorilor serviciului, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2), de îndeplinirea obligaţiei de a contribui financiar la acest fond sau de a respecta obligaţiile privind serviciul universal. Se pot finanţa în acest fel numai serviciile prevăzute la articolul 3.

(6)  Statele membre se asigură că principiile de transparenţă, nediscriminare şi proporţionalitate sunt respectate la stabilirea fondului de compensare şi la fixarea nivelului contribuţiilor financiare prevăzute la alineatele (4) şi (5). Deciziile adoptate în conformitate cu alineatele (4) şi (5) se bazează pe criterii obiective şi uşor de verificat şi sunt apoi făcute publice.

9.  Se introduce următorul articol 7a:

Articolul 7a

În măsura în care este necesar pentru a asigura prestarea serviciului universal, marketingul direct prin corespondenţă poate fi rezervat în continuare, în aceleaşi limite de greutate şi preţ.

10.  Articolul 8 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 8

11.  La Capitolul 4, titlul se înlocuieşte cu următorul text:

CAPITOLUL 4

Condiţii privind prestarea de servicii poştale şi ║ accesul la reţea

12.  Articolul 9 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 9

(1)  În ceea ce priveşte serviciile care nu aparţin domeniului serviciului universal, în conformitate cu articolul 3, statele membre pot introduce autorizaţii generale, în măsura necesară pentru a garanta respectarea cerinţelor esenţiale.

(2)  În ceea ce priveşte serviciile care aparţin domeniului serviciilor universale în conformitate cu articolul 3 şi serviciile considerate posibile substitute, statele membre introduc proceduri de autorizare, inclusiv licenţe individuale, în măsura necesară pentru a garanta respectarea cerinţelor esenţiale şi a proteja serviciul universal.

(3)  Acordarea autorizaţiilor unor furnizori de servicii diferiţi de furnizorii serviciului universal desemnaţi poate fi supusă, acolo unde este cazul, obligaţiei de a contribui financiar la mecanismul de repartizare a costurilor menţionat la articolul 7.

Statele membre pot autoriza aceste întreprinderi să aleagă între obligaţia de a contribui la mecanismul de repartizare a costurilor şi respectarea unei obligaţii de serviciu universal.

(4)  Procedurile, obligaţiile şi cerinţele prevăzute la alineatele (1) şi (2) sunt transparente, accesibile, nediscriminatorii, proporţionate, precise şi neambigue. Statele membre trebuie să se asigure că motivele de refuz al autorizaţiei, în întregime sau parţial, sunt comunicate solicitantului şi trebuie să stabilească o procedură de recurs.

(5)  Statele membre solicită tuturor operatorilor să respecte în totalitate prevederile din legislaţia muncii sub incidenţa cărora se află, şi anume orice dispoziţii juridice sau contractuale privind condiţiile de angajare sau de muncă, inclusiv privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, precum şi relaţia dintre angajatori şi lucrători, pe care statele membre le aplică în conformitate cu legislaţia naţională care respectă legislaţia comunitară. De asemenea, statele membre solicită operatorului selectat să respecte în totalitate prevederile din legislaţia în domeniul securităţii sociale sub incidenţa cărora se află, precum şi acordurile colective încheiate între partenerii sociali.

13.  La articolul 10, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

(1)  Parlamentul European şi Consiliul, hotărând pe baza unei propuneri a Comisiei şi în conformitate cu articolul 47 alineatul (2), articolele 55 şi 95 din tratat, adoptă măsurile necesare pentru armonizarea procedurilor prevăzute la articolul 9 de reglementare a prestării comerciale a serviciilor poştale destinate publicului.

14.  La articolul 11, "articolul 57 alineatul (2) şi articolele 66 şi 100a" se înlocuiesc cu "articolul 47 alineatul (2) şi articolele 55 şi 95".

15.  Se inserează următoarele articole 11a şi 11b:

Articolul 11a

Atunci când este necesar pentru protejarea intereselor utilizatorilor şi/sau promovarea unei concurenţe eficiente şi în virtutea reglementărilor naţionale, statele membre se asigură că există condiţii de acces, transparente şi nediscriminatorii, la următoarele elemente ale infrastructurii şi ale serviciilor poştale: sistemul de coduri poştale, baza de date a adreselor, căsuţele poştale, cutiile poştale, informaţiile cu privire la schimbarea de adresă, serviciul de redirecţionare, serviciul de retur la expeditor.

Articolul 11b

Prezenta directivă nu aduce atingere dispoziţiilor naţionale relevante privind protecţia datelor cu caracter personal şi nici drepturilor statelor membre de a adopta măsuri pentru garantarea accesului, acolo unde este cazul, la reţeaua poştală a furnizorilor serviciului universal sau la alte elemente de infrastructură poştală, în condiţii transparente şi nediscriminatorii.

