Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului, prezentată de Jelko Kacin în numele grupului ALDE, privind relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Serbia (B6-0202/2007),

–   având în vedere rezoluţia sa din 29 septembrie 2005 privind apărarea pluralităţii etnice în Voivodina(1),

–   având în vedere raportul din 2 martie 2005 privind misiunea de anchetă al delegaţiei sale în Voivodina şi Belgrad,

–   având în vedere faptul că Republica Serbia a fost declarată succesoare a Uniunii statale Serbia şi Muntenegru, în urma referendumului din Muntenegru din 21 mai 2006 prin care s-a decis independenţa,

–   având în vedere noua constituţie a Serbiei adoptată prin referendum la 28 şi 29 octombrie 2006,

–   având în vedere Raportul de progrese al Comisiei pentru 2006 privind Serbia din 8 noiembrie 2006 (SEC(2006)1389),

–   având în vedere aderarea Serbiei la Parteneriatul pentru pace al NATO, la 14 decembrie 2006,

–   având în vedere rezultatul alegerilor parlamentare sârbe din 21 ianuarie 2007,

–   având în vedere hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) din 26 februarie 2007 în cauza Bosnia-Herţegovina c. Serbiei şi Muntenegrului,

–   având în vedere Avizul nr. 405/2006 din 19 martie 2007 al comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei privind noua constituţie a Serbiei,

–   având în vedere formarea la Belgrad, la 15 mai 2007, a unui nou guvern,

–   având în vedere cele cinci obiective cheie ale noului guvern sârb prezentate pe 15 mai 2007,

–   având în vedere reluarea, la 13 iunie 2007, a negocierilor pentru un Acord de stabilizare şi asociere (ASA) între UE şi Serbia,

–   având în vedere concluziile privind Balcanii occidentali ale Consiliului Afaceri Generale din 12 februarie şi 18 iunie 2007,

–   având în vedere raportul din 18 iunie 2007 al Procurorului general al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) adresat Consiliul de Securitate al ONU privind cooperarea Serbiei cu TPI,

–   având în vedere schimbul de opinii cu Procurorul general al TPI în cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului din 26 iunie 2007,

–   având în vedere acordul dintre UE şi Serbia privind aplicarea corectă a drepturilor de proprietate în vederea realizării stabilităţii politice şi economice,

–   având în vedere articolul 114 alineatul (3) şi articolul 90 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0325/2007),

A.   întrucât viitorul Serbiei este legat de Uniunea Europeană;

B.   întrucât Serbia este un factor important de stabilitate şi prosperitate în regiune, iar perspectiva aderării la Uniunea Europeană oferă un stimulent major pentru reforme;

C.   întrucât Serbia este semnatară a Acordului de Liber Schimb Central European (CEFTA) şi a încheiat recent negocierile tehnice privind ASA; întrucât aderarea Serbiei la OMC poate fi încheiată înainte de 2008;

D.   întrucât 70% dintre sârbii care au votat sunt în favoarea aderării la Uniunea Europeană şi două treimi dintre cetăţeni au votat partide aparţinând taberei democratice;

E.   întrucât Serbia are un nou guvern care este pro-european şi favorabil reformelor;

F.   întrucât reluarea cu succes a negocierilor pentru ASA ar putea servi drept un nou exemplu al schimbărilor pozitive din Balcanii occidentali, sub influenţa, între altele, a UE;

G.   întrucât s-au depus şi ar trebui depuse în continuare eforturi autentice pentru a depăşi disensiunile şi atitudinile din trecut şi pentru a promova un viitor european pentru cetăţenii din Serbia,

H.   întrucât, în 2006, economia sârbă a cunoscut o creştere puternică (aproximativ 5,8%) şi un volum sporit de investiţii străine directe; întrucât rămân totuşi preocupări privind deficitul de cont curent, care continuă să crească, şi rata ridicată a şomajului (aproximativ 20,9% în 2006);

I.   întrucât, în Serbia, corupţia rămâne o problemă serioasă şi indicele de percepţie al corupţiei stabilit de Transparency International pentru 2006 acordă Serbiei o medie de 3,0 puncte (pe o scară de la 0 "foarte corupt" la 10 "foarte curat");

