Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 mai 2007 privind propunerea de regulament al Consiliului de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice pentru anumite produse agricole (COM(2006)0822 – C6-0045/2007 – 2006/0269(CNS))

P6_TA(2007)0207 A6-0171/2007

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2006)0822)(1),

–   având în vedere articolele 36 şi 37 din Tratatul CE, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C6-0045/2007),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (A6-0171/2007),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   invită Comisia să îşi modifice propunerea în consecinţă, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

3.   invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenţionează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care acesta intenţionează să modifice în mod substanţial propunerea Comisiei;

5.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Text propus de Comisie   Amendamentele Parlamentului Amendamentul 1 Considerentul 6 (6)  Simplificarea nu ar trebui să conducă la punerea sub semnul întrebării a deciziilor politice care au fost luate de-a lungul anilor în cadrul PAC. Prezentul regulament ar trebui, prin urmare, să fie în special un act de simplificare tehnică. Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să abroge sau să modifice instrumente existente, cu excepţia cazurilor în care sunt învechite sau caduce sau nu ar trebui, prin însăşi natura lor, să fie abordate la nivelul Consiliului, sau să introducă noi instrumente sau măsuri. (6)  Simplificarea nu ar trebui să conducă la punerea sub semnul întrebării a deciziilor politice care au fost luate de-a lungul anilor în cadrul PAC. Prezentul regulament ar trebui, prin urmare, să fie exclusiv un act de simplificare tehnică. Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să abroge sau să modifice instrumente existente, cu excepţia cazurilor în care acestea nu ar trebui, prin natura lor pur tehnică, să fie abordate la nivelul Consiliului, şi nu ar trebui să introducă noi instrumente sau măsuri. Amendamentul 2 Considerentul 7 (7)  În acest context, prezentul regulament nu ar trebui să introducă acele elemente ale OCP care fac obiectul unor revizuiri politice. Acesta este cazul anumitor elemente aplicabile sectoarelor fructelor şi legumelor, al bananelor şi al vinului. Normele prevăzute în Regulamentele (CEE) nr. 404/93, (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 şi (CE) 1493/1999 aferente acestor sectoare ar trebui, prin urmare, să fie încorporate în prezentul regulament în măsura în care nu fac, la rândul lor, obiectul unor reforme politice. (7)  În acest context, prezentul regulament nu ar trebui să introducă OCP-uri care fac obiectul unor revizuiri politice, iar acestea nu ar trebui să fie încorporate în prezentul regulament până la finalizarea reformelor politice în curs. Amendamentul 3 Considerentul 9 (9)  OCP-urile pentru cereale, orez, zahăr, furaje uscate, seminţe, măsline, in şi cânepă, banane, vin, lapte şi produse lactate şi viermi de mătase prevăd ani de comercializare în cea mai mare parte adaptaţi la ciclurile de producţie biologică ale fiecăruia dintre aceste produse. În OCP-urile pentru fructe şi legume şi pentru fructe şi legume prelucrate, Comisia a fost împuternicită să stabilească anii de piaţă deoarece ciclurile de producţie ale acestor produse variază semnificativ, iar în anumite cazuri nu este necesar să se stabilească un an de piaţă. Anii de piaţă stabiliţi pentru sectoarele menţionate şi competenţa Comisiei de a stabili anii de piaţă pentru sectorul fructelor şi legumelor şi pentru sectorul fructelor şi legumelor prelucrate ar trebui, prin urmare, să fie încorporate în prezentul regulament. (9)  OCP-urile pentru cereale, orez, zahăr, furaje uscate, seminţe, măsline, in şi cânepă, banane, lapte şi produse lactate şi viermi de mătase prevăd campanii de comercializare în cea mai mare parte adaptaţi la ciclurile de producţie biologică ale fiecăruia dintre aceste produse. Amendamentul 4 Considerentul 11a (nou) (11a)  Organizaţiile cu caracter sectorial constituite la iniţiativa organizaţiilor de operatori şi care reprezintă o parte semnificativă a diferitelor categorii profesionale din sectorul în cauză sunt în măsură să contribuie la o mai bună luare în considerare a realităţilor pieţei, să faciliteze evoluţia comportamentelor economice în vederea ameliorării cunoştinţelor precum organizarea producţiei, prezentarea şi comercializarea produselor. Din moment ce acţiunile organizaţiilor cu caracter sectorial pot contribui în general la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 33 din tratat, şi în special a obiectivelor vizate în prezentul regulament, acesta nu aduce din nou în discuţie existenţa şi funcţionarea acestui tip de organizaţii în statele membre. Amendamentul 5 Considerentul 20 (20)  S-au stabilit grile comunitare de clasificare a carcaselor conform reglementărilor de bază cu privire la sectoarele cărnii de vită şi mânzat, de porc precum şi a cărnii de oaie şi capră. Aceste dispozitive sunt esenţiale pentru înregistrarea preţurilor şi aplicarea mecanismelor de intervenţie în sectorul cărnii de vită şi mânzat şi al cărnii şi de porc. Acestea favorizează printre altele ameliorarea transparenţei pieţei. Se impune păstrarea grilelor de clasificare a carcaselor. Luând în considerare natura esenţial tehnică a normelor aplicabile în materie, este totuşi corespunzător să se acorde Comisiei competenţele care îi permit acesteia să adopte dispoziţiile necesare pe baza criteriilor care guvernează dispoziţiile actuale. (20)  S-au stabilit grile comunitare de clasificare a carcaselor conform reglementărilor de bază cu privire la sectoarele cărnii de vită şi mânzat, de porc precum şi al cărnii de oaie şi de capră. Aceste dispozitive sunt esenţiale pentru înregistrarea preţurilor în sectoarele cărnii de vită şi mânzat, de oaie şi de porc şi pentru aplicarea mecanismelor de intervenţie în sectoarele cărnii de vită şi de porc. Acestea favorizează, printre altele, ameliorarea transparenţei pieţei. Se impune păstrarea grilelor de clasificare a carcaselor. Clasificarea carcaselor de bovine adulte şi de ovine ar trebui să se efectueze pe baza conformaţiei şi a gradului de acoperire cu grăsime. Combinarea celor două criterii permite împărţirea carcaselor în mai multe clase. Carcasele astfel clasificate ar trebui să fie identificate. Pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentului regulament în Comunitate, trebuie prevăzute controale la faţa locului, efectuate de către un comitet de inspecţie comunitar. Amendamentul 6 Considerentul 25 (25)  Este necesar să se prevadă instrumente specifice destinate asigurării unui echilibru corect între drepturile şi obligaţiile întreprinderilor producătoare de zahăr şi cele ale producătorilor de sfeclă de zahăr. Se impune, în consecinţă, transferarea în prezentul regulament a dispoziţiilor generale ale OCP din sectorul zahărului care reglementează relaţiile dintre cumpărători şi producătorii de sfeclă de zahăr. Modalităţile detaliate de colaborare dintre acestea sunt, în prezent, prevăzute în cadrul OCP şi incluse în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 318/2006. Luând în considerare caracterul foarte tehnic al acestor dispoziţii, este corespunzător ca acestea să între în sfera de competenţă a Comisiei. (25)  Este necesar să se prevadă instrumente specifice în vederea asigurării unui echilibru corect între drepturile şi obligaţiile întreprinderilor producătoare de zahăr şi cele ale producătorilor de sfeclă de zahăr. Prin urmare, se impune stabilirea unor dispoziţii-cadru care să reglementeze relaţiile contractuale dintre cumpărători şi vânzătorii de sfeclă de zahăr. Ca urmare a diversităţii situaţiilor naturale, economice şi tehnice, uniformizarea condiţiilor de cumpărare a sfeclei de zahăr la nivelul întregii Comunităţi este dificilă. Există deja acorduri sectoriale între asociaţiile de producători de sfeclă de zahăr şi întreprinderile producătoare de zahăr. În consecinţă, dispoziţiile-cadru trebuie să se limiteze la definirea garanţiilor minime necesare pentru producătorii de sfeclă de zahăr şi pentru industria zahărului în vederea unei bune funcţionări a economiei zahărului, luând în considerare posibilitatea derogării de la anumite norme în cadrul unui acord sectorial. Amendamentul 7 Considerentul 26 (26)  Diversitatea realităţilor naturale, economice şi tehnice îngreunează procesul de uniformizare a condiţiilor de cumpărare a sfeclei de zahăr în cadrul Comunităţii. S-au încheiat deja acorduri sectoriale între asociaţiile de producători de sfeclă de zahăr şi întreprinderile producătoare de zahăr. În consecinţă, dispoziţiile-cadru nu trebuie să servească decât la definirea garanţiilor minime necesare pentru producătorii de sfeclă de zahăr precum şi pentru producătorii din industria zahărului în vederea unei bune funcţionări a economiei zahărului, rezervând acordurilor sectoriale posibilitatea de derogare de la anumite norme. eliminat Amendamentul 8 Considerentul 35 (35)  Conform finalităţii prezentului regulament, este necesară alinierea structurii regimului cotelor de lapte la cea a regimului cotelor de zahăr. De aceea, este important ca normele din sectorul lactatelor să nu se mai sprijine pe obligaţia de plată a unei taxe suplimentare atunci când se depăşesc cantităţile naţionale de referinţă, ci pe cotele naţionale, care, în caz de depăşire, ar atrage perceperea unei taxe pe excedente. (35)  Conform finalităţii prezentului regulament, este necesară regruparea în cadrul aceleiaşi secţiuni a regimului de control al producţiei în sectorul lactatelor şi a celui aplicabil în sectorul zahărului. De aceea, este necesar ca, în sectorul de lactate, să se înlocuiască termenii "cantităţile naţionale de referinţă'cu termenii "cotele naţionale", care, în caz de depăşire, atrag perceperea unei prelevări. Amendamentul 9 Considerentul 35a (nou) (35a)  Obiectivul esenţial al regimului cotelor de lactate este acela de a reduce dezechilibrul între oferta şi cererea de lapte şi de produse lactate şi excedenţii structurali care rezultă şi de a ajunge în acest fel la un echilibru mai bun al pieţei. Prin urmare, este necesar să se prevadă urmărirea acestuia timp de şapte perioade de câte doisprezece luni consecutive, începând cu 1 aprilie 2008. De asemenea, este necesară menţinerea metodei adoptate în 1984 privind instituirea unei prelevări pe cantităţile de lapte colectate sau vândute direct, peste cota stabilită. Amendamentul 10 Considerentul 95 (95)  Prezentul regulament conferă Comisiei competenţe de adoptare care în trecut fuseseră conferite Consiliului în conformitate cu procedura de vot prevăzută la articolul 37 din tratat. Respectivele acte ale Consiliului trebuie să rămână în vigoare până la adoptarea de către Comisie a dispoziţiilor relevante în temeiul competenţelor care îi sunt conferite prin prezentul regulament. Pentru a evita ca, în astfel de cazuri, să existe dispoziţii paralele adoptate de Consiliu, pe de o parte, şi de Comisie, pe de altă parte, Comisia ar trebui să aibă dreptul de a abroga astfel de acte ale Consiliului. (95)  Prezentul regulament conferă Comisiei competenţe de adoptare a unor dispoziţii tehnice care în trecut fuseseră conferite Consiliului în conformitate cu procedura de vot prevăzută la articolul 37 din Tratat. Respectivele acte ale Consiliului trebuie să rămână în vigoare până la adoptarea de către Comisie a dispoziţiilor tehnice relevante în temeiul competenţelor care îi sunt conferite prin prezentul regulament. Pentru a evita ca, în astfel de cazuri, să existe dispoziţii paralele adoptate de Consiliu, pe de o parte, şi de Comisie, pe de altă parte, Comisia ar trebui să fie împuternicită să abroge astfel de acte ale Consiliului. Toate dispoziţiile politice ar urma să fie adoptate de către Consiliu în conformitate cu articolul 37 din tratat, după consultarea Parlamentului European. Amendamentul 11 Articolul 1 alineatul (1) litera (i) (i) fructe şi legume, partea IX din anexa I (denumit în continuare "sectorul fructelor şi legumelor"); eliminat Amendamentul 12 Articolul 1 alineatul (1) litera (j) (j) fructe şi legume prelucrate, partea X din anexa I (denumit în continuare "sectorul fructelor şi legumelor prelucrate"); eliminat Amendamentul 13 Articolul 1 alineatul (1) litera (l) (l) vin, partea XII din anexa I (denumit în continuare "sectorul vinului"); eliminat Amendamentul 14 Articolul 1 alineatul (2) În ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor, al fructelor şi legumelor prelucrate şi al vinului, se aplică doar următoarele dispoziţii ale prezentului regulament: eliminat (a) articolele 3 şi 4 (b) partea IV (c) articolul 183 (d) articolul 184 litera (d) (e) articolul 185 (f) articolul 188 şi articolul 189 primul paragraf (g) articolul 195 litera (a) Amendamentul 15 Articolul 2 alineatul (2) literele (ba) şi (bb) (noi) (ba) "preţ de referinţă" înseamnă preţul de bază; (bb) "preţ de intervenţie" înseamnă preţul la care se face intervenţia. Amendamentul 16 Articolul 3 alineatul (1) litera (d) (d) de la 1 august până la 31 iulie a anului următor pentru sectorul vinului; eliminat Amendamentul 17 Articolul 3 alineatul (2) (2)  Pentru produsele din sectoarele fructelor şi legumelor şi al fructelor şi legumelor prelucrate, anii de piaţă sunt stabiliţi, dacă este cazul, de către Comisie. eliminat Amendamentul 18 Articolul 9 litera (fa) (nouă) (fa) carne de porc. Amendamentul 19 Articolul 39 (1)  Comisia stabileşte scale comunitare de clasificare a carcaselor, inclusiv norme privind comunicarea preţurilor pentru anumite produse de către statele membre, pentru următoarele sectoare: (1)  Sunt stabilite scale comunitare de clasificare a carcaselor, inclusiv norme privind comunicarea preţurilor pentru anumite produse de către statele membre, pentru următoarele sectoare: (a) carnea de vită pentru bovinele adulte; (a) carnea de vită pentru bovinele adulte; (b) carnea de porc; (b) carnea de porc; (c) carnea de oaie şi capră. (c) carnea de oaie şi capră. (2)  La întocmirea scalelor comunitare menţionate la alineatul (1), Comisia ia în considerare în special următoarele criterii: (2)  La întocmirea scalelor comunitare menţionate la alineatul (1), sunt luate în considerare în special următoarele criterii: (a) pentru carcasele de bovine adulte, scala clasează carcasele în funcţie de conformaţie şi de de gradul de acoperire cu grăsime, ceea ce permite repartizarea carcaselor în clase şi identificarea carcaselor clasate; (a) pentru carcasele de bovine adulte, scala clasează carcasele în funcţie de conformaţie şi de gradul de acoperire cu grăsime, ceea ce permite repartizarea carcaselor în clase şi identificarea carcaselor clasate; (b) pentru carcasele de porcine, scala clasează carcasele în funcţie de conţinutul de carne slabă în raport cu greutatea, respectă principiul constatării directe a procentajului de carne slabă bazate pe măsuri obiective şi trece la repartizarea carcaselor în clase şi la identificarea acestora ; (b) pentru carcasele de porcine, scala clasează carcasele în funcţie de conţinutul de carne slabă în raport cu greutatea, respectă principiul constatării directe a procentajului de carne slabă bazate pe măsuri obiective şi trece la repartizarea carcaselor în clase şi la identificarea acestora ; (c) pentru carcasele de ovine şi caprine, scala clasează carcasele în funcţie de conformaţie şi de gradul de acoperire cu grăsime, ceea ce permite repartizarea carcaselor în clase şi identificarea carcaselor clasate; (c) pentru carcasele de ovine şi caprine, scala clasează carcasele în funcţie de conformaţie şi de gradul de acoperire cu grăsime, ceea ce permite repartizarea carcaselor în clase şi identificarea carcaselor clasate; În ceea ce priveşte carcasele de miei neîngrăşaţi, pot fi utilizate alte criterii, cum ar fi greutatea, culoarea cărnii şi culoarea grăsimii. În ceea ce priveşte carcasele de miei neîngrăşaţi, pot fi utilizate alte criterii, cum ar fi greutatea, culoarea cărnii şi culoarea grăsimii. (2a)  Pentru a asigura aplicarea omogenă a prezentului regulament în cadrul Comunităţii, un comitet de control comunitar efectuează verificări la faţa locului. Amendamentul 20 Articolul 41 alineatul (1) paragraful 2 litera (fa) (nouă) (fa) apicultură. Amendamentul 21 Articolul 47 alineatul (1) (1)  Acordurile sectoriale şi contractele de livrare respectă dispoziţiile alineatului (3) şi condiţiile ce urmează să fie stabilite de Comisie, în special în ceea ce priveşte cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr. (1)  Acordurile sectoriale şi contractele de livrare respectă dispoziţiile alineatului (3) şi condiţiile de cumpărare menţionate în anexa IIa, în special în ceea ce priveşte condiţiile de cumpărare, livrare şi plată a sfeclei de zahăr. Amendamentul 22 Articolul 50 partea introductivă Comisia poate adopta modalităţile de aplicare a prezentei secţiuni şi în special: Comisia poate adopta modalităţile de aplicare a prezentei secţiuni şi în special următoarele elemente: (-a) modificările din anexa IIa; Amendamentul 23 Articolul 51 partea introductivă În vederea încurajării iniţiativelor profesionale şi sectoriale de facilitare a adaptării ofertei la cerinţele pieţei, cu excepţia celor legate de retragerea de pe piaţă, Comisia poate lua măsurile următoare în ceea ce priveşte sectorul plantelor vii, al cărnii de vită şi mânzat, al cărnii de porc, al cărnii de oaie şi capră, al ouălor şi al păsărilor de curte: În vederea încurajării iniţiativelor profesionale şi sectoriale de facilitare a adaptării ofertei la cerinţele pieţei, cu excepţia celor legate de retragerea de pe piaţă, Comisia poate lua măsurile următoare în ceea ce priveşte sectorul plantelor vii, al laptelui şi produselor lactate, al cărnii de vită şi mânzat, al cărnii de porc, al cărnii de oaie şi capră, al ouălor şi al păsărilor de curte: Amendamentul 24 Articolul 51 litera (da) (nouă) (da) măsurile care vizează o mai bună orientare a activităţii de creştere a animalelor. Amendamentul 25 Articolul 52 alineatul (2a) (nou) (2a)  Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere aplicării Regulamentului (CE) nr. 1868/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de stabilire a unui sistem de contingente pentru producţia de amidon din cartofi1. --  ------------------------------------- 1 JO L 197, 30.7.1994, p. 4. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 941/2005 (JO L 159, 22.6.2005, p. 1). Amendamentul 27 Articolul 118 paragraful 1 partea introductivă Statele membre recunosc organizaţiile sectoriale care: În conformitate cu dispoziţiile specifice unui sector de producţie şi fără a aduce atingere recunoaşterii organizaţiilor similare pentru produsele care nu sunt vizate de prezentul articol, statele membre recunosc, în funcţie de mijloacele proprii, organizaţiile cu caracter sectorial care: Amendamentul 28 Articolul 118 paragraful 1 litera (a) (a) cuprind reprezentanţi ai activităţilor economice din domeniul producţiei, comerţului sau al prelucrării produselor din următoarele sectoare: (a) cuprind organizaţii reprezentative ale activităţilor economice din domeniul producţiei, precum şi al comerţului şi/sau al prelucrării produselor dintr-un anumit sector. (i) sectorul măslinelor; (ii) sectorul tutunului; Amendamentul 29 Articolul 118 paragraful 1 litera (c) partea introductivă (c) au un scop bine definit, care constă, în special: (c) au un scop bine definit, care poate consta, în special: Amendamentul 30 Articolul 118 paragraful 1 litera (c) punctul (i) (i) în concentrarea şi coordonarea ofertei şi în comercializarea produselor producătorilor membri; (i) în concentrarea şi coordonarea ofertei şi a comercializării produselor în cauză; Amendamentul 31 Articolul 118 paragraful 1 litera (c) punctul (ii) (ii) în adaptarea în comun a producţiei şi a prelucrării la exigenţele pieţei şi în ameliorarea produsului; (ii) în adaptarea în comun a producţiei şi/sau a prelucrării la exigenţele pieţei şi în ameliorarea produsului; Amendamentul 32 Articolul 118 paragraful 1 litera (c) punctul (iv) (iv) în realizarea unor studii asupra metodelor de producţie durabile şi asupra evoluţiei pieţei. (iv) în realizarea unor cercetări şi experimente asupra unor noi metode de producţie durabile şi a unor studii asupra evoluţiei pieţei; Amendamentul 33 Articolul 118 paragraful 1 litera (c) punctul (iva) (nou) (iva) în favorizarea inovaţiei, ameliorării calitative, diversităţii, securităţii produselor, protecţiei mediului şi a biodiversităţii; Amendamentul 34 Articolul 118 paragraful 1 litera (c) punctul (ivb) (nou) (ivb) în asigurarea informaţiilor privind produsul de la începutul până la sfârşitul ciclului de producţie şi de comercializare, precum şi promovarea acestuia. Amendamentul 35 Articolul 118 paragraful 2a (nou) Organizaţiile cu caracter sectorial pot solicita autorităţilor care le-au recunoscut ca normele, acordurile şi practicile stabilite în interiorul acestora să devină obligatorii pentru toţi operatorii a căror activitate are legătură cu produsul sau grupa de produse în cauză. Amendamentul 36 Articolul 124 (1)   Fără a aduce atingere situaţiilor în care prezentul regulament impune existenţa unui certificat de import, Comisia poate solicita prezentarea unui certificat de import pentru importurile în Comunitate a unuia sau mai multor produse din sectoarele următoare: (1)  Pentru sectoarele cerealelor, zahărului, orezului, inului şi cânepei, laptelui, cărnii de vită şi mânzat (pentru produsele menţionate în anexa I partea XV litera (a) şi al măslinelor (pentru produsele având codurile NC 1509, 1510 00, 0709 90 39, 0711 20 90, 2306 90 19, 1522 00 31 şi 1522 00 39), pentru orice import pe teritoriul Comunităţii este obligatorie prezentarea unui certificat de import. (a) cereale; Cu toate acestea, se poate prevedea o derogare: (b) orez; a) pentru produsele din cereale fără consecinţe semnificative asupra situaţiei în materie de aprovizionare a acestei pieţe, (c) zahăr; b) atunci când gestiunea anumitor importuri de zahăr sau orez nu necesită existenţa unui certificat de import. (d) seminţe; (e) măsline, în ceea ce priveşte produsele având codurile NC 1509, 1510 00, 0709 90 39, 0711 20 90, 2306 90 19, 1522 00 31 şi 1522 00 39; (f) in şi cânepă, în ceea ce priveşte cânepa; (g) banane; (h) plante vii; (i) carne de vită şi mânzat; (j) lapte şi produse lactate; (k) carne de porc; (l) carne de oaie şi capră; (m) ouă; (n) carne de pasăre; (o) alcool etilic. (1a)  Pentru celelalte sectoare şi produse, fără a aduce atingere cazurilor în care prezentul regulament impune existenţa unui certificat de import, Comisia poate solicita prezentarea unui certificat de import pentru importurile în Comunitate. Amendamentul 37 Articolul 135 alineatul (2) (2)  Dreptul de import suplimentar nu este necesar atunci când importurile nu riscă să afecteze piaţa comunitară sau când efectele ar fi disproporţionate în raport cu obiectivul vizat. (2)  Consiliul verifică ca dreptul de import suplimentar să nu rişte să afecteze piaţa comunitară sau ca efectele acestuia să nu fie disproporţionate în raport cu obiectivul vizat. Amendamentul 38 Articolul 187 paragraful 1a (nou) Comisia depune eforturi pentru respectarea principiului cost-eficienţă în determinarea acestor norme şi asigură statelor membre că nu se va genera o creştere anormală a taxelor la buget. Amendamentul 39 Articolul 187 paragraful 2a (nou) Procedurile prealabile aplicării acestor sancţiuni respectă dreptul la o cale efectivă de atac şi la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 4 noiembrie 1950. Amendamentul 40 Articolul 188 alineatul (1) (1)  Comisia este asistată de comitetul de gestionare a organizării comune a pieţelor agricole (denumit în continuare "comitetul"). (1)  Comisia este asistată, în funcţie de pieţele în cauză, de comitetul de gestionare pentru carne, pentru produse lactate, pentru produse vegetale sau pentru culturi perene. (1a)  Comisia garantează, prin intermediul unor proceduri şi al unei finanţări suficiente, că experţii desemnaţi de statele membre au un nivel ridicat de competenţă. Amendamentul 41 Articolul 188 alineatul (1b) (nou) (1b)  În termen de doi ani de la adoptarea prezentului regulament, Comisia evaluează experienţa acumulată de comitetele de gestionare şi grupurile de experţi din sectoarele respective şi prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport pe această temă, însoţit de comentariile statelor membre. Amendamentul 42 Articolul 188 alineatul (1c) (nou) (1c)  Articolul 7 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se aplică în cazul reuniunilor comitetelor de gestionare. Amendamentul 43 Articolul 188 alineatul (3) (3)  Comitetul îşi stabileşte regulamentul de procedură. (3)  Comitetele îşi stabilesc regulamentul de procedură. Amendamentul 44 Articolul 195 alineatul (1) litera (a) (a)  Regulamentele (CEE) Nr. 234/68, (CEE) Nr. 827/68, (CEE) Nr. 2517/69, (CEE) Nr. 2728/75, (CEE) Nr. 2729/75, (CEE) Nr. 2759/75, (CEE) Nr. 2771/75, (CEE) Nr. 2777/75, (CEE) Nr. 1055/77, (CEE) Nr. 2931/79, (CEE) Nr. 1358/80, (CEE) Nr. 3730/87, (CEE) Nr. 4088/87, (CEE) Nr. 2075/92, (CEE) Nr. 2077/92, (CEE) Nr. 404/93, (CE) Nr. 1254/1999, (CE) Nr. 2529/2001, (CE) Nr. 670/2003, (CE) Nr. 797/2004 şi (CE) Nr. 1952/2005 de la 1 ianuarie 2008; (a)  Regulamentele (CEE) Nr. 234/68, (CEE) Nr. 827/68, (CEE) Nr. 2728/75, (CEE) Nr. 2729/75, (CEE) Nr. 2759/75, (CEE) Nr. 2771/75, (CEE) Nr. 2777/75, (CEE) Nr. 1055/77, (CEE) Nr. 2931/79, (CEE) Nr. 1358/80, (CEE) Nr. 3730/87, (CEE) Nr. 4088/87, (CEE) Nr. 2075/92, (CEE) Nr. 2077/92, (CEE) Nr. 404/93, (CE) Nr. 1254/1999, (CE) Nr. 2529/2001, (CE) Nr. 670/2003, (CE) Nr. 797/2004 şi (CE) Nr. 1952/2005 de la 1 ianuarie 2008; Amendamentul 45 Articolul 198 alineatul (2) litera (e) (e) în ceea ce priveşte sectorul vinului, precum şi articolul 191, de la 1 august 2008; eliminat Amendamentul 46 Anexa I partea IX Text propus de Comisie PARTEA IX: Fructe şi legume În ceea ce priveşte fructele şi legumele, prezentul regulament se aplică produselor enumerate în tabelul următor: Cod NC Descriere 0702 00 00 Tomate, în stare proaspătă sau refrigerată 0703 Ceapă, haşmă, usturoi, praz şi alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerată 0704 Varză, conopidă, varză creaţă, gulii şi produse comestibile similare din genul Brassica, în stare proaspătă sau refrigerată 0705 Salată verde (Lactuca sativa) şi cicoare (Cichorium spp.), în stare proaspătă sau refrigerată 0706 Morcovi, napi, sfeclă roşie pentru salată, barba-caprei, ţelina de rădăcină, ridichi şi rădăcinoase comestibile similare, în stare proaspătă sau refrigerată 0707 00 Castraveţi si cornişoni, in stare proaspătă sau refrigerată 0708 Legume cu păstaie, curăţate sau nu de păstăi, în stare proaspătă sau refrigerată ex 0709 Alte legume, în stare proaspătă sau refrigerată, cu excepţia legumelor de la subpoziţiile 0709 60 91, 0709 60 95, 0709 60 99, 0709 90 31, 0709 90 39 şi 0709 90 60 ex 0802 Alte fructe cu coajă lemnoasă, proaspete sau uscate, decojite sau nu, cu sau fără pieliţă, cu excepţia nucilor de arec (sau betel) şi a nucilor de cola de la subpoziţia 0802 90 20 0803 00 11 Banane din specia Musa paradisiaca (plantains), proaspete ex 0803 00 90 Banane din specia Musa paradisiaca (plantains), uscate 0804 20 10 Smochine, proaspete 0804 30 00 Ananas 0804 40 00 Avocado 0804 50 00 Guave, mango şi mangustan 0805 Citrice, proaspete sau uscate 0806 10 10 Struguri de masă proaspeţi 0807 Pepeni (inclusiv pepeni verzi) şi Papaya, proaspeţi 0808 Mere, pere şi gutui, proaspete 0809 Caise, cireşe, piersici (inclusiv nectarine), prune şi porumbe, proaspete 0810 Alte fructe, proaspete 0813 50 31 0813 50 39 Amestecuri, exclusiv din fructe uscate cu coajă lemnoasă de la poziţiile 0801 şi 0802 1212 99 30 Roşcove Amendamentul Parlamentului eliminat Amendamentul 47 Anexa I partea X Text propus de Comisie Partea X: Produse prelucrate din fructe şi legume În ceea ce priveşte produsele prelucrate din fructe şi legume, prezentul regulament se aplică produselor enumerate în tabelul următor: Cod NC Descriere (a) ex 0710 Legume (nefierte sau fierte în apa sau în abur) congelate, cu excepţia porumbului dulce de la subpoziţia 0710 40 00, a măslinelor de la subpoziţia 0710 80 10 şi a fructelor din genul Capsicum sau din genul Pimenta de la subpoziţia 0710 80 59 ex 0711 Legume conservate provizoriu (de exemplu, cu gaz sulfuros, în saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluţii de conservare), dar improprii consumului alimentar în aceasta stare, cu excepţia măslinelor de la subpoziţia 0711 20, a fructelor din genul Capsicum sau din genul Pimenta de la subpoziţia 0711 90 10 şi a porumbului dulce de la subpoziţia 0711 90 30 ex 0712 Legume uscate, întregi, tăiate felii sau bucăţi, sfărâmate sau pulverizate, dar nepreparate altfel, cu excepţia cartofilor deshidrataţi prin uscare artificială cu căldură şi improprii consumului alimentar de la subpoziţia ex 0712 90 05, a porumbului dulce de la subpoziţiile ex 0712 90 11 şi 0712 90 19 şi a măslinelor de la subpoziţia ex 0712 90 90. 0804 20 90 Smochine uscate 0806 20 Struguri uscaţi ex 0811 Fructe şi fructe cu coajă lemnoasă, nefierte sau fierte în apa sau în abur, congelate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, cu excepţia bananelor congelate de la subpoziţia ex 0811 90 95 ex 0812 Fructe conservate provizoriu (de exemplu, cu gaz sulfuros, în saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluţii de conservare), dar improprii consumului alimentar în aceasta stare, cu excepţia bananelor de la subpoziţia ex 0812 90 98 ex 0813 Fructe, uscate, altele decât cele la de poziţiile 0801-0806; amestecuri de fructe uscate sau de fructe cu coaja lemnoasă de la acest capitol, cu excepţia amestecurilor compuse exclusiv din fructe cu coaja lemnoasă de la subcapitolele 0801 şi 0802 de la subpoziţiile 0813 50 31 şi 0813 50 39 0814 00 00 Coajă de citrice sau pepeni (inclusiv pepeni verzi), proaspătă, congelată, uscată sau conservată provizoriu în saramură, apă sulfuroasă sau în alte soluţii de conservare 0904 20 10 Ardei dulci uscaţi, nemăcinaţi şi nepulverizaţi (b) ex 0811 Fructe şi fructe cu coajă lemnoasă, nefierte sau fierte în apa sau în abur, congelate, cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori ex 1302 20 Substanţe pectice şi pectinaţi ex 2001 Legume, fructe, fructe cu coajă lemnoasă şi alte părţi comestibile de plante, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, exclusiv: - fructe din genul Capsicum, altele decât ardeii dulci sau ardeii graşi de la subpoziţia 2001 90 20 - porumb dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziţia 2001 90 30 - igname, bataţi şi părţi similare comestibile de plante cu un conţinut de amidon sau feculă de minimum 5% din greutate de la subpoziţia 2001 90 40 - miez de palmier de la subpoziţia 2001 90 60 - măsline de la subpoziţia 2001 90 65 - frunze de viţă de vie, muguri de hamei şi alte părţi similare comestibile de plante de la subpoziţia ex 2001 90 99 2002 Roşii preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic 2003 Ciuperci şi trufe, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic ex 2004 Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, congelate, altele decât produsele de la poziţia 2006, cu excepţia porumbului dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziţia ex 2004 90 10, a măslinelor de la subpoziţia 2004 90 30 şi a cartofilor preparaţi sau conservaţi sub formă de făină, griş sau fulgi de la subpoziţia 2004 10 91 ex 2005 Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziţia 2006, cu excepţia măslinelor de la subpoziţia 2005 70, a porumbului dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziţia ex 2005 80 00, a fructelor din genul Caspicum, altele decât ardeii dulci sau ardeii graşi de la subpoziţia 2005 99 10, şi a cartofilor preparaţi sau conservaţi sub formă de făină, griş sau fulgi de la subpoziţia 2005 20 10 ex 2006 00 Fructe, fructe cu coaja lemnoasă, coajă de fructe şi alte părţi de plante, confiate (uscate, glasate sau cristalizate), cu excepţia bananelor confiate de la poziţiile ex 2006 00 037 şi ex 2006 00 99 ex 2007 Dulceţuri, jeleuri, marmelade, paste şi piureuri de fructe, cu sau fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, exclusiv: – preparate omogenizate de banane de la subpoziţia ex 2007 10 – dulceţuri, jeleuri, marmelade, paste şi piureuri de banane de la subpoziţiile ex 2007 99 39, ex 2007 99 57 şi ex 2007 99 98 ex 2008 Fructe şi alte părţi comestibile de plante, altfel preparate sau conservate, cu sau fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau de alcool, nedenumite şi necuprinse în altă parte, exclusiv: – unt de arahide de la subpoziţia 2008 11 10 – miez de palmier de la subpoziţia 2008 91 00 – porumb de la subpoziţia 2008 99 85 – igname, bataţi şi părţi similare comestibile de plante cu un conţinut de amidon sau feculă de minimum 5% din greutate de la subpoziţia 2008 99 91 – frunze de viţă de vie, muguri de hamei şi alte părţi similare comestibile de plante de la subpoziţia ex 2008 99 99 – amestecuri de banane astfel preparate sau conservate de la subpoziţiile ex 2008 92 59, ex 2008 92 78, ex 2008 92 93 şi ex 2008 92 98 – banane astfel preparate sau conservate de la subpoziţiile ex 2008 99 49, ex 2008 99 67 şi ex 2008 99 99 ex 2009 Sucuri de fructe (exclusiv sucul sau mustul de struguri de la subpoziţiile 2009 61 şi 2009 69 şi sucul de banane de la subpoziţia ex 2009 80) şi sucuri de legume, nefermentate, fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori Amendamentul Parlamentului eliminat Amendamentul 48 Anexa I partea XII Text propus de Comisie Partea XII: Vin În ceea ce priveşte vinul, prezentul regulament se aplică produselor enumerate în tabelul următor: Cod NC Descriere (a) 2009 61 2009 69 Suc de struguri (inclusiv mustul de struguri) 2204 30 92 2204 30 94 2204 30 96 2204 30 98 Alte musturi din struguri, altele decât cele în curs de fermentaţie sau a căror fermentaţie a fost oprită altfel decât prin adaos de alcool (b) ex 2204 Vinuri din struguri proaspeţi, inclusiv vinurile îmbogăţite cu alcool; must din struguri, altul decât cel de la poziţia 2009, exclusiv alte musturi din struguri de la subpoziţiile 2204 30 92, 2204 30 94, 2204 30 96 şi 2204 30 98 (c) 0806 10 90 Struguri proaspeţi, alţii decât strugurii de masă 2209 00 11 2209 00 19 Oţetul de vin (d) 2206 00 10 Pichetul 2307 00 11 2307 00 19 Drojdia de vin 2308 00 11 2308 00 19 Tescovina de struguri Amendamentul Parlamentului eliminat Amendamentul 49 Anexa IIa (nouă) Amendamentul Parlamentului ANEXA IIa CONDIŢII DE ACHIZIŢIONARE A SFECLEI DE ZAHĂR PUNCTUL I În sensul prezentei anexe, prin "părţi contractante ale unui contract de livrare" se înţelege: (a) întreprinderile producătoare de zahăr (denumite în continuare "producători") şi (b) vânzătorii de sfeclă (denumiţi în continuare "vânzători"). PUNCTUL II 1. Contractele de livrare sunt încheiate în scris şi pentru o cantitate determinată de sfeclă căreia i se aplică o cotă. 2. Contractele de livrare precizează dacă se poate furniza o cantitate suplimentară de sfeclă şi în ce condiţii. PUNCTUL III 1. Contractele de livrare stabilesc preţurile de achiziţie pentru cantităţile de sfeclă, făcându-se o distincţie în cazul în care cantităţile de zahăr produse din această sfeclă reprezintă: (a) zahăr căruia i se aplică o cotă, (b) zahăr căruia nu i se aplică o cotă. În cazul cantităţilor prevăzute la litera (a), preţurile nu pot fi inferioare preţului minim al sfeclei menţionat la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 2. Contractele de livrare prevăd, în cazul sfeclei, un conţinut de zahăr determinat. Ele conţin un barem de conversie care indică diferitele conţinuturi de zahăr şi coeficienţii folosiţi pentru a converti cantităţile de sfeclă furnizate în cantităţi ce corespund conţinutului de zahăr menţionat în contractul de livrare. Baremul se stabileşte pe baza randamentelor ce corespund diferitelor conţinuturi de zahăr. 3. În cazul în care un vânzător a încheiat cu un producător un contract de livrare pentru sfecla destinată producerii de zahăr căruia i se aplică o cotă, toate livrările vânzătorului în cauză, convertite în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul punct, se consideră livrări de sfeclă destinate producerii de zahăr căruia i se aplică o cotă, până la cantitatea de sfeclă specificată în contractul de livrare. 4. Producătorii care fabrică o cantitate de zahăr mai mică decât cantitatea lor de sfeclă căreia i se aplică o cotă pentru care au încheiat, anterior însămânţărilor, contracte de livrare distribuie între vânzătorii cu care au încheiat, anterior însămânţărilor, contracte de livrare de sfeclă destinată producerii de zahăr căruia i se aplică o cotă, cantitatea de sfeclă care corespunde producţiei suplimentare până la atingerea cotei lor. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziţie. PUNCTUL IV 1. Contractele de livrare stabilesc dispoziţii privind durata normală a livrărilor de sfeclă şi eşalonarea lor în timp. 2. Dispoziţiile prevăzute la alineatul (1) sunt cele aplicate pe durata anului de comercializare precedent, ţinând seama de nivelul producţiei reale; un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziţie. PUNCTUL V 1. Contractele de livrare specifică centrele de colectare a sfeclei. 2. În cazul în care vânzătorul şi producătorul au încheiat deja un contract de livrare pentru anul de comercializare precedent, centrele de colectare convenite pentru livrările din cadrul respectivului an rămân valabile. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziţie. 3. În contractele de livrare se prevede că cheltuielile de încărcare şi transport de la centrele de colectare sunt responsabilitatea producătorului, sub rezerva convenţiilor specifice care respectă normele sau uzanţele locale în vigoare până în anul de comercializare precedent. 4. Cu toate acestea, în cazul în care, în Danemarca, Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia, Finlanda şi Regatul Unit, sfecla este livrată franco fabrica de zahăr, contractele de livrare prevăd o participare a producătorului la cheltuielile de încărcare şi transport şi stabilesc procentul sau sumele corespunzătoare. PUNCTUL VI 1. Contractele de livrare specifică locurile de recepţie a sfeclei. 2. În cazul în care vânzătorul şi producătorul au încheiat deja un contract de livrare pentru anul de comercializare precedent, locurile de recepţie convenite pentru livrări pe durata respectivului an rămân valabile. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziţie. PUNCTUL VII 1. Contractele de livrare prevăd determinarea conţinutului de zahăr prin metoda polarimetrică. La recepţie, se prelevează un eşantion de sfeclă. 2. Un acord sectorial poate prevedea un alt stadiu de prelevare a eşantioanelor. În acest caz, contractul de livrare prevede o corecţie pentru compensarea unei posibile micşorări a conţinutului de zahăr între momentul recepţiei şi cel al prelevării eşantionului. PUNCTUL VIII Contractele de livrare prevăd determinarea greutăţii brute, a tarei şi a conţinutului de zahăr cu ajutorul uneia dintre modalităţile următoare: (a) concomitent, de către producător şi organizaţia profesională a producătorilor de sfeclă, în cazul în care se prevede printr-un acord sectorial; (b) de către producător, sub supravegherea organizaţiei profesionale a producătorilor de sfeclă; (c) de către producător, sub supravegherea unui expert desemnat de statul membru în cauză, cu condiţia ca vânzătorul să suporte cheltuielile. PUNCTUL IX 1. Pentru întreaga cantitate de sfeclă livrată, contractele de livrare prevăd respectarea de către producător a uneia sau mai multora dintre obligaţiile următoare: (a) restituirea gratuită vânzătorului, franco fabrică, a pulpei proaspete din tonajul de sfeclă livrat; (b) restituirea gratuită vânzătorului, franco fabrică, a unei părţi din pulpa respectivă în stare presată, uscată sau uscată şi cu melasă; (c) restituirea vânzătorului, franco fabrică, a pulpei în stare presată sau uscată; în acest caz, producătorul poate solicita vânzătorului suportarea cheltuielilor aferente presării sau uscării; (d) plata către vânzător a unei compensări care ţine seama de posibilităţile de vânzare a pulpei în cauză. În cazul în care unele părţi din întreaga cantitate de sfeclă livrată trebuie tratate diferit, contractul de livrare impune mai multe obligaţii prevăzute la primul paragraf. 2. Un acord sectorial poate prevedea livrarea pulpei la un stadiu diferit de cel menţionat la alineatul (1) literele (a), (b) şi (c). PUNCTUL X 1. Contractele de livrare stabilesc termene de achitare a unor posibile avansuri şi a preţului de achiziţie a sfeclei. 2. Termenele prevăzute la alineatul (1) sunt cele valabile pe durata anului de comercializare precedent. Un acord sectorial poate deroga de la prezenta dispoziţie. PUNCTUL XI În cazul în care contractele de livrare prevăd normele privind materia care face obiectul prezentei anexe sau conţin dispoziţii care reglementează alte materii, dispoziţiile şi efectele în cauză nu pot fi contrare prezentei anexe. PUNCTUL XII 1. Acordurile sectoriale prevăd o clauză de arbitraj. 2. În cazul în care acordurile sectoriale la nivel comunitar, regional sau local menţionează normele privind materiile care fac obiectul prezentului regulament sau conţin dispoziţii care reglementează alte materii, dispoziţiile şi efectele în cauză nu pot fi contrare prezentei anexe. 3. Acordurile prevăzute la alineatul (2) se referă, în special, la: (a) norme privind distribuirea între vânzători a cantităţilor de sfeclă pe care producătorul hotărăşte să le achiziţioneze anterior însămânţărilor, pentru fabricarea zahărului, în limitele cotei; (b) norme privind distribuirea menţionată la punctul III alineatul (4); (c) baremul de conversie prevăzut la punctul III alineatul (2); (d) dispoziţiile privind alegerea şi furnizarea seminţelor pentru soiurile de sfeclă ce trebuie produse; (e) conţinutul de zahăr minim al sfeclei ce trebuie livrată; (f) consultarea reprezentanţilor producătorului şi vânzătorilor înainte de fixarea datei de începere a livrărilor de sfeclă; (g) plata unor prime vânzătorilor pentru livrările anticipate sau tardive; (h) indicaţii privind: (i) partea de pulpă prevăzută la punctul IX alineatul (1) litera (b); (ii) cheltuielile prevăzute la punctul IX alineatul (1) litera (c), (iii) compensarea prevăzută la punctul IX alineatul (1) litera (d); (i) ridicarea pulpei de către vânzător; (j) fără a aduce atingere dispoziţiilor privind preţul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă, astfel cum sunt prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 318/2006, normele privind distribuirea între producător şi vânzători a diferenţei posibile dintre preţul de referinţă şi preţul de vânzare efectiv al zahărului. PUNCTUL XIII În cazul în care nu există acorduri sectoriale care să menţioneze distribuirea între vânzători a cantităţilor de sfeclă pe care producătorul se oferă să le achiziţioneze, anterior însămânţărilor, pentru fabricarea zahărului în limitele cotei, statul membru în cauză poate prevedea normele de distribuire el însuşi. Normele respective pot, de asemenea, acorda vânzătorilor tradiţionali de sfeclă către cooperative drepturi de livrare diferite de cele de care ar beneficia în cazul apartenenţei la cooperativele menţionate anterior.