16.  Articolul 12 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 12

17.  Articolul 14 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 14

(1)  Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că sistemul de contabilitate a serviciului universal funcţionează în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Furnizorii serviciului universal ţin conturi separate în cadrul sistemelor lor interne de contabilitate pentru a face clar diferenţa între serviciile şi produsele care fac parte din serviciul universal şi primesc sau contribuie la compensarea financiară pentru costurile nete ale prestării serviciului universal, pe de o parte, şi, pe de altă parte, serviciile şi produsele care nu fac acest lucru. █Asemenea sisteme interne de contabilitate operează pe baza unor principii ale contabilităţii costurilor aplicate constant şi justificabile din punct de vedere obiectiv.

(3)  Sistemele de contabilitate menţionate la alineatul (2), fără a aduce atingere alineatului (4), repartizează costurile în felul următor:

(4)  Pot fi aplicate alte sistem de contabilitate a costurilor numai dacă acestea sunt compatibile cu alineatul (2) şi au fost aprobate de autoritatea naţională de reglementare. Comisia este informată înainte ca acestea să fie aplicate.

(5)  Autorităţile naţionale de reglementare se asigură că respectarea unuia dintre sistemele de contabilitate prevăzute la alineatele (3) şi (4) este verificată de organul competent, care este independent de furnizorul serviciului universal. Statele membre se asigură de publicarea periodică a unei declaraţii de conformitate.

(6)  Autorităţile naţionale de reglementare trebuie să pună la dispoziţie informaţii suficient de detaliate privind sistemele de contabilitate a costurilor aplicate de furnizorul serviciului universal şi prezintă aceste informaţii Comisiei, la cerere.

(7)  La cerere, informaţiile contabile detaliate provenind din aceste sisteme sunt puse, în mod confidenţial, la dispoziţia autorităţii naţionale de reglementare şi a Comisiei, în conformitate cu articolul 22a.

(8)  În cazul în care un stat membru nu a stabilit un mecanism financiar pentru prestarea serviciului universal, astfel cum este permis în conformitate cu articolul 7, şi în cazul în care autoritatea naţională de reglementare are convingerea că niciunul dintre furnizorii serviciului universal desemnaţi din statul respectiv nu primeşte o subvenţie publică sub o formă ascunsă sau altfel şi că, pe piaţă, concurenţa este pe deplin eficientă, autoritatea naţională de reglementare poate decide să nu aplice cerinţele prevăzute în prezentul articol. Totuşi, acesta se aplică furnizorilor existenţi ai serviciului universal atâta timp cât nici un alt furnizor al serviciului universal nu a fost desemnat. Autoritatea naţională de reglementare informează Comisia privind asemenea decizii.

18.  Articolul 19 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 19

(1)  Statele membre se asigură că toate întreprinderile care prestează servicii poştale pun la dispoziţie proceduri transparente, simple şi necostisitoare pentru soluţionarea contestaţiilor utilizatorilor, în special în cazuri de pierdere, furt, deteriorare sau neconformitate cu standardele de calitate a serviciilor (inclusiv proceduri pentru determinarea responsabilităţii în cazuri în care sunt implicaţi mai mulţi operatori).

(2)  Statele membre adoptă măsuri pentru a garanta că procedurile prevăzute la alineatul (1) permit o soluţionare echitabilă şi rapidă a litigiilor, punând la dispoziţie █un sistem de rambursare şi/sau de compensare.

(3)  Statele membre încurajează, de asemenea, dezvoltarea unor sisteme independente, extrajudiciare, de soluţionare a litigiilor între întreprinderile prestatoare de servicii poştale şi consumatori.

(4)  Fără a aduce atingere altor posibilităţi de recurs sau căi de atac, conforme cu legislaţia internă şi comunitară, statele membre se asigură că utilizatorii, acţionând individual sau, în cazul în care legislaţia internă o permite, împreună cu organizaţii care reprezintă interesul utilizatorilor şi/sau consumatorilor, pot aduce în faţa unei autorităţi naţionale competente cazuri în care contestaţii ale utilizatorilor adresate întreprinderilor prestatoare de servicii nu au fost soluţionate în mod satisfăcător.

(5)  În conformitate cu articolul 16, statele membre se asigură că furnizorii serviciului universal şi, dacă este cazul, întreprinderile prestatoare de servicii din aria serviciului universal publică, alături de raportul anual privind controlul performanţei lor, informaţii privind numărul de plângeri şi modul în care acestea au fost de tratate.

19.  Articolul 21 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 21

(1)  Comisia este asistată de un comitet.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul articol, se aplică articolul 5a alineatele (1) - (4) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului.

║

20.  Articolul 22 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 22

(1)  Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorităţi naţionale de reglementare pentru sectorul poştal, care sunt distincte, din punct de vedere legal, şi independente, din punct de vedere operaţional, de operatorii poştali. Statele membre care păstrează proprietatea sau controlul asupra unor întreprinderi care prestează servicii poştale asigură separarea structurală efectivă a funcţiei de reglementare de activităţile legate de proprietate sau control.