J.   întrucât doi dintre cei şase inculpaţi aflaţi în libertate acuzaţi de crime de război şi urmăriţi de TPI au fost recent arestaţi şi transferaţi la Haga, iar ceilalţi patru, inclusiv Ratko Mladić şi Radovan Karadzic, sunt încă în libertate;

K.   întrucât opinia publică din Serbia nu este suficient de bine informată despre amploarea crimelor comise în războaiele recente, în special în Srebrenica;

L.   întrucât războaiele din Iugoslavia au transformat profund structura socială a Serbiei şi au provocat, între altele, emigrarea unei părţi considerabile a elitei politice şi intelectuale, precum şi un aflux de refugiaţi şi de persoane strămutate intern, precum şi întoarcerea veteranilor traumatizaţi de violenţele anilor 1990;

M.   întrucât destrămarea Iugoslaviei a avut consecinţe devastatoare, în ceea ce priveşte pierderile de vieţi omeneşti şi suferinţa umană, făcând, astfel, din reconcilierea interetnică un factor de o importanţă covârşitoare pentru asigurarea stabilităţii în regiune,

1.   consideră că Serbia merită laude deosebite pentru soluţionarea paşnică, de-a lungul anului trecut, a unor provocări dificile, inclusiv dizolvarea Uniunii statale Serbia şi Muntenegru, organizarea de alegeri parlamentare libere şi echitabile, precum şi formarea unui nou guvern pro-european;

2.   salută încheierea negocierilor tehnice pentru un ASA între guvernul sârb şi UE, după o întrerupere de 13 luni; încurajează ambele părţi să facă toate demersurile necesare pentru a evita orice întârziere tehnică înainte desemnarea acordului, astfel încât semnarea să poată avea loc înainte de sfârşitul anului 2007; consideră semnarea ASA drept o etapă importantă pe calea aderării la UE;

3.   salută dorinţa guvernului sârb de a coopera cu TPI, fapt care deschide calea unei viitoare cooperări cu UE; insistând totodată asupra necesităţii ca această colaborare să ducă, în scurt timp, la rezultate suplimentare;

4.   ia act de prezentarea făcută de procurorul general al TPI, Carla Del Ponte, Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE, care s-a reunit la Luxemburg la 15 octombrie 2007; solicită Serbiei să soluţioneze problemele rămase încă nerezolvate privind cooperarea deplină cu TPI în ceea ce priveşte viitoarea vizite a dnei Del Ponte la Belgrad; invită Comisia să iniţieze ASA fără întârziere, după soluţionarea acestor probleme;

5.   felicită Serbia pentru progresele recente, realizate în cooperarea cu TPI, care au făcut posibilă reluarea negocierilor pentru ASA şi care au permis Procurorului general al TPI, Carla Del Ponte, să facă o evaluare pozitivă a cooperării Serbiei cu tribunalul; salută arestarea şi transferarea la Haga a lui Zdravko Tolimir şi a lui Vlastimir Đorđević, asigurarea dată procurorului Carla Del Ponte de către prim-ministrul Kostunica că "sunt probabile şi alte arestări" (inclusiv a fostului general al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic), precum şi crearea unor structuri noi destinate centralizării tuturor activităţilor care vizează arestarea criminalilor aflaţi în libertate, inclusiv transparenţa sporită a Consiliului naţional de securitate; salută cooperarea dintre autorităţile din Serbia, Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru pentru facilitarea recentelor transferuri la Haga;

6.   reaminteşte Serbiei că semnarea ASA este condiţionată de cooperarea deplină cu TPI şi că aceasta ar trebui să ducă la arestarea şi transferarea tuturor acuzaţilor rămaşi în libertate, luând totodată act de faptul că arestările recente dovedesc că autorităţile sârbe sunt capabile să-i localizeze şi să-i reţină pe criminalii de război acuzaţi; subliniază că o colaborare deplină cu TPI nu este doar o obligaţie internaţională, ci şi un pas decisiv către o reconciliere durabilă în regiune; în acest scop, invită parlamentul sârb să îşi respecte angajamentele care decurg din mai sus-amintita hotărâre a CIJ şi să adopte o declaraţie în care să denunţe genocidul din Srebrenica;

