Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2006/0304(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0402/2007

Texte depuse :

A6-0402/2007

Dezbateri :

PV 12/11/2007 - 21
CRE 12/11/2007 - 21

Voturi :

PV 13/11/2007 - 7.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2007)0505

Texte adoptate
PDF 521kWORD 208k
Marţi, 13 noiembrie 2007 - Strasbourg
Modificarea Directivei 2003/87/CE pentru a include activităţile din sectorul aviaţiei în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii***I
P6_TA(2007)0505A6-0402/2007
Rezoluţie
 Text consolidat
 Anexă

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 13 noiembrie 2007 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activităţile de transport aerian în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii (COM(2006)0818 – C6-0011/2007 – 2006/0304(COD))

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2006)0818),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 175 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0011/2007)

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară şi avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, cel al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, precum şi cel al Comisiei pentru transport şi turism, (A6-0402/2007),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.


Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 noiembrie 2007 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2008 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activităţile din sectorul aviaţiei în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii
P6_TC1-COD(2006)0304

(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei ║,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din Tratat(3),

întrucât:

(1)  Prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii ║(4), a fost stabilit un sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii pentru a promova o metodă rentabilă şi eficientă din punct de vedere economic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(2)  Obiectivul final al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, care a fost aprobat în numele Comunităţii Europene prin Decizia 94/69/CE a Consiliului din 15 decembrie 1993 privind încheierea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice(5), este stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă, la un nivel care să prevină interferenţele antropice periculoase cu sistemul climatic. Comunitatea a menţionat în repetate rânduri că, în scopul îndeplinirii acestui obiectiv, creşterea globală a temperaturii medii anuale la suprafaţă nu ar trebui să depăşească nivelurile preindustriale cu mai mult de 2°C. Cercetările şi lucrările ştiinţifice recente arată că acest obiectiv privind temperatura nu va rămâne realizabil pe termen lung decât cu condiţia ca emisiile de gaze cu efect de seră să se stabilizeze în următoarele două decenii şi apoi să scadă substanţial, cu cel puţin 15 %, poate chiar cu 50 %, faţă de nivelurile din 1990. Nivelurile de reduceri cuantificate pe care trebuie să le realizeze statele membre începând cu 2013 pentru a atinge obiectivul de stabilizare a concentraţiilor de gaze cu efect de seră nu au fost încă stabilite în cadrul procesului internaţional privind schimbările climatice. Deşi prezenta directivă ar trebui să fie compatibilă cu contribuţia UE la obiectivul pe termen lung privind temperatura, metodele şi temeiul de alocare a cotelor către operatorii de aeronave în temeiul prezentei directive după această dată trebuie revizuite, în lumina progreselor ştiinţifice şi politice la nivel internaţional.

(3)  Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice solicită tuturor părţilor să formuleze şi să pună în aplicare programe naţionale şi, după caz, regionale, care să conţină măsuri de atenuare a schimbărilor climatice.

(4)  Protocolul de la Kyoto, aprobat prin Decizia 2002/358/CE a Consiliului din 25 aprilie 2002 privind aprobarea, în numele Comunităţii Europene, a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi îndeplinirea în comun a angajamentelor care decurg din acesta(6), solicită ţărilor dezvoltate să limiteze sau să reducă emisiile de gaze cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal şi care provin din combustibilii folosiţi în transportul aerian, prin intermediul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI).

(5)  Deşi Comunitatea nu este parte contractantă la Convenţia de la Chicago din 1994, toate statele membre sunt părţi contractante la convenţia în cauză şi membre ale OACI şi continuă să susţină activitatea de dezvoltare a instrumentelor de piaţă, în colaborare cu alte state, la nivel internaţional. Cu ocazia celei de-a şasea reuniuni a Comitetului OACI privind protecţia mediului în aviaţie din 2004, s-a convenit că un sistem de comercializare a emisiilor specifice aviaţiei, bazat pe un nou instrument juridic sub auspiciile OACI, părea suficient de neatractiv pentru a nu fi folosit în continuare. În consecinţă, Rezoluţia 35-5 a Adunării OACI nu propune un nou instrument juridic, ci, în schimb, autorizează "dezvoltarea unui sistem deschis de comercializare a cotelor de emisie pentru aviaţia internaţională" şi posibilitatea ca statele membre să introducă în propriile sisteme de comercializare a emisiilor cote de emisii din aviaţia internaţională.

(6)  Al şaselea Program de acţiune comunitară pentru mediu stabilit prin Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului(7) prevedea ca Comunitatea să determine şi să întreprindă acţiuni specifice de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din aviaţie, în cazul în care, până în 2002, nici o astfel de măsură nu se stabilea în cadrul OACI. În concluziile sale din octombrie 2002, decembrie 2003 şi octombrie 2004, Consiliul a invitat în repetate rânduri Comisia să propună acţiuni de reducere a impactului transportului aerian internaţional asupra schimbărilor climatice.

