(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere iniţiativa Republicii Federale Germania şi a Republicii Franceze (6480/2007)(1),

–   având în vedere articolul 31 alineatul (1) literele (a) şi (c) şi articolul 34 alineatul (2) litera (b) din Tratatul UE,

–   având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul UE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0129/2007),

–   având în vedere articolele 93 şi 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0356/2007),

1.   aprobă iniţiativa Republicii Federale Germania şi a Republicii Franceze astfel cum a fost modificată;

2.   invită Consiliul să îşi modifice propunerea în consecinţă;

3.   invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenţionează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care acesta intenţionează să modifice în mod substanţial iniţiativa Republicii Federale Germania şi a Republicii Franceze;

5.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite poziţia Parlamentului Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze.

Text propus de Republica Federală Germania şi de Republica Franceză   Amendamentele Parlamentului Amendamentul 1 Titlu Iniţiativă a Republicii Federale Germania şi a Republicii Franceze în vederea adoptării unei decizii-cadru a Consiliului privind recunoaşterea şi supravegherea pedepselor cu suspendare, pedepselor alternative şi pedepselor condiţionate Iniţiativă a Republicii Federale Germania şi a Republicii Franceze în vederea adoptării unei decizii-cadru a Consiliului privind recunoaşterea, supravegherea şi executarea pedepselor cu suspendare, pedepselor alternative şi pedepselor condiţionate Amendamentul 2 Considerentul 5 (5)  Prezenta decizie-cadru respectă drepturile fundamentale şi se conformează principiilor recunoscute în articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care sunt enunţate, de asemenea, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi, în special, în capitolul VI al acesteia. Nicio dispoziţie a prezentei decizii-cadru nu ar trebui interpretată ca interzicând refuzul recunoaşterii unei hotărâri şi/sau refuzul supravegherii executării unei măsuri de supraveghere sau a unei pedepse alternative în cazul în care există indicii obiective că măsura de supraveghere sau pedeapsa alternativă a fost aplicată pentru a pedepsi o persoană din motive legate de sexul, rasa, religia, originea etnică, cetăţenia, limba, convingerile politice sau orientarea sa sexuală sau că această persoană ar putea fi dezavantajată din unul din aceste motive. (5)  Prezenta decizie-cadru respectă drepturile fundamentale şi se conformează principiilor recunoscute în articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care sunt enunţate, de asemenea, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi, în special, în capitolul VI al acesteia. Nicio dispoziţie a prezentei decizii-cadru nu ar trebui interpretată ca interzicând refuzul recunoaşterii unei hotărâri şi/sau refuzul supravegherii executării unei măsuri de supraveghere sau a unei pedepse alternative în cazul în care există indicii obiective că măsura de supraveghere sau pedeapsa alternativă a fost aplicată prin încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale prevăzute în tratatele Uniunii Europene. Amendamentul 3 Considerentul 6 (6)  Prezenta decizie-cadru nu ar trebui să împiedice vreun stat membru să aplice normele sale constituţionale privind dreptul la un proces echitabil, libertatea de asociere, libertatea presei şi libertatea de exprimare prin alte mijloace de informare în masă. (6)  Prezenta decizie-cadru nu ar trebui să împiedice vreun stat membru să aplice normele sale constituţionale privind dreptul la un proces echitabil, libertatea de asociere, libertatea presei şi libertatea de exprimare prin alte mijloace de informare în masă, şi, în general, toate normele constituţionale privind drepturile fundamentale al căror domeniu de aplicare nu este incompatibil cu modalitatea de punere în aplicare a măsurilor. Amendamentul 4 Considerentul 8 (8)  Recunoaşterea reciprocă şi supravegherea pedepselor cu suspendare, pedepselor alternative şi pedepselor condiţionate în statul de executare au ca scop sporirea şanselor de reintegrare socială a persoanei condamnate, permiţându-i acesteia să îşi păstreze legăturile familiale, lingvistice, culturale şi de alte natură, dar şi îmbunătăţirea urmăririi respectării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative, cu scopul de a preveni recidiva, acordând astfel o atenţie cuvenită protecţiei victimelor. (8)  Recunoaşterea reciprocă şi supravegherea pedepselor cu suspendare, pedepselor alternative şi pedepselor condiţionate în statul de executare au ca scop sporirea şanselor de reintegrare socială a persoanei condamnate, permiţându-i acesteia să îşi păstreze legăturile familiale, lingvistice, culturale şi de alte natură, dar şi îmbunătăţirea urmăririi respectării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative, cu scopul de a preveni recidiva, acordând astfel o atenţie cuvenită protecţiei victimelor şi protecţiei societăţii în general. Amendamentul 5 Considerentul 9 (9)  Pentru a asigura schimbul eficient de informaţii