7.   consideră, având în vedere calendarul privind închiderea TPI, care preconizează finalizarea proceselor până în 2008, că ar trebui să se ia în considerare extinderea mandatului TPI, în cazul în care criminalii de război acuzaţi vor fi arestaţi după data respectivă;

8.   constată că acordul de compromis realizat în cadrul Consiliului European de la Bruxelles din 21-22 iunie 2007 deschide calea pentru punerea în aplicare, până în 2009, a unui temei juridic reînnoit a Uniunii Europene, care va crea cadrul instituţional necesar pentru viitoare extinderi şi va permite UE şi Serbiei să dinamizeze procesul de aderare pe baza dezvoltării şi meritelor Serbiei;

9.   consideră că determinarea statutului final al provinciei Kosovo va consolida stabilitatea în regiunea Balcanilor occidentali şi va facilita integrarea regiunii în Uniunea Europeană;

10.   constată cu satisfacţie că, începând cu 2000, Serbia a înregistrat progrese economice semnificative, cu o rată de creştere medie anuală de 5%; observă totuşi că, potrivit evaluării FMI, acest fapt nu s-a tradus prin reducerea sărăciei sau a ratei ridicate a şomajului (care depăşeşte 20%); consideră că soluţionarea acestor probleme reprezintă o provocare fundamentală pentru noul guvern; prin urmare, îndeamnă guvernul sârb să îşi ia un angajament mai ferm privind crearea locurilor de muncă şi reducerea sărăciei şi să adopte măsuri concrete care să garanteze o dezvoltare economică mai echilibrată în toate districtele ţării, acordându-se o atenţie deosebită părţilor slab dezvoltate din sud-estul şi din estul ţării;

11.   consideră că dezvoltarea în continuare a structurilor şi procedurilor administrative poate spori încrederea în statul de drept, consolida economia de piaţă şi stimula creşterea economică în Serbia; invită autorităţile sârbe să îmbunătăţească climatul economic pentru investiţiile străine, precum şi transparenţa în relaţiile comerciale;

12.   constată cu satisfacţie că Serbia are o nouă constituţie care conţine dispoziţii pozitive privind drepturile omului; cu toate acestea, observă că se impune îmbunătăţirea cadrului juridic pentru protecţia minorităţilor; este preocupat de anumite dispoziţii problematice privind, între altele, procedura de numire, promovare şi demitere a judecătorilor şi procurorilor, precum şi de lipsa unei consultări publice adecvate sau a unor dezbateri parlamentare în procesul de elaborare a legilor ; invită autorităţile sârbe să ia în considerare extinderea sferei de aplicare a descentralizării teritoriale, în special în ceea ce priveşte Voivodina;

13.   subliniază că este important să se asigure că asistenţa UE este oferită într-o manieră care să ţină seama de structura teritorială şi administrativă actuală a Serbiei, precum şi de structura etnică şi de relaţiile economice şi culturale tradiţionale din teritoriile vizate, cu implicarea deplină a autorităţilor locale şi regionale; invită Comisia, Consiliul şi comisiilor sale competente să monitorizeze îndeaproape organizarea regiunilor de nivel NUTS 2 în Serbia;

14.   felicită Serbia pentru transparenţa sporită a activităţii guvernului şi parlamentului, precum şi pentru buna sa capacitate administrativă; felicită Serbia pentru adoptarea Legii bugetului pentru 2007 şi pentru alegerea unui mediator şi a unui comisar pentru informare publică; precum şi a unui guvernator al Băncii Naţionale a Serbiei şi a membrilor Consiliului Instituţiei de stat de audit; regretă că numirea judecătorilor Curţii Constituţionale este încă în curs de desfăşurare;

15.   este ferm convins că o problemă esenţială în domeniul drepturilor omului este găsirea unor soluţii durabile pentru refugiaţi şi persoanele strămutate intern, în special pentru că Serbia găzduieşte încă foarte mulţi refugiaţi, majoritatea din Croaţia şi o parte din Bosnia-Herţegovina, şi persoane strămutate intern provenite din Kosovo; regretă profund faptul că nu s-a respectat termenul stabilit în declaraţia de la Sarajevo privind returnarea refugiaţilor şi despăgubirea pentru proprietăţi, care a fost semnată la 31 ianuarie 2005 de Croaţia, Bosnia-Herţegovina şi Serbia - Muntenegru şi care prevedea soluţionarea până la sfârşitul anului 2006 a tuturor problemele nerezolvate, precum şi faptul că, de atunci, nu s-au realizat decât progrese reduse;