(7)  Politicile şi măsurile ar trebui puse în aplicare la nivel naţional şi comunitar, în toate sectoarele economiei comunitare, şi nu numai în sectoarele industriei şi energiei, pentru a se obţine reducerile substanţiale necesare. În cazul în care impactul sectorului aviaţiei asupra schimbărilor climatice continuă să crească în ritmul actual, acest lucru ar submina în mod semnificativ reducerile realizate în alte sectoare pentru a combate schimbările climatice.

(8)  Pentru a sprijini procesul de reducere a emisiilor provenite de la aeronave, Comisia ar trebui să efectueze până în 2009 un studiu de fezabilitate referitor la posibilitatea de a institui standarde de emisii pentru motoarele aeronavelor.

(9)  În comunicarea din 27 septembrie 2005(8), Comisia a adoptat o strategie de reducere a impactului sectorului aviaţiei asupra climei. Parte a unui pachet exhaustiv de măsuri, strategia propunea includerea sectorului aviaţiei în sistemul comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră şi prevedea crearea unui grup de lucru multilateral privind aviaţia, ca parte a etapei a doua a Programului european privind schimbările climatice, care să ia în considerare metode de includere a sectorului aviaţiei în sistemul comunitar. În cadrul concluziilor din decembrie 2005, Consiliul a admis că, din punct de vedere economic şi ecologic, cea mai bună soluţie viitoare pare includerea sectorului aviaţiei în sistemul comunitar şi a invitat Comisia să înainteze o propunere legislativă până la sfârşitul anului 2006. Prin rezoluţia din 4 iulie 2006(9), Parlamentul European a admis că sistemul de comercializare a emisiilor ar putea face parte dintr-un pachet exhaustiv de măsuri privind impactul sectorului aviaţiei asupra climei, cu condiţia să fie conceput în mod corespunzător.

(10)  Pe lângă instrumentele economice, emisiile pot fi în mare măsură reduse şi cu ajutorul unor îmbunătăţiri tehnologice şi operaţionale, care ar trebui în prezent să fie dezvoltate mai mult decât în trecut.

(11)  O gestionare a traficului aerian mai eficientă poate conduce la diminuarea consumului de carburant cu până la 12 % şi poate contribui, astfel, la reducerea emisiilor de CO2. Prin urmare, proiectele "Cerul unic european" şi SESAR ar trebui puse în aplicare cât mai repede şi cât mai eficient posibil. Este în special de datoria statelor membre şi a Comunităţii să întreprindă acţiuni neîntârziate şi ferme, consultând îndeaproape utilizatorii spaţiului aerian implicaţi, în vederea stabilirii unor blocuri de spaţiu aerian funcţionale, a unor blocuri de spaţiu aerian flexibile şi a unei utilizări flexibile a spaţiului aerian. În acest sens, este necesară, de asemenea, susţinerea programului AIRE (Atlantic Interoperability Initiative to Reduce Emissions) convenit între Uniunea Europeană şi Administraţia Federală a Aviaţiei a Statelor Unite ale Americii.

(12)  Cercetarea şi tehnologia reprezintă aspectele centrale ale inovării şi ale realizării de noi reduceri ale emisiilor în sectorul aviaţiei. Constructorii de avioane şi de motoare, precum şi producătorii de combustibili sunt îndemnaţi să cerceteze şi să aplice, în domeniile lor de activitate, modificări care să reducă semnificativ efectele aviaţiei asupra climei. Comunitatea ar trebui să sprijine în continuare Iniţiativa tehnologică comună (ITC) "Cer curat", în cadrul celui de-al Şaptelea program-cadru pentru cercetare (PC7), al cărei obiectiv este să reducă radical impactul transportului aerian asupra mediului. Comunitatea ar trebui să continue să sprijine în mod susţinut activitatea ACARE (Consiliul consultativ pentru cercetare în domeniul aeronauticii în Europa) şi, în special, programul de cercetare strategică al acestuia (PCS), care stabileşte obiective de reducere, până în 2020, cu 50 % a emisiilor de dioxid de carbon pe pasager-kilometru şi cu 80 % a emisiilor de oxizi de azot provocate de sectorul transportului aerian.

(13)  Subvenţiile acordate aeroporturilor reprezintă uneori stimulente inoportune în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră. De aceea, Comisia trebuie să respecte pe deplin dreptul concurenţei în vigoare.

(14)  Obiectivul prezentei directive este de a reduce contribuţia sectorului aviaţiei la schimbările climatice globale, prin includerea emisiilor care provin din activităţi din sectorul aviaţiei în sistemul comunitar.