referitoare la toate împrejurările pertinente pentru suspendarea pedepselor, statele membre sunt încurajate să introducă în legislaţia lor naţională dispoziţii care să le permită să îşi asume răspunderea pentru consemnarea în registrele lor naţionale a supravegherii executării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative. (9)  Pentru a asigura schimbul eficient de informaţii referitoare la toate împrejurările pertinente pentru suspendarea pedepselor, statele membre sunt încurajate să introducă în legislaţia lor naţională dispoziţii care să le permită să îşi asume răspunderea pentru consemnarea în registrele lor naţionale a supravegherii executării măsurilor de supraveghere, a pedepselor alternative şi a pedepselor condiţionate. Amendamentul 6 Articolul 1 alineatul (1) (1)  În vederea facilitării reintegrării sociale a persoanelor condamnate şi a îmbunătăţirii protecţiei victimelor, obiectivul prezentei decizii-cadru este de a stabili normele în conformitate cu care un stat membru supraveghează executarea măsurilor de supraveghere aplicate în temeiul unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în alt stat membru sau pedepsele alternative prevăzute de o asemenea hotărâre judecătorească, luând toate celelalte decizii referitoare la executarea hotărârii judecătoreşti respective, în măsura în care aceasta este de competenţa sa. (1)  Prezenta decizie-cadru vizează facilitarea reintegrării sociale a persoanelor condamnate şi îmbunătăţirea protecţiei victimelor şi a societăţii, precum şi facilitarea aplicării pedepselor cu suspendare, a pedepselor alternative şi a pedepselor condiţionate adecvate în cazul în care autorii infracţiunilor nu îşi au reşedinţa în statul în care a fost pronunţată condamnarea. În vederea atingerii acestor obiective, prezenta decizie-cadru stabileşte normele potrivit cărora statul membru în care persoana condamnată îşi are reşedinţa legală şi obişnuită trebuie să recunoască hotărârile judecătoreşti pronunţate în alt stat membru şi supraveghează şi execută pedepsele cu suspendare, pedepsele alternative şi pedepsele condiţionate. Amendamentul 7 Articolul 1 alineatul (2) (2)  Prezenta decizie-cadru se aplică numai recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti şi transferului responsabilităţii supravegherii executării măsurilor de supraveghere, a pedepselor alternative şi a tuturor celorlalte decizii prevăzute de prezenta decizie-cadru. Prezenta decizie-cadru nu se aplică executării hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze penale prin care sunt aplicate pedepse cu închisoarea sau măsuri privative de libertate care intră sub incidenţa Deciziei-cadru 2007/…/JAI a Consiliului. Recunoaşterea şi executarea sancţiunilor financiare şi a ordinelor de confiscare sunt reglementate de instrumentele juridice aplicabile între statele membre şi, în special, de Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor financiare şi de Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a ordinelor de confiscare. (2)  Prezenta decizie-cadru se aplică numai recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti şi transferului responsabilităţii supravegherii şi executării pedepselor cu suspendare, a pedepselor alternative şi a pedepselor condiţionate şi a tuturor celorlalte decizii ulterioare prevăzute de prezenta decizie-cadru. Prezenta decizie-cadru nu se aplică executării hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze penale prin care sunt aplicate pedepse cu închisoarea sau măsuri privative de libertate care intră sub incidenţa Deciziei-cadru 2007/…/JAI a Consiliului. Recunoaşterea şi executarea sancţiunilor financiare şi a ordinelor de confiscare sunt reglementate de instrumentele juridice aplicabile între statele membre şi, în special, de Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor financiare şi de Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a ordinelor de confiscare. Amendamentul 8 Articolul 2 litera (b) punctul (ii) (ii) după ce o fracţiune din pedeapsa cu închisoarea sau măsura privativă de libertate a fost executată (liberare condiţionată); (ii) după ce o fracţiune din pedeapsa cu închisoarea sau măsura privativă de libertate a fost executată (decizie de liberare condiţionată), cu impunerea uneia sau a mai multor măsuri de supraveghere; Amendamentul 9 Articolul 2 litera (c) (c) "pedeapsă alternativă" înseamnă o obligaţie sau o măsură de constrângere, aplicată cu titlul de pedeapsă de sine stătătoare, care nu constă într-o pedeapsă cu închisoarea, într-o măsură privativă de libertate sau într-o sancţiune financiară; (c) "pedeapsă alternativă" înseamnă o obligaţie sau o măsură de constrângere, aplicată cu titlul de pedeapsă de sine stătătoare, care nu constituie o măsură privativă de libertate, şi nici nu implică plata unei sume de bani; Amendamentul 10 Articolul 2 litera (d) (d) "pedeapsă condiţionată" înseamnă o hotărâre judecătorească pronunţată de o instanţă prin care aplicarea unei pedepse a fost suspendată condiţionat, prin aplicarea uneia sau mai multor măsuri de supraveghere; (d) "pedeapsă condiţionată" înseamnă o hotărâre judecătorească pronunţată de o instanţă prin care aplicarea unei pedepse a