(1) Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 mai 2007 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului privind organizarea comună a pieţelor în sectorul cerealelor (COM(2006)0755 – C6-0044/2007 –2006/0256 (CNS))

P6_TA(2007)0208 A6-0141/2007

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM (2006)0755)(1),

–   având în vedere articolul 37 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0044/2007),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (A6-0141/2007),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   invită Comisia să îşi modifice propunerea în consecinţă, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

3.   invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenţionează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care acesta intenţionează să modifice în mod substanţial propunerea Comisiei;

5.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Text propus de Comisie   Amendamentele Parlamentului Amendamentul 1 CONSIDERENTUL 6 (6)  În consecinţă, se impune adoptarea unor măsuri adecvate pentru a garanta funcţionarea corespunzătoare a pieţei comunitare în sectorul cerealelor. În acest scop, încetarea aplicării măsurilor de intervenţie pentru porumb, menţionate la Regulamentul (CE) nr. 1784/2003, apare drept soluţia cea mai adecvată, ţinând seama de faptele expuse anterior şi de debuşeele de pe piaţă aflate la dispoziţia producătorilor. (6)  În consecinţă, se impune adoptarea unor măsuri adecvate pentru a garanta funcţionarea corespunzătoare a pieţei comunitare în sectorul cerealelor. În acest scop, volumul anual al achiziţiilor de porumb în cadrul aplicării măsurilor de intervenţie prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 trebuie limitate, ţinând seama de faptele expuse anterior. Amendamentul 2 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 2 Articolul 5 alineatul (1) [Regulamentul (CE) nr. 1784/2003] 2.  Articolul 5 alineatul (1) litera (e) se înlocuieşte cu următorul text: "(1) Agenţiile de intervenţie desemnate de statele membre cumpără orice grâu comun, grâu dur, secară sau sorg care le sunt oferite şi recoltate în interiorul Comunităţii, cu condiţia ca ofertele respective să respecte condiţiile stabilite, în special din punct de vedere al calităţii şi cantităţii." eliminat Amendamentele 3 şi 4 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 2A (nou) Articolul 5 alineatul (1) paragrafele 1a şi 1b (noi) (Regulamentul (CE) nr. 1784/2003) 2a.  La articolul 5 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf: "Prin derogare de la dispoziţiile primului paragraf, achiziţiile prin intervenţie de porumb sunt limitate la următoarele plafoane: - 2 milioane de tone în anul de comercializare 2007/2008, - 1 milion de tone în anul de comercializare 2008/2009, - 0 tone începând cu anul de comercializare 2009/2010. Până 31 decembrie 2008, Comisia prezintă un raport de evaluare a tendinţelor de pe piaţa porumbului, a situaţiei economice din sector şi a posibilităţii de încetare/extindere a intervenţiei, însoţit, dacă este cazul, de noi propuneri legislative."

(1) Nepublicată încă în JO.