16.   invită, prin urmare, guvernul sârb să îşi continue eforturile de punere în aplicare a Declaraţiei de la Sarajevo, inclusiv prin adoptarea unui cadru juridic clar care să acopere, între altele, dreptul de întoarcere la locul de origine şi dreptul la despăgubire pentru proprietăţi; îndeamnă UE, statele sale membre şi comunitatea internaţională să apere în continuare drepturile refugiaţilor şi să ofere un sprijin neîntrerupt ţărilor respective, inclusiv prin alocarea unor resurse financiare suficiente în acest scop; subliniază faptul că integrarea sau reinstalarea persoanelor strămutate intern şi a refugiaţilor nu ar trebui să modifice în mod considerabil echilibrul etnic iniţial al unei zone sau al unei regiuni; în acest sens, atrage atenţia asupra Convenţiei-cadru a Consiliului Europei din 1 februarie 1995 privind protecţia minorităţilor;

17.   recunoaşte progresele realizate în lupta împotriva crimei organizate şi corupţiei, progrese care au dus recent la numeroase arestări importante, constatând, de asemenea, că, în special în cadrul poliţiei şi al justiţiei, corupţia rămâne o problemă serioasă şi că anchetele oficiale în cazurile de corupţie par a avea deseori motivaţii politice; subliniază că un obstacol major în atragerea unui volum sporit de investiţii străine îl reprezintă corupţia şi invită guvernul sârb să pună în aplicare o strategie globală de combatere a corupţiei; consideră că lupta împotriva crimei organizate trebuie consolidată;

18.   salută finalizarea transferului de competenţe în materie de protecţie a frontierelor de la armată către poliţie drept un pas fundamental către respectarea normelor comunitare; îndeamnă Consiliul şi Comisia să încurajeze în continuare guvernul sârb să realizeze o reformă substanţială a poliţiei, a serviciilor de securitate şi a armatei, inclusiv prin măsuri de asigurare a unui control civil sporit asupra armatei; consideră că, în cadrul reformei poliţiei, trebuie să se ia în considerare, în regiunile în care locuiesc importante populaţii minoritare, necesitatea existenţei unor forţe de poliţie care să vorbească limba minorităţilor;

19.   consideră că promovarea statului de drept şi stricta punere în aplicare a dispoziţiilor legale trebuie să fie una dintre principalele priorităţi ale guvernului; salută măsurile de reformă judiciară luate până în prezent, dar subliniază importanţa continuării acestui proces, în special în ceea ce priveşte rapiditatea proceselor, protecţia martorilor, prevenirea corupţiei şi independenţa judecătorilor; regretă lipsa de funcţionalitate a Curţii Constituţionale, şi subliniază faptul că aceasta nu este propice dezvoltării democraţiei şi legislaţiei democratice în Serbia;

20.   salută finalizarea procesului asasinării prim-ministrului Zoran Đinđić şi sprijină o iniţiativă recentă a parchetului special de a dezvălui motivele politice din spatele asasinatului;

21.   salută activitatea procurorului sârb pentru crime de război, dar regretă faptul că procesele naţionale pentru crime de război sunt subminate de lipsa transparenţei şi a voinţei politice de a descoperi în ierarhia militară, dincolo de autorii direcţi, persoanele care au dat ordinele; consideră că sentinţele impuse de tribunalul sârb pentru crime de război celor patru membri ai grupului paramilitar Scorpionii pentru execuţia a şase musulmani din Srebrenica nu au reflectat atrocitatea crimei; ia act de faptul că preşedintele Serbiei şi-a exprimat public regretul faţă de durata scurtă a sentinţelor pronunţate;

22.   consideră că cetăţenii Serbiei au dreptul să afle adevărul despre recentele politici de război şi genocidul comis în numele lor şi să cunoască autorii crimelor de război; consideră că Serbia trebuie să îşi reconsidere, cu sinceritate, trecutul recent pentru a putea progresa şi că acceptarea trecutului face parte integrantă din calea reconcilierii cu vecinii Serbiei; invită guvernul să redeschidă lucrările Comisiei pentru adevăr şi reconciliere înfiinţate în 2001, în special pentru a promova un climat pozitiv în acele părţi ale ţării care au avut cel mai mult de suferit în urma conflictului interetnic; îndeamnă Comisia să promoveze iniţiative care favorizează contactele interumane în regiune şi să aloce, proporţional, mai multe fonduri în acest scop;