fost suspendată condiţionat, cu obligaţia de a respecta una sau mai multe măsuri de supraveghere; Amendamentul 11 Articolul 2 litera (g) (g) "stat de executare" înseamnă statul membru în care este supravegheată executarea măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative şi în care sunt luate toate celelalte decizii privind executarea hotărârii judecătoreşti, în măsura în care respectivul stat şi-a asumat această competenţă. (g) "stat de executare" înseamnă statul membru în care este supravegheată executarea măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative şi în care sunt luate toate celelalte decizii privind executarea pedepselor cu suspendare, a pedepselor alternative şi a pedepselor condiţionate, ca urmare a unei decizii în conformitate cu articolul 7. Amendamentul 12 Articolul 2 litera (ga) (nouă) (ga) "reşedinţă legală şi obişnuită" înseamnă locul în care persoana în cauză şi-a stabilit centrul permanent de interese, care trebuie determinat pe baza tuturor circumstanţelor relevante. Amendamentul 13 Articolul 3 Prezenta decizie-cadru nu poate avea ca efect modificarea obligaţiei de respectare a drepturilor fundamentale şi a principiilor fundamentale ale dreptului, astfel cum sunt consacrate în articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Prezenta decizie-cadru nu poate avea ca efect modificarea îndatoririi de a respecta drepturile fundamentale şi principiile fundamentale ale dreptului, astfel cum sunt consacrate în articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi în constituţiile statelor membre. Amendamentul 14 Articolul 4 alineatul (1) (1)  Fiecare stat membru informează Secretariatul General al Consiliului cu privire la autoritatea sau autorităţile judiciare care, în temeiul legislaţiei sale naţionale, sunt competente să acţioneze în conformitate cu prezenta decizie-cadru atunci când respectivul stat membru constituie statul de condamnare sau statul de executare. (1)  Fiecare stat membru informează Secretariatul General al Consiliului cu privire la autoritatea sau autorităţile care, în temeiul legislaţiei sale naţionale, sunt competente să acţioneze în conformitate cu prezenta decizie-cadru atunci când respectivul stat membru constituie statul de condamnare sau statul de executare. Lista autorităţilor competente se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Amendamentul 15 Articolul 5 alineatul (1) teza introductivă (1)  O hotărâre judecătorească ce cuprinde una sau mai multe din măsurile de supraveghere sau pedepsele alternative arătate mai jos poate fi transferată în alt stat membru, în care persoana condamnată îşi are reşedinţa legală şi obişnuită, în scopul recunoaşterii şi supravegherii respectivelor măsuri şi pedepse: (1)  O hotărâre judecătorească sau o decizie de acordare a liberării condiţionate ce cuprinde una sau mai multe din măsurile de supraveghere sau obligaţiile ori măsurile de constrângere arătate mai jos poate fi transferată în alt stat membru, în care persoana condamnată îşi are reşedinţa legală şi obişnuită, în scopul recunoaşterii şi supravegherii respectivelor măsuri şi obligaţii sau măsuri de constrângere. Certificatul menţionat la articolul 6 poate include, în scop de supraveghere, una sau mai multe din măsurile de supraveghere, obligaţiile ori măsurile de constrângere conţinute într-o hotărâre judecătorească. Amendamentul 16 Articolul 5 alineatul (1) litera (a) (a) obligaţia persoanei condamnate de a informa autoritatea competentă din statul de executare cu privire la orice schimbare de reşedinţă; (a) obligaţia persoanei condamnate de a informa autoritatea competentă din statul de executare cu privire la orice schimbare de reşedinţă sau de loc de muncă ori studiu; Amendamentul 17 Articolul 5 alineatul (1) litera (b) (b) interdicţia de a părăsi sau de a intra fără permisiune în anumite localităţi din statul de condamnare sau din statul de executare, precum şi alte dispoziţii privind modul de viaţă, reşedinţa, educaţia şi formarea, activitatea profesională sau activităţile de petrecere a timpului liber; (b) interdicţia de a intra fără permisiune în anumite localităţi din statul de condamnare sau din statul de executare, precum şi alte dispoziţii privind modul de viaţă, reşedinţa, educaţia şi formarea, activitatea profesională sau activităţile de petrecere a timpului liber; Amendamentul 18 Articolul 5 alineatul (1) litera (e) (e) obligaţia de a repara prejudiciul cauzat de fapta penală; (e) obligaţia de a repara prejudiciul cauzat prin infracţiune şi de a informa autoritatea competentă a statului de executare asupra îndeplinirii acestei obligaţii; Amendamentul 19 Articolul 5 alineatul (1a) (nou) (1a)  În sensul prezentei decizii-cadru, persoana supusă judecăţii trebuie audiată înainte de a se transmite hotărârea judecătorească sau decizia acordare a liberării condiţionate. Amendamentul 20 Articolul 5 alineatul (3) (3)  Pe lângă măsurile şi pedepsele menţionate la alineatul (1), certificatul menţionat la articolul 6 include numai măsurile sau sancţiunile notificate de statul de executare în cauză în conformitate cu alineatul (2). (3)  Pe lângă măsurile şi pedepsele menţionate la alineatul (1), certificatul