Decizia Parlamentului European din 24 mai 2007 privind verificarea prerogativelor domnului Beniamino Donnici (2007/2121(REG))

P6_TA(2007)0209 A6-0198/2007

Parlamentul European,

–   având în vedere Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct(1),

–   având în vedere articolele 3, 4 şi 9 şi anexa I la Regulamentul de procedură,

–   având în vedere comunicarea oficială a autorităţii naţionale competente din Italia privind alegerea domnului Beniamino Donnici în Parlamentul European,

–   având în vedere contestaţia primită de la domnul Achille Occhetto, la 25 martie 2007, cu privire la validitatea alegerii lui Beniamino Donnici în Parlamentul European,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0198/2007),

A.   întrucât la articolul 7 alineatele (1) şi (2) din Actul din 20 septembrie 1976 se precizează funcţiile incompatibile cu calitatea de membru al Parlamentului European,

B.   întrucât, în temeiul articolului 9 şi al anexei I la Regulamentul de procedură, deputaţii în Parlamentul European sunt obligaţi să-şi declare cu exactitate activităţile profesionale, precum şi orice altă funcţie sau activitate remunerată,

C.   întrucât la articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European se prevede că "în cazul în care numirea unui deputat are loc ca urmare a retragerii candidaţilor care figurează pe aceeaşi listă, comisia competentă cu verificarea prerogativelor se asigură că renunţarea se face în spiritul şi în litera Actului din 20 septembrie 1976, precum şi în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament",

D.   considerând că dispoziţiile naţionale privind procedura electorală europeană trebuie să fie conforme cu principiile fundamentale ale sistemului normativ comunitar şi în special cu legislaţia primară, precum şi cu spiritul şi litera Actului din 1976; întrucât, din aceste motive, atunci când aplică sau interpretează propriile dispoziţii naţionale privind procedura electorală europeană, autorităţile naţionale competente – legislative, administrative şi jurisdicţionale – nu pot să nu ţină cont de principiile de drept comunitar în materie electorală,

E.   întrucât conformitatea retragerii candidaturii domnului Achille Occhetto cu spiritul şi litera Actului din 1976 trebuie apreciată în lumina articolului 6 din acest act, care precizează că "membrii în Parlamentul European (...) nu pot fi obligaţi prin instrucţiuni şi nu pot primi mandat imperativ" şi că libertatea şi independenţa deputaţilor este într-adevăr un principiu fundamental,

F.   întrucât Statutul deputaţilor (în vigoare începând cu 2009) prevede, la articolul 2 alineatul (1), că "deputaţii sunt liberi şi independenţi", iar la alineatul (2), ca o consecinţă logică a primului, că "înţelegerile privind demisia unui membru înainte de expirarea sau la finalul legislaturii sunt nule de drept",

G.   întrucât Statutul deputaţilor în Parlamentul European, chiar dacă intră în vigoare abia odată cu următoarea legislatură, ce va începe în 2009, constituie, în cadrul actualului sistem normativ comunitar, un act legislativ ce face parte din legislaţia primară, adoptat de Parlamentul European cu aprobarea necondiţionată a Consiliului şi publicat ca atare în Jurnalul Oficial al Uniunii,

H.   întrucât Parlamentul European, ca de altfel şi autorităţile naţionale răspunzătoare de aplicarea şi/sau interpretarea dispoziţiilor naţionale în materie de procedură electorală europeană trebuie să ţină seama de principiile şi normele Statutului deputaţilor şi, în toate cazurile, trebuie să se abţină, inclusiv în virtutea principiului de cooperare loială, consacrat la articolul 10 din Tratatul CE, de la adoptarea unor măsuri sau prevederi în evident dezacord cu acest Statut,

I.   întrucât principiile şi normele Statutului deputaţilor se numără, fără îndoială, printre principiile menţionate la articolul 6 din Tratatul UE, care constituie baza Uniunii Europene (cum este, în special, principiul democraţiei şi acela al statului de drept), pe care aceasta din urmă le respectă ca principii generale de drept comunitar,

J.   întrucât dispoziţiile respective din Statutul deputaţilor nu sunt decât o explicitare a principiilor libertăţii şi independenţei deja conţinute în Actul din 1976 şi întrucât Statutul deputaţilor le confirmă în mod explicit, ca o garanţie pentru Parlamentul European şi deputaţii săi,

K.   întrucât sub incidenţa articolului 6 din Actul din 1976 intră şi persoanele care figurează în mod oficial în clasamentul postelectoral al candidaţilor - şi aceasta este în interesul Parlamentului European, pentru că respectivii candidaţi sunt potenţiali membri ai Parlamentului,

L.   întrucât retragerea domnului Achille Occhetto este rezultatul unei voinţe care decurge dintr-un acord, anterior proclamării celor aleşi în cadrul alegerilor europene din 12 şi 13 iunie 2004, acord realizat cu cealaltă componentă a listei "Società civile DI PIETRO-OCCHETTO", drept pentru care această retragere trebuie considerată incompatibilă cu litera şi spiritul Actului din 1976, adică lovită de nulitate,

M.   întrucât nulitatea retragerii candidaturii domnului Achille Occhetto anulează elementul de fapt şi de drept care se află la baza existenţei şi validităţii mandatului succesorului său, Beniamino Donnici,

N.   întrucât Tribunalul administrativ regional Lazio (instanţa de primă instanţă), prin hotărârea sa din 21 iulie 2006, a reţinut că renunţarea exprimată de domnul Achille Occhetto, în perspectiva proclamării celor aleşi, nu ar putea fi considerată o renunţare la poziţia sa în clasamentul electoral, pentru că respectul voinţei populare impune ca rezultatele alegerilor să fie indisponibile şi imposibil de modificat şi că această retragere nu produce efecte asupra adoptării unor eventuale acte de subrogare în caz de incompatibilitate, decădere, ineligibilitate sau renunţare la numire sau la mandat din partea titularilor de drept; întrucât, prin urmare, candidatul care a renunţat la alegere are dreptul, atunci când sunt îndeplinite condiţiile pentru o subrogare, să-şi retragă propria decizie de renunţare pentru a ocupa locul vacant prin subrogare,

O.   întrucât Consiliul de Stat, printr-o hotărâre definitivă şi cu autoritate de lucru judecat, a anulat proclamarea domnului Achille Occhetto ca deputat în Parlamentul European,

P.   întrucât, în temeiul articolului 12 din Actul din 1976, Parlamentul European şi numai Parlamentul European verifică prerogativele membrilor săi aleşi prin vot universal; întrucât această prerogativă fundamentală a Parlamentului European nu poate fi invalidată şi, cu atât mai puţin, zădărnicită prin măsuri ale autorităţilor naţionale adoptate în vădit dezacord cu normele şi principiile pertinente ale dreptului comunitar, inclusiv în cazul în care respectivele măsuri au un caracter definitiv şi emană de la organul jurisdicţional suprem al statului menţionat, cum este cazul hotărârii în cauză a Consiliului de Stat al Italiei, jurisprudenţa Curţii de Justiţie confirmând aceste prerogative şi în raport cu sentinţele naţionale definitive pronunţate cu încălcarea dreptului comunitar, a stabilit, cu toate acestea, responsabilitatea statului,

Q.   întrucât Parlamentul European poate contesta în mod legitim validitatea mandatului domnului Beniamino Donnici şi, în acelaşi timp, ignora hotărârea Consiliului de Stat din Italia, în măsura în care aceasta contravine literei şi spiritului Actului din 1976, confirmând astfel mandatul domnului Achille Occhetto,

1.   declară invalid mandatul deputatului în Parlamentul European, Beniamino Donnici, a cărui alegere a fost comunicată de autoritatea naţională competentă,

2.   confirmă validitatea mandatului domnului Achille Occhetto,

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie autorităţii naţionale italiene competente, precum şi domnului Beniamino Donnici şi domnului Achille Occhetto.

(1) JO L 278, 8.10.1976, p. 5. Act astfel cum a fost modificat prin Decizia 2002/772/CE, Euratom (JO L 283, 21.10.2002, p. 1).

Rezoluţia Parlamentului European din 24 mai 2007 privind recentele alegeri din Nigeria

P6_TA(2007)0210 B6-0201/2007

Parlamentul European,

–   având în vedere raportul privind rezultatele şi concluziile preliminare ale misiunii UE pentru observarea alegerilor în Republica Federală Nigeria din 23 aprilie 2007,

–   având în vedere declaraţia privind principiile pentru observarea internaţională a alegerilor şi Codul de conduită pentru observatorii internaţionali la alegeri, comemorate la ONU la 27 octombrie 2005,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 aprilie 2000 privind misiunile de asistenţă şi observare electorală ale UE (COM(2000)0191),

–   având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât alegerile statale şi federale din 2007 din Nigeria nu au respectat normele internaţionale şi regionale elementare pentru alegerile democratice şi nu pot fi privite ca fiind credibile, libere şi corecte,

B.   întrucât aceste alegeri nu s-au ridicat la nivelul speranţelor şi aşteptărilor poporului nigerian, care s-a implicat cu pasiune în procesul electoral şi a votat adesea în situaţii foarte dificile, demonstrând determinarea de a-şi exprima votul şi de a face uz de dreptul său democratic, în pofida existenţei în multe regiuni a unei atmosfere de nesiguranţă şi de teamă printre alegători,

C.   întrucât misiunea UE de observare a alegerilor a conchis că alegerile au fost intens fraudate din cauza proastei organizări, a lipsei de transparenţă, a neregulilor procedurale răspândite, a existenţei unor dovezi semnificative de fraudă, în special în timpul procesului de colaţionare a rezultatelor, a intimidării alegătorilor în diverse stadii ale procesului electoral şi a disparităţii condiţiilor asigurate candidaţilor,

D.   întrucât, în loc să garanteze dreptul fundamental al cetăţenilor de a vota liber, guvernul nigerian şi autorităţile electorale se fac vinovaţi fie de a fi sprijinit activ frauda şi violenţa, fie – cel puţin – de a fi ignorat încălcările drepturilor omului comise de susţinătorii partidului de la conducere şi de alte persoane,

E.   întrucât, în ziua alegerilor statale, secţiile de votare au fost deschise fie foarte târziu, fie deloc, nu au dispus de materiale suficiente şi au avut un număr insuficient de funcţionari, dintre care mulţi nu aveau o pregătire adecvată,

F.   întrucât adesea caracterul secret al votului nu a fost garantat din cauza lipsei cabinelor de votare şi a proastei dispuneri a secţiilor de votare, procedurile nu au fost urmate corect, monitorizarea independentă a fost parţial împiedicată şi există martori care au remarcat cazuri de vot exprimat de minori,

G.   întrucât observatorii UE au raportat nereguli în timpul procesului de numărare şi de colaţionare, inclusiv incidente de perturbare, situaţii în care voturile nu au fost numărate, precum şi discrepanţe între rezultate, iar rezultatele secţiilor de votare nu au fost afişate public la nici un nivel al administraţiei electorale în întreaga ţară,

H.   întrucât aceste probleme au condus la violenţă, care a degenerat în uciderea a cel puţin 50 de persoane şi în rănirea unui număr similar, pe parcursul zilelor care au precedat şi au urmat datei de 14 aprilie 2007, consacrată alegerilor statale, jumătate din ucideri având loc în regiunea Deltei Nigerului, şi întrucât aceste probleme au creat haos, inclusiv incidente cum ar fi furtul urnelor de vot de către grupuri de tâlhari,

I.   întrucât remedierea unor deficienţe ar fi fost posibilă între alegerile din 14 şi din 21 aprilie 2007, iar partidele politice şi poliţia ar fi putut efectua acţiuni concrete în vederea creării unui mediu paşnic şi stabil,

J.   întrucât în ziua alegerilor federale observatorii UE au observat acelaşi tip de nereguli ca şi cele din 14 aprilie 2007, şi anume umplerea excesivă a urnelor de votare, modificarea formularelor cu rezultatele oficiale, sustragerea de materiale confidenţiale privind votul, cumpărarea voturilor şi votul exprimat de minori,

K.   întrucât rezultatul final la ambele tururi de scrutin a fost o victorie răsunătoare pentru Partidul Popular Democrat, aflat la putere, în unele cazuri 100% dintre toate voturile fiind exprimate în favoarea PPD,

L.   întrucât partidele politice, societatea civilă şi mass-media au exprimat rezerve serioase în ceea ce priveşte desfăşurarea alegerilor,

M.   întrucât grupul de monitorizare a tranziţiei, cea mai mare organizaţie internă de observare a alegerilor din Nigeria, a solicitat repetarea alegerilor prezidenţiale,

N.   întrucât Comisia electorală naţională independentă (CENI) nu s-a pregătit bine pentru alegeri şi nu a inspirat încredere printre participanţii la alegeri în ceea ce priveşte capacitatea şi imparţialitatea sa,

O.   întrucât etapele pregătitoare ale alegerilor au scos la suprafaţă deficienţe în ceea ce priveşte nepărtinirea elementară care ar fi trebuit arătată faţă de opoziţie, transparenţă, înregistrarea alegătorilor şi respectarea statului de drept, preşedintele Olusegun Obasanjo încercând să excludă candidaţi,

P.   întrucât preşedinţia Obasanjo a înregistrat realizări impresionante şi a promovat democraţia pe întreg teritoriul Africii, dar trebuie acum să consolideze aceste măsuri pozitive şi să se angajeze să deruleze alegeri libere şi corecte, în conformitate cu standardele internaţionale,

Q.   întrucât femeile rămân reprezentate insuficient, atât în calitate de candidate, cât şi în administraţia electorală,

R.   întrucât alegerile generale au oferit ţării posibilitatea de a experimenta pentru prima dată tranziţia puterii de la o conducere civilă la alta, consolidând astfel democraţia,

S.   întrucât, dat fiind că în Nigeria locuiesc 140 milioane de persoane, reprezentând 250 de grupuri etnice, care trăiesc în 36 de state, fiecare cu propriul guvernator şi cu propria legislaţie şi, dat fiind că există 64 de milioane de alegători înregistraţi, aceste alegeri au fost cele mai ample alegeri organizate vreodată în Africa,

T.   întrucât transparenţa şi credibilitatea alegerilor a afectat puternic situaţia internaţională a Nigeriei, precum şi calitatea relaţiilor bilaterale şi a cooperării economice,

U.   întrucât, pentru ca un scrutin să fie credibil şi de succes, este necesară o implicare proactivă naţională, regională şi internaţională mai extinsă şi imediată, pentru a asigura protecţia împotriva violenţei şi manipulării electorale,

V.   întrucât, în pofida caracterului profesional al activităţilor desfăşurate de misiunea UE de observare a alegerilor pentru consolidarea încrederii alegătorilor, în general, prin expunerea neregulilor, prin împiedicarea fraudei şi prin oferirea de recomandări pentru îmbunătăţirea procesului electoral, credibilitatea UE este afectată de absenţa unei politici post-electorale coerente atunci când se impune abordarea unor alegeri eşuate,

W.   întrucât este în joc stabilitatea Nigeriei,

1.   solicită adoptarea de către autorităţile competente şi de către părţile implicate a unor măsuri urgente de remediere pentru a reinstitui condiţiile pentru organizarea unor alegeri credibile şi transparente în Nigeria;

2.   îndeamnă autorităţile nigeriene să investigheze de urgenţă, cu minuţiozitate şi în mod transparent neregulile apărute în cadrul alegerilor şi să ia măsuri imediate pentru remedierea situaţiei şi pentru a trage la răspundere pentru acţiunile lor pe autorii acestor nereguli;

3.   solicită aplicarea unor măsuri concrete pentru instituirea unei administraţii electorale cu adevărat independente, pe deplin capabile să organizeze alegeri libere şi corecte;

4.   afirmă că poporul nigerian are dreptul să beneficieze de alegeri noi, credibile, organizate de o CENI cu adevărat independentă şi eficientă; subliniază faptul că, în prezent, CENI nu poate face faţă provocărilor organizatorice şi logistice cu care se confruntă;

5.   regretă faptul că Legea electorală din 2006 prezintă în continuare deficienţe în domeniul cerinţelor fundamentale de transparenţă, în special în ceea ce priveşte colaţionarea şi publicarea rezultatelor, şi solicită modificarea acesteia;

6.   constată că ar putea fi instituit un comitet, constituit din membri ai Camerei Reprezentanţilor şi ai Senatului aparţinând tuturor partidelor, pentru a revizui procesul electoral şi pentru a face propuneri pentru alegeri noi şi credibile;

7.   regretă faptul că, în pofida unei atmosfere îmbunătăţite, în care libertatea de exprimare şi cea de asociere au fost în general respectate în timpul campaniei, instanţele jucând în general un rol pozitiv şi independent, iar cetăţenii demonstrând un ataşament sincer faţă de democraţie, alegerile nu pot fi considerate credibile;

8.   deploră faptul că, în pofida faptului că guvernul a desfăşurat masiv forţe poliţieneşti, militare şi ale serviciilor de securitate statale, alegerile au dus la moartea unor persoane, chiar înainte de începerea numărării voturilor şi uneori chiar înainte de exprimarea voturilor, cel puţin 200 de persoane, inclusiv candidaţi şi agenţi de poliţie, fiind ucise în incidente legate de alegeri;

9.   invită autorităţile nigeriene, CENI şi partidele politice să ancheteze toate cazurile de violenţă şi să tragă la răspundere persoanele responsabile de acestea;

10.   condamnă atmosfera de impunitate în cazul încălcării prevederilor electorale, imunitatea executivă şi practica de a angaja răufăcători pentru a comite acte de violenţă electorală şi solicită efectuarea de acţiuni concrete în acest domeniu;

11.   invită guvernul nigerian să se abţină de la orice ingerinţă în acţiunile în justiţie care atacă procesul electoral şi invită partidele politice din opoziţie să folosească procedurile electorale judiciare, să se abţină de la utilizarea violenţei şi să sprijine medierea Uniunea Africană - Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (UA-CEDEAO) pentru a ţine alegeri noi, credibile, în scopul de a găsi soluţii la dificila situaţie post-electorală;

12.   salută mecanismele instituite de Curţile de apel în vederea simplificării şi a tratării în timp util a recursurilor post-electorale, dar regretă faptul că partidele de opoziţie lezate care au înaintat petiţii Tribunalului pentru petiţii electorale încă aşteptau, la două săptămâni după votul prezidenţial, începerea audierilor corespunzătoare;

13.   solicită educarea cetăţenilor în domeniul electoral şi al drepturilor civice şi subliniază nevoia găsirii unei soluţii pentru analfabetismul la scară largă, care interzice poporului nigerian accesul la presa tipărită şi care reprezintă, de asemenea, una dintre principalele piedici în calea participării la alegeri, mai ales pentru femei;

14.   subscrie concluziilor misiunii UE de observare a alegerilor;

15.   solicită Comisiei să transmită Consiliului şi Parlamentului European o propunere coerentă şi credibilă cu privire la politica post-electorală a UE, care să respecte libertatea de a alege a populaţiei ţării implicate, şi îşi exprimă temerea că politica "de rutină" în vigoare aduce atingere şi afectează negativ credibilitatea misiunilor UE de observare a alegerilor;

16.   subliniază faptul că ajutorul dat Nigeriei de UE nu ar trebui acordat structurilor federale sau statale înainte de desfăşurarea unor noi alegeri credibile; evidenţiază faptul că poporul nigerian este cel care trebuie să se bucure de aceste fonduri, care ar trebui deci folosite pentru buna guvernare, democratizare, educarea alegătorilor şi pentru serviciile sociale elementare furnizate la nivelul comunităţilor locale, în special prin intermediul organizaţiilor societăţii civile;

17.   invită Comisia şi delegaţia sa din Nigeria să se asigure că guvernul nu este implicat nici în selectarea proiectelor şi nici în punerea în aplicare a vreunei finanţări din cadrul Instrumentului european pentru democraţie şi drepturile omului, care este conceput în mod explicit pentru a funcţiona fără a avea nevoie de consimţământul ţării gazdă;

18.   îndeamnă insistent guvernul federal să respecte drepturile omului şi să combată fenomenele endemice de corupţie, violenţă şi impunitate care au subminat procesul de guvernare într-o mare parte a ţării, în special la nivel statal şi local, şi care au ţinut majoritatea cetăţenilor nigerieni în stare de sărăcie, privându-i de asemenea de serviciile medicale şi de educaţie elementare;

19.   invită autorităţile nigeriene să înceapă să negocieze cu populaţiile locale cu privire la viitorul regiunii Deltei Nigerului, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea sa socială, economică şi de mediu;

20.   subliniază că realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului reprezintă un aspect-cheie al democraţiei, care contribuie la îmbunătăţirea dreptăţii sociale şi a dezvoltării economice;

21.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a înainta prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, guvernului nigerian, co-preşedinţilor Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, Preşedinţilor Comisiei şi Consiliului Executiv ale Uniunii Africane şi Comisiei şi Consiliului de Miniştri ale Comunităţii Economice a Statelor din Africa de Vest.

Rezoluţia Parlamentului European din 24 mai 2007 privind obiectivele strategice ale UE pentru cea de-a 14-a reuniune a Conferinţei părţilor la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES), care se va desfăşura între 3-15 iunie 2007, la Haga

P6_TA(2007)0211 B6-0200/2007

Parlamentul European,

–   având în vedere cea de-a 14-a reuniune a Conferinţei părţilor (CP 14) la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES), care se va desfăşura între 3-15 iunie 2007, la Haga, în Olanda,

–   având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât CITES, semnată de 171 de părţi, printre care cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reprezintă principalul acord global în vigoare cu privire la conservarea speciilor sălbatice, care urmăreşte să împiedice supraexploatarea speciilor faunei şi florei sălbatice datorată comerţului internaţional,

B.   întrucât consumul uman de resurse naturale, distrugerea habitatelor, schimbările climatice, supraexploatarea speciilor sălbatice şi comerţul ilegal cu faună şi floră sălbatică reprezintă principalele cauze ale reducerii biodiversităţii Pământului,

C.   întrucât unele rapoarte ştiinţifice prevăd că schimbările climatice vor agrava pierderea biodiversităţii şi situaţia speciilor pe cale de dispariţie,

D.   întrucât sensibilizarea publicului în ţările consumatoare a fost şi rămâne esenţială pentru controlul braconajului şi al comerţului internaţional ilegal cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie,

E.   întrucât comerţul ilegal subminează grav agenda globală în domeniul mediului şi al dezvoltării durabile,

F.   întrucât Strategia UE privind dezvoltarea durabilă oferă cadrul necesar pentru gestionarea resurselor naturale într-un mod responsabil şi durabil,

G.   întrucât atelierul privind "Coordonarea la nivel comunitar a punerii în aplicare a legislaţiei privind comerţul cu specii sălbatice", care a avut loc în perioada 25-27 octombrie 2005, în timpul preşedinţiei britanice, a avut ca rezultat un proiect de plan de acţiune al UE privind combaterea comerţului ilicit cu speciile sălbatice în Uniunea Europeană (2006-2010), care a obţinut susţinerea generală,

H.   întrucât CITES are un rol complementar celui jucat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi de alte organisme internaţionale în conservarea speciilor marine care pot fi ameninţate de comerţul internaţional,

I.   întrucât Comisia internaţională pentru vânătoarea de balene (IWC), recunoscută de CITES ca organismul autorizat să reglementeze conservarea şi gestionarea balenelor, a decretat un moratoriu mondial privind vânătoarea de balene în scopuri comerciale,

J.   întrucât Japonia a propus, în Documentul 51 al CP 14 ca toate cetaceele înscrise în apendicele I şi gestionate de IWC să fie incluse în revizuirea periodică a apendicelor, ca Rezoluţia CITES Conf. 11.4, în care se defineşte relaţia dintre IWC şi CITES, să fie modificată, şi ca IWC să furnizeze datele şi avizele ştiinţifice privind înscrierea speciilor de balene în CITES,

K.   întrucât ,în rezoluţia sa din 7 iulie 2005 privind accelerarea punerii în aplicare a planului de acţiune al UE privind aplicarea legislaţiei, administrarea şi schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT) (1), Parlamentul European şi-a exprimat dezamăgirea faţă de "ritmul extrem de lent" pe care îl înregistrează procesul (FLEGT); întrucât, în lipsa unor norme generale, cu caracter obligatoriu, prin care să se interzică importul de lemn de origine ilegală şi nedurabilă în UE, iniţiativele CITES privind reglementarea comerţului internaţional cu diferite specii de lemn au o importanţă capitală,

L.   întrucât la cea de-a 12-a Conferinţă a părţilor, contrar recomandării Parlamentului European, a fost adoptată o decizie prin care se autoriza vânzarea unică, în anumite condiţii, a rezervelor guvernamentale de fildeş provenind din Botswana, Namibia şi Africa de Sud, deşi condiţiile comerciale stabilite în decizia respectivă nu sunt nici în prezent respectate,

M.   întrucât cantităţile de fildeş confiscate au crescut semnificativ de la cea de a 13-a Conferinţă a părţilor şi se estimează că în fiecare an sunt omorâţi cel puţin 20.000 de elefanţi; întrucât liberalizarea în mai mare măsură a comerţului cu fildeş ar avea efecte negative asupra populaţiilor de elefanţi deja împuţinate şi fragmentate din alte ţări din Africa şi Asia,

N.   întrucât Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice a inclus marele rechin alb în apendicele I şi II la convenţie, Australia a inclus specia respectivă în apendicele III al CITES în 2001, cu rezerve din partea Norvegiei şi a Japoniei, iar Uniunea internaţională pentru conservarea naturii (UICN) a considerat această specie ca fiind vulnerabilă şi a inclus-o pe lista roşie a speciilor ameninţate încă din 1996,

O.   întrucât populaţiile asiatice de feline mari sunt ameninţate din ce în ce mai mult şi, din nefericire, nu a fost adoptată nicio măsură fermă pentru a opri scăderea populaţiei de tigri şi de alte feline mari,

P.   întrucât în mai 2005 au fost introduse criterii universale pentru etichetarea caviarului, în vederea reglementării comerţului său,

Q.   întrucât conservarea speciilor trebuie să rămână principiul călăuzitor aflat la baza deciziilor de înscriere în CITES, iar analiza efectelor asupra mijloacelor de existenţă ale populaţiilor ar trebui să fie luată în considerare la adoptarea acestora,

R.   întrucât nimic nu împiedică Uniunea Europeană să adopte măsuri interne mai stricte în ceea ce priveşte importul de animale sălbatice, pentru a atinge obiective de conservare a speciilor sau din alte motive, cum ar fi preocuparea pentru bunăstarea animalelor,

1.   invită Comisia şi statele membre să recurgă la principiul precauţiei, ca principiu călăuzitor pentru toate deciziile lor privind documentele de lucru şi propunerile de înscriere şi să ţină cont, de asemenea, de principiul "utilizatorul plăteşte", de abordarea centrată pe ecosisteme şi de principiile tradiţionale de conservare;