(15)  Operatorii de aeronave controlează în modul cel mai direct tipul de aeronavă folosită şi modalitatea de pilotare a acesteia şi, prin urmare, ar trebui să fie responsabili pentru respectarea obligaţiilor impuse prin prezenta directivă. Un operator poate fi identificat cu ajutorul unui cod de identificare al OACI sau al oricărui alt cod de identificare recunoscut, folosit pentru identificarea zborului. În cazul în care identitatea operatorului nu este cunoscută, proprietarul aeronavei ar trebui să fie considerat operatorul acesteia, cu excepţia cazului în care dovedeşte ce altă persoană a fost operatorul aeronavei.

(16)  Este necesară asigurarea unor condiţii concurenţiale echitabile pentru aeroporturi, pe de o parte, şi pentru operatorii aerieni, pe de altă parte. De aceea, zborurile internaţionale din şi spre Uniunea Europeană, precum şi zborurile din interiorul Uniunii Europene ar trebui incluse de la bun început în sistemul comunitar.

(17)  Începând cu 2011,ar trebui să fie incluse şi emisiile provenind de la toate zborurile de sosire şi de plecare din Comunitate. ▌În cazul în care o ţară terţă adoptă măsuri de reducere a impactului pe care îl au zborurile către un aeroport comunitar din respectiva ţară asupra climei cel puţin echivalente cu cerinţele prezentei directive, domeniul de aplicare a sistemului comunitar ar trebui modificat astfel încât să excludă zborurile ▌din ţara în cauză. Schimbările climatice reprezintă un fenomen global, care necesită soluţii globale. Comunitatea consideră că prezenta directivă constituie un important pas înainte. Părţile care nu sunt membre UE sunt invitate să contribuie la dezbatere, propunând variante de perfecţionare a acestui instrument politic. Pentru a face auzită vocea părţilor terţe, Comisia ar trebui să fie în permanenţă în contact cu ele, atât înaintea, cât şi în timpul punerii în aplicare a prezentei directive. Dacă Uniunea Europeană ajunge la un acord cu o parte terţă asupra unui sistem comun care are efecte cel puţin la fel de pozitive pentru mediu ca şi prezenta directivă, Comisia poate propune modificarea acesteia. În orice caz, Comisia poate propune ca zborurile dinspre ţări terţe să nu intre sub incidenţa sistemului comunitar, în cazul în care respectiva ţară terţă dispune de un sistem ale cărui beneficii din punctul de vedere al mediului sunt echivalente cu cele derivate din aplicarea prezentei directive.

(18)  Sectorul aviaţiei are un anumit impact asupra climei mondiale, datorită emisiilor de dioxid de carbon, de oxizi de azot, de vapori de apă şi de particule de sulfat şi funingine. Comitetul interguvernamental pentru schimbările climatice a estimat că impactul total al sectorului aviaţiei este, în prezent, cu între două şi patru ori mai mare decât efectul exclusiv al emisiilor de dioxid de carbon din trecut. Studii de cercetare comunitare recente arată că impactul total al sectorului aviaţiei ar putea fi de două ori mai mare decât numai impactul dioxidului de carbon. Cu toate acestea, nici una dintre aceste estimări nu ia în considerare efectele foarte puţin cunoscute ale norilor cirrus. În conformitate cu articolul 174 alineatul (2) din Tratat, politica de mediu comunitară trebuie să se bazeze pe principiul precauţiei şi, în consecinţă, întregul impact al sectorului aviaţiei ar trebui abordat într-un mod cât mai aprofundat cu putinţă. Autorităţile de gestionare a traficului aerian ar trebui să aplice măsuri eficiente pentru a evita formarea dârelor de aburi condensaţi şi a norilor cirrus, modificând profilul zborurilor, şi anume asigurându-se că acestea nu trec prin zone în care, din cauza condiţiilor atmosferice specifice, este previzibilă formarea unor astfel de nori. Mai mult, aceste autorităţi ar trebui să promoveze cu determinare cercetarea privind formarea dârelor de aburi condensaţi şi a norilor cirrus, inclusiv prin măsuri eficiente de atenuare (de exemplu în privinţa carburantului, a motoarelor şi a gestionării traficului aerian) care nu au efecte negative asupra altor obiective de mediu. În aşteptarea propunerii de către Comisie a unui nou act legislativ, vizând în mod specific emisiile de oxid de azot în sectorul aviaţiei, ar trebui aplicat un factor de multiplicare pentru fiecare tonă de CO2 emisă.

(19)  În vederea completării prezentei directive, ar trebui luate şi alte măsuri. În acest sens, ar trebui înfiinţate grupuri de reflecţie care să examineze alte modalităţi de acţiune.