menţionat la articolul 6 include numai măsurile de supraveghere sau obligaţiile ori măsurile de constrângere notificate de statul de executare în cauză în conformitate cu alineatul (2). Amendamentul 21 Articolul 6 alineatul (1) (1)  Hotărârea judecătorească sau o copie legalizată a acesteia, împreună cu certificatul, al cărui formular este prevăzut în anexa I, se transmit de autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare direct autorităţii judiciare competente din statul de executare prin orice mijloace care produc un înscris, în condiţii care permit statului de executare să stabilească autenticitatea acestora. Dacă statul de executare o cere, acestuia îi sunt trimise originalul hotărârii judecătoreşti sau o copie legalizată a acesteia, precum şi originalul certificatului. Toate comunicările oficiale se efectuează, de asemenea, în mod direct între autorităţile judiciare competente arătate. (1)  Certificatul, al cărui formular este prevăzut în anexa I, împreună cu hotărârea judecătorească (sau o copie legalizată a acesteia) şi, după caz, decizia de acordare a liberării condiţionate, se transmit de autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare direct autorităţii judiciare competente din statul de executare prin orice mijloace care produc un înscris, în condiţii care permit statului de executare să stabilească autenticitatea acestora. Dacă statul de executare o cere, acestuia îi sunt trimise originalul hotărârii judecătoreşti sau o copie legalizată a acesteia, precum şi originalul certificatului. Toate comunicările oficiale se efectuează, de asemenea, în mod direct între autorităţile judiciare competente menţionate. Amendamentul 22 Articolul 6 alineatul (3) (3)  Hotărârea judecătorească, împreună cu certificatul, nu poate fi transmisă de autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare, concomitent, mai multor state de executare. (3)  Hotărârea judecătorească, împreună cu certificatul (şi orice decizie de acordare a liberării condiţionate), nu poate fi transmisă de autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare, concomitent, mai multor state de executare. Amendamentul 23 Articolul 6 alineatul (5) (5)  Atunci când o autoritate judiciară din statul de executare care primeşte o hotărâre judecătorească, împreună cu un certificat, nu are competenţa de a o recunoaşte, aceasta transmite din oficiu hotărârea judecătorească, împreună cu certificatul, autorităţii judiciare competente. Respectiva autoritate judiciară competentă din statul de executare informează de îndată autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare, prin orice mijloace care produc un înscris, că hotărârea judecătorească şi certificatul au fost transmise acesteia. (5)  Atunci când o autoritate judiciară din statul de executare care primeşte o hotărâre judecătorească, împreună cu un certificat (şi orice decizie de acordare a liberării condiţionate) nu are competenţa de a o recunoaşte, aceasta transmite din oficiu hotărârea judecătorească, împreună cu certificatul, autorităţii judiciare competente. Respectiva autoritate judiciară competentă din statul de executare informează de îndată autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare, prin orice mijloace care produc un înscris, că hotărârea judecătorească şi certificatul au fost transmise acesteia. Amendamentul 24 Articolul 7 alineatul (1) (1)  Autoritatea judiciară competentă din statul de executare recunoaşte hotărârea judecătorească transmisă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 şi ia de îndată toate măsurile necesare pentru supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative, cu excepţia cazului în care decide să invoce unul din motivele de refuz al recunoaşterii şi al asumării supravegherii hotărârii judecătoreşti prevăzute la articolul 9. (1)  Autoritatea judiciară competentă din statul de executare recunoaşte hotărârea judecătorească transmisă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 şi ia de îndată toate măsurile necesare pentru supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor şi măsurilor de constrângere care constituie pedeapsa alternativă, cu excepţia cazului în care decide să invoce unul din motivele de refuz al recunoaşterii şi al supravegherii hotărârii judecătoreşti prevăzute la articolul 9. Amendamentul 25 Articolul 7 alineatul (2) (2)  În cazul în care natura sau durata măsurilor de supraveghere sau a pedepselor alternative sunt incompatibile cu dispoziţiile legale din statul de executare, autoritatea judiciară competentă din respectivul stat le poate adapta măsurilor de supraveghere sau pedepselor alternative care sunt prevăzute de legea statului de executare pentru fapte penale de acelaşi fel. Măsura de supraveghere sau pedeapsa alternativă adaptată trebuie să corespundă pe cât posibil celei pronunţate în statul de condamnare. (2)  În cazul în care durata măsurilor de supraveghere sau a pedepselor alternative este incompatibilă cu dispoziţiile legale din statul de executare, autoritatea judiciară competentă din respectivul stat o poate adapta măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor şi măsurilor de constrângere care constituie pedepsele