2.   invită Comisia şi statele membre să se asigure că toate deciziile care vizează consolidarea coordonării dintre CITES şi alte convenţii privind biodiversitatea nu aducă atingere nici naturii CITES, în calitate de acord global privind conservarea, nici măsurilor stricte de conservare pe care CITES le prevede;

3.   îşi manifestă opoziţia fermă faţă de utilizarea votului secret şi îşi exprimă dezamăgirea faţă de faptul că Comitetul permanent al CITES nu a prezentat propuneri în ceea ce priveşte excluderea posibilităţii de a utiliza votul secret în procesul decizional din cadrul Convenţiei;

4.   salută propunerile prezentate de Kenya şi Mali de a aplica un moratoriu de 20 de ani asupra comerţului cu fildeş în ansamblu, sprijinite de Togo şi Ghana, precum şi de Declaraţia de la Accra, semnată de reprezentanţi a 19 ţări africane, în care se solicită interzicerea comerţului cu fildeş;

5.   reaminteşte că moratoriul propus nu aduce atingere deciziei luate cu ocazia celei de-a 12-a Conferinţe a părţilor de a permite, în anumite condiţii, vânzarea unică a rezervelor guvernamentale de fildeş provenind din Botswana, Namibia şi Africa de Sud;

6.   subliniază că acceptarea propunerilor prezentate de Kenya şi Mali ar lăsa timp pentru perfecţionarea sistemului de monitorizare a uciderii ilegale a elefanţilor (MIKE) şi ar da comunităţii internaţionale posibilitatea de a deplasa centrul dezbaterii de la comerţul cu fildeş la ameninţările reale pentru elefanţi şi habitatele lor;

7.   îndeamnă guvernele africane să aplice în integralitate, în colaborare cu ONG-urile, decizia luată cu ocazia celei de-a 13-a Conferinţe a părţilor privind punerea în aplicare a unui plan de acţiune pentru controlul comerţului cu fildeş provenind de la elefanţii din Africa, inclusiv obligaţiile de raportare;

8.   invită Comisia să sprijine eforturile de îmbunătăţire şi monitorizare a conservării tigrilor, de exemplu prin identificarea lacunelor legislative, a dificultăţilor de punere în aplicare şi a carenţelor în materie de aplicare şi de capacitate;

9.   invită Comisia să prezinte un raport privind progresele înregistrate în aplicarea criteriilor de etichetare a caviarului, să încurajeze celelalte principale state producătoare şi consumatoare din Europa, America de Nord şi Asia să pună în aplicare sistemul de etichetare, şi să consolideze procesul de instaurare a unor contingente la export durabile, bazate pe informaţiile ştiinţifice cele mai fiabile şi cele mai recente;

10.   îndeamnă UE să sprijine următoarele propuneri pentru Conferinţa părţilor:

11.   îndeamnă Comisia şi statele membre să respingă:

12.   înţelege că CITES poate contribui cel mai bine la mijloacele de existenţă ale populaţiilor sărace prin asigurarea punerii în aplicare şi a respectării convenţiei şi prin împiedicarea comerţului ilegal şi nereglementat; prin urmare, invită Comisia şi statele membre să retragă Documentul 14 al CP 14, intitulat "CITES şi mijloacele de existenţă";

13.   invită Comisia şi statele membre să consolideze cooperarea internaţională în ceea ce priveşte punerea în aplicare a CITES, elaborând o strategie cu priorităţi bine definite care să faciliteze aplicarea sa şi prevăzând mai multe măsuri de stimulare şi mai mult sprijin financiar, în special pentru formarea şi asistenţa tehnică în ceea ce priveşte identificarea speciilor şi măsurile de aplicare;

14.   reaminteşte că Uniunea Europeană este una dintre principalele pieţe pentru comerţul ilegal cu specii sălbatice şi că gradul de respectare a CITES variază de la un stat membru la altul; invită Comisia şi statele membre să intensifice coordonarea eforturilor lor de punere în aplicare a legislaţiei UE privind comerţul cu specii sălbatice;

15.   îndeamnă acele părţi ale CITES care nu au ratificat Amendamentul de la Gaborone să facă acest lucru, ceea ce ar permite Comunităţii Europene să devină parte contractantă la CITES;

16.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi părţilor CITES şi Secretariatului CITES.

(1) JO C 157 E, 6.7.2006, p. 482.

Rezoluţia Parlamentului European din 24 mai 2007 privind comunicarea intitulată "Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa" (2006/2274(INI))

P6_TA(2007)0212 A6-0159/2007

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată "Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru UE" (COM(2006)0502),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată "Investiţii în cercetare: un plan de acţiune pentru Europa" (COM(2003)0226),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a Programului de la Lisabona a Comunităţii, intitulată "Mai multă cercetare şi inovare – Investiţii pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă: o abordare comună" (COM(2005)0488) şi documentele de lucru aferente ale Comisiei: (SEC(2005)1253 şi SEC(2005)1289),

–   având în vedere raportul din 20 ianuarie 2006 al grupului independent de experţi privind cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, constituit în urma reuniunii la nivel înalt de la Hampton Court din 27 octombrie 2005, intitulat "Crearea unei Europe inovatoare" (aşa numitul "raport Aho"),

–   având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Lisabona, din 23 şi 24 martie 2000, care prevăd transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă şi mai dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, şi concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 22 şi 23 martie 2005, şi din 23 şi 24 martie 2006,

–   având în vedere concluziile celei de-a 2769-a reuniune a Consiliului pentru competitivitate din 4 decembrie 2006,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei la Consiliul European de primăvară intitulată "Cooperarea pentru creştere şi locuri de muncă – Un nou început pentru strategia de la Lisabona" (COM(2005)0024),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată "Acţiuni comunitare pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă: Programul comunitar de la Lisabona" (COM(2005)0330),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată "Punerea în aplicare a Programului comunitar de la Lisabona: Finanţarea creşterii IMM-urilor - promovarea valorii adăugate europene (COM(2006)0349),

–   având în vedere programele de reformă naţională (PRN) prezentate de către statele membre, rapoartele din toamna 2006 ale statelor membre privind punerea în aplicare a PRN, şi evaluarea acestor PRN de către Comisie, în raportul său anual de progrese (COM(2006)0816),

–   având în vedere Recomandarea 2005/601/CE a Consiliului din 12 iulie 2005 privind orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre şi ale Comunităţii (2005-2008)(1) şi Decizia 2005/600/CE a Consiliului din 12 iulie 2005 privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre(2), care, împreună, constituie "liniile directoare pentru creştere şi locuri de muncă",

–   având în vedere Decizia nr.1982/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al şaptelea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-2013)(3) (FP7),

–   având în vedere Decizia nr.1639/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unui program-cadru pentru inovaţie şi competitivitate (2007-2013)(4),

–   având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de înfiinţare a Institutului European de Tehnologie (COM(2006)0604),

–   având în vedere propunerea de regulament al Consiliului privind brevetul comunitar (COM(2000)0412) şi textul respectiv revizuit de Preşedinţie,

–   având în vedere cadrul comunitar al ajutoarelor de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare(5) şi Comunicarea Comisiei intitulată "Către o utilizare mai eficientă a stimulentelor fiscale în favoarea cercetării şi dezvoltării" (COM(2006)0728),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, intitulat "Raportul 2006 privind competitivitatea europeană" (SEC(2006)1467) şi Comunicarea Comisiei intitulată "Reforme economice şi competitivitate: principalele mesaje ale raportului 2006 privind competitivitatea europeană" (COM(2006)0697),

–   având în vedere "Sistemul de indicatori ai inovării europene 2006", care arată clar că SUA şi Japonia continuă să fie înaintea UE în acest domeniu,

–   având în vedere "Perspectivele OCDE asupra ştiinţei, tehnologiei şi industriei, ed. 2006",

–   având în vedere Rezoluţia sa din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a Programului comunitar de la Lisabona: mai multă cercetare şi inovare - Investiţii pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă: o abordare comună(6),

–   având în vedere rezoluţia sa din 12 octombrie 2006 privind viitoarea politică de brevetare în Europa(7),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 15 martie 2006 privind contribuţia Consiliului European de primăvară 2006 privind Strategia de la Lisabona(8),

–   având în vedere raportul grupului de experţi din iulie 2004, intitulat "Perfecţionarea instituţiilor în vederea transferului de tehnologie de la ştiinţă la practică",

–   având în vedere avizul de iniţiativă al Comitetului Economic şi Social European, intitulat "Investiţiile în cunoaştere şi inovare" (CESE 40/2007, INT/325),

–   având în vedere iniţiativa i2010 şi, în special, Comunicarea Comisiei intitulată "Plan de acţiune pentru e-guvernare i2010 – Accelerarea introducerii e-guvernării în Europa în beneficiul tuturor" (COM(2006)0173),

–   având în vedere documentul de lucru al Comisiei privind "inovarea în servicii" din noiembrie 2006,

–   având în vedere rezoluţia sa din 10 mai 2007 privind contribuţia viitoarea politică regională la consolidarea capacităţilor de inovare ale Uniunii Europene(9),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, şi avizele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, Comisiei pentru dezvoltare regională şi Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0159/2007),

A.   având în vedere evoluţia Strategiei de la Lisabona şi, prin urmare, importanţa unei strategii de inovare şi mai extinse în faţa concurenţei mondiale,

B.   întrucât diversitatea prin inovare este una din căile prin care UE poate răspunde provocărilor globalizării,

C.   întrucât atât transferul rezultatelor şcolare, în special către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), cât şi disponibilitatea rezultatelor din cercetare, în special pentru inovaţiile cu o dimensiune socială, ar trebui accentuate şi întrucât concentrarea geografică a platformelor de inovare ar trebui abordată în aşa fel încât să utilizeze abilităţile şi diversitatea din diferite regiuni ale UE,

D.   întrucât vastele cunoştinţe ştiinţifice specializate colectate în centrele de cercetare ale UE nu sunt suficient exploatate,

E.   întrucât mediul de lucru în domeniul de susţinere a inovării nu este competitiv şi îi lipsesc condiţiile de transparenţă şi corectitudine pentru toţi actorii care desfăşoară activităţi de inovare, inclusiv întreprinderile inovatoare mici şi centrele tehnologice inovatoare,

F.   întrucât abordarea convenţională a inovării, care combină "încurajarea tehnologică" şi "atracţia cererii", nu este suficientă în sine şi necesită promovarea simultană a condiţiilor de piaţă favorabile pentru a crea un mediu de reglementare care determină inovarea,

G.   întrucât o piaţă internă care funcţionează bine, susţinută de Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piaţa internă(10), creează un mediu favorabil pentru inovare, printr-o concurenţă sporită într-o zonă economică mai extinsă şi mai stabilă, atrăgând investiţii mai mari şi încurajând mobilitatea lucrătorilor,

H.   întrucât pe piaţa unică continuă să existe bariere în calea mobilităţii bunurilor, a serviciilor şi a forţei de muncă, privând firmele europene de scara necesară pentru a valorifica investiţiile în cercetare şi inovare,

I.   întrucât obiectivul principal al inovării rezidă în consolidarea competitivităţii UE şi într-o mai bună calitate a vieţii cetăţenilor săi,

J.   întrucât principiul excelenţei, care este indicat în special pentru sprijinirea cercetărilor ştiinţifice prioritare de vârf, împiedică existenţa unei concurenţe normale în domeniul de susţinere a inovării şi nu le permite micilor actori (întreprinderile inovatoare, centrele inovatoare şi tehnologice, centrele de cercetare) să acceseze programele de sprijin,

K.   întrucât inovarea permite, de asemenea, şi menţinerea sectoarelor tradiţionale,

L.   având în vedere rolul inovării în elaborarea modelelor sociale ale statelor membre,

M.   întrucât inovarea poate avea o contribuţie la integrarea grupurilor sociale, precum persoanele cu handicap,

N.   întrucât bunurile, serviciile şi procesele reprezintă un potenţial de inovare subexploatat al UE,

O.   având în vedere importanţa sprijinului instituţional în procesul de gestionare a cunoştinţelor în materie de inovare şi drepturi de autor,

P.   având în vedere finanţarea politicii de inovare şi importanţa crescută acordată achiziţiilor publice şi parteneriatelor public-privat,

Q.   întrucât educaţia, inclusiv învăţământul interdisciplinar ce cuprinde domenii care interferează cu domenii de cunoaştere tradiţională constituie o condiţie a inovării şi întrucât inovarea ar trebui să fie parte integrantă din programele educaţionale la toate nivelurile de predare,

R.   întrucât învăţarea continuă poate contribui la dezvoltarea cunoştinţelor în materie de inovare, iar promovarea societăţii informaţionale contribuie la evitarea marginalizării pe piaţa muncii,

S.   întrucât stabilirea de standarde şi norme de calitate europene în ceea ce priveşte prima fază de dezvoltare a unor produse şi servicii de nouă generaţie poate fi o sursă de inovare,

T.   întrucât FP7 ar trebui să favorizeze crearea unui spaţiu european al cercetării consolidat şi extins, axat pe misiuni concrete şi precise,

U.   întrucât definiţiei inovării din "Manualul de la Oslo" al OCDE i s-a atribuit o interpretare largă şi definiţia respectivă devine standardul utilizat în instituţiile Comunităţii,

1.   salută propunerea Comisiei de a lansa o nouă iniţiativă de încurajare a pieţelor-pilot în scopul facilitării comercializării unor noi produse şi servicii inovatoare în domeniile în care Uniunea Europeană poate deveni lider la nivel mondial; consideră că noua iniţiativă privind piaţa pilot, care trebuie să se concentreze în special pe crearea şi comercializarea de noi produse şi servicii inovatoare, trebuie lansată mai ales în domeniile în care există o cerere potenţială ridicată, garantând totodată că regiunile mai puţin dezvoltate nu sunt lăsate în urmă;

2.   subliniază, la conceperea politicilor de susţinere a inovării, importanţa orientării spre inovare în sensul mai larg, astfel încât să se includă atât sectorul serviciilor, inclusiv turismul, cât şi inovarea non-tehnologică, cu alte cuvinte inovarea în domeniul marketingului şi al organizaţiei; aprobă în totalitate concluziile Consiliului pentru competitivitate din 4 decembrie 2006, care solicită Comisiei să elaboreze orientări politice cu privire la inovarea în domeniul serviciilor şi la inovarea non-tehnologică şi solicită Comisiei să implice în special organizaţiile care reprezintă întreprinderile mici şi industriile artizanale în aceste deliberări;

3.   observă că, deşi întreprinderile mici şi mijlocii, grupările şi cooperarea dintre organizaţii, întreprinderi, universităţi şi centre de cercetare joacă un rol special în crearea şi punerea în aplicare a unor soluţii inovatoare, inclusiv în sectoarele de tehnologie medie şi joasă, lipseşte sprijinul public sistematic în condiţii transparente; salută, însă, noul cadru pentru ajutorul de stat alocat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, care prevede o serie de măsuri specifice pentru a sprijini activităţile inovatoare ale IMM-urilor;

4.   îndeamnă statele membre să revitalizeze companiile europene şi potenţialul de inovare al acestora prin reducerea birocraţiei, îmbunătăţind astfel calitatea reglementărilor şi reducând totodată sarcina administrativă; îşi exprimă convingerea fermă că o reglementare mai bună, în special care să uşureze povara legislativă inutilă pentru IMM-uri, va încuraja condiţiile de piaţă favorabile şi va ajuta la introducerea produselor şi serviciilor inovatoare pe pieţele de referinţă şi va mări, de asemenea, încrederea consumatorilor, încurajând totodată iniţiative precum programul propus Eurostars;

5.   salută lansarea strategiei de inovare extinse pentru întreprinderile mici şi microîntreprinderi, al căror potenţial inovator, în special în ceea ce priveşte tehnologia de nivel mediu şi redus şi inovarea non-tehnologică, nu a fost până acum suficient recunoscut şi exploatat; îşi exprimă, însă, regretul pentru faptul că în comunicarea Comisiei mai sus menţionată nu se propun măsuri operaţionale pentru aceste întreprinderi; prin urmare, solicită Comisiei şi Consiliului să îşi integreze caracteristicile şi necesităţile speciale în cele zece priorităţi ale strategiei şi îndeamnă Comisia, în colaborare cu organizaţiile lor reprezentative, să prezinte Consiliului şi Parlamentului un program specific pentru dezvoltarea inovării în sensul larg al termenului în astfel de întreprinderi, oricare ar fi domeniul lor de activitate;

6.   subliniază importanţa ştiinţei, tehnologiei şi inovării în domeniul educaţiei şi culturii; subliniază necesitatea introducerii în programele de învăţământ a unor activităţi şi iniţiative destinate să promoveze interesul sporit din partea tinerilor pentru ştiinţă şi inovare; consideră că, în vederea dezvoltării unei societăţi bazate pe cunoaştere care să favorizeze inovarea la nivel european, trebuie să crească volumul şi calitatea cursurilor de învăţare permanentă şi să încurajeze utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC);

7.   recomandă Comisiei şi statelor membre să evalueze crearea unui veritabil sistem european de formare continuă, care ar ajuta la consolidarea unei pieţe europene a muncii mai puternice;

8.   consideră că este necesar să fie luate măsuri la nivel comunitar, regional şi local pentru creşterea numărului de absolvenţi, în special de sex feminin, în domeniul ştiinţei, ingineriei şi tehnologiei, precum şi în domeniul cercetărilor primare, mai ales prin intermediul Programului Specific "Oameni" care pune în aplicare FP7 prin acordarea de subvenţii, premii şi alte stimulente, şi să se încurajeze femeile în vederea dezvoltării unor activităţi inovatoare, în special prin intermediul unor proiecte de mentorat şi altor forme de sprijin;

9.   propune instituirea infrastructurii tehnologice şi ştiinţifice necesare creării de soluţii inovatoare în instituţiile de învăţământ post-universitar existente, în vederea garantării unor perspective de dezvoltare pentru centrele de cercetare; reaminteşte importanţa finanţării infrastructurii fizice şi tehnologice de înaltă calitate în vederea atragerii de investiţii şi a facilitării mobilităţii forţei de muncă;

10.   subliniază faptul că procesele inovatoare necesită o organizare teritorială adecvată şi crearea unor noi modele pentru relaţiile dintre întreprinderi, centre de cercetare, universităţi (de exemplu clusters, districte, platforme) şi relevă efectul pozitiv pe care îl poate avea inovarea asupra proceselor organizaţionale; invită statele membre să utilizeze fondurile structurale pentru dezvoltarea unei infrastructuri noi şi consolidarea infrastructurii tehnice existente pentru dezvoltarea inovării sub forma unor centre inovatoare, incubatoare tehnice şi centre de cercetare-dezvoltare în regiunile înzestrate cu suficient potenţial de cunoaştere şi inovare; consideră că o condiţie prealabilă pentru formarea capacităţii inovatoare în UE este accesul liber sau cu costuri mici la o conexiune în bandă largă (broadband), care serveşte la facilitarea dezvoltării întreprinderilor bazate pe cunoaştere; salută eforturile de promovare a transferului de cunoştinţe dintre universităţi şi alte organizaţii publice de cercetare şi industrie;

11.   invită statele membre să aibă în vedere şi să pună în aplicare stimulentele fiscale care să încurajeze întreprinderile să investească mai mult în cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv, dacă este necesar, o analiză structurală a stimulentelor şi mecanismelor existente;

12.   invită statele membre să conlucreze cu celeritate pentru a finaliza piaţa internă şi pentru a urmărească încheierea de acorduri politice privind acţiunile legislative şi cele fără caracter legislativ din domeniile în care piedicile încă persistă şi împiedică libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă, privând întreprinderile de valorificarea investiţiilor lor în inovare;

13.   consideră că este necesară reducerea barierelor care împiedică libera circulaţie a factorilor de producţie şi a produselor pe piaţa internă, având în vedere că s-ar putea astfel facilita accesul la capitalul de risc şi, totodată, s-ar putea asigura mobilitatea cercetătorilor şi a bunurilor şi serviciilor inovatoare din punct de vedere tehnologic, precum şi un flux mai bun al cunoştinţelor, toate acestea contribuind la dezvoltarea unui autentic spaţiu european al inovării; consideră că ar trebui luate mai mult în considerare soluţiile inovatoare utile, specifice industriei serviciilor, şi consideră că eliminarea în continuare a barierelor din calea liberei circulaţii a produselor, serviciilor şi a capitalurilor, din calea libertăţii de stabilire şi a liberei circulaţii a persoanelor, inclusiv a lucrătorilor, va stimula inovarea;

14.   observă efectele pozitive ale existenţei platformelor tehnologice europene (PTE) şi participarea proiectelor EUREKA la astfel de platforme şi solicită statelor membre să susţină aceste platforme şi să încurajeze crearea altor reţele PTE; de asemenea, consideră ca fiind pozitivă pregătirea iniţiativelor tehnologice europene comune în domeniile-cheie pentru inovarea europeană, precum iniţiativa propusă Eurostars, care vor lua forma unor parteneriate public-privat;

15.   invită statele membre să stabilească pe o scară a importanţei domeniile pe care le consideră cele mai inovatoare, atât pentru cercetarea şi tehnologia aplicată, cât şi pentru activităţile non-tehnologice precum teoria gestionării sau organizarea birocratică şi să sprijine, pe lângă priorităţile proprii, priorităţile prevăzute de Platformele tehnologice europene în domeniul inovării;

16.   invită Comisia să promoveze schimburile de bune practici, identificarea şi schimbul de lecţii învăţate din practici incorecte, pentru a încuraja, în special, mai buna reglementare a iniţiativelor tehnologice comune, bazate pe parteneriate specializate între sectorul public şi cel privat, care ar stimula dezvoltarea inovării şi în regiunile mai puţin dezvoltate ale UE;

17.   atrage atenţia Comisiei şi a statelor membre asupra faptului că dacă se creează un Institut european de tehnologie (IET), acesta ar trebui să aibă ambiţia de a investi în parteneriatele dintre instituţiile educaţionale şi de cercetare şi întreprinderi, fiind orientat în principal asupra inovării; consideră, de asemenea, că pe lângă rolul său de coordonare în cadrul triunghiului de inovare, ar trebui să contribuie la stimularea concurenţei în domeniile inovatoare, având astfel o contribuţie semnificativă la transpunerea în practică a potenţialului de inovare al Europei;

18.   ia act de constituirea Consiliului de cercetare european şi solicită ca inovarea şi sfera de aplicare practică a proiectelor alese să constituie criterii importante în alegerea temelor de cercetare;

19.   consideră că valoarea de 3% din PIB, prevăzută în Strategia de la Lisabona pentru cheltuieli cu cercetarea şi dezvoltarea, trebuie să fie obiectivul minim;

20.   înţelege că incertitudinile inerente asociate cercetării şi dezvoltării duc la scăderea disponibilităţii pieţelor financiare de a investi în proiecte de cercetare şi dezvoltare; salută propunerea Comisiei de a dezvolta o facilitate de finanţare pentru partajarea riscurilor în scopul realizării de investiţii în proiecte de cercetare şi dezvoltare cu risc ridicat prin acordarea de împrumuturi şi garanţii;

21.   ia act de Programul pentru inovare şi competitivitate care prevede instrumente financiare adecvate, precum şi de comunicarea Comisiei mai sus menţionată privind finanţarea creşterii IMM-urilor, în care sunt formulate măsuri concrete destinate creşterii investiţiilor în capitalul de risc;

22.   subliniază faptul că accesul IMM-urilor, al microîntreprinderilor şi al antreprenorilor la resurse este esenţial pentru ridicarea nivelului de cercetare şi dezvoltare, pentru dezvoltarea de noi tehnologii şi introducerea pe piaţă a soluţiilor inovatoare; evidenţiază faptul că trebuie să se stimuleze atât acordarea de fonduri în fazele preliminare, cât şi finanţarea permanentă pe o durată suficient de mare; cu toate acestea, evidenţiază faptul că sistemul actual al capitalului de risc nu îndeplineşte nevoile de finanţare ale grupului ţintă, în special în ceea ce priveşte inovarea non-tehnologică; invită statele membre să utilizeze fondurile publice, inclusiv Fondurile structurale, să lanseze procesul de constituire a fondurilor cu capital de risc sub forma unor parteneriate private-publice în regiunile şi domeniile care au un potenţial inovator şi o bază de cunoştinţe solidă; îndeamnă, de asemenea, Comisia, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Fondul European de Investiţii (FEI) să dezvolte mijloace adecvate de finanţare prin adaptarea capitalului de risc sau, dacă este necesar, prin proiectarea unor instrumente financiare inovatoare;

23.   invită statele membre şi comunităţile locale şi regionale să adopte soluţii inovatoare conforme cu normele de protecţie a mediului în cadrul Programului pentru inovare şi competitivitate şi atrage atenţia, în egală măsură, asupra posibilităţii utilizării ajutorului financiar pentru IMM-uri, precum în Programul Jeremie; încurajează Comisia, statele membre şi autorităţile regionale să folosească surse regenerabile de sprijin financiar pentru cercetare cu orientare inovatoare, cum ar fi sistemul "certificat inovator"; încurajează actorii responsabili pe plan regional să finanţeze din Fondurile structurale şi măsurile experimentale şi, prin urmare, riscante;