(20)  Pentru a evita denaturarea concurenţei, ar trebui specificată o metodologie de alocare armonizată. Pentru a asigura accesul la piaţă al noilor operatori de aeronave, un anumit număr de cote se va aloca prin licitaţie, în conformitate cu normele ce urmează să fie dezvoltate de Comisie. Operatorii de aeronave care îşi încetează activitatea vor continua să primească cote până la sfârşitul perioadei pentru care li s-au alocat deja cote cu titlu gratuit.

(21)  În ciuda dificultăţii, pentru operatorii de aeronave, de a trece la surse de energie alternative (regenerabile), sectorul aviaţiei trebuie încă să reducă considerabil emisiile, în conformitate cu obiectivul global de reducere al UE, cu 20 până la 30 % faţă de nivelul din 1990. Pentru fiecare perioadă de angajament din cadrul sistemului Comunităţii în care va fi inclus sectorul aviaţiei, şi în funcţie de perioada de referinţă utilizată pentru sectorul aviaţiei pe durata perioadei de angajament respective, obiectivul acestui sector ar trebui fixat în funcţie de eforturile medii solicitate tuturor celorlalte sectoare de surse fixe din toate statele membre.

(22)  Sectorul aviaţiei contribuie la impactul global al activităţilor umane asupra schimbărilor climatice. Utilizarea veniturilor obţinute în urma licitării cotelor ar trebui să aibă ca scop atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la impactul schimbărilor climatice în UE şi în ţările terţe, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, precum şi finanţarea lucrărilor de cercetare şi dezvoltare în scopul atenuării ▌şi ▌adaptării. Pentru a reduce într-o oarecare măsură costurile pentru cetăţeni, veniturile provenite din licitaţii ar trebui utilizate şi pentru scăderea taxelor şi impunerilor asupra mijloacelor de transport care nu afectează negativ mediul, cum ar fi trenurile şi autobuzele. Respectivele venituri ar putea contribui, de asemenea, la acoperirea costurilor justificate de gestionarea aplicării prezentei directive, suportate de statele membre. Statele membre pot folosi aceste venituri şi pentru a atenua sau chiar elimina problemele de accesibilitate sau competitivitate din regiunile ultraperiferice, precum şi problemele legate de obligaţiile serviciilor publice în contextul punerii în aplicare a prezentei directive. Statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile luate în acest sens.

(23)  Pentru a spori rentabilitatea sistemului, operatorii de aeronave ar trebui să poată folosi cotele acordate pentru anumite instalaţii în cadrul altor sisteme de comercializare a cotelor, precum şi reducerile de emisii certificate (CER) şi unităţile de reducere a emisiilor (ERU) din activităţile de proiectare, pentru a-şi îndeplini obligaţiile de restituire a cotelor.

(24)  Ca efect al actualului sistem de comercializare a cotelor de emisie, sectoarele mari consumatoare de energie suportă deja o anumită presiune, datorită creşterii semnificative a preţurilor CO2. Există un risc real de pierderi de carbon dacă va fi inclus în sistem un alt sector important, care va trebui să cumpere autorizaţii de emisie. Pentru a evita pierderile de carbon în sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi industria cimentului, varului sau a oţelului, Comisia va examina diferitele variante posibile, cum ar fi stabilirea unor obiective sectoriale sau ajustările fiscale vamale şi va publica un raport, înainte de finele anului 2008, privind modalitatea cea mai potrivită de soluţionare a acestei probleme.

(25)  Pentru a reduce sarcinile administrative ale operatorilor de aeronave, un singur stat membru ar trebui să fie responsabil pentru fiecare operator. Fiecare stat membru trebuie să se asigure că operatorii de aeronave care au obţinut o licenţă de funcţionare în statul în cauză, cei care nu au licenţă de funcţionare sau operatorii din ţări terţe, ale căror emisii, într-un an de referinţă, pot fi atribuite în mare măsură respectivului stat membru, îndeplinesc cerinţele prezentei directive.

(26)  Pentru a păstra integritatea sistemului de contabilizare a sistemului comunitar, având în vedere faptul că emisiile provenite din aviaţia internaţională nu sunt încă integrate în angajamentele statelor membre în conformitate cu Protocolul de la Kyoto, cotele alocate sectorului aviaţiei trebuie folosite numai pentru a îndeplini obligaţiile operatorilor de aeronave de a restitui cotele în conformitate cu prezenta directivă. Cu toate acestea, operatorii de aeronave trebuie să poată schimba o cotă emisă pentru sectorul aviaţiei cu o cotă care poate fi folosită de toţi operatorii din sistem prin intermediul administratorului de înregistrare.

(27)  Pentru a asigura un tratament echitabil al operatorilor de aeronave, statele membre ar trebui să respecte reguli armonizate pentru gestionarea operatorilor de aeronave aflate sub responsabilitatea lor, în conformitate cu orientările specifice ce urmează a fi elaborate de către Comisie.