23.   salută scuzele adresate de preşedintele Serbiei cetăţenilor croaţi pentru crimele de război comise în numele Serbiei în timpul războiului recent; consideră că aceste scuze sunt expresia unei maturităţi politice deosebite şi a unei conduceri democratice şi că reprezintă dovada concretă a hotărârii guvernului actual de a urma o politică de prietenie şi cooperare cu ţările învecinate;

24.   consideră că reconcilierea şi justiţia sunt indispensabile pentru stabilitatea şi dezvoltarea tuturor ţărilor din regiune, precum şi pentru integrarea lor în Uniunea Europeană; îndeamnă ţările învecinate Serbiei să urmeze acest model şi să condamne orice manifestare de intoleranţă etnică şi de rasism care se manifestă pe teritoriile lor;

25.   consideră că UE şi statele sale membre ar trebui să iniţieze şi să sprijine programe de consiliere psiho-socială destinate în principal, dar nu exclusiv, femeilor şi copiilor traumatizaţi de experienţele trăite înaintea şi în timpul războiului;

26.   salută recenta cooperare dintre Belgrad şi Pristina în căutarea persoanelor dispărute în timpul conflictului din Kosovo, în special eforturile comune depuse recent în districtul Raška; invită guvernul sârb să publice un raport privind Mačkatica;

27.   invită Consiliul şi Comisia Europeană să aloce Comisiei internaţionale pentru persoane dispărute (ICMP) suficiente resurse financiare, pentru a permite acestei organizaţii să îşi finalizeze, până în 2010, activitatea de identificare a tuturor persoanelor dispărute pe teritoriul fostei Iugoslavii; consideră că activitatea ICMP contribuie în mare măsură la procesul de promovare a adevărului, justiţiei şi reconcilierii în regiune;

28.   constată că, potrivit unui sondaj efectuat în 2004 de Strategic Marketing Agency pentru Uniunea studenţilor din Serbia, 70% dintre studenţii sârbi nu au călătorit niciodată în afara ţării; salută iniţiativele de a oferi studenţilor sârbi posibilităţi de studiu în ţări ale UE; invită statele membre să caute noi modalităţi de interacţiune cu populaţia sârbă;

29.   constată că Serbia contribuie în mod activ la cooperarea regională şi la relaţiile de bună vecinătate, participând la numeroase iniţiative regionale cum ar fi Pactul de stabilitate/Consiliul de cooperare regională şi CEFTA; invită Serbia să joace în continuare un rol responsabil în regiune; subliniază faptul că este în interesul Serbiei să dezvolte şi să menţină relaţii bune cu partenerii săi regionali, să intensifice o cooperare transfrontalieră eficientă, utilizând integral potenţialul minorităţilor naţionale din zonele de frontieră, precum şi să participe activ la proiectele de infrastructură bilaterale, regionale şi europene; reiterează faptul că viitorul tuturor ţărilor din regiune este legat de UE;

30.   încurajează guvernul sârb să promoveze relaţii de bună vecinătate cu Bosnia-Herţegovina;

31.   îndeamnă guvernul sârb să continue dialogul privind problemele legate de frontiere cu vecinii săi din sud-estul Europei, dat fiind faptul că nu fost stabilite încă delimitări teritoriale între Serbia şi Croaţia şi între Serbia şi Bosnia-Herţegovina;