alternative existente care sunt prevăzute de legea statului de executare pentru infracţiuni similare. Măsura de supraveghere sau pedeapsa alternativă adaptată trebuie să corespundă pe cât posibil celei pronunţate în statul de condamnare. Amendamentul 26 Articolul 7 alineatul (3a) (nou) (3a)  În cazul adaptării unor măsuri de supraveghere sau a unor pedepse alternative în temeiul alineatului (2), autoritatea judiciară competentă din statul de executare notifică imediat autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare cu privire la această decizie. După primirea acestei notificări, autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare poate decide să retragă certificatul sau hotărârea judecătorească ( precum şi, după caz, decizia de acordare a liberării condiţionate). În aceste circumstanţe, persoanei condamnate i se va garanta dreptul de a fi audiat. Amendamentul 27 Articolul 9 alineatul (1) teza introductivă (1)  Autoritatea competentă din statul de executare poate refuza recunoaşterea hotărârii judecătoreşti şi asumarea responsabilităţii de supraveghere a executării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative dacă: (1)  Autoritatea competentă din statul de executare poate refuza recunoaşterea hotărârii judecătoreşti (sau, după caz, a deciziei de liberare condiţionată) şi asumarea responsabilităţii de supraveghere a executării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative dacă: Amendamentul 28 Articolul 9 alineatul (1) litera (a) (a) certificatul menţionat la articolul 6 este incomplet sau nu corespunde în mod vădit hotărârii judecătoreşti şi nu este completat sau rectificat într-un termen rezonabil stabilit de către autoritatea judiciară competentă din statul de executare; (a) certificatul menţionat la articolul 6 este incomplet sau nu corespunde în mod vădit hotărârii judecătoreşti sau deciziei de acordare a liberării condiţionate şi nu este completat sau rectificat într-un termen rezonabil stabilit de către autoritatea judiciară competentă din statul de executare; Amendamentul 29 Articolul 9 alineatul (1) litera (b) (b) nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 5; (b) nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 5 ( inclusiv obligaţia de a avea reşedinţa legală şi obişnuită în statul de executare, fără a se limita însă la aceasta); Amendamentul 30 Articolul 9 alineatul (1) litera (e) (e) urmărirea penală sau executarea pedepsei este deja prescrisă în conformitate cu legea statului de executare şi se referă la o faptă care ţine de competenţa acestuia în temeiul legislaţiei sale naţionale; (e) pedeapsa este deja prescrisă în conformitate cu legea statului de executare; Amendamentul 31 Articolul 9 alineatul (1) litera (i) (i) hotărârea judecătorească prevede un tratament medical/terapeutic pe care, fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 7 alineatul (2), statul de executare nu îl poate supraveghea din cauza sistemului său juridic sau de sănătate sau (i) hotărârea judecătorească sau, după caz, decizia de acordare a liberării condiţionate prevede un tratament medical/terapeutic pe care, fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 7 alineatul (2), statul de executare nu îl poate supraveghea din cauza sistemului său de sănătate sau Amendamentul 32 Articolul 9 alineatul (1) litera (j) (j) în cazul menţionat la articolul 13 alineatul (1), nu se poate ajunge la un acord privind adaptarea măsurilor de supraveghere sau a pedepselor alternative. eliminat Amendamentul 33 Articolul 9 alineatul (1) litera (ja) (nouă) (ja) certificatul sau hotărârea judecătorească includ măsuri care nu au fost menţionate sau acceptate în temeiul articolului 5 alineatele (1) şi (2) din prezenta decizie-cadru. Amendamentul 34 Articolul 9 alineatul (2) (2)  Înainte ca autoritatea judiciară competentă din statul de executare să decidă să refuze recunoaşterea hotărârii judecătoreşti şi asumarea responsabilităţii de supraveghere a executării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative, în cazurile prevăzute la alineatul (1), aceasta comunică, prin mijloace adecvate, cu autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare şi, dacă este cazul, îi cere să furnizeze de îndată toate informaţiile suplimentare necesare. (2)  Înainte ca autoritatea judiciară competentă din statul de executare să decidă nerecunoaşterea hotărârii judecătoreşti (sau, după caz, a deciziei de acordare a liberării condiţionate) şi asumarea responsabilităţii de supraveghere a executării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative, în cazurile prevăzute la alineatul (1) literele (a), (b), (c), (h) şi (i), aceasta comunică, prin mijloace adecvate, cu autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare şi, dacă este cazul, îi cere să furnizeze de îndată toate informaţiile suplimentare necesare. Amendamentul 35 Articolul 10 alineatul (1) (1)  Autoritatea judiciară competentă din statul de executare decide, în termen de 10 zile de la primirea hotărârii judecătoreşti şi a certificatului, dacă recunoaşte hotărârea judecătorească şi dacă îşi asumă responsabilitatea de supraveghere a executării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative. Aceasta