(28)  Organizaţia europeană pentru siguranţa navigaţiei aeriene (Eurocontrol) poate deţine informaţii care ar putea ajuta statele membre sau Comisia în îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentei directive.

(29)  Dispoziţiile sistemului comunitar privind monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor, precum şi sancţiunile aplicabile operatorilor, trebuie să se aplice, de asemenea, şi operatorilor de aeronave.

(30)  Prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statele membre să menţină sau să instituie alte politici sau măsuri, complementare sau paralele, pentru a atenua impactul total al sectorului aviaţiei asupra schimbărilor climatice.

(31)  Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei(10).

(32)  Comisia ar trebui║, în special, să fie împuternicită să adopte măsuri privind licitarea cotelor care nu trebuie eliberate cu titlu gratuit şi să modifice activităţile din sectorul aviaţiei prevăzute în anexa 1, în cazul în care o ţară terţă introduce măsuri de reducere a impactului sectorului aviaţiei asupra schimbărilor climatice. Deoarece respectivele măsuri au un domeniu general de aplicare şi sunt destinate să modifice elemente neesenţiale din prezenta directivă şi să o completeze prin adăugarea sau modificarea unor elemente noi neesenţiale, aceste măsuri trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(33)  Deoarece obiectivul acţiunii propuse nu poate fi realizat de statele membre acţionând individual║ şi, în consecinţă, având în vedere dimensiunea şi efectele acţiunii propuse, poate fi ║realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în articolul în cauză, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

(34)  Prin urmare, Directiva 2003/87/CE ar trebui modificată în consecinţă,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificări ale Directivei 2003/87/CE

Directiva 2003/87/CE se modifică după cum urmează:

1.  Înainte de articolul 1 se introduce următorul titlu al capitolului I:

"

Capitolul I

Dispoziţii generale

"

2.  Articolul 3 se modifică după cum urmează:

   a) la litera (b) se adaugă următorul text: "sau emiterea, de către o aeronavă care efectuează o activitate din sectorul aviaţiei menţionată în anexa 1, a respectivelor gaze în cadrul activităţii în cauză";
   b) litera (f) se înlocuieşte cu următorul text:"
   f) "operator" înseamnă orice persoană care operează sau controlează o instalaţie fixă sau, în cazul în care legislaţia naţională prevede astfel, orice persoană căreia i-a fost delegată o putere economică determinantă asupra operării tehnice a respectivei instalaţii fixe;
"
   c) se adaugă următoarele litere:"
   o) "operator de aeronavă" este persoana sau entitatea identificată prin codul său OACI care operează o aeronavă în momentul în care efectuează o activitate din sectorul aviatic menţionată în anexa 1 sau, în cazul în care codul OACI nu este cunoscut, titularul certificatului de operator aerian (AOC) sau proprietarul aeronavei. Aceasta necesită dispoziţii armonizate în registrele naţionale în sectorul aviaţiei din statele membre, care să garanteze că operatorul aeronavei, precum şi proprietarul acesteia sunt identificaţi, atunci când este posibil, pe baza Convenţiei de la Cape Town privind garanţiile internaţionale referitoare la echipamentele mobile;
   p) "nou-venit" înseamnă orice persoană sau operator care desfăşoară una dintre activităţile din sectorul aviatic enumerate în anexa 1 şi care nu a solicitat alocarea de cote în conformitate cu articolul 3d. Acesta nu se află nici parţial, nici integral, în proprietatea unui operator de aeronave care a înaintat o cerere de alocare a unor cote;

q)   "stat membru responsabil" este statul membru care răspunde de administrarea sistemului în ceea ce priveşte un operator de aeronave, în conformitate cu articolul 18a;
   r) "emisii de aviaţie atribuite" sunt emisiile care provin de la toate zborurile care intră în sfera activităţilor din sectorul aviaţiei menţionate în anexa 1 şi pleacă dintr-un stat membru sau sosesc într-un stat membru dintr-o ţară terţă;
   s) "emisiile istorice din sectorul aviaţiei" reprezintă media emisiilor anuale din anii calendaristici 2004, 2005 şi 2006, provenite de la aeronavele care efectuează o activitate din sectorul aviaţiei menţionată în anexa 1.
   t) "cote de emisie alocate aviaţiei" înseamnă cote alocate operatorilor de aeronave la începutul fiecărei perioade de negociere.".
"

3.  În continuarea articolului 3 se introduc Capitolul II, titlul Capitolului III şi articolul 3e:

"

Capitolul II

Sectorul aviaţiei

Articolul 3a

Domeniul de aplicare a capitolului II

Dispoziţiile prezentului capitol se aplică alocării şi eliberării de cote pentru activităţile din sectorul aviaţiei menţionate în anexa 1.