32.   felicită Serbia pentru îmbunătăţirea relaţiilor interetnice, în special în Voivodina, unde s-a înregistrat o reducere - însă nu o încetare totală - a incidentelor interetnice; invită autorităţile sârbe să ia măsuri suplimentare pentru promovarea dezvoltării minorităţilor naţionale într-o Voivodină multi-etnică, pentru încurajarea coexistenţei lor paşnice şi pentru garantarea faptului că poliţia, sistemul judiciar şi alte organisme de stat acţionează într-o manieră neutră din punct de vedere etnic şi, în scopul creării în rândul populaţiei a încrederii necesare în aceste instituţii, să asigure reflectarea adecvată a compoziţiei etnice în rândul personalului acestor instituţii; în plus, invită autorităţile sârbe să gestioneze cu precauţie orice potenţial aflux de refugiaţi, pentru a nu perturba echilibrul etnic, cultural, religios, economic şi politic în regiune, în vederea garantării integrării lor cu succes într-un mediu multicultural; subliniază importanţa deosebită a programelor destinate promovării toleranţei între comunităţi, în special în Voivodina; consideră că şi aceste programe necesită finanţare din partea Uniunii Europene;

33.   constată cu satisfacţie că partidele albaneze din Valea Preševo au participat, pentru prima dată într-un deceniu, la recentele alegeri şi că minorităţile sunt reprezentate atât în cadrul puterii legislative, cât şi în cadrul celei executive; consideră că regiunea Sandžak constituie, în continuare, un motiv de îngrijorare deosebită şi invită guvernul să coopereze cu actorii politici locali în vederea elaborării de politici pentru a stopa intensificarea radicalizării şi diviziunilor în cadrul comunităţii;

34.   salută faptul că în bugetul pentru 2007 au fost alocate fonduri pentru proiecte legate în mod direct de Decada de integrare a romilor; cu toate acestea, este preocupat de lipsa generalizată a unei strategii politice sistematice privind îmbunătăţirea existenţei şi condiţiilor de viaţă a romilor, inclusiv a persoanelor strămutate intern şi a repatriaţilor şi de discriminarea continuă la care este supusă comunitatea romilor;

35.   invită guvernul sârb să pună pe deplin în aplicare, atât pe plan financiar cât şi instituţional, planurile naţionale de acţiune pentru punerea în practică a Decadei de integrare a romilor, în vederea identificării unor soluţii practice şi durabile în favoarea comunităţii romilor; reaminteşte Serbiei că adoptarea unei legislaţii exhaustive împotriva discriminării şi repatrierea durabilă a romilor care trăiesc încă în tabere sunt enumerate printre priorităţile parteneriatului european cu Serbia;

36.   ia act de înfiinţarea unei Agenţii pentru drepturile omului şi ale minorităţilor, aflată sub autoritatea directă a prim-ministrului, care înlocuieşte fostul minister al drepturilor omului şi ale minorităţilor din cadrul Uniunii Statale; invită prim-ministrul să urmărească o politică coerentă şi activă privind minorităţile şi să garanteze că drepturile omului şi ale minorităţilor ocupă un loc prioritar pe ordinea de zi a guvernului; salută faptul că noua constituţie sârbă oferă o bază constituţională consiliilor naţionale ale minorităţilor etnice şi solicită adoptarea unei noi legislaţii destinate unei mai bune reglementări a statutului, activităţii şi alegerii acestor consilii; speră că această legislaţie va oferi un cadru juridic îmbunătăţit pentru protecţia drepturilor minorităţilor şi integrarea tuturor minorităţilor naţionale în structurile de stat;

37.   salută adoptarea unei strategii naţionale exhaustive privind combaterea traficului de fiinţe umane, dar îndeamnă guvernul sârb să fie mai ferm în judecarea cazurilor şi să garanteze că traficanţii primesc şi execută pedepse cu închisoarea adecvate în funcţie de natura delictelor;

38.   consideră că transformarea Radioteleviziunii Serbiei (RTS) într-un serviciu public reprezintă un progres, dar atrage atenţia asupra lipsei dezbaterilor publice privind modificările aduse Legii radiodifuziunii şi asupra deficienţelor în procedura de numire a membrilor consiliului de administraţie al RTS; atrage atenţia şi asupra necesităţii elaborării de norme deplin democratice privind alocarea drepturilor de difuzare pentru radio şi televiziune şi, în special, privind posibilitatea de a contesta deciziile autorităţii de reglementare; regretă profund faptul că nu s-a realizat niciun progres în elucidarea cazurilor de asasinare a unor jurnalişti şi deplânge recenta tentativă de asasinat a unui cunoscut jurnalist de investigaţii care ancheta asupra crimelor de război şi a crimei organizate; solicită autorităţilor competente să descopere autorii şi să desfăşoare o anchetă amănunţită asupra acestei crime;