informează de îndată autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare, prin orice mijloace care produc un înscris, cu privire la decizia sa. Refuzul de a recunoaşte hotărârea judecătorească şi refuzul de a accepta responsabilitatea supravegherii trebuie motivate. (1)  Autoritatea judiciară competentă din statul de executare decide, în termen de 30 de zile de la primirea hotărârii judecătoreşti şi a certificatului, dacă recunoaşte hotărârea judecătorească şi dacă îşi asumă responsabilitatea de supraveghere a executării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative. Aceasta informează de îndată autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare, prin orice mijloace care produc un înscris, cu privire la decizia sa. Refuzul de a recunoaşte hotărârea judecătorească şi refuzul de a-şi asuma răspunderea supravegherii trebuie motivate. Amendamentul 36 Articolul 10 alineatul (2) (2)  Dacă, într-un caz determinat, autoritatea judiciară competentă din statul de executare se află în imposibilitatea de a respecta termenul prevăzut la alineatul (1), aceasta informează de îndată autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare, prin orice mijloace la alegerea sa, motivând întârzierea şi precizând de cât timp are nevoie pentru emiterea unei decizii definitive. (2)  Dacă, într-un caz excepţional, autoritatea judiciară competentă din statul de executare se află în imposibilitatea de a respecta termenul prevăzut la alineatul (1), aceasta informează de îndată autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare, prin orice mijloace la alegerea sa, motivând întârzierea şi precizând de cât timp are nevoie pentru emiterea unei hotărâri definitive. Amendamentul 37 Articolul 11 Supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative se supune legii statului de executare. Supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor şi a măsurilor de constrângere care constituie pedepse alternative se supune legii statului de executare. Amendamentul 38 Articolul 12 alineatul (1) (1)  Autoritatea judiciară competentă din statul de executare este competentă să ia toate deciziile ulterioare privind pedeapsa cu suspendare, pedeapsa alternativă sau pedeapsa condiţionată, cum ar fi modificarea măsurilor de supraveghere, revocarea suspendării, aplicarea pedepsei în cazul unei pedepse condiţionate sau reducerea pedepsei în cursul executării. Legea statului de executare se aplică deciziilor prevăzute mai sus şi tuturor consecinţelor ulterioare ale hotărârii judecătoreşti. (1)  Autoritatea competentă din statul de executare este competentă să ia toate deciziile ulterioare privind pedeapsa cu suspendare, pedeapsa alternativă, pedeapsa condiţionată sau liberarea condiţionată, cum ar fi modificarea măsurilor de supraveghere, revocarea suspendării, aplicarea pedepsei în cazul unei pedepse condiţionate ori revocarea acesteia sau prescrierea pedepsei în cursul executării. Legea statului de executare se aplică deciziilor prevăzute mai sus şi tuturor consecinţelor ulterioare ale hotărârii judecătoreşti. Amendamentul 39 Articolul 12 alineatul (2) (2)  Autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare îşi poate rezerva competenţa de a lua toate deciziile ulterioare privind pedepsele condiţionate. În acest caz, legea statului de condamnare se aplică tuturor consecinţelor ulterioare ale hotărârii judecătoreşti. (2)  Autoritatea competentă din statul de condamnare îşi poate rezerva competenţa de a lua toate deciziile ulterioare privind pedepsele condiţionate. În acest caz, legea statului de condamnare se aplică tuturor deciziilor menţionate la alineatul (1) şi tuturor consecinţelor ulterioare ale hotărârii judecătoreşti. Amendamentul 40 Articolul 12 alineatul (3) (3)  Atunci când transpune prezenta decizie-cadru, orice stat membru poate indica faptul că, în calitate de stat de executare, poate refuza, în cazuri individuale, asumarea responsabilităţii prevăzute la alineatul (1). În aceste cazuri, luarea deciziei şi notificarea se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10. Aceasta nu aduce atingere obligaţiei prevăzute la articolul 7 alineatul (1). (3)  Atunci când adoptă prezenta decizie-cadru sau, ulterior, în momentul transpunerii şi printr-o declaraţie depusă la Secretariatul General al Consiliului, fiecare stat membru poate indica faptul că, în calitate de stat de executare şi în categoriile de cazuri care se vor stabili de respectivul stat membru, refuză asumarea răspunderii prevăzute la alineatul (1). În aceste cazuri, luarea deciziei (şi motivarea acesteia) şi notificarea se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10. Aceasta nu aduce atingere obligaţiei prevăzute la articolul 7 alineatul (1). Această declaraţie a unui stat membru poate fi retrasă în orice moment. Declaraţiile sau retragerea declaraţiilor sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Amendamentul 41 Articolul 13 Articolul 13 Consultări între autorităţile judiciare competente eliminat (1)  În cazul în care intenţionează să efectueze adaptări în conformitate cu articolul 7 alineatele (2) şi (3), autoritatea judiciară competentă din statul de executare