Articolul 3b

Cantitatea totală de cote pentru sectorul aviaţiei

(1)  ▌Cantitatea totală de cote ce urmează să fie alocată operatorilor de aeronave va fi echivalentă cu 90 % din suma emisiilor istorice ale sectorului aviaţiei pentru fiecare an.

(2)  În funcţie de fixarea obiectivului de reducere a emisiilor de dioxid de carbon după 2012 la 30 % sau la 20 % faţă de 1990, Comisia scade numărul total al cotelor alocate operatorilor de aeronave în perioadele ulterioare vizate la articolul 11 alineatul (2), în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 23 alineatul (2a). Această scădere reprezintă o modalitate de a asigura menţinerea eficienţei de mediu a sistemului. Se instituie dispoziţii pentru scăderea ulterioară a numărului total al cotelor alocate.

(3)  În termen de şase luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive, Comisia va decide cu privire la emisiile istorice ale sectorului aviaţiei, pe baza celor mai fiabile date disponibile.

Articolul 3c

Metoda de alocare a cotelor pentru sectorul aviaţiei

(1)  Începând din 2011, un procent de 25 % din cote este licitat. ▌

(2)  Pentru perioadele ulterioare, procentajul care urmează a fi licitat, menţionat în alineatul (1), va fi majorat în conformitate cu nivelul maxim de licitare din alte sectoare.

(3)  Comisia va adopta un regulament care să conţină dispoziţii detaliate privind licitarea, de către statele membre, a cotelor care nu trebuie eliberate cu titlu gratuit, în conformitate cu alineatele (1) şi (2). Numărul de cote care urmează să fie licitate în fiecare perioadă de către fiecare stat membru vor fi proporţionale cu partea ce îi revine statului în cauză din numărul total de emisii ale sectorului aviaţiei pentru toate statele membre, pentru anul de referinţă, comunicate în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) şi verificate în conformitate cu articolul 15. Pentru perioada menţionată la articolul 11 alineatul (2), anul de referinţă este 2010, iar pentru fiecare perioadă ulterioară menţionată la articolul 11 alineatul (2), anul de referinţă este anul calendaristic care se încheie cu 24 luni înainte de începerea perioadei care face obiectul licitaţiei.

Regulamentul în cauză, destinat să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 23 alineatul (2a).

(4)  Comisia adoptă un regulament, care stipulează, de asemenea, dispoziţii detaliate privind crearea unei rezerve de cote europene. Procentajul de cote care trebuie păstrat, pentru fiecare perioadă, ca rezervă pentru potenţialii operatori de aeronave noi este stabilit de Comisie ţinând seama de studiile privind evoluţia probabilă a pieţei, efectuate de organismele competente.

(5)  Veniturile obţinute în urma licitării cotelor ▌se folosesc pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la impactul schimbărilor climatice în UE şi în ţările terţe, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, precum şi pentru finanţarea cercetării şi dezvoltării în vederea limitării, în special în sectorul companiilor aeriene şi adaptării. Pentru a reduce într-o oarecare măsură costurile pentru cetăţeni, veniturile provenite din licitaţii sunt utilizate şi pentru scăderea taxelor şi impunerilor asupra mijloacelor de transport nedăunătoare climatului, cum ar fi trenurile şi autobuzele. Respectivele venituri pot, de asemenea, fi utilizate la acoperirea costurilor justificate de gestionarea aplicării prezentei directive, suportate de statele membre. Statele membre pot folosi aceste venituri şi pentru a atenua sau chiar elimina orice probleme de accesibilitate şi competitivitate din regiunile ultraperiferice, precum şi problemele legate de obligaţiile de serviciu public în contextul punerii în aplicare a prezentei directive. Statele membre informează Comisia cu privire la măsurile adoptate în temeiul prezentului alineat.

(6)  Informaţiile furnizate Comisiei în temeiul prezentei directive nu exonerează statele membre de obligaţia notificării în conformitate cu articolul 88 alineatul (3) din Tratat.

Articolul 3d

Alocarea şi emiterea de cote pentru operatorii de aeronave

(1)  Pentru fiecare perioadă menţionată la articolul 11 alineatul (2), fiecare operator de aeronave poate solicita atribuirea unor cote destinate să fie alocate cu titlu gratuit, în conformitate cu articolul 3c. O cerere se face prezentând autorităţii competente din statul membru responsabil datele verificate tonă-kilometru pentru activităţile din sectorul aviatic enumerate în anexa 1 şi efectuate de operatorul în cauză, pentru anul calendaristic care se încheie cu douăzeci şi patru de luni înainte de începutul perioadei la care se referă, în conformitate cu anexele IV şi V. Orice cerere se depune cu cel puţin douăzeci şi una de luni înainte de începerea perioadei la care se referă.