24.   solicită actorilor responsabili pe plan regional şi local să creeze condiţii favorabile şi să se asigure că promovarea inovării reprezintă un punct central în programele operaţionale şi că o parte importantă a Fondurilor structurale este prevăzută pentru investiţii în cunoaştere, inovare şi formare continuă care, printre altele, vor crea locuri de muncă, vor creşte şansele de angajare şi vor contracara migraţia valorilor şi tendinţele de depopulare; de asemenea, invită statele membre să sprijine acest efort prin investiţii publice în instituţiile de învăţământ superior în vederea promovării talentului;

25.   solicită Comisiei să evalueze rezultatele obţinute în urma evaluării calităţii, cantităţii şi aspectelor financiare ale proiectelor şi acţiunilor, astfel încât să se consolideze în timp eficienţa acţiunilor viitoare;

26.   se aşteaptă ca o concurenţă sporită, generată de piaţa internă, să încurajeze întreprinderile să acorde o mai mare finanţare cercetării şi inovaţiilor; invită întreprinderile să reinvestească o parte din profiturile lor în cercetare şi în dezvoltare tehnologică;

27.   consideră că eco-inovarea joacă un rol important în îmbunătăţirea unor aspecte precum eficienţa energetică, dezvoltarea de surse nepoluante şi sigure (inclusiv surse regenerabile de energie şi energie fosilă ecologică), precum şi în încurajarea competitivităţii europene; UE; din aceste motive, consideră că eco-inovarea trebuie să beneficieze de o atenţie mai mare în politicile naţionale şi în politica UE privind inovarea; în acest sens, UE ar trebui, de asemenea, să aplice abordarea "top runner";

28.   subliniază că centrele urbane pot juca un rol important în elaborarea strategiei de inovare pentru o întreagă regiune şi că acestea pot, dacă este cazul, să ia iniţiativa unor proiecte promiţătoare, ca de exemplu exploatarea potenţialului de termo-modernizare şi cogenerare, sau chiar să ia alte iniţiative, precum crearea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice;

29.   atrage atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă regiunile mai puţin dezvoltate în ceea ce priveşte atragerea de capital privat pentru investiţii şi solicită statelor membre şi actorilor de la nivel regional şi local o mai mare utilizare a facilităţilor de împrumut acordate de BEI, precum şi promovarea şi consolidarea parteneriatelor public-privat în domeniul măsurilor pentru inovare, acordând o atenţie specială bunelor practici şi rentabilizării banilor publici;

30.   subliniază necesitatea consolidării rolului întreprinderilor de forţă directoare principală din spatele inovării şi nu doar de beneficiar al proceselor şi mecanismelor inovatoare;

31.   ia act de iniţiativa "Europa INNOVA", care adoptă o abordare mai dinamică a creării şi sprijinirii întreprinderilor inovatoare în sectorul serviciilor;

32.   invită Comisia să încurajeze utilizarea reţelelor revizuite ale Centrelor Euro Info şi ale Centrelor Releu pentru Inovare pentru furnizarea de servicii complexe la nivel regional pentru toţi actorii implicaţi în procesul de inovare şi în special inovatorii individuali şi micile companii inovatoare; încurajează organizaţiile sectoriale – precum camerele de comerţ şi alte centre de informare – să se constituie, prin colaborare cu Centrele Euro Info şi cu Centrele Releu pentru Inovare ca "magazine de informaţii complete"; invită Comisia să sprijine rolul pe care îl au organizaţiilor intermediare ce reprezintă IMM-urile de promotori şi consilieri în domeniul inovării, prin dezvoltarea unor măsuri de susţinere a mecanismelor de consiliere elaborate de către aceste organizaţii în acest sens;

33.   îndeamnă statele membre să-şi continue eforturile de a reduce toate disparităţile regionale care împiedică crearea unui spaţiu tehnologic şi ştiinţific european;

34.   consideră că achiziţiile publice joacă un rol strategic în promovarea de produse şi servicii inovatoare, cu condiţia ca acestea să fie orientate spre crearea unor produse mai eficiente şi mai utile şi furnizarea de servicii organizate raţional şi care valorifică resursele în mod optim; invită statele membre şi autorităţile locale să ia în calcul inovarea autentică la selectarea celor mai bune oferte;

35.   salută intenţia Comisiei de a publica orientări pentru a eficientiza utilizarea cadrului legal consolidat privind achiziţiile publice, care nu numai că promovează concurenţa, dar face şi regulile mai flexibile, în felul acesta încurajând acceptarea soluţiilor inovatoare şi a creativităţii;

36.   invită Consiliul şi Comisia să îmbunătăţească normele juridice referitoare la aspectele economice ale cercetării şi inovării, pentru a oferi o protecţie mai bună în difuzarea proceselor, a tehnicilor sau a descoperirilor într-un context de deschidere internaţională;

37.   ia act de faptul că inovarea în servicii joacă un rol major în economie şi că protecţia proprietăţii intelectuale privind serviciile se limitează deseori în Europa la secretele comerciale; este de părere că întreprinderile mai mici consideră dificilă şi costisitoare negocierea şi aplicarea acordurilor de confidenţialitate şi că acest lucru poate împiedica colaborările cooperative şi strângerea de fonduri;

38.   subliniază faptul că eforturile ar trebui concentrate pe facilitarea transferului rezultatelor cercetării către produsele comercializabile, în special pentru IMM-uri (având grijă să nu se neglijeze cercetarea fundamentală) şi consideră că este nevoie de o abordare mai generală, care să echilibreze cooperarea mai strânsă între sectoarele de cercetare şi cele economice cu interesele consumatorilor, ale societăţii civile şi ale mediului înconjurător şi să includă toţi actorii locali (publici şi privaţi); salută intenţia Comisiei de a adopta o comunicare menită să promoveze transferul de cunoştinţe dintre universităţi şi alte organizaţii publice de cercetare şi industrie;

39.   afirmă că o protecţie a drepturilor de autor şi sisteme de brevetare fiabile şi rezonabile sunt esenţiale pentru dezvoltarea unei economii şi a unei societăţi inovatoare bazate pe cunoaştere; invită Comisia şi FEI să examineze posibilităţile de a furniza întreprinderilor mici sprijinul financiar adecvat pentru cererile lor de brevetare;

40.   invită Comisia să elaboreze, în colaborare cu statele membre, măsuri care să fie alternative şi complementare măsurilor juridice de protecţie a brevetelor , care vor apăra inventatorii şi noile modele de creaţie împotriva şantajului şi abuzului de drept ;

41.   salută iniţiativele recente întreprinse de Comisie cu privire la accesul liber în vederea promovării răspândirii cunoştinţelor ştiinţifice;

42.   invită Comisia şi statele membre să acţioneze în aşa fel încât normele comune care reglementează brevetabilitatea să fie adaptate condiţiilor fiecărui sector în parte;

43.   invită Comisia şi statele membre să propună, în cadrul noului brevet european, o procedură pentru eliminarea brevetelor de interes minor, precum şi a brevetelor "inactive";

44.   invită Comisia ca, în cooperare cu organismele de standardizare europene, să accelereze ritmul standardizării europene şi să profite în mod eficient de standardele deja existente;

45.   îşi exprimă convingerea că stabilirea mai rapidă a unor standarde europene interoperabile va ajuta la dezvoltarea unor pieţe de referinţă, în special în sectorul serviciilor şi al tehnologiilor avansate, şi va contribui la aplicarea acestor standarde la nivel mondial, conferind astfel întreprinderilor europene un avans faţă de alţi actori de pe piaţa internaţională;

46.   invită statele membre să încurajeze căutarea consensului în materie de norme europene, având în vedere că o decizie rapidă în acest domeniu este crucială pentru buna funcţionare a pieţei interne a UE, pentru comerţul transfrontalier şi prin urmare pentru rata de recuperare a investiţiilor companiilor în cercetare şi inovare;

47.   invită Comisia să încurajeze nu numai adoptarea de standarde europene, ci şi aplicarea acestora, în special prin popularizarea lor la nivelul IMM-urilor, într-o manieră accesibilă; consideră că este necesar ca manualele şi procedurile explicative să fie disponibile în toate limbile oficiale ale UE;

48.   salută cooperarea Uniunii Europene cu organismele mondiale de reglementare şi se aşteaptă la o dezvoltare rapidă şi eficientă a inovaţiilor tehnice ca urmare a standardizării;

49.   consideră că fragmentarea standardelor la scară mondială nu este de dorit; recomandă Comisiei, statelor membre şi diferitelor organisme de standardizare europene şi internaţionale să ia în calcul o abordare de tip "prioritatea este la nivel internaţional" ori de câte ori este posibil în procesul instituirii de noi standarde;

50.   reaminteşte definiţia standardelor deschise adoptată de Comisie, conform căreia (i) standardul este adoptat şi va fi întreţinut de o organizaţie nonprofit, iar dezvoltarea sa permanentă se efectuează ca urmare a unei proceduri decizionale deschise disponibile tuturor părţilor interesate; (ii) standardul a fost publicat, iar documentul cu specificaţiile standardului este disponibil fie gratuit, fie contra unei taxe nominale; (iii) drepturile de autor - posibilele brevete existente - asupra (anumitor părţi ale) standardului sunt disponibile gratuit;

51.   este de acord cu Comisia că "politica grupărilor" este o componentă importantă în politica de inovare a statelor membre şi invită actorii, în special cei de la nivel regional şi local, să promoveze aceste grupări, precum şi centrele de inovare şi tehnologie, atât în centrele urbane, cât şi în zonele rurale, astfel încât să se creeze un echilibru între diferitele regiuni; invită statele membre să încurajeze, pe teritoriul lor, crearea unor "regiuni ale cunoaşterii" şi a unor "grupări" şi cooperarea la nivelul UE şi la nivel transfrontalier, şi, de asemenea, să promoveze cooperarea cu experţi din ţări terţe; subliniază, în acest context, importanţa creării unor structuri de guvernare pentru a îmbunătăţi cooperarea între diferiţii actori din cadrul unei grupări şi solicită ca grupările să fie orientate, de asemenea, către activităţi transfrontaliere, folosind în special experienţa Euroregiunilor care deţin structuri transfrontaliere şi reţele sociale în aceste context putând fi consultate şi implicate proiectele şi reţelele EUREKA;

52.   ia act de iniţiativa Comitetului Regiunilor de a crea o reţea a regiunilor în cadrul unei platforme interactive de comunităţi teritoriale, având drept obiectiv compararea şi schimbul de experienţe dobândite în cadrul aplicării strategiei Lisabona;

53.   invită Comisia să monitorizeze procesele de inovare din regiuni şi să dezvolte indicatori de inovare comuni în UE, care vor demonstra mai bine dorinţa de inovare a statelor membre şi a regiunilor;

54.   îndeamnă statele membre să ridice în mod activ profilul carierei ştiinţifice, promovând stimulentele şi premiile actuale precum Descartes, Aristotel şi premiile tinerilor cercetători şi oferind condiţii atractive pentru a atrage cei mai dotaţi şi mai inventivi oameni de ştiinţă în Europa;

55.   îndeamnă Comisia, statele membre şi autorităţile regionale să instituie şi să promoveze premii naţionale şi europene pentru inovare;

56.   consideră că, pentru o mai largă acceptare publică a bunurilor şi serviciilor rezultate din cercetare, sunt necesare instrumente adecvate de protecţie a consumatorilor care să sporească gradul de securitate şi de încredere;

57.   subliniază faptul că inovarea este un mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor europeni şi nu un scop în sine; consideră, prin urmare, că, deşi concurenţa şi liberalizarea bunurilor şi serviciilor contribuie la atingerea obiectivului amintit prin intermediul inovării, ele trebuie să fie însoţite de dispoziţii de monitorizare şi de protecţie a consumatorilor, în cazurile în care acest lucru este justificat de apărarea interesului public;

58.   consideră că este necesar ca măsurile pentru inovare să fie mai bine promovate prin intermediul campaniilor de informare şi subliniază nevoia de a împărtăşi informaţiile obţinute din proiectele finalizate; în acelaşi timp, recomandă ca procedurile greşite aplicate în proiectele nereuşite să reprezinte lecţii care trebuie învăţate şi să se transmită avertizări în alte regiuni ale Uniunii Europene cu privire la posibilitatea comiterii aceloraşi greşeli;

59.   invită Comisia, statele membre, autorităţile locale şi regionale să asigure accesul general la informaţii şi la munca bazată pe TIC, pentru a facilita învăţarea on-line şi telelucrul în general;

60.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi parlamentelor şi guvernelor statelor membre.

(1) JO L 205, 6.8.2005, p. 28. (2) JO L 205, 6.8.2005, p. 21. (3) JO L 412, 30.12.2006, p. 1. (4) JO L 310, 9.11.2006, p. 15. (5) JO C 323, 30.12.2006, p. 1. (6) Texte adoptate, P6_TA(2006)0301. (7) Texte adoptate, P6_TA(2006)0416. (8) JO C 291 E, 30.11.2006, p. 321. (9) Texte adoptate, P6_TA(2007)0184 (10) JO L 376, 27.12.2006, p. 36.

Propunere de recomandare a Parlamentului European din 24 mai 2007 adresată Consiliului privind elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate(2006/2094(INI))

P6_TA(2007)0213 A6-0152/2007

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului de către Bill Newton Dunn în numele grupului ALDE privind elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate (B6-0073/2006),

–   având în vedere comunicarea Comisiei adresată Consiliului şi Parlamentului European privind "Elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate" (COM (2005)0232),

–   având în vedere articolul 114 alineatul (3) şi articolul 90 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0152/2007),

A.   întrucât s-au realizat progrese în cooperarea poliţienească şi judiciară privind combaterea crimei organizate de când s-au întreprins primii paşi în urmă cu 30 de ani,

B.   întrucât s-au realizat progrese semnificative în cooperarea dintre autorităţile de aplicare a legii şi organele judiciare (aşa cum s-a stabilit în rapoartele anuale pe 2005 ale statelor membre, ale Europol, ale Eurojust şi ale Grupului de lucru pentru cooperarea vamală (GLCV)), şi întrucât o astfel de cooperare este piatra de temelie a unei politici eficiente, la nivelul UE, privind combaterea crimei organizate,

C.   întrucât aceste eforturi, prin faptul că au condus la creşterea schimburilor de informaţii şi la intensificarea iniţiativelor de formare pentru serviciile care trebuie să colaboreze, au dat roade contribuind la depăşirea lipsei de încredere reciprocă, element care reprezintă întotdeauna principalul obstacol în calea oricărei cooperări în acest domeniu,

D.   întrucât toate instituţiile şi agenţiile UE implicate în lupta împotriva crimei organizate ar trebui să respecte pe deplin libertăţile civile şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor UE şi ai ţărilor terţe, inclusiv cele mai înalte standarde în materie de protecţie a datelor,

E.   întrucât, cu toate acestea, în momentul actual combaterea crimei organizate nu va continua să facă progrese fără o schimbare radicală de perspectivă, care să permită soluţionarea constrângerilor interne din ce în ce mai complexe şi, în acelaşi timp, rezolvarea dificultăţilor aferente constrângerilor externe aflate în creştere exponenţială,

F.   întrucât răspândirea geografică a crimei organizate care, într-o Europă mai deschisă ca niciodată, a profitat din plin de cunoaşterea perfectă a noilor mijloace de deplasare, schimburi şi comunicaţii, în timp ce autorităţile de aplicare a legii sunt încă împovărate de sarcini juridice şi administrative, care le îngreunează activitatea de zi cu zi,

G.   întrucât grupările de crimă organizată tind să devină organizaţii antreprenoriale din ce în ce mai complexe şi mai bine structurate, capabile să pătrundă pe pieţele economice şi financiare şi să le împiedice să caute medii economice legale, către care să îşi direcţioneze, adesea prin intermediul unor operaţiuni sofisticate de spălare a banilor, veniturile acumulate ilegal,

H.   întrucât înfiinţarea şi/sau achiziţionarea, adesea prin utilizarea unor aranjamente de tip "societăţi fictive", de societăţi în sectoare caracterizate prin circulaţia unor fluxuri financiare considerabile este unul dintre instrumentele principale utilizate de grupările de crimă organizată,

I.   întrucât acţiunile represive, în sine, nu sunt suficiente pentru combaterea crimei organizate şi trebuie să fie însoţite de o analiză atentă a răspândirii fenomenului şi a capacităţii organizaţiilor de tip mafiot de a prinde rădăcini mai ales în zone unde structurile sociale sunt slabe,

J.   întrucât acţiunile de combatere a crimei organizate ar trebui să se sprijine pe anchete aprofundate având ca obiect capacitatea de acumulare a capitalurilor şi apropierea dintre activităţile economice legale şi ilegale la nivel mondial, preconizându-se o serie de măsuri în scopul de a preveni infiltrarea crimei organizate în administraţiile publice şi stabilirea unor legături între crima organizată şi instituţii, organizaţii de masă şi politicieni,

K.   întrucât crima organizată operează încercând să-şi asigure acordul tacit şi controlul asupra unui anumit teritoriu prin intermediul activităţilor ilegale,

L.   întrucât crima organizată poate oferi organizaţiilor teroriste ocazia de a dezvolta traficuri ilegale, prin canalele pe care le utilizează aceasta de obicei, generând astfel profituri ilegale ce urmează a fi utilizate pentru activităţi teroriste,

M.   întrucât, în această luptă cu timpul şi spaţiul, combaterea crimei organizate trebuie să-şi adapteze urgent mijloacele şi metodele disponibile în paralel cu dezvoltarea capacităţii de anticipare, bazată, în special, pe utilizarea adecvată şi completă a surselor potenţiale de informaţii,

N.   întrucât doar o politică proactivă va permite să se ţină pasul cu realitatea cooperării ultrasofisticate între diferitele grupări criminale şi să se elimine, prin intermediul unei politici de prevenire care implică noi actori, dar care ţine întotdeauna cont de drepturile fundamentele, majoritatea ameninţărilor pe care aceste organizaţii le fac să planeze asupra societăţilor noastre,

O.   întrucât există o necesitate generală de a ameliora cunoştinţele privind fenomenele infracţionale şi de a pune aceste cunoştinţe la dispoziţia tuturor actorilor implicaţi în combaterea infracţionalităţii,

P.   întrucât sprijinul opiniei publice, care este, în general, insuficient informată, este unul dintre instrumentele pentru a câştiga această luptă pe termen mediu şi lung,

Q.   întrucât instrumentele comunitare disponibile - precum Europol şi Eurojust - vor deveni cu adevărat eficiente, atunci când vor fi în măsură să acţioneze în mod cu adevărat autonom şi întrucât există, prin urmare, o necesitate urgentă de a le acorda mijloacele pentru a acţiona cu o mai mare libertate decât cea de care dispun în momentul actual, precum şi de a stabili un control parlamentar adecvat în scopul evaluării utilităţii şi valorii adăugate reale a acţiunilor acestora în domeniul securităţii şi a respectării depline a drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

R.   întrucât este interesant de observat faptul că prin Evaluarea ameninţării pe care o reprezintă criminalitatea organizată (OCTA)(1), publicată anul acesta de Europol, statele membre au la dispoziţia lor un document de analiză dinamică, care le va ajuta să-şi stabilească priorităţile strategice şi de faptul că acest prim pas ar trebui să încurajeze Consiliul să continue pe calea unei structurări adecvate a spaţiului care reuneşte elementele încă foarte diferite ale combaterii crimei organizate, în special prin aprofundarea conceptului de arhitectură a securităţii interne iniţiat de Preşedinţia austriacă şi prin dezvoltarea operaţională a principiului interoperabilităţii; aceste două elemente, combinate cu recurgerea la o metodologie poliţienească bazată pe informaţii, ar trebui să ajute la dezvoltarea unor noi sinergii şi la eradicarea tuturor formelor de "concurenţă parazitară" între serviciile de analiză şi/sau de aplicare a legii la nivel strategic, tehnic şi operaţional,

1.   adresează Consiliului următoarele recomandări:

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei.

(1) "Organised Crime Threat Assessment" – versiune disponibilă la: http://www.Europol.eu.int/publications/OCTA/OCTA2006.pdf (2) JO L 162, 20.6.2002, p. 1. (3) A se vedea raportul Comisiei privind măsurile naţionale adoptate pentru a se conforma prevederilor Deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă (COM(2004)0858). (4) JO C 300 E, 9.12.2006, p. 231 şi JO C 306 E, 15.12.2006, p. 263. (5) http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_245_ (6) http://ec.europa.eu/communication_white_paper/doc/white_paper_en.pdf (7) www.eucpn.org: http://www.eucpn.org/keydocs/l_15320010608en00010003.pdf

Rezoluţia Parlamentului European din 24 mai 2007 privind regiunea Kashmir: situaţie actuală şi perspective (2005/2242(INI))

P6_TA(2007)0214 A6-0158/2007

Parlamentul European,

–   având în vedere recentele sale rezoluţii privind regiunile Jammu şi Kashmir, în special Rezoluţia din 29 septembrie 2005 privind relaţiile UE-India: Un parteneriat strategic(1), Rezoluţia din 17 noiembrie 2005 privind regiunea Kashmir(2), Rezoluţia din 18 mai 2006 privind Raportul anual asupra drepturilor omului în lume 2005 şi politica UE în această privinţă(3), Rezoluţia din 28 septembrie 2006 privind relaţiile economice şi comerciale ale UE cu India(4), Rezoluţia şi Rezoluţia din 22 aprilie 2004 privind situaţia din Pakistan(5),

–   având în vedere Acordul de cooperare între Comunitatea Europeană şi Republica Islamică Pakistan(6) privind parteneriatul şi dezvoltarea, ale cărui concluzii au fost aprobate de către Parlament la 22 aprilie 2004(7),

–   având în vedere toate rezoluţiile Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pe această temă, din perioada 1948-1971(8),

–   având în vedere că diferite grupuri de lucru şi raportori ai Consiliului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului şi ai predecesoarei acestuia, Comisia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, precum şi organizaţii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului şi-au exprimat îngrijorarea privind încălcările drepturilor omului în regiunea Kashmir,

–   având în vedere Tratatul privind apele din Indus din 1960,

–   având în vedere raportul privind vizitele delegaţiei ad hoc a Parlamentului în Jammu şi Kashmir, adoptat de Comisia pentru relaţii externe în noiembrie 2004,

–   având în vedere cutremurul devastator care a lovit Jammu şi Kashmir la 8 octombrie 2005,

–   având în vedere Rezoluţia nr. A/RES/60/13 din 14 noiembrie 2005 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care salută acţiunea guvernelor şi a populaţiei care au participat la operaţiunile de ajutorare în urma cutremurului şi au contribuit la operaţiunile de reconstrucţie,

–   având în vedere vizita preşedintelui Pervez Musharraf al Republicii Islamice Pakistan la Comisia pentru relaţii externe, din 12 septembrie 2006,

–   având în vedere cea de a şaptea reuniune la nivel înalt UE-India, care a avut loc la Helsinki la 13 octombrie 2006,

–   având în vedere eforturile de pace reînnoite din Kashmir, de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului în 2003, urmat de angajamentul preşedintelui Musharraf din ianuarie 2004 de a nu permite utilizarea teritoriului pakistanez de către forţele teroriste transfrontaliere şi viziunea asupra viitorului exprimată de primul-ministru indian Manmohan Singh, conform căreia "frontierele nu pot fi retrasate, dar ar trebui să se depună eforturi pentru a-şi pierde orice semnificaţie" şi noua rundă de negocieri care a început la 17 ianuarie 2007,

–   având în vedere planul recent pe patru puncte prezentat de preşedintele Musharraf de rezolvare a conflictului din Kashmir (nicio modificare a graniţelor din Jammu şi Kashmir, libera circulaţie a persoanelor peste Linia de Control, demilitarizarea treptată şi autonomia, cu un mecanism comun de supraveghere, care să reprezinte India, Pakistanul şi populaţia Kashmirului), precum şi sugestia primului-ministru Singh pentru un tratat general de pace, securitate şi prietenie,

–   având în vedere vizita primului-ministru de externe al Indiei, Pranab Mukherjee, în Pakistan, din 13-14 ianuarie 2007 şi în timpul căreia s-au semnat patru acorduri menite să instaureze încrederea,

–   având în vedere Raportul nr. 125 al Grupului Internaţional de Criză privind Asia din 11 decembrie 2006 şi rapoartele efectuate de'Amnesty International", "Freedom House", "Human Rights Watch" şi Departamentul de Stat al SUA privind drepturile omului,

–   având în vedere vizitele efectuate de raportorul Parlamentului în ambele părţi ale Liniei de Control (LC) în iunie 2006,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0158/2007),

A.   întrucât teritoriul aflat în centrul disputei, care constituia fostul stat princiar Jammu şi Kashmir este în prezent scindat în mai multe părţi administrate de Republica India, Republica Islamică Pakistan şi Republica Populară Chineză şi are o populaţie totală de 13,4 milioane locuitori,