consultă mai întâi autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare cu privire la măsurile de supraveghere şi la pedepsele alternative adaptate. (2)  Atunci când transmite hotărârea judecătorească şi certificatul în conformitate cu articolul 6, autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare poate renunţa la consultările prevăzute la alineatul (1). În acest caz, orice adaptări efectuate de autoritatea judiciară competentă din statul de executare în conformitate cu articolul 7 alineatele (2) şi (3) se notifică ulterior autorităţii judiciare competente din statul de condamnare. Amendamentul 42 Articolul 14 titlu Obligaţiile autorităţilor implicate în cazul în care statul de executare este competent să ia toate deciziile ulterioare (Nu priveşte versiunea în limba română.) Amendamentul 43 Articolul 14 alineatul (1) litera (a) (a) modificarea măsurilor de supraveghere sau a pedepsei alternative; (a) pedepsele alternative şi modificarea măsurilor de supraveghere; Amendamentul 44 Articolul 14 alineatul (1) litera (b) (b) revocarea suspendării pedepsei; (b) revocarea pedepsei cu suspendare sau a pedepsei condiţionate; Amendamentul 45 Articolul 14 alineatul (1) litera (c) (c) aplicarea unei pedepse în cazul unei pedepse condiţionate; (Nu priveşte versiunea în limba română.) Amendamentul 46 Articolul 14 alineatul (1) litera (d) (d) prescrierea măsurilor de supraveghere sau a pedepsei alternative; (d) prescrierea pedepselor cu suspendare, a pedepselor condiţionate sau a pedepsei alternative. Amendamentul 47 Articolul 14 alineatul (1a) (nou) (1a)  În cazul revocării pedepselor cu suspendare, a pedepselor condiţionate sau a pedepselor alternative, statul de executare răspunde de executarea pedepsei cu închisoarea prevăzute în hotărârea judecătorească, cu excepţia cazurilor menţionate la articolul 12 alineatele (2) şi (3). Amendamentul 48 Articolul 14 alineatul (2) (2)  Autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare informează de îndată autoritatea judiciară competentă din statul de executare, prin orice mijloace care produc un înscris, cu privire la orice împrejurări sau constatări care, în opinia sa, ar putea conduce la revocarea suspendării pedepsei sau la modificarea măsurilor de supraveghere ori a pedepsei alternative. (2)  Autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare informează de îndată autoritatea judiciară competentă din statul de executare, prin orice mijloace care produc un înscris, cu privire la orice împrejurări sau constatări care, în opinia sa, ar putea conduce la revocarea suspendării pedepsei sau a pedepsei condiţionate sau la modificarea măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor sau măsurilor de constrângere care constituie pedepse alternative. Amendamentul 49 Articolul 14 alineatul (2a) (nou) (2a)  Înainte de luarea unei decizii privind aplicarea unei pedepse în cazul unei pedepse condiţionate sau privind revocarea suspendării unei pedepse, persoana trebuie audiată de către autorităţile judiciare pentru a se garanta respectarea principiului fundamental al audierii persoanelor acuzate. Amendamentul 50 Articolul 15 titlu Obligaţiile autorităţilor implicate în cazul în care statul de condamnare este competent să ia toate deciziile ulterioare (Nu priveşte versiunea în limba română.) Amendamentul 51 Articolul 15 alineatul (1) teza introductivă (1)  Dacă autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare are competenţa să ia toate deciziile ulterioare, în conformitate cu articolul 12 alineatele (2) şi (3), autoritatea judiciară competentă din statul de executare o notifică de îndată cu privire la: (Nu priveşte versiunea în limba română.) Amendamentul 52 Articolul 15 alineatul (1) litera (a) (a) orice încălcare a unei măsuri de supraveghere sau a unei pedepse alternative şi (a) o încălcare a unei măsuri de supraveghere sau a obligaţiilor şi măsurilor de constrângere care constituie o pedeapsă alternativă şi Amendamentul 53 Articolul 15 alineatul (1) litera (b) punctul (i) (i) este susceptibilă să conducă la modificarea măsurilor de supraveghere ori a pedepsei alternative sau (i) este susceptibilă să conducă la modificarea măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor sau măsurilor de constrângere care constituie o pedeapsă alternativă sau Amendamentul 54 Articolul 15 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) (ii) este relevantă pentru aplicarea unei pedepse în cazul unei pedepse condiţionate sau (Nu priveşte versiunea în limba română.) Amendamentul 55 Articolul 15 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) (iii) poate conduce la revocarea suspendării pedepsei. (iii) poate conduce la revocarea suspendării pedepsei şi a pedepsei condiţionate. Amendamentul 56 Articolul 15 alineatul (3) (3)  Înainte de luarea unei decizii privind aplicarea unei pedepse în cazul unei condamnări condiţionate sau privind revocarea suspendării unei pedepse, persoana condamnată trebuie audiată de către judecător. Dacă este cazul, această cerinţă poate fi îndeplinită în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 din Convenţia din 29 mai 2000 privind asistenţa reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene. (3)  