(2)  Cu cel puţin optsprezece luni înainte de începerea perioadei pentru care se depune cererea, statele membre prezintă Comisiei cererile primite în temeiul alineatului (1).

(3)  Cu cel puţin cincisprezece luni înainte de începerea fiecărei perioade menţionate la articolul 11 alineatul (2), Comisia decide cu privire la următoarele:

   a) cantitatea totală de cote ce urmează să fie alocată pentru perioada în cauză, în conformitate cu articolul 3b;
  

   b) indicatorul ce va fi folosit pentru alocarea cotelor cu titlu gratuit operatorilor de aeronave ale căror cereri au fost înaintate Comisiei în conformitate cu alineatul (2).

Indicatorul menţionat la litera (b) se calculează prin împărţirea numărului de cote alocate cu titlu gratuit la suma datelor tonă-kilometru incluse în cererile prezentate Comisiei în conformitate cu alineatul (2).

(4)  În termen de trei luni de la data la care Comisia adoptă o decizie în conformitate cu alineatul (3), fiecare stat membru responsabil calculează şi publică:

   a) numărul total de cote alocate, pentru perioada în cauză, fiecărui operator de aeronavă care a înaintat Comisiei o cerere în conformitate cu alineatul (2), calculat prin înmulţirea datelor tonă-kilometru din cerere cu indicatorul publicat în temeiul alineatului (3), litera (b) şi
   b) cotele alocate fiecărui operator de aeronave pentru fiecare an, care se stabilesc prin împărţirea numărului total de cote alocate pentru perioada în cauză, calculat în conformitate cu litera (a), la numărul de ani din perioada în care operatorul de aeronave întreprinde o activitate din sectorul aviaţiei specificată în anexa 1.

(5)  Până la 28 februarie 2011 şi, ulterior, până la data de 28 februarie a fiecărui an, autoritatea competentă a statului membru responsabil va elibera, pentru fiecare operator de aeronave, un număr de cote alocate respectivului operator pentru anul respectiv.

(6)  Comisia ia măsuri cu privire la atribuirea cotelor, pentru a lua în considerare şi noii veniţi în sectorul aviaţiei.

Prin "noi veniţi în sectorul aviaţiei" se înţeleg operatorii de aeronave cărora li s-a eliberat un certificat de operator aerian (AOC) pentru prima oară după începerea perioadei menţionate la articolul 11 alineatul (2) şi care au început efectiv operaţiunile în perioada respectivă.

(7)  În cazul fuziunilor sau absorbţiilor care implică mai mulţi transportatori în decursul unei perioade, cotele alocate sau achiziţionate de aceştia revin noii entităţi. În cazul în care un transportator îşi încetează activitatea, Statul Membru căruia îi este ataşat plasează cotele corespunzătoare pe piaţa secundară a cotelor. La începutul anului următor, cota-parte rămasă disponibilă, ţinând cont de rata generală de reducere a cotelor autorizate, se licitează integral.

(8)  Pe baza experienţei dobândite în perioada 2010-2012, Comisia va face o propunere privind partea de permise de emisie pe care sectorul aviaţiei este autorizat să o achiziţioneze de pe piaţa secundară a sistemelor mai mari de permise de emisie.

Capitolul III

Instalaţii staţionare

Articolul 3e

Domeniul de aplicare a capitolului III

Dispoziţiile prezentului capitol se aplică permiselor de emisii de gaze cu efect de seră şi alocării şi emiterii de cote pentru activităţile enumerate în anexa 1, altele decât activităţile de transport aerian.

"

4.  La articolul 5, litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

"
   a) instalaţiei sau aeronavei şi a activităţilor aferente, incluzând tehnologia utilizată;
"

5.  La articolul 6 alineatul (2) litera (e), după cuvântul "cote" se introduce textul "altele decât cotele eliberate în temeiul capitolului II".

6.  Următorul titlu al capitolului IV se introduce după articolul 11:

"

Capitolul IV

Dispoziţii aplicabile sectorului aviaţiei şi instalaţiilor staţionare

"

7.  La articolul 11a se introduce următorul alineat (1a):

"

(1a)  Sub rezerva alineatului (3), în timpul fiecărei perioade menţionate la articolul 11 alineatul (2), statele membre permit fiecărui operator de aeronave să folosească cotele acordate în conformitate cu Capitolul III, precum şi CER şi ERU din activităţile de proiectare, până la un anumit procent din numărul de cote pe care trebuie să le restituie în conformitate cu articolul 12 alineatul (2a); acest procent reprezintă media dintre procentele specificate de statele membre pentru utilizarea CER şi ERU pentru perioada în cauză, în conformitate cu alineatul (1).