B.   întrucât o mare parte din Jammu şi Kashmir, în special Gilgit şi Baltistan, suferă din cauza sărăciei extreme şi a neglijării, cu deficienţe enorme de alfabetizare şi de cunoaştere a aritmeticii elementare şi privind accesul la servicii de îngrijire medicală, lipsa structurilor democratice şi deficienţe majore în ceea ce priveşte statul de drept şi justiţia; şi întrucât teritoriile Jammu şi Kashmir, în ansamblul lor, suferă de un declin economic deosebit de grav,

C.   întrucât problema resurselor de apă este, de asemenea, un factor care amplifică disputa dintre India şi Pakistan asupra teritoriilor Jammu şi Kashmir şi este un element important al oricărei soluţii definitive,

D.   întrucât teritoriile Jammu şi Kashmir reprezintă o sursă de conflict de aproape 60 de ani, perioadă de-a lungul căreia au existat conflicte armate între India, Pakistan şi China; întrucât se presupune că această dispută a distrus mai mult de 80 000 de vieţi omeneşti; întrucât conflictele dintre India şi Pakistan includ acum terorismul internaţional; şi întrucât China, India şi Pakistanul sunt puteri nucleare, deşi India şi Pakistanul nu au semnat Tratatul de neproliferare nucleară,

E.   întrucât numeroase elemente demonstrează că, de-a lungul anilor, Pakistanul a furnizat militanţilor din Kashmir antrenament, armament, fonduri şi un sanctuar şi nu a adus în faţa justiţiei militanţii responsabili de atrocităţile comise în teritoriile administrate de India; cu toate acestea, în conformitate cu rapoartele Guvernului indian, începând cu 11 septembrie 2001, infiltrările militanţilor în teritoriile Jammu şi Kashmir aflate sub administraţia indiană s-au diminuat considerabil, şi întrucât Guvernul Pakistanului ar trebui să pună capăt definitiv politicii de infiltrare,

F.   întrucât există un acord de încetare a focului pe Linia de Control, din noiembrie 2003, care continuă să fie menţinut, în ciuda câtorva încălcări,

G.   întrucât acordul de încetare a focului a permis Indiei şi Pakistanului să se angajeze într-un dialog în desfăşurare în privinţa teritoriilor Jammu şi Kashmir, care a început să conducă la câteva succese modeste; întrucât, în cadrul procesului de pace, încep să fie aplicate o serie de măsuri de instaurare a încrederii şi întrucât populaţia din Kashmir încearcă să obţină beneficii de pe urma acestor măsuri şi, în prezent, le pune în aplicare la nivel local; întrucât populaţia din Kashmir stabilită în partea chinezească rămân în afara acestui proces,

H.   întrucât declaraţia comună India-Pakistan privind Kashmirul din 18 aprilie 2005, efectuată la încheierea vizitei preşedintelui Musharraf în India, a ajutat la consolidarea procesului de apropiere dintre cele două ţări, în special prin reafirmarea ireversibilităţii procesului de pace şi axarea pe o rezolvare, pe alte căi decât cea militară, a conflictului din Kashmir,

I.   întrucât dezvoltarea economică este esenţială pentru construirea infrastructurilor fizice şi sociale şi îmbunătăţirea potenţialului productiv al teritoriilor Jammu şi Kashmir; întrucât declaraţia comună UE-Pakistan din 8 februarie 2007 reprezintă o nouă etapă pozitivă în consolidarea relaţiilor acestora şi întrucât ambele aşteaptă cu nerăbdare realizarea de progrese în procesul de punere în aplicare a Acordului de cooperare de a treia generaţie, în speranţa că acest lucru ar putea ajuta la promovarea dezvoltării socio-economice şi a prosperităţii în Pakistan; întrucât UE şi Pakistan şi-au reafirmat angajamentul de a încheia disputele într-un mod paşnic, în conformitate cu dreptul internaţional, acordurile bilaterale şi principiile Cartei ONU,

J.   întrucât prezentul Acord vast de cooperare de a treia generaţia dintre UE şi India, care există din 1994, are ca bază instituţională o declaraţie politică comună care a stabilit reuniuni ministeriale anuale şi a deschis calea către un vast dialog politic;

K.   întrucât în dimineaţa zilei de 8 octombrie 2005, un cutremur cu magnitudinea de 7,6 grade pe scara Richter, cel mai devastator cutremur de care îşi aduce aminte omenirea, a lovit o mare parte a teritoriului Afganistanului, Pakistanului şi Indiei, cel mai mare impact fiind resimţit în Jammu şi Kashmir, cu pierderi extraordinare în Azad Jammu şi Kashmir (AJK) şi în provincia de frontieră nord-vest a Pakistanului,

L.   întrucât în câteva minute, cutremurul a făcut mai mult de 75 000 de victime în AJK, numărul crescând ulterior la 88 000, alte 6 000 de persoane pierzându-şi viaţa în teritoriile Jammu şi Kashmir administrate de India, iar în partea pakistaneză a lăsat în urma sa zeci de mii de răniţi şi milioane de persoane fără case, cu mijloace de supravieţuire minime şi fără un adăpost permanent, loc de muncă sau servicii de îngrijire medicală şi de educaţie; întrucât zeci de oraşe şi sate au fost distruse parţial sau în totalitate, terenurile cultivate devastate, iar mediul înconjurător contaminat şi întrucât nivelul de dezvoltare a fost afectat în mod dramatic,

M.   întrucât atât forţele armate naţionale cât şi grupurile înarmate ale opoziţiei din conflictul din Kashmir ar trebui să respecte Convenţiile de la Geneva din 1949 şi dreptul umanitar internaţional în vigoare, care interzic atacurile împotriva civililor, iar încălcările grave ale acestor dispoziţii constituie crime de război pe care statele au datoria să le condamne,

N.   întrucât mai mult de 2 000 de soldaţi au murit pe gheţarul Siachen în ultimii zece ani şi întrucât salută acordul de încetare a focului din regiunea Siachen din noiembrie 2005,

Introducere

1.   subliniază faptul că India, Pakistanul şi China (cărora Pakistanul le-a cedat regiunea trans-Karakoram în 1963) sunt importanţi parteneri ai UE, India beneficiind de statutul de partener strategic; consideră că un angajament constant din partea guvernelor Indiei şi Pakistanului, implicând persoanele care trăiesc pe întregul teritoriu al fostului stat princiar este cea mai bună modalitate de a ajunge la încheierea conflictului permanent de-a lungul Liniei de Control; consideră totuşi că UE şi-ar putea aduce contribuţia, având în vedere experienţa sa din trecut în rezolvarea cu succes a conflictelor într-un context multietnic, multinaţional şi multireligios; de aceea, pune la dispoziţie prezenta rezoluţie şi orice eventuală întâlnire care se va organiza ca urmare a acesteia, ca parte a unei experienţe împărtăşite, din care şi UE ar avea de învăţat; reafirmă importanţa sprijinului constant al UE oferit Indiei şi Pakistanului în acţiunea de punere în aplicare a procesului de pace din 2004;

2.   atrage atenţia asupra faptului că India este cea mai mare democraţie laică din lume, care a creat structuri democratice la toate nivelurile, în timp ce Pakistanul nu aplică încă pe deplin democraţia în AJK şi nu a luat încă măsuri în favoarea instaurării democraţiei în Gilgit şi Baltistan; constată că ambele ţări sunt puteri nucleare care nu au semnat Tratatul de neproliferare nucleară; subliniază că, în timp ce doctrina nucleară a Indiei se bazează pe principiul de a nu fi prima care recurge la armament nuclear, Pakistanul nu şi-a luat încă un astfel de angajament; constată, de asemenea, că preşedintele nu şi-a putut pune în aplicare angajamentul luat în 1999, atunci când a declarat că "forţele armate nu au intenţia de a rămâne la putere mai mult decât este absolut necesar pentru a deschide calea către o democraţie veritabilă în Pakistan";

3.   regretă profund seria evenimentelor negative provocate de suspendarea preşedintelui tribunalului, Iftikhar Muhammed Chaudhry, şi deplânge izbucnirile recente de violenţă, recunoscând în acelaşi timp că această suspendare a deschis o nouă dezbatere privind democraţia, constituţionalismul şi rolul armatei în Pakistan; subliniază nevoia copleşitoare de un sistem judiciar sigur şi independent pentru a redresa situaţia populaţiei din Pakistan şi, în special, a celei din AJK, Gilgit şi Baltistan;

4.   solicită reprezentanţilor Guvernelor Indiei şi Pakistanului să profite de ocazia creată de declaraţiile primului ministru Singh şi ale preşedintelui Musharraf, de a relansa căutarea de soluţii în vederea unei autonomii sporite, a libertăţii de mişcare, a demilitarizării şi a cooperării interguvernamentale cu privire la chestiuni precum apa, turismul, comerţul şi mediul şi de a promova un adevărat progres în încercarea de a rezolva conflictul din Kashmir;

5.   constată că impactul cutremurului asupra locuitorilor din AJK a agravat în mod dramatic problema resurselor deja sărace pentru satisfacerea nevoilor şi a afectat în mod serios potenţialul de consolidare a instituţiilor şi a capacităţilor; îndeamnă Uniunea Europeană să ajute şi să sprijine Kashmirul în această privinţă;

6.   îndeamnă Guvernele Indiei şi Pakistanului să rezolve cât mai curând posibil problemele cruciale ale zonelor riverane care afectează sursele de apă şi utilizarea fluviilor care curg prin Jammu şi Kashmir (Indus, Jhelum, Chenab, Ravi, Beas şi Sutlej), cu referire la mecanismul existent, prevăzut în Tratatul privind apele din Indus (din 1960); cu toate acestea, ca de exemplu în cazul modernizării barajului de la Mangla, sau al construcţiei barajului de la Baglihar, insistă ca nevoile de apă ale populaţiei afectate, pentru agricultură, pescuit, animale şi oameni, să rămână o prioritate şi face apel la ambele guverne să asigure realizarea unor evaluări de impact social şi de mediu cuprinzătoare înainte de a lua, pe viitor, vreo decizie cu privire la construirea unor noi baraje;

7.   îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la consecinţele negative asupra mediului provocate de conflictul de lungă durată din Jammu şi Kashmir, care, prin gradul lor de gravitate, pun în pericol viitorul economic al regiunii, din cauza degradării accentuate a solului, a poluării aerului, a poluării râurilor şi, cel mai dramatic, a degradării vechii atracţii turistice, reprezentată de lacul Dal, a despăduririi şi dispariţiei speciilor sălbatice;

8.   constată importanţa apei, securităţii şi a aprovizionării durabile şi sigure cu energie pentru stabilitatea şi creşterea economică a regiunii şi observă, în această privinţă, importanţa dezvoltării proiectelor de irigare şi acelor hidroelectrice; constată că este imperativ ca Guvernele Indiei şi Pakistanului să-şi continue dialogul constructiv şi să se consulte cu reprezentanţii Kashmirului în problemele legate de zone riverane şi le îndeamnă să adopte o abordare globală a resurselor de apă, recunoscând legăturile esenţiale dintre apă, pământ, utilizatori locali, mediu şi infrastructură;

9.   subliniază moştenirea comună a Indiei şi Pakistanului, ilustrată de cultura antică a teritoriilor Jammu şi Kashmir; recunoaşte şi apreciază pluralismul, multiculturalismul, caracterul pluriconfesional şi tradiţiile seculare ale populaţiei din Jammu şi Kashmir, care au rămas încă vii în partea indiană din Jammu şi Kashmir;

10.   consideră că UE respectă identităţile regionale şi face eforturi pentru a se asigura că deciziile sale sunt luate la nivelul administrativ cel mai potrivit (şi anume, cât mai aproape de populaţiile interesate), ceea ce este relevant pentru aspiraţiile populaţiei din Kashmir în ceea ce priveşte deconcentrarea structurilor de luare a deciziilor şi recunoaşterea identităţii lor culturale unice;

Situaţia politică: aspiraţiile populaţiei

11.   felicită şi susţine India şi Pakistanul în progresele actuale în domeniul păcii şi salută reluarea dialogului bilateral, întrerupt timp de trei luni ca urmare a atentatelor cu bombă din Mumbai în iulie 2006; subliniază necesitatea ca această regiune, UE şi comunitatea internaţională să sprijine discuţiile bilaterale actuale şi necesitatea unei consolidări a schimburilor de idei legate de rezolvarea conflictului, în scopul de a crea un viitor mai stabil şi mai prosper pentru populaţia din Jammu şi Kashmir şi vecinii acestora, precum şi necesitatea găsirii unei soluţii pentru conflictul din regiunea Kashmir, care să fie acceptabilă pentru toate părţile;

12.   invită Uniunea Europeană să sprijine implicarea societăţii civile locale în procesul de pace şi, în primul rând, să susţină proiectele interpersonale, pentru a încuraja dialogul şi colaborarea între ONG-urile din Pakistan, India şi Kashmir;

13.   salută călduros măsurile de instaurare a încrederii iniţiate de către India şi Pakistan, care au atins un anumit grad de succes în privinţa reducerii tensiunii şi suspiciunii de ambele părţi şi au permis unirea familiilor din ambele ţări după ani de separare; subliniază faptul că Guvernele Indiei şi Pakistanului ar trebui să facă eforturi mai mari pentru a implica populaţia Kashmirului în rezolvarea problemelor cheie;

14.   atrage atenţia asupra faptului că oamenii obişnuiţi din Kashmir, ca urmare a situaţiei umanitare create de cutremur, beneficiază treptat de pe urma procesului de pace, prin schimburile care au loc, precum şi angajamentul politic al Guvernelor Indiei şi Pakistanului în favoarea libertăţii de mişcare a persoanelor, bunurilor şi serviciilor (deşi în continuare limitată) peste Linia de Control; solicită depunerea unor noi eforturi pentru a permite întregii populaţii din Kashmir, indiferent de apartenenţa sa politică, să se implice îndeaproape în modalităţile procesului de pace şi în măsurile de instaurare a încrederii;

15.   subliniază că, în ultimii ani, crizele şi conflictele au mărit utilitatea ONU, nu au limitat-o şi că aceasta rămâne un forum important pentru dialog şi diplomaţie; reaminteşte numărul mare de rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU privind Kashmirul, între 1948 şi 1971, care au încercat să încurajeze Guvernele Indiei şi Pakistanului să ia toate măsurile posibile necesare pentru a îmbunătăţi situaţia şi care au exprimat convingerea că o rezolvare paşnică a conflictului ar servi cel mai bine intereselor populaţiilor din Jammu, Kashmir, India şi Pakistan; concluzionează că, în lumina celor de mai sus şi a încălcărilor ulterioare a mai multor puncte din diversele rezoluţii ale UNSC, în prezent, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a se invoca un referendum;

16.   reafirmă că, în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Pactul internaţional ONU privind drepturile civile şi politice, toate popoarele au dreptul la auto-determinare, în virtutea căruia îşi pot determina, în mod liber, statutul politic şi se pot dezvolta liber din punct de vedere economic, social şi cultural;reafirmă că, în conformitate cu articolul 1 alineatul (3), toate părţile care au semnat acest pact trebuie să faciliteze realizarea dreptului la auto-determinare şi trebuie să respecte acest drept, în conformitate cu dispoziţiile Cartei ONU; constată, totuşi, că toate rezoluţiile ONU privind conflictul din Kashmir recunosc, doar în mod explicit, dreptul fostului stat princiar Jammu şi Kashmir de a deveni parte integrantă din India sau Pakistan; în contextul găsirii unei soluţii permanente pentru conflictul din Kashmir, de pe urma căreia ar beneficia enorm întreaga regiune, salută noile idei care se află în prezent în discuţie în cadrul dialogului mixt şi al meselor rotunde din India (în acest context, este salutată redeschiderea dialogului dintre Guvernul Indian şi Conferinţa APHC ("All Parties Hurriyat Conference") şi, în special, ideile legate de desfiinţarea definitivă a graniţelor, instaurarea unui sistem de autoguvernare şi luarea de măsuri instituţionale, în vederea unei gestionări mixte şi cooperative; încurajează cu fermitate India şi Pakistanul să aprofundeze aceste concepte în discuţiile comune şi cu cele purtate cu populaţia Kashmirului de ambele părţi ale Liniei de Control şi în Gilgit şi Baltistan;

17.   deplânge persistenţa problemelor politice şi umanitare în toate regiunile din Jammu şi Kashmir; salută, totuşi, rolul procesului de pace mixt în rezolvarea durabilă a situaţiei populaţiei din Kashmir pe baza democraţiei, a statului de drept şi a respectării drepturilor fundamentale; sprijină abordarea "planul doi" şi dialogul mai vast care implică personalităţi eminente, academicieni şi alţi experţi din domeniu, din toate părţile Kashmirului, din India şi Pakistan, care prezintă sugestii concrete, în vederea unei cooperări mai strânse; felicită India şi Pakistanul că au reunit aceste grupuri şi propune Uniunii Europene să ofere un ajutor concret, de fiecare dată când este invitată să facă acest lucru, de către ambele părţi şi în cadrul dialogului mixt de pace;

18.   regretă totuşi că Pakistanul a eşuat în mod constant în a-şi îndeplini obligaţiile de a introduce structuri cu adevărat democratice şi reprezentative în AJK; constată, în special, absenţa în continuare a unui reprezentant al regiunii Kashmir în Adunarea Naţională a Pakistanului, faptul că AJK este guvernat prin intermediul Ministerului pentru afacerile regiunii Kashmir de la Islamabad, că oficialii pakistanezi domină Consiliul din Kashmir şi că primul-ministru, inspectorul general de poliţie, trezorierul general şi ministrul de finanţe sunt toţi din Pakistan; dezaprobă dispoziţia din Constituţia interimară din 1974 care interzice orice activitate politică care nu respectă doctrina de apartenenţă a teritoriilor Jammu şi Kashmir la Pakistan şi obligă fiecare candidat la un post de parlamentar în AJK să semneze o declaraţie de loialitate în acest scop; este îngrijorat de faptul că regiunea Gilgit-Baltistan nu se bucură de nicio formă de reprezentare democratică; de asemenea, atrage atenţia asupra faptului că Ordonanţa Guvernului Pakistanez din 1961 privind teritoriile Jammu şi Kashmir (Administrarea proprietăţii) a transferat Guvernului Federal teritoriile controlate de Pakistan şi care aparţineau statului Jammu şi Kashmir la 15 august 1947;

19.   regretă profund ambivalenţa continuă a actualului Guvern Parkistanez în ceea ce priveşte identitatea etnică a teritoriilor Gilgit şi Baltistan, declaraţiile referitoare la aceasta ale preşedintelui fiind contrazise de către comunicările oficiale ale guvernului; recomandă ferm ca Guvernul Pakistanez să aprobe şi să pună în aplicare hotărârile Curţii Supreme a Pakistanului din 28 mai 1999 prin care se validează patrimoniul kashmir al populaţiei din Gilgit şi Baltistan şi solicită Guvernului să pună în aplicare drepturile fundamentale ale omului, libertăţile fundamentale şi accesul la justiţie;

20.   recunoaşte faptul că Pakistanul este el însuşi într-o situaţie specială complexă, fiind presat din mai multe părţi; cu toate acestea:

21.   îndeamnă Pakistanul să reexamineze conceptul de responsabilitate democratică şi drepturile minorităţilor şi ale femeii în AJK, care, ca pretutindeni, sunt indispensabile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei şi combaterea ameninţărilor teroriste;

22.   îşi exprimă îngrijorarea faţă de lipsa libertăţii de expresie în AJK, de rapoartele privind tortura şi maltratările, de discriminarea împotriva refugiaţilor din teritoriile Jammu şi Kashmir aflate sub conducerea Indiei şi de corupţia funcţionarilor guvernamentali şi invită guvernul pakistanez să se asigură că populaţia din AJK îşi poate exercita drepturile fundamentale, civile şi politice într-un mediu liber de constrângere şi teamă;

23.   în plus, solicită Pakistanului să asigure alegeri libere şi corecte în AJK, ţinând cont de faptul că alegerile generale din 11 iulie 2006 au fost caracterizate de fraudă şi denaturarea rezultatelor, la scară mare, şi că orice candidat care a refuzat susţinerea intrării Kashmirului în Pakistan era împiedicat să fugă; invită, de asemenea, Pakistanul să organizeze alegeri, pentru prima dată, în Gilgit şi Baltistan;

24.   îndeamnă Guvernele Indiei şi Pakistanului să transforme, de asemenea, acordul de încetare a focului în Siachen, în vigoare din 2003, într-un acord de pace durabilă, dat fiind faptul că, pe acest front, cel mai mare din lume, mai mulţi soldaţi mor în fiecare an din cauza climei decât din cauza conflictului armat;

25.   invită Uniunea Europeană să sprijine India şi Pakistanul în negocierile privind o zonă de dezangajare completă în regiunea Siachen, fără a aduce prejudicii poziţiei oricăreia dintre cele două părţi, oferind, în special, asistenţa necesară pentru furnizarea tehnologiilor de control şi a procedurilor de verificare;

26.   solicită grupurilor armate militante să declare încetarea focului şi apoi să urmeze un proces de dezarmare, demobilizare şi reintegrare; invită Guvernele pakistanez şi indian să faciliteze o astfel de încetare a focului;

27.   încurajează Guvernul pakistanez să închidă site-urile Internet şi revistele militante; sugerează Guvernelor pakistanez şi indian să ia în considerare introducerea unei legi împotriva discursurilor care instigă la ură;

28.   constată că teritoriile Jammu şi Kashmir aflate sub conducerea Indiei se bucură de un statut unic, în conformitate cu articolul 370 din Constituţia Indiei, care îi garantează o autonomie superioară celei din celelalte state din Uniune; constată cu plăcere iniţiativele recente din Jammu şi Kashmir de consolidare a democraţiei (aşa cum demonstrează participarea a 75% din populaţie la ultimele alegeri locale) şi demersurile întreprinse de primul-ministru Singh în vederea redeschiderii dialogului cu APHC; observă totuşi că există încă lacune în practică, în ceea ce priveşte drepturile omului şi democraţia directă, aşa cum arată, de exemplu, faptul că toţi candidaţii la funcţii importante în Jammu şi Kashmir (ca şi în alte state) trebuie să semneze un jurământ de loialitate faţă de constituţia statului Jammu şi Kashmir, care afirmă integritatea Indiei; cere Comisiei Indiene pentru drepturile omului (NHRC) să îşi exercite întregul mandat în privinţa oricăror încălcări suspectate sau dovedite şi, pentru a-i acorda şi mai multă credibilitate, îndeamnă NHRC să suplinească absenţa oricărui profesionist în domeniul drepturilor omului din comitetul său director; aşteaptă să vadă progrese substanţiale în acest domeniu şi rezultate pozitive din partea noilor legi privind munca forţată a copiilor, femeile şi violenţa; ia act, cu îngrijorare, de informaţiile conform cărora un număr mare de persoane din Kashmir sunt reţinute fără un proces corect şi echitabil;

29.   deplânge încălcările demonstrate ale drepturilor omului de către forţele armate din India, în special în cazurile în care crimele şi violurile continuă într-un climat de impunitate; constată cu îngrijorare că NHRC nu are competenţa, conform statutului său, să cerceteze încălcările drepturilor omului comise de forţele de securitate indiene; este totuşi încurajat de recomandarea NHRC - care este respectată - ca înalţii ofiţeri militari numiţi de armată să supravegheze punerea în aplicare a drepturilor fundamentale ale omului şi statutul de drept în unităţile lor militare; constată angajamentul luat de Guvernul Indiei în septembrie 2005 de a nu tolera încălcările drepturilor omului şi îndeamnă Lok Sabha să ia în considerare modificarea legii privind protecţia drepturilor omului pentru a permite NHRC să cerceteze, în mod independent, acuzaţiile de încălcare a drepturilor omului comisă de membrii forţelor armate;

30.   subliniază riscul menţinerii pedepsei cu moartea într-o situaţie politică complexă, precum conflictul din Kashmir, unde nu se garantează dreptul la un proces echitabil; constată cu îngrijorare că Asia de Sud continuă să prezinte un bilanţ negativ în ceea ce priveşte pedeapsa cu moartea şi regretă profund faptul că Guvernele Indiei şi Pakistanului sunt favorabile menţinerii acesteia; salută faptul că vocile aboliţioniste cheie din regiune îl includ pe preşedintele Kalam şi pe nou-numitul preşedinte al Curţii Supreme din India; salută Rezoluţia ONU privind drepturile omului 2005/59 referitoare la pedeapsa cu moartea şi reafirmă orientările UE privind drepturile omului; îndeamnă India şi Pakistanul să aibă în vedere aderarea la Al doilea Protocol Facultativ la Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice şi alte instrumente regionale similare în vederea introducerii unui moratoriu asupra pedepsei cu moartea şi a abolirii complete a acesteia;

31.   salută, în acest context, declaraţiile primului-ministru Singh prin care solicită toleranţă zero faţă de încălcările drepturilor omului în Kashmir şi invită Guvernul indian să pună capăt tuturor practicilor de asasinate extrajudiciare, "dispariţii" şi deţineri arbitrare în Jammu şi Kashmir;