39.   constată existenţa unui sector ONG bine dezvoltat şi salută eforturile autorităţilor de a se consulta cu sectorul civil, îndeosebi memorandumul special de cooperare semnat de Oficiul sârb pentru integrare europeană şi de ONG-uri, precum şi Consiliul pentru relaţiile cu societatea civilă, înfiinţat de preşedintele Serbiei şi Consiliul pentru afaceri externe, înfiinţat de ministrul sârb al afacerilor externe, cât şi includerea unor reprezentaţi ai ONG-urilor în Consiliul de stat pentru integrare europeană, prezidat de prim-ministru; invită parlamentul sârb să adopte măsuri legislative pentru îmbunătăţirea situaţiei juridice a organizaţiilor societăţii civile;

40.   condamnă campaniile de denigrare a reprezentanţilor societăţii civile care critică guvernul sau atrag atenţia asupra unor chestiuni sensibile cum ar fi crimele de război; deplânge o serie recentă de atacuri politice şi avertizează că discursurile de incitare la ură vizând activişti pentru drepturile omului, jurnalişti şi politicieni devin tot mai frecvente în mass-media şi în viaţa politică;

41.   salută semnarea la 18 septembrie 2007 a acordurilor privind facilitarea regimului de vize şi readmisia şi îndeamnă Consiliul să garanteze intrarea lor în vigoare până la sfârşitul anului 2007; salută adoptarea Legii privind documentele de călătorie şi constată că legile privind azilul, frontierele de stat şi regimul străinilor sunt în momentul actual în curs de adoptare; invită Consiliul să stabilească, cu sprijinul Comisiei, un plan concret pentru o circulaţie fără viză şi să adopte măsuri de sprijin destinate a spori posibilităţile de a călători pentru un număr mai mare de cetăţeni, în special pentru tineri; subliniază importanţa mobilităţii pentru dezvoltarea politică şi economică a Serbiei, deoarece aceasta oferă oamenilor posibilitatea de a dobândi experienţă directă în ceea ce priveşte UE şi facilitează procesul de integrare a Serbiei în Uniunea Europeană; solicită o participare sporită la proiectele de învăţare continuă şi de schimburi culturale; invită Consiliul să ia în considerare crearea unui sistem comun de gestionare a cererilor de viză, care să uşureze sarcina consulatelor celor mai ocupate şi să garanteze faptul că cererile sunt procesate în termene rezonabile;

42.   consideră că reforma sistemului educativ nu este doar un imperativ, ci şi singura modalitate, pentru Serbia, de a crea un nou sistem de valori pentru tinerele generaţii în cadrul actualului proces de democratizare;

43.   invită Consiliul, Comisia şi toate statele membre să depună eforturi concertate pentru sporirea vizibilităţii Uniunii Europene în Serbia şi îndeamnă Comisia să evite noi întârzieri în angajarea personalului pentru biroul delegaţiei sale, inclusiv a experţilor care să asigure gestionarea fondurilor IPA (Instrumentul de asistenţă pentru preaderare);

44.   invită Comisia pentru afaceri externe şi Subcomisia sa pentru drepturile omului să continue să urmărească îndeaproape situaţia din Voivodina, pe baza concluziilor cuprinse în raportul privind misiunea de anchetă a Parlamentului în Voivodina;

45.   invită autorităţile sârbe să adopte de urgenţă, după modelul celor din alte ţări, legi privind restituirea proprietăţii care să prevadă, atunci când este cazul, rambursarea costurilor reale, în locul obligaţiunilor guvernamentale;

46.   invită noile state membre să joace un rol activ în evoluţia Serbiei către UE, permiţându-i să beneficieze de experienţa lor în privinţa reformelor;

47.   invită autorităţile sârbe să continue apropierea la legislaţia şi standardele comunitare privind protecţia mediului şi să pună în practică şi să asigure respectarea legislaţiei adoptate;

48.   salută participarea Serbiei la cel de-al şaptelea Program-cadru de cercetare şi dezvoltare tehnologică; invită Consiliul să sporească numărul programelor de înfrăţire (twinning) şi de asistenţă tehnică, în special al celor destinate tinerilor;

49.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi ale Serbiei.

(1) JO C 227 E, 21.9.2006, p. 620.