Comisia publică acest procent cu cel puţin şase luni înainte de începerea fiecărei perioade menţionate la articolul 11 alineatul (2).

Procentul din CER şi ERU care poate fi utilizat în cadrul activităţilor din sectorul aviatic se revizuieşte în paralel cu utilizarea CER şi ERU în alte sectoare, în cadrul revizuirii sistemului de comercializare a cotelor de emisie.

"

8.  La articolul 11b alineatul (2), cuvântul "instalaţii" se înlocuieşte cu "activităţi".

9.  Articolul 12 se modifică după cum urmează:

   a) la alineatul (2), după cuvântul "scopul" se introduce textul "îndeplinirii de către operatorul în cauză a obligaţiilor prevăzute la alineatul (2a) sau";
   b) se introduc următoarele alineate (2a)-(2g):"
(2a)  Statele membre responsabile se asigură că, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, fiecare operator de aeronave restituie un număr de cote egal cu totalitatea emisiilor din decursul anului calendaristic precedent care provin din activităţile din sectorul aviaţiei menţionate în anexa 1 pentru care este considerat operator de aeronave, verificate în conformitate cu articolul 15. Statele membre se asigură că, ulterior, cotele restituite în temeiul prezentului alineat sunt anulate.
(2b)  Atât timp cât nu există măsuri comunitare care să încurajeze reducerea emisiilor de oxizi de azot provenite de la aeronavele care efectuează una dintre activităţile din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I, şi care să asigure acelaşi nivel ambiţios de protecţie a mediului ca şi cel al prezentei directive, în sensul alineatului (2a) şi prin derogare de la articolul 3 litera (a), cantitatea de dioxid de carbon pe care o cotă, alta decât o cotă de emisie din sectorul aviatic sau ERU sau CER o permite unui operator de aeronavă să emită, se împarte la un factor de impact de 2.
(2c)  În fiecare an, operatorii de aeronave care doresc să restituie cote de emisie în sensul alineatului (2a), altele decât cotele de emisie din sectorul aviaţiei, au obligaţia de a transmite statului membru responsabil datele verificate privind tonele-kilometru pentru activităţile din sectorul aviatic enumerate în anexa 1 şi efectuate de operatorul în cauză, pentru anul calendaristic respectiv.
(2d)  Pe baza datelor transmise în conformitate cu articolul 3, Comisia stabileşte un indice de eficienţă pentru toţi operatorii de aeronave, calculat prin împărţirea totalului emisiilor operatorilor de aeronavă la suma datelor tone-kilometri. Pe baza indicelui de eficienţă calculat pentru primul an în care datele sunt disponibile, Comisia stabileşte un obiectiv privind indicele de eficienţă pentru 2010, 2015 şi 2020, pe baza unei reduceri a emisiilor pe venit-tonă kilometru (VTK) de 3,5% anual, care ia în considerare obiectivul liber consimţit de a îmbunătăţi, până în 2020, cu 3,5% randamentul de consum anual al aeronavei.
(2e)  Operatorilor de aeronave care, într-un an dat, au avut un indice de eficienţă mai mare decât obiectivul calculat de Comisie pentru anul respectiv, li se va solicita doar restituirea cotelor de emisie din sectorul aviaţiei, pentru a respecta dispoziţiile alineatului (2a)."

(2f)  Luând în considerare angajamentul operatorilor din sectorul aviaţiei de a creşte eficienţa motoarelor aeronavelor cu 50% în 2020, Comisia informează Parlamentul European în 2010 şi în 2015 cu privire la progresele realizate în vederea atingerii acestui obiectiv.

(2g)  În momentul în care există suficiente dovezi ştiinţifice, se va propune un factor de multiplicare adecvat, pentru a lua în considerare efectele de nori cirrus provocate de activităţile din sectorul aviaţiei.

   c) la alineatul (3), după "cote" se inserează cuvintele "altele decât cotele emise în temeiul capitolului II".

10.  La articolul 13 alineatul (3), "articolul 12 alineatul (3)" se înlocuieşte cu "articolul 12 alineatul (2a) sau (3)".

11.  Articolul 14 se modifică după cum urmează:

  a) la alineatul (1):
   i) după "activităţile în cauză" se introduc cuvintele "şi a datelor tonă-kilometru în scopul unei cereri depuse în temeiul articolului 3d";
   ii) cuvintele ", până la 30 septembrie 2003" se elimină şi
  b) la alineatul (3):
   i) cuvintele "al unei instalaţii" se înlocuiesc cu "sau operator de aeronave";
   ii) cuvintele "instalaţiei în cauză de pe parcursul fiecărui an calendaristic" se înlocuiesc cu "din cursul fiecărui an calendaristic, de la instalaţia sau, de la 1 ianuarie 2010, de la aeronava pe care o operează".