32.   constată că impunitatea larg răspândită încurajează şi facilitează abuzurile asupra drepturilor omului pe întreg teritoriul statului; invită India şi Guvernul de stat din Jammu şi Kashmir să abroge toate dispoziţiile legislative prin care se acordă imunitate efectivă membrilor forţelor armate şi să stabilească o comisie de anchetă independentă şi imparţială privind încălcările grave ale drepturilor internaţionale ale omului şi ale dreptului umanitar, comise de către forţele de securitate indiene de la începutul conflictului;

33.   îndeamnă Guvernele Indiei şi Pakistanului să permită organizaţiilor internaţionale de apărare a drepturilor omului (precum "Freedom House", "Amnesty International" şi "Human Rights Watch") să aibă acces imediat şi nerestricţionat la orice parte de pe întreg teritoriul fostului stat princiar pentru a ancheta situaţia drepturilor omului din regiune şi a realiza periodic rapoarte independente pe această temă; îndeamnă ambele guverne să se angajeze public să coopereze pe deplin cu astfel de organizaţii internaţionale de apărare a drepturilor omului;

34.   îndeamnă UE să adopte o poziţie fermă în sprijinirea clauzei privind democraţia şi drepturile omului, în cadrul acordurilor sale atât cu India, cât şi cu Pakistanul, pentru a ajunge la un dialog politic intens cu ambele ţări asupra drepturilor omului, inclusiv în Kashmir, şi pentru a examina posibilitatea de a institui un dialog specific cu Pakistan privind drepturile omului, astfel cum este în cazul Indiei şi de a crea subcomisii specializate pentru drepturile omului care să se ocupe de ambele ţări, la fel cum s-a procedat în cazul altor ţări;

35.   recunoaşte condiţiile grele de viaţă ale unor grupuri, cum ar fi pandiţii strămutaţi cu forţa din Valea Kashmirului; cere rezolvarea problemelor de discriminare împotriva acestora şi a altor grupuri, mai ales în ceea ce priveşte ocuparea forţei de mucă; sugerează ca astfel de grupuri să încerce să-şi creeze singure mijloacele de acţiune, prin înfiinţarea de comitete ale propriilor reprezentanţi aleşi, asigurându-se că femeile şi tinerii sub 25 de ani sunt reprezentaţi în mod corespunzător;

36.   sugerează Indiei să revizuiască gradul de reuşită al înfiinţării Consiliului Regional Autonom din Ladakh în 1993; speră ca ruta comercială Kargil-Skardu să poată fi restabilită ca parte a procesului de aplicare a măsurilor de instaurare a încrederii, şi ca divizarea Ladakh/regiunile din nord să poată fi unită prin intermediul unor puncte de trecere asemănătoare celor deja stabilite în alte părţi de-a lungul Liniei de Control;

37.   salută, în special, numărul crescut al vizelor de călătorie eliberate între India şi Pakistan şi redeschiderea liniei de autobuz Srinagar-Muzaffarabad; constată că utilizarea acestei linii a fost limitată, conform ultimelor statistici, la mai puţin de 400 de persoane de o parte şi de alta a Liniei de Control şi invită autorităţile indiene şi pakistaneze să ridice restricţiile referitoare la permisele de călătorie;

38.   felicită India pentru eforturile sale de a promova dezvoltare socio-economică a teritoriilor Jammu şi Kashmir, prin pachetele de măsuri speciale destinate statului, şi pentru accentul pus pe crearea de locuri de muncă şi pe măsurile de promovare a turismului în Jammu şi Kashmir şi propune o evaluare a modalităţii în care parteneriatul (viitor) dintre UE şi India ar putea contribui la crearea de noi locuri de muncă calificate, în special pentru femei şi tineri; încurajează Uniunea Europeană să sprijine iniţiativele ONG-urilor locale de elaborare de proiecte de creare de capacităţi pentru femei, atât pentru producţie, cât şi pentru comercializare; consideră că Uniunea Europeană ar putea răspunde preocupărilor legate de egalitatea şanselor prin intensificarea comerţului cu produse care, în mod tradiţional, oferă femeilor mijloace de existenţă, precum textilele şi artizanatul şi prin facilitarea comerţului cu servicii în sectoarele care angajează femei; recomandă ca relaţiile economice dintre Uniunea Europeană şi Pakistan să fie consolidate într-un mod similar;

39.   invită atât India, cât şi Pakistanul, să examineze rolul pe care l-ar putea juca o securitate sporită şi respectarea drepturilor omului în realizarea obiectivelor privind crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea turismului în întreaga regiune Jammu şi Kashmir;

Combaterea terorismului

40.   recunoaşte că fără a pune capăt terorismului nu se poate înregistra un progres veritabil către o soluţie politică sau în îmbunătăţirea situaţiei economice a întregii populaţii din Jammu şi Kashmir; constată că, deşi numărul victimelor atacurilor teroriste a scăzut constant în ultimii cinci ani, activităţile grupurilor teroriste aflate în permanentă migraţie, precum Lashkar-e-Taiba şi Harakat ul-Mujahedeen, care îşi au bazele în AJK, au cauzat sute de morţi atât în teritoriile Jammu şi Kashmir din conducerea Indiei, cât şi în alte regiuni;

41.   deplânge încălcările dovedite ale drepturilor omului de către Pakistan, inclusiv în Gilgit şi Baltistan unde se presupune că în 2004 au avut loc revolte violente, precum şi incidentele prea frecvente de teroare şi violenţă săvârşite de grupurile militante armate; îndeamnă Pakistanul să-şi reexamineze conceptele de drepturi fundamentale la libertatea de exprimare, de asociere şi practici religioase în AJK, Gilgit şi Baltistan şi constată cu îngrijorare acuzaţiile asociaţiilor de apărare a drepturilor omului, precum "Amnesty International", referitoare la tortură şi deţinere fără proces corect şi echitabil; solicită insistent tuturor părţilor implicate să facă tot ceea ce le stă în putinţă pentru a răspunde acestor încălcări; salută angajamentele publice ale Pakistanului de a pună capăt infiltrării, peste Linia de Control, a militanţilor care operează în afara teritoriului aflat sub controlul său, dar consideră că trebuie să ia măsuri mai ferme şi mai eficiente; solicită un angajament constant şi hotărât al preşedintelui Musharaff de a lupta împotriva terorismului, ceea ce implică, după cum se ştie, provocări imense; aprobă şi sprijină ajutorul multilateral şi bilateral al statelor membre ale UE pentru a oferi asistenţă Pakistanului în lupta împotriva terorismului şi în depunerea unor eforturi susţinute pentru a îmbunătăţi viaţa populaţiei din AJK, Gilgit şi Baltistan; solicită, în plus, Guvernului pakistanez şi statelor membre ale UE să-şi intensifice eforturile de identificare şi reţinere a potenţialilor recruţi terorişti care vin din Pakistan în statele membre ale UE; salută înfiinţarea recentă de către cele două guverne a unui grup comun (Mecanismul comun pentru terorism India-Pakistan), pentru combaterea terorismului şi schimbul de informaţii, şi constată că prima întâlnire a acestui grup a avut loc la Islamabad la 6 martie 2007;

42.   sprijină cu fermitate recomandările Grupului Internaţional de Criză din 11 decembrie 2006 prin care invită Pakistanul să ia măsuri decisive pentru a dezarma militanţii din AJK, Gilgit şi Baltistan, să închidă taberele de antrenament ale teroriştilor, să pună capăt recrutării de terorişti şi formării acestora, precum şi furnizării de bani şi arme talibanilor şi altor militanţi străini şi locali, pe teritoriul pakistanez;

43.   recunoaşte şi sprijină aspiraţiile populaţiei din Kashmir de a avea o prezenţă militară redusă în mod semnificativ de ambele părţi ale Liniei de Control; subliniază totuşi faptul că o demilitarizare veritabilă nu poate avea loc decât în paralel cu o adevărată acţiune de neutralizare a ameninţării de înfiltrare în Jammu şi Kashmir a grupurilor teroriste care operează în afara Pakistanului şi cu măsuri de instaurare a încrederii, precum încetarea incriminărilor reciproce, deschiderea completă a liniei de autobuz Srinagar-Muzaffarabad, stabilirea de relaţii de comunicare şi comerţ şi alte măsuri luate în strânsă cooperare cu locuitorii din Kashmir, de ambele părţi, şi constată impactul benefic pe care aceste măsuri îl vor avea asupra sănătăţii mentale şi a sentimentului de securitate al populaţiei Kashmirului, în special asupra copiilor şi tinerilor; subliniază faptul că doar iniţiativele noi, orientate către viitor, pot crea un cerc virtuos;

44.   subliniază că, pentru crearea unei atmosfere de încredere şi bunăvoinţă în regiune, este extrem de important să se îndepărteze toate piedicile şi toate obstacolele, pentru ca poporul din Kashmir să poată circula liber pe întreg teritoriul statului Jammu şi Kashmir;

Măsuri de instaurare a încrederii

45.   salută călduros cele mai recente semnale de eforturi reînnoite din partea Guvernelor pakistanez şi indian, inclusiv reorientări considerabile de politică, în vederea încheierii conflictului din Kashmir;

46.   salută, în special, paşii făcuţi în direcţia reunirii familiilor despărţite de Linia de Control, prin deschiderea a cinci puncte de trecere; conştientizează faptul că deschiderea de puncte de întâlnire pe Linia de Control a fost şi este în continuare lentă, necorespunzătoare cu nevoia urgentă determinată de situaţia din zonă; cu toate acestea, încurajează şi aşteaptă o creştere a numărului de treceri dintr-o parte în alta; ar dori ca utilizarea acestor puncte de trecere să fie extinsă la toţi cetăţenii de ambele părţi şi recomandă ca India şi Pakistanul să elaboreze măsuri de facilitare a deplasărilor, fie în interiorul fostului stat princiar, fie pe plan internaţional, prin proceduri administrative sau consulare accelerate;

47.   consideră că este foarte important să crească frecvenţa trecerilor dintr-o parte în alta a Liniei de Control, la toate nivelurile societăţii civile şi în toate păturile sociale; sugerează crearea de programe de schimb între asociaţiile de jurişti, şcoli şi universităţi, inclusiv o universitate comună cu un campus de ambele părţi ale liniei de separare; propune, în vederea diminuării suspiciunii reciproce dintre celor două armate, stabilirea unui dialog între militari;

48.   face apel la guvernele Indiei şi Pakistanului să facă din refacerea şi conservarea mediului în Jammu şi Kashmir unul dintre punctele esenţiale ale activităţilor comune şi planurilor comune de acţiune de o parte şi de alta a Liniei de Control şi solicită UE şi statelor membre să acorde un sprijin susţinut tuturor proiectelor de acest gen;

49.   recomandă analizarea posibilităţii de stabilire a unei celule de control comune India-Pakistan pentru schimbul de date privind fenomenele climatice şi activităţile seismice, în vederea avertizării la timp cu privire la catastrofele naturale care se produc de ambele părţi ale Liniei de Control;

50.   la nivel politic, recomandă crearea unui Comitet Parlamentar Mixt India-Pakistan care să sprijine schimburi şi dialoguri parlamentare mai intense; de asemenea, sugerează crearea unor grupuri mixte de lucru, la nivelul administraţiei locale, care să abordeze chestiunile legate de comerţ şi turism;

51.   încurajează societăţile din UE să recunoască potenţialul întregului Kashmir în ceea ce priveşte investiţiile şi turismul şi, în special, existenţa unei forţe de muncă foarte motivate; sugerează faptul că societăţile europene ar putea iniţia asociaţii în participaţiune cu unele companii locale şi că ar putea fi create scheme de asigurare a investiţiilor, pentru a întări încrederea investitorilor; invită toate părţile implicate să sprijine şi să faciliteze reprezentarea camerelor de comerţ respective, la târgurile comerciale internaţionale din Uniunea Europeană, pentru a le permite să-şi promoveze produsele pentru export;

52.   sprijină, de asemenea, apelul lansat de Pakistan în vederea dezvoltării resurselor umane, prin investiţiile în învăţământul superior şi, în special, în instituţiile de formare profesională şi şcolile tehnice din zonele aflate sub administraţie federală, inclusiv în zonele Gilgit şi Baltistan din Kashmir;

53.   constată că India este cel mai mare beneficiar al Sistemului de preferinţe generalizate (SPG); îndeamnă Comisia să reexamineze automat sistemul SPG+ şi celelalte măsuri comerciale corespunzătoare, în perioadele imediat următoare catastrofelor naturale de mare amploare, precum cutremurele; salută angajamentul tuturor statelor din Asia de Sud în cadrul Asociaţiei pentru Cooperare Regională în Asia de Sud (SAARC) de a face din zona de liber schimb a Asiei de Sud o realitate politică şi economică care să maximizeze beneficiile pentru cele patru părţi ale teritoriilor Jammu şi Kashmir şi invită Guvernul pakistanez să pună capăt sistemului "listei pozitive"; constată cu bucurie că, deşi comerţul dintre India şi Pakistan a fluctuat în ultimul deceniu, nivelul global al comerţului oficial dintre cele două ţări a crescut de la 180 milioane USD în 1996 la 602 milioane USD în 2005 şi, ţinând cont de nivelul ridicat de comerţ neoficial, care indică prezenţa unui comerţ potenţial latent între cele două ţări, această tendinţă are toate şansele de a se menţine şi ar trebui încurajată;

54.   subliniază potenţialul considerabil pe care îl are turismul de a susţine economia locală; de aceea, încurajează guvernele statelor membre UE să urmărească îndeaproape contextul de securitate, pentru a asigura informaţii actualizate şi exacte celor care doresc să călătorească în Jammu şi Kashmir;

Impactul cutremurului din 8 octombrie 2005

55.   subliniază cu fermitate că acest cutremur a avut un impact imens asupra vieţii populaţiei din Kashmir de ambele părţi ale Liniei de Control şi că situaţia umanitară a degradat capacitatea instituţională fragilă pe teritoriul AJK şi al provinciei de frontieră nord-vest; subliniază că supravieţuirea zilnică este acum prioritatea numărul unu pentru oameni;

56.   regretă că, pe lângă pierderile masive de vieţi omeneşti, AJK a suferit şi pagube materiale incomensurabile în infrastructură (spitale, şcoli, clădiri guvernamentale, căi de comunicare) şi în instituţiile şi serviciile de bază, care erau deja, în multe cazuri, destul de fragile;

57.   constată cu profundă tristeţe că acest cutremur a avut un impact disproporţionat asupra copiilor, 17 000 dintre aceştia fiind omorâţi, conform statisticilor UNICEF; este profund îngrijorat de rapoartele privind traficul cu copii, în perioada imediat următoare dezastrului şi invită guvernul pakistanez să se concentreze în special asupra problemei drepturilor şi protecţiei copiilor în AJK, Gilgit şi Baltistan şi să vizeze mai eficient traficul cu copii;

58.   atrage atenţia asupra situaţiei dramatice cu care s-au confruntat persoanele strămutate în interiorul teritoriului şi persoanele care se află în situaţie precară şi persistentă în urma cutremurului; în lipsa unei convenţii privind drepturile persoanelor strămutate, salută "Principiile directoare" ale ONU care oferă baza pentru un răspuns uman la încălcarea drepturilor omului prin strămutarea forţată şi solicită tuturor autorităţilor competente implicate în Kashmir să respecte aceste principii; invită Guvernul pakistanez să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a atribui pământ locuitorilor din satele care au dispărut în alunecările de teren de îndată ce este posibil, pentru a le permite să-şi reconstituie satele şi să-şi reconstruiască locuinţe permanente; recomandă cu fermitate ca UE să se concentreze, în mod constant, asupra principiilor de mai sus, precum şi asupra problemelor mai largi legate de democraţie, justiţie şi drepturile omului în cele patru părţi ale Kashmirului; constată, de asemenea, că ar trebui închise taberele de "refugiaţi" care există de mult timp de ambele părţi ale Liniei de Control şi să acorde atenţia cuvenită protecţiei, nevoilor şi integrării sociale ale ocupanţilor acestora, cărora ar trebui să li se permită să se întoarcă acasă de urgenţă sau să fie reinstalaţi permanent; constată că, în această privinţă, comunitatea internaţională ar trebui să acorde asistenţă permanentă;

59.   subliniază faptul că dezastrul a lovit o regiune deja slăbită de conflict şi terorism, în care instituţiile fundamentale şi stabilitatea regională au fost constant subminate de crima organizată şi infiltrări peste Linia de Control, efectuate de către reţelele radicale islamiste care exploatau terenul accidentat;

60.   este îngrozit să constate că condiţiile de viaţă deja minime ale populaţiei din AJK înainte de cutremur (în ceea ce priveşte mâncarea, apa, adăpostul, instalaţiile sanitare, şcolile şi centrele de sănătate dintre cele mai modeste) au fost serios afectate de consecinţele acestuia; îndeamnă autorităţile interesate, atunci când milioane de oameni sunt în sărăcie, să-şi concentreze energiile în lupta împotriva corupţiei care a deviat ajutorul financiar internaţional de la beneficiarii cărora le era destinat, inclusiv în alegaţiile deranjante conform cărora organizaţii teroriste interzise de ONU ar fi active în zona atinsă de cutremur din AJK; solicită Comisiei, guvernelor statelor membre, Guvernelor Indiei şi Pakistanului şi agenţiilor de ajutorare să continue să se concentreze asupra nevoilor esenţiale ale victimelor cutremurului;

61.   constată că mărimea şi impactul cutremurului au avut un efect mult mai mare asupra părţii pakistaneze de pe Linia de Control, devastând o parte a infrastructurilor guvernului local şi întârziind inevitabil serviciile necesare pentru a răspunde situaţiilor de urgenţă; felicită guvernele, armatele şi populaţiile locale de ambele părţi ale Liniei de Control pentru devotamentul, hotărârea şi voinţa lor de a face faţă provocărilor determinate de cutremur;

Reacţia la cutremurul din 8 octombrie 2005

62.   recunoaşte că, în urma cutremurului, comunitatea internaţională, India şi Pakistan au răspuns rapid şi pozitiv, ţinând cont de circumstanţe: s-au stabilit imediat contacte la cel mai înalt nivel între India şi Pakistan; ONG-urile locale şi naţionale au răspuns în mod adecvat, lucrând alături de administraţia locală şi centrală; admite fără rezerve că ONG-urile internaţionale şi comunitatea internaţională au dat dovadă de o solidaritate fără precedent în ceea ce priveşte supravieţuitorii şi victimele cutremurului şi salută crearea unor noi parteneriate; recomandă Uniunii Europene să primească favorabil următoarele solicitări de ajutoare suplimentare pentru reconstruirea regiunilor afectate de cutremur şi invită Comisia să-i furnizeze informaţii actualizate referitor la solicitările deja primite în această privinţă;

63.   constată, cu îngrijorare, că prima evaluare a pagubelor şi a nevoilor, realizată de Banca Asiatică de Dezvoltare şi de Banca Mondială, la care a contribuit şi Comisia, estimează că pierderea totală a locurilor de muncă sau a mijloacelor de existenţă în urma cutremurului este de 29%, ceea ce afectează aproximativ 1,64 milioane de oameni, mai mult de jumătate dintre aceştia având mai puţin de 15 ani; salută decizia Comisiei de a acorda 50 milioane EUR primului proiect de reabilitare şi reconstruire a Pakistanului în urma cutremurului; subliniază faptul că acest proiect ar trebui să se concentreze, pe termen scurt, asupra protejării persoanelor celor mai vulnerabile, restaurând activitatea economică în zonele sinistrate, inclusiv prin reanimarea întreprinderilor mici sau prin înlocuirea echipamentelor pierdute în agricultură şi creând oportunităţi de angajare prin programe de formare şi de consolidare a competenţelor; recomandă ca, pe termen mediu şi lung, măsurile care vizează reconstruirea şi asigurarea mijloacelor de existenţă să cuprindă microcredite şi consolidarea calificărilor; îndeamnă Comisia să sprijine pe termen lung astfel de strategii;

64.   ia notă cu satisfacţie de fondurile puse la dispoziţie de Comisie pentru operaţiunile urgente de ajutor pentru victimele cutremurului din AJK şi Pakistan; totuşi, îndeamnă Comisarul pentru dezvoltare şi ajutor umanitar să aprobe cererea primului-ministru AJK de a debloca fonduri suplimentare pentru reabilitare şi reconstrucţie, aceasta constituind un pas important pentru depăşirea efectelor acestui dezastru uman;

65.   îi felicită pe toţi cei care s-au implicat în identificarea şi rezolvarea, în tabere, a nevoilor de sănătate ale supravieţuitorilor cutremurului, ceea ce a evitat apariţia unor epidemii cauzate de apa infestată, în ciuda dificultăţilor în asigurarea apei potabile curate şi a instalaţiilor sanitare potrivite în situaţii post-dezastru; felicită Guvernul pakistanez că a furnizat adăpost şi provizii pentru mai mult de două milioane de persoane strămutate, pentru a le permite să treacă peste iarnă şi felicită India că a găsit adăpost pentru 30 000 de persoane fără locuinţă din partea indiană a Liniei de Control; este îngrijorat de rapoartele conform cărora mii de oameni locuiesc încă în corturi, astfel cum a fost constatat de delegaţia SAARC a Parlamentului în timpul vizitei din 15-22 decembrie 2006 în AJK;

66.   ia act de faptul că Pakistanul a creat o Comisie federală pentru asistenţă la câteva zile după dezastru, pentru a coordona operaţiunile de căutare, salvare şi ajutor; regretă totuşi că Pakistanul nu a putut accepta oferta de elicoptere din partea Indiei, pe motivul naţionalităţii piloţilor şi că a refuzat propunerea de a desfăşura operaţiuni de salvare comune de ambele părţi ale Liniei de Control, de a trimite echipe de ajutor medical şi de a repara infrastructurile de telecomunicaţii, care ar fi putut reduce semnificativ pierderile de vieţi omeneşti; regretă, prin urmare, că acest cutremur nu a reprezentat o ocazia de a demonstra voinţa politică de a acorda prioritate nevoilor umanitare ale populaţiei din Kashmir şi de a depăşi diferenţele politice;

67.   salută fondurile care au fost transmise imediat de ţările vecine Pakistanului (India, China, Iran, Afganistan) şi de către celelalte ţări din regiune, Turcia şi Organizaţia Conferinţei Islamice (OIC), precum şi de către întreaga comunitate internaţională; felicită Comisia Europeană, în special DG ECHO, deja prezent în Pakistan, pentru răspunsul său imediat şi eficient; încurajează donatorii să acorde cât de rapid posibil fondurile care au fost promise;

68.   felicită Comisia în special pentru programul său flexibil de finanţare ca răspuns la cutremur, în cadrul căruia au fost acordate 48,6 milioane EUR şi care este executat în parteneriat cu ONG-uri, Crucea Roşie şi agenţiile ONU; solicită Uniunii Europene să-şi continue angajamentul de reconstruire a Kashmirului;

69.   subliniază faptul că fondurile de reconstrucţie ar trebui să fie axate în principal pe iniţiative de conservare a pădurilor rămase, în special prin punerea la dispoziţie de surse alternative de combustibil, reîmpădurire, programe de educaţie ecologică şi, eventual, sisteme de compensare care să permită guvernului AJK să ofere despăgubiri pentru pierderea veniturilor ca urmare a restricţiilor aplicate comerţului cu lemn;

70.   regretă faptul că Guvernul pakistanez a insistat ca toate etichetele indiene să fie înlăturate de pe toate ajutoarele umanitare acordate de India înainte de distribuire;

71.   subliniază faptul că reacţia la început ezitantă a armatei pakistaneze în faţă dezastrului a creat un vid în primele momente în materie de satisfacere a nevoilor, situaţie exploatată de organizaţiile militante din zonă, cum ar fi Jammat-i-Islami şi Jamaat-ud-Dawa, fosta Lakshar-e-Tayyaba (declarată organizaţie teroristă şi, ca urmare, interzisă de către guvernul Musharaff în 2002), care au devenit rapid furnizorii de facto de mâncare, adăpost, educaţie şcolară pentru copii şi sursă de alocaţii pentru văduve; este îngrijorat că acest lucru a contribuit la creşterea credibilităţii acestor grupuri polarizatoare în ochii populaţiei locale, slăbind potenţialul de creare a unui cadru propice pentru o reală reprezentare democratică;

72.   îndeamnă guvernele Indiei şi Pakistanului şi comunitatea internaţională, să facă tot posibilul pentru a pune în aplicare măsurile de securitate şi pentru a monitoriza îndeaproape utilizarea fondurilor acordate;

73.   salută călduros acordul decisiv din 2 mai 2006 de revigorare a schimburilor comerciale dintre cele două părţi ale Liniei de Control care separă regiunile Jammu şi Kashmir prin introducerea unui serviciu de transport cu camionul pe ruta Srinagar-Muzaffarabad, precum şi o a doua linie de autobuz care să traverseze Kashmirul, legând Poonch-ul din Jammu şi Kashmir de Rawalakot din AJK; sugerează construirea unei reţele rutiere între Jammu şi Sialkot şi Gilgit-Baltistan; sugerează, de asemenea, introducerea unei legături feroviare între Jammu şi Srinagar şi îmbunătăţirea drumului care leagă cele două oraşe; salută angajamentul primului-ministru Singh din 23 mai 2006 de a crea condiţii pentru liberalizarea comerţului şi a circulaţiei, implicând "frontiere mai flexibile" care să faciliteze un climat necesar pentru a permite populaţiei din Kashmir să se stabilească; încurajează puternic ambele părţi să crească rapid volumele de comerţ oficial; solicită un acord rapid privind modalităţile de transport rutier, subliniind simplificarea pe cât posibil a acestora; sugerează stabilirea unui plan de dezvoltare a pieţei integrate, cu mai multe unităţi de procesare a alimentelor, servicii de ambalare la rece, servicii de containere mici şi servicii de transport cu camionul grupate;

Concluzii

74.   îndeamnă UE şi instituţiile sale să continue să acorde atenţie populaţiei din Jammu şi Kashmir şi să se asigure că ajutorul şi celelalte programe sunt create şi puse în aplicare în vederea unei refaceri pe termen lung şi pentru crearea de instituţii;

75.   subliniază că, aşa cum demonstrează experienţa UE, unul dintre elementele-cheie pentru a îmbunătăţi relaţiile între ţări este creşterea fluxurilor comerciale bilaterale; consideră că, în cazul Jammu şi Kashmir, schimburile peste Linia de Control sunt deosebit de importante pentru creşterea economică, dezvoltare şi deblocarea potenţialului economic; recomandă ca prioritate proiectele de drumuri şi infrastructură;

76.   sprijină puternic iniţiativele susţinute ale organizaţiilor politice din ambele părţi şi la toate nivelurile şi cere ca prioritatea să devină nevoile populaţiei din Kashmir, atât din punct de vedere instituţional, cât şi material, astfel încât să poată fi depăşit decalajul lor politic, economic, social şi cultural; recomandă ca UE să fie disponibilă să răspundă cererilor din partea oricăruia dintre guverne;

77.   recunoaşte eforturile extraordinare depuse de delegaţia Comisiei la Islamabad şi New Delhi;

78.   constată că dezastrele naturale creează uneori condiţiile politice pentru stabilirea păcii, că natura nu cunoaşte limite şi că doar prin unirea durabilă a forţelor Indiei şi Pakistanului se poate oferi populaţiei din Kashmir speranţa reconstruirii viitorului;

o
o   o

79.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Guvernului Republicii India şi Guvernului Republicii Islamice a Pakistanului, autorităţilor competente sau guvernelor teritoriilor Jammu şi Kashmir administrate de India şi Pakistan, Republicii Populare Chineze şi Organizaţiei Naţiunilor Unite.