Statele membre informează Comisia cu privire la autorităţile naţionale de reglementare pe care le-au desemnat să îndeplinească sarcinile care decurg din prezenta directivă. Acestea publică sarcinile care trebuie îndeplinite de autorităţile naţionale de reglementare, într-un mod uşor accesibil, în special atunci când aceste sarcini sunt încredinţate mai multor organisme. Statele membre asigură, după caz, consultarea şi cooperarea în probleme de interes comun, între aceste autorităţi şi autorităţile naţionale însărcinate cu punerea în aplicare a legislaţiei privind concurenţa şi a legislaţiei în materie de protecţie a consumatorilor.

(2)  Autorităţile naţionale de reglementare au sarcina specială de a asigura respectarea obligaţiilor care decurg din prezenta directivă, în special prin stabilirea de proceduri de monitorizare şi de reglementare, pentru a garanta prestarea serviciului universal. De asemenea, acestea pot fi însărcinate cu asigurarea conformităţii cu normele privind concurenţa în sectorul poştal.

Autorităţile naţionale de reglementare ale statelor membre cooperează îndeaproape şi îşi oferă reciproc asistenţă pentru facilitarea punerii în aplicare a prezentei directive.

(3)  Statele membre se asigură că există, la nivel naţional, mecanisme eficiente prin care orice utilizator sau orice întreprindere care prestează servicii poştale şi care este afectat de o decizie a unei autorităţi naţionale de reglementare are dreptul de a ataca decizia în faţa unui organism independent de părţile implicate. În aşteptarea deciziei într-o astfel de acţiune, decizia autorităţii naţionale de reglementare rămâne valabilă, cu excepţia cazului în care organismul în faţa căruia se face recursul decide altfel.

21.  După articolul 22 se inserează următorul titlu de capitol:

CAPITOLUL 9a

Furnizarea de informaţii

22.  Se inserează următorul articol 22a:

Articolul 22a

(1)  Statele membre se asigură că furnizorii de servicii poştale furnizează toate informaţiile autorităţii naţionale de reglementare, inclusiv informaţiile financiare şi informaţiile privind prestarea serviciului universal, ║ în vederea ║ garantării de către autorităţile naţionale de reglementare a conformităţii cu dispoziţiile din prezenta directivă sau cu deciziile adoptate în temeiul prezentei directive.

█

(2)  Toate întreprinderile furnizează aceste informaţii cu promptitudine, la cerere şi, dacă este necesar, cu titlu confidenţial, în limitele de timp şi la nivelul de detaliere solicitat de autoritatea naţională de reglementare. Aceste informaţii sunt proporţionale cu nevoile acesteia pentru îndeplinirea sarcinilor sale şi nu sunt utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate. Autoritatea naţională de reglementare prezintă motivele care justifică cererea sa de informaţii.

23.  Articolul 23 se înlocuieşte cu următorul text:

Articolul 23

La fiecare patru ani, iar pentru prima dată la 31 decembrie 2011 cel târziu, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului privind aplicarea prezentei directive, cuprinzând informaţiile corespunzătoare despre progresele din sectorul poştal, în special cu privire la aspectele economice, sociale, aspectele privind ocuparea forţei de muncă şi cele tehnologice, precum şi calitatea serviciului. Raportul este însoţit, după caz, de propuneri adresate Parlamentului European şi Consiliului.

În termen de trei ani de la data la care piaţa se deschide concurenţei, se prezintă un raport separat privind tendinţele generale ale ocupării forţei de muncă din acest sector şi privind condiţiile de muncă aplicate de toţi operatorii în fiecare stat membru. Raportul ţine seama, de asemenea, de măsurile adoptate prin instrumente legislative sau prin negociere între partenerii sociali. În cazul în care se revelează denaturarea concurenţei, raportul prezintă, dacă este cazul, şi propuneri.

24.  Se introduce următorul articol 23a:

Articolul 23a

Comisia asistă statele membre în aplicarea prezentei directive, precum şi în ceea ce priveşte calcularea tuturor costurilor nete înainte de 1 ianuarie 2009. Statele membre prezintă Comisiei planurile lor de finanţare, astfel cum se menţionează la articolul 7 alineatul (4) şi pot prezenta studii.

25.  Articolul 26 se elimină.

26.  Articolul 27 se elimină.

Articolul 2

(1)  Statele membre adoptă actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 2009. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziţii, precum şi un tabel de corespondenţă între dispoziţiile respective şi prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziţii, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ║,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

(1) JO C 168, 20.7.2007, p. 74. (2) JO C 197, 24.8.2007, p. 37. (3) Poziţia Parlamentului European din 11 iulie 2007. (4) JO C 48, 16.2.1994, p. 3. (5) JO L 15, 21.1.1998, p. 14. Directivă ║modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 ║ (JO L 284, 31.10.2003, p. 1). (6) JO C 288 E , 25.11.2006, p. 77. (7) JO L 115, 17.4.1998, p. 31. (8) JO L 109, 19.4.2001, p. 56. (9) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11). (10) JO L 376, 27.12.2006, p. 36. (11) + JO: data intrării în vigoare a prezentei directive.