Înainte de luarea unei decizii privind aplicarea unei pedepse în cazul unei pedepse condiţionate sau privind revocarea suspendării unei pedepse, persoana condamnată trebuie audiată de către autorităţile judiciare, pentru a se garanta respectarea principiului fundamental al audierii persoanelor acuzate. Amendamentul 57 Articolul 15 alineatul (4) litera (a) (a) modificarea măsurilor de supraveghere sau a pedepsei alternative; (a) modificarea măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor ori măsurilor de constrângere care constituie o pedeapsă alternativă; Amendamentul 58 Articolul 15 alineatul (4) litera (b) (b) revocarea suspendării pedepsei; (b) revocarea suspendării pedepsei şi a pedepsei condiţionate; Amendamentul 59 Articolul 15 alineatul (4) litera (c) (c) aplicarea unei pedepse în cazul unei pedepse condiţionate; (Nu priveşte versiunea în limba română.) Amendamentul 60 Articolul 15 alineatul (4) litera (d) (d) prescrierea măsurilor de supraveghere sau a pedepsei alternative; (d) prescrierea pedepselor cu suspendare, a pedepselor condiţionate sau a pedepsei alternative. Amendamentul 61 Articolul 15 alineatul (4a) (nou) (4a)  Orice modificare a unei măsuri de supraveghere ori a obligaţiilor sau măsurilor de constrângere care constituie pedepse alternative de către autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare trebuie să se facă în conformitate cu articolul 5. În cazul unei modificări, autoritatea competentă din statul de executare poate opta pentru adoptarea unei noi decizii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 9 alineatul (1) punctul (i). Amendamentul 62 Articolul 15 alineatul (5) (5)  În cazul aplicării unei pedepse sau al revocării suspendării unei pedepse, autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare informează în acelaşi timp autoritatea judiciară competentă din statul de executare dacă intenţionează să transmită statului de executare: (5)  În cazul aplicării unei pedepse sau al revocării suspendării unei pedepse, autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare informează în acelaşi timp autoritatea judiciară competentă din statul de executare că nu mai este necesară supravegherea executării măsurilor de supraveghere. Amendamentul 63 Articolul 15 alineatul (5) litera (a) (a) un certificat în sensul Deciziei-cadru 2007/…/JAI a Consiliului în scopul asumării responsabilităţii de executare a măsurii privative de libertate sau eliminat Amendamentul 64 Articolul 15 alineatul (5) litera (b) (b) un mandat european de arestare în vederea predării persoanei condamnate în conformitate cu Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre eliminat Amendamentul 65 Articolul 15 alineatul (6) (6)  Dacă obligaţia de executare a măsurilor de supraveghere sau a pedepselor alternative s-a prescris, autoritatea judiciară competentă din statul de executare pune capăt măsurilor dispuse de îndată ce a fost notificată în mod corespunzător de către autoritatea judiciară competentă din statul de condamnare. (6)  Autoritatea judiciară competentă din statul de executare pune capăt supravegherii şi executării măsurilor de supraveghere de îndată ce a fost notificată de către autoritatea competentă din statul de condamnare, în conformitate cu alineatul (5). Amendamentul 66 Articolul 16 titlu Amnistia şi graţierea Amnistia, graţierea şi revizuirea hotărârii judecătoreşti Amendamentul 67 Articolul 16 alineatul (1a) (nou) Doar statul de condamnare poate decide asupra cererilor de revizuire a hotărârilor judecătoreşti privind pedepsele cu suspendare, pedepsele alternative şi pedepsele condiţionate, ale căror supraveghere şi executare intră sub incidenţa prezentei decizii-cadru. Amendamentul 68 Articolul 17 Dacă persoana condamnată părăseşte statul de executare şi îşi stabileşte reşedinţa legală şi obişnuită în alt stat membru, autoritatea judiciară competentă din statul de executare transferă autorităţii judiciare competente din statul de condamnare competenţa privind supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a pedepselor alternative, precum şi privind respectarea tuturor deciziilor ulterioare referitoare la executarea hotărârii judecătoreşti. Dacă persoana condamnată părăseşte statul de executare sau încetează să aibă reşedinţa legală şi obişnuită în statul de executare, autoritatea judiciară competentă din statul de executare transferă autorităţii judiciare competente din statul de condamnare competenţa privind supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor sau măsurilor de constrângere care constituie pedepse alternative, precum şi privind respectarea tuturor deciziilor ulterioare referitoare la executarea hotărârii judecătoreşti (sau, dacă este cazul, a deciziei de acordare a liberării condiţionate). Amendamentul 69 Articolul 17 alineatul (1a) (nou) Transferul de competenţă jurisdicţională menţionat la alineatul (1) trebuie să se realizeze, de asemenea, în cazul în care statul de condamnare solicită acest lucru autorităţii judiciare competente din statul de executare, pe motiv că în statul de condamnare se desfăşoară noi proceduri penale împotriva persoanei în cauză.

(1) JO C 147, 30.6.2007, p.1.