(1) JO C 227 E, 21.9.2006, p. 589. (2) JO C 280 E, 18.11.2006, p. 469. (3) JO C 297 E, 07.12.2006, p. 341. (4) Texte adoptate, P6_TA(2006)0388. (5) JO C 104 E, 30.4.2004, p. 1040. (6) OJ L 378, 23.12.2004, p. 22. (7) JO C 104 E, 30.4.2004, p.988. (8) Pentru lista tuturor rezoluţiilor, a se consulta anexa la raportul A6-0158/2007 al Comisiei pentru Afaceri Externe.

Rezoluţia Parlamentului European din 24 mai 2007 privind Estonia

P6_TA(2007)0215 RC-B6-0205/2007

Parlamentul European,

–   având în vedere declaraţia preşedinţiei UE din 2 mai 2007 privind situaţia din faţa ambasadei Estoniei la Moscova,

–   având în vedere declaraţia preşedintelui său Hans-Gert Pöttering şi dezbaterea în sesiunea plenară privind situaţia din Estonia din 9 mai 2007,

–   având în vedere numeroasele declaraţii ale Consiliului, Comisiei şi guvernelor statelor membre în sprijinul Estoniei,

–   având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât, între 26-28 aprilie 2007, în capitala Estoniei şi în anumite zone din nord-estul Estoniei, demonstranţii, care au protestat împotriva deciziei guvernului estonian de a muta "monumentul sovietic ridicat în cinstea eliberatorilor Tallinn-ului" din centrul capitalei estoniene în cimitirul forţelor de apărare estoniene la câţiva kilometri depărtare, au provocat două nopţi de violenţe, care au început prin atacarea poliţiştilor de către demonstranţi şi s-au transformat într-un vandalism răspândit în centrul Tallinn-ului,

B.   întrucât poliţiştii au utilizat forţa doar în situaţiile extreme şi cancelarul de justiţie estonian nu a identificat nicio gestionare defectuoasă a activităţii poliţiştilor,

C.   întrucât guvernul estonian a explicat, în prealabil, motivele deciziei sale guvernului Federaţiei Ruse, oferindu-se să coopereze cu aceasta pe durata mutării monumentului şi încurajând reprezentanţii ruşi să asiste la exhumarea rămăşiţelor, spre deosebire de autorităţile ruse care au refuzat să facă acest lucru,

D.   întrucât exhumările au fost efectuate în conformitate strictă cu standardele şi normele internaţionale ale comportamentului demn iar monumentul a fost redeschis în cimitirul militar printr-o ceremonie oficială şi cu participarea reprezentanţilor coaliţiei anti-Hitler,

E.   întrucât demonstraţiile violente şi atacurile împotriva legii şi ordinii s-au desfăşurat cu organizarea şi cooperarea activă a forţelor situate în afara Estoniei,

F.   întrucât mai multe declaraţii la nivel înalt au fost făcute în Rusia, inclusiv declaraţia oficială a delegaţiei Dumei de Stat în cadru vizitei sale la Tallinn, solicitând guvernului estonian să demisioneze,

G.   întrucât primul-ministr estonian Andrus Ansip a declarat că aceste evenimente constituie o intervenţie bine coordonată şi flagrantă în afacerile interne ale Estoniei,

H.   întrucât, imediat după demonstraţiile din Tallinn, funcţionarea normală a ambasadei estoniene din Moscova a fost blocată timp de şapte zile de nişte demonstranţi ostili ai organizaţiei ruse de tineret pro-guvern "Nushi", având ca rezultat atacuri fizice împotriva ambasadorilor estonieni şi suedezi, ameninţări cu demolarea clădirii ambasadei, sfâşierea steagului estonian amplasat pe teritoriul ambasadei şi numirea Estoniei ţară "fascistă",

I.   întrucât au fost organizate atacuri informatice, în special din exteriorul Estoniei, în încercarea de a bloca liniile de comunicare oficiale şi site-urile web ale administraţiei estoniene, întrucât aceste atacuri au venit de pe adrese IP ale administraţiei ruse şi întrucât atacurile intense de propagandă au continuat pe internet sau prin mesaje pe telefoanele mobile, incitând la rezistenţă armată şi continuarea violenţelor,

J.   întrucât la doar câteva zile de la evenimentele din Tallinn, s-au introdus restricţii drastice la exporturile estoniene în Rusia, companiile ruse suspendând contractele cu firmele estoniene, furnizarea de energie în Estonia fiind ameninţată, iar legătura de cale ferată între Estonia şi St. Petersbug fiind suspendată de la sfârşitul lunii iunie 2007,

K.   întrucât autorităţile ruse, inclusiv delegaţia Dumei de Stat, au refuzat din păcate începerea dialogului cu autorităţile estoniene şi chiar participarea la o conferinţă de presă comună la Ministerul de Externe,

L.   întrucât Mitropolitul Kornelius al Bisericii Ortodoxe din Estonia aparţinând de Patriarhia din Moscova a declarat că nu există motive pentru un conflict intercomunitar şi că, după părerea lui, demonstraţiile nu constituie un conflict între comunităţile vorbitoare de limba estoniană şi cele vorbitoare de limba rusă,

M.   întrucât evenimentele au fost alimentate de dezinformarea realizată de canalele de televiziune ruse, provocând mai multe proteste,

N.   întrucât doar o parte mică din populaţia de etnie rusă a participat la demonstraţii şi acte de vandalism, un număr important de poliţişti ruşi şi-au făcut datoria cu excelenţă şi marea majoritate a persoanelor interogate au aprobat comportamentul guvernului estonian,

O.   întrucât Estonia, ca stat membru independent al UE şi al NATO, are dreptul suveran de a-şi evalua recentul trecut tragic, începând cu pierderea independenţei ca urmare a Pactului Hitler-Stalin din 1939, recâştigată abia în 1991,

P.   întrucât ocuparea şi anexarea sovietică a statelor baltice nu au fost niciodată legal recunoscute de către democraţiile vestice,

Q.   întrucât în rezoluţia sa din 12 mai 2005 privind a 60-a aniversarea a sfârşitului celui de-al doilea război mondial în Europa la 8 mai 1945(1),, a ajuns la concluzia că "pentru unele naţiuni sfârşitul celui de-al doilea război mondial a însemnat reluarea tiraniei manifestată de Uniunea Sovietică stalinistă" şi a felicitat statele din centrul şi estul Europei cu ocazia eliberării "de sub dominaţia sau ocupaţia sovietică după atâtea decenii",

R.   întrucât doar succesorul legal al Uniunii Sovietice, Federaţia Rusă, continuă să nege includerea ilegală a statelor baltice în Uniunea Sovietică,

1.   îşi exprimă sprijinul pentru şi solidaritatea cu guvernul estonian ales în mod democratic, în eforturile sale de garantare a ordinii, stabilităţii şi statului de drept pentru toţi rezidenţii estonieni;

2.   consideră atacurile asupra unuia dintre cele mai mici state membre ale UE ca o ocazie de a testa solidaritatea Uniunii Europene;

3.   consideră inadmisibile diferitele încercări ale autorităţilor ruse de a interveni în afacerile interne ale Estoniei;

4.   este îngrijorat de faptul că ambasada Estoniei la Moscova nu este protejată cum se cuvine de autorităţile ruse şi că ambasadorul estonian a fost atacat fizic de către demonstranţii "Nashi"; invită guvernul rus să respecte pe deplin Convenţia de la Viena din 1961 privind protecţia relaţiilor diplomatice;

5.   condamnă încercările Rusiei de exercitare a unei presiuni economice asupra Estoniei ca instrument de politică externă şi solicită guvernului rus să restaureze relaţii economice normale între cele două state;

6.   reaminteşte autorităţilor ruse că retorica nediferenţiată şi vădit ostilă a autorităţilor ruse împotriva Estoniei este în contrast puternic cu principiile comportamentului internaţional şi va avea afecta relaţiile dintre UE şi Rusia, în general;

7.   invită Comisia şi toate statele membre să contribuie la analiza atacurilor informatice asupra site-urilor internet estoniene şi să prezinte un studiu referitor la posibilităţile de contracarare a acestor atacuri şi ameninţări la nivelul UE şi invită Rusia să contribuie din plin la aceste investigaţii;

8.   solicită guvernului rus să se angajeze într-un dialog deschis şi imparţial cu democraţiile estice şi centrale din Europa privind istoria secolului 20 şi crimele împotriva umanităţii, inclusiv cele ale comunismului totalitar, comise în acea perioadă;

9.   salută discursul preşedintelui estonian Toomas Hendrik Ilves, care a subliniat că persoanele care au venit în Estonia în perioada sovietică şi trăiesc acum în Republica Estonia, copiii şi nepoţii acestora, sunt toţi cetăţeni estonieni, că toţi cetăţenii estonieni, indiferent de origine, au trăit experienţa foarte dureroasă a ocupării consecutive de către cele trei puteri în ultimul secol şi că tragediile semenilor trebuie luate în considerare şi înţelese, reamintind tuturor părţilor implicate că, în acest scop, dialogul intern estonian trebuie intensificat, pentru a acoperi lacunele dintre diferitele comunităţi şi a crea noi oportunităţi de integrare, în special, pentru comunităţile estoniene care vorbesc limba rusă;

10.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi guvernului şi parlamentului Federaţiei Ruse.

(1) JO C 92 E, 20.4.2006, p. 392.

Rezoluţia Parlamentului European din 24 mai 2007 privind Cazul lanţului Radio Caracas TV în Venezuela

P6_TA(2007)0216 RC-B6-0206/2007

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât pluralismul presei şi libertatea de expresie constituie un pilon indispensabil al democraţiei,

B.   întrucât libertatea presei este de o importanţa primordială pentru democraţie şi pentru respectarea libertăţilor fundamentale, prin prisma rolului esenţial pe care îl are în garantarea exprimării libere a opiniilor şi ideilor şi în promovarea participării efective a cetăţenilor la procesele democratice,

C.   întrucât ne-reînnoirea licenţei de emisie a grupului audiovizual privat Radio Caracas Televisión (RCTV), care expiră la 27 mai 2007, riscă să ducă la dispariţia acestui grup, care are 3 000 de salariaţi,

D.   întrucât ne-reînnoirea licenţei acestui grup audiovizual, unul dintre cele mai vechi şi cele mai importante din Venezuela, privează o mare parte a publicului de o informare pluralistă şi încalcă dreptul presei de a juca rolul de contraputere,

E.   întrucât Hugo Chávez, preşedintele Venezuelei, a anunţat că nu va reînnoi licenţa de emisie a RCTV, care expiră la 27 mai 2007,

F.   întrucât, având în vedere declaraţiile guvernului Venezuelei, RCTV este singurul mijloc de informare în masă vizat de această măsură de ne-reînnoire a licenţei,

G.   întrucât constituţia Venezuelei garantează, la articolele 57 şi 58, dreptul la libertatea de exprimare, de comunicare şi de informare,

H.   întrucât Venezuela a semnat Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi Convenţia americană privind drepturile omului,

I.   întrucât Tribunalul Suprem de Justiţie din Venezuela, în faţa căruia RCTV a făcut apel, nu a respectat termenul legal pentru luarea unei hotărâri,

J.   întrucât atitudinea care îi este reproşată conducerii RCTV ar trebui să conducă, în cazul în care autorităţile consideră necesar acest lucru, la o procedură judiciară ordinară,

K.   întrucât anunţarea acestei decizii, făcută publică la 28 decembrie 2006 chiar de către şeful statului, constituie un precedent alarmant în ceea ce priveşte libertatea de exprimare în această ţară,

1.   reaminteşte guvernului Venezuelei că are datoria de a respecta şi de a impune respectarea libertăţii de exprimare, a libertăţii de opinie şi a libertăţii presei, în conformitate cu propria constituţie, Carta democratică interamericană, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi Convenţia americană privind drepturile omului, la care această ţară este semnatară;

2.   solicită guvernului Venezuelei să garanteze, în numele principiului imparţialităţii statului, un tratament juridic egal tuturor mijloacelor de informare în masă, publice sau private, fără a ţine seama de considerente politice sau ideologice;

3.   invită la un dialog între guvernul Venezuelei şi mijloacele private de informare în masă din această ţară, regretând profund lipsa totală de disponibilitate la dialog de care au dat dovadă autorităţile venezueliene în general şi, în special în cazul RCTV;

4.   solicită, prin urmare, delegaţiilor şi comisiilor competente ale Parlamentului European să fie sesizate cu privire la această chestiune;

5.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi Secretarului General al Organizaţiei Statelor Americane (OSA), Adunării parlamentare euro-latino-americane, Parlamentului Mercosur şi guvernului Venezuelei.

Rezoluţia Parlamentului European din 24 mai 2007 privind Siria

P6_TA(2007)0217 RC-B6-0212/2007

Parlamentul European,

–   având în vedere Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1948,

–   având în vedere articolul 11 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Uniunii Europene şi articolul 177 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, care stabilesc că promovarea drepturilor omului constituie unul dintre obiectivele politicii externe şi de securitate comune,

–   având în vedere că rezoluţiile anterioare referitoare la Siria şi Orientul Mijlociu şi rezoluţia sa din 26 octombrie 2006 conţinând recomandarea sa adresată Consiliului privind încheierea unui Acord de asociere euro-mediteranean între Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Arabă Siria, pe de altă parte,(1)

–   având în vedere declaraţia Preşedinţiei UE din 14 mai 2007 privind condamnarea, în Siria, a intelectualului Michel Kilo şi a activistului politic Mahmoud Issa,

–   având în vedere Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Civile şi Politice, ratificată de Siria la 21 aprilie 1969,

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât respectarea drepturilor omului constituie un element esenţial al Parteneriatului euro-mediteranean, concretizat printr-un acord de cooperare între UE şi Siria şi un Acord de asociere euro-mediteranean între Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Arabă Siria, pe de altă parte ce urmează să fie finalizat,

B.   întrucât Parlamentul European şi Preşedintele său au intervenit deja de mai multe ori pentru a obţine eliberarea activiştilor pentru drepturile omului, a politicienilor şi parlamentarilor deţinuţi în închisorile siriene,

C.   întrucât Michel Kilo, un scriitor militant în favoarea democraţiei, care a fost arestat la 14 mai 2006, în principal pentru poziţia adoptată cu privire la Declaraţia Beirut – Damasc şi Mahmoud Issa au fost condamnaţi la 13 mai 2007 la trei ani de închisoare

D.   întrucât Suleiman Al-Shamar, membru în conducerea Comunităţii Naţionale Democratice şi Khalil Hussein, preşedintele Oficiului de relaţii cu publicul al Kurd Future Trend, au fost condamnaţi la zece ani de închisoare pentru "şubrezirea preceptelor etice naţionale" şi "conspiraţie cu o ţară străină",

E.   întrucât Fayek El Mir şi Aref Dalila, membri în diferite organizaţii pentru drepturile omului din Siria, sunt deţinuţi în regim de izolare de 6 ani,

F.   întrucât forţele de securitate siriene l-au arestat pe Kamal al-Labwami, fizician şi co-fondator al Adunării Liberale Democrate, la 8 noiembrie 2005, la întoarcerea sa dintr-o călătorie în Europa, Statele Unite şi Egipt, iar acum a fost condamnat la 12 ani de închisoare, inclusiv în regim de muncă grea, pentru acuzaţii motivate politic,

G.   întrucât Anwar Al Buni, membru fondator al Organizaţiei Siriene a Drepturilor Omului şi avocat în curs de specializare în materie de drepturile omului, a fost arestat pe o stradă din Damasc în 2006, în momentul în care urma să ia în primire postul de director al unui Centru pentru Drepturile Omului finanţat de Uniunea Europeană, fiind actualmente condamnat la 5 ani de închisoare pentru "răspândirea de informaţii false dăunătoare statului",

1.   îşi exprimă adânca îngrijorare cu privire la recentele verdicte pronunţate împotriva deţinuţilor politici şi activiştilor pentru drepturile omului din Siria, care afectează toate curentele din sânul opoziţiei;

2.   este profund îngrijorat de interdicţiile impuse şi de acuzaţiile aduse lui Mahmoud Issa, Fayek El Mir, Aref Dalila, Kamal al Labwani, Anwar Al Bunni, Michel Kilo, Suleiman Al-Shamar şi Khalil Hussein, pentru exercitarea drepturilor lor democratice şi angajarea în activităţi paşnice;

3.   cere insistent autorităţilor siriene să respecte îndeaproape legislaţia internaţională în materie de drepturile omului, în special Pactul internaţional privind drepturilor civile şi politice şi Convenţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane şi degradante, ratificate de Siria în 1969 şi, respectiv, în 2004;

4.   cere Siriei să respecte libertatea de opinie şi dreptul la un proces echitabil;

5.   cere insistent Siriei să ia notă de îngrijorarea Comisia pentru Drepturile Omului a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi:

6.   cere insistent organismelor pertinente Siriene să caseze hotărârile menţionate anterior , să retragă acuzaţiile în curs de examinare la Tribunalul Militar Damasc şi să elibereze deţinuţii de conştiinţă şi politici menţionaţi mai sus;

7.   cere încetarea stării de urgenţă în Siria, stabilită cu mai mult de 40 de ani înainte;

8.   solicită, în special, Comunităţii Europene să ofere întregul sprijin de care au nevoie activiştii societăţii civile siriene, prin intermediul Instrumentului european pentru vecinătate şi parteneriat (ENPI) şi al nou adoptatului Instrument european pentru democraţie şi drepturile omului (EIDHR), inclusiv prin adoptarea fără întârziere a aşa-numitelor măsuri ad hoc destinate apărătorilor drepturilor omului;

9.   cere Siriei, care ar putea juca un rol important în promovarea păcii în regiune, să îmbunătăţească şi să sprijine drepturile omului şi libertatea de expresie în ţară;

10.   cere Siriei să sprijine înfiinţarea unui tribunal penal cu caracter internaţional, în urma anchetei în Liban a judecătorului Brammertz, Comisarul ONU al Comisiei Internaţionale de Investigaţie Independente;

11.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Guvernului şi Parlamentului Republicii Arabe Siria.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2006)0459

Rezoluţia Parlamentului European din 24 mai 2007 privind drepturile omului în Sudan

P6_TA(2007)0218 B6-0208/2007

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât instanţa penală din provincia Managil, statul Gazira, din centrul Sudanului prezidat de judecătorul Hatim Abdurrahman Mohamed Hasan a condamnat la moarte prin lapidare pe Sadia Idriss Fadul (o femeie în vârstă de 22 de ani, originară din tribul etnic Fur, Darfur) şi pe Amouna Abdallah Daldoum (o femeie în vârstă de 23 de ani originară din tribul etnic Tama, Darfur) la data de 13 februarie 2007, respectiv 6 martie 2007, pentru comiterea infracţiunii de adulter,

B.   întrucât moartea prin lapidare este o pedeapsă crudă şi inumană, şi, întrucât pedepsirea gravă a adulterului violează drepturile fundamentale ale omului şi obligaţiile internaţionale pe care Republica Sudan s-a angajat să şi le asume,

C.   întrucât atât Sadia Idriss Fadul cât şi Amouna Abdallah Daldoum ambele femei au făcut apel împotriva hotărârii,

D.   întrucât, potrivit unei scrisori trimise de Ambasada Republicii Sudan din Bruxelles, sentinţele de condamnare la moarte au fost anulate deoarece Sadia Idriss Fadul şi Amouna Abdallah Daldoum nu au beneficiat de "reprezentarea legală necesară" pe parcursul procesului iar instanţa penală va revizui cazul "în lumina observaţiilor juridice formulate de curtea de apel",

E.   întrucât instanţa penală din Nyala din sudul Darfurului i-a condamnat la moarte prin spânzurare pe Abdelrahman Zakaria Mohamed şi pe Ahmed Abdullah Suleiman, ambii băieţi în vârstă de 16 ani, la data de 3 mai 2007, pentru acuzaţii de crimă, vătămare corporală cu intenţie şi furt,

F.   întrucât Republica Sudan a ratificat Convenţia ONU privind drepturile copilului, conform căreia guvernul s-a angajat să nu execute persoane sub 18 ani,

G.   întrucât guvernul sudanez a aderat la Acordul de parteneriat încheiat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe şi Pacific(ACP), pe de-o parte şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(1) (Acordul de la Cotonou) şi, întrucât cooperarea UE cu ţările ACP se bazează pe respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice şi a statului de drept,

H.   întrucât Republica Sudan a aderat la clauza privind drepturile omului din Acordul de la Cotonou şi la Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice,

I.   întrucât Carta africană a drepturilor omului şi popoarelor, ratificată de Republica Sudan, include prevederi cu privire la protejarea dreptului la viaţă şi la interzicerea torturii şi a tratamentelor şi pedepselor crude, inumane şi degradante, dar întrucât pedeapsa cu moartea, flagelarea, amputarea şi alte pedepse corporale încă se mai practică pentru mai multe infracţiuni penale,

J.   întrucât Comisia Europeană a anunţat în data de 14 martie 2007 acordarea unui ajutor umanitar suplimentar pentru Republica Sudan în valoare de 45 milioane EUR (suma totală ajungând până în prezent la 85 milioane EUR pentru 2007), demonstrând angajamentul UE faţă de populaţia din Republica Sudan,

1.   salută anularea pedepselor cu moartea – în cazul în care instanţa însăşi confirmă acest lucru – şi invită guvernul sudanez să garanteze integritatea fizică şi psihologică a cetăţenelor Sadia Idriss Fadul şi Amouna Abdallah Daldoum;

2.   invită guvernul sudanez să abroge pedeapsa cu moartea pronunţată în cazul cetăţenilor Abdelrahman Zakaria Mohamed şi Ahmed Abdullah Suleiman şi să garanteze integritatea fizică şi psihologică a acestora;

3.   reaminteşte ferm guvernului sudanez faptul că recurgerea la pedeapsa cu moartea în cazul infractorilor juvenili este interzisă în conformitate cu legislaţia internaţională;

4.   solicită Consiliului, Comisiei şi guvernelor statelor membre:

5.   invită guvernul sudanez să-şi revizuiască sistemul judiciar în consecinţă şi să ratifice al doilea Protocol facultativ la Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, care vizează abolirea pedepsei cu moartea;

6.   invită guvernul sudanez să adere la Protocolul la Carta africană a drepturilor omului şi popoarelor privind drepturile femeilor în Africa, precum şi la Protocolul Curţii de Justiţie a Uniunii Africane, ambele adoptate la Maputo, Mozambic, la data de 11 iulie 2003;

7.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, Secretarilor Generali ai Naţiunilor Unite şi Uniunii Africane, precum şi guvernului Republicii Sudan.

(1) JO L 317, 15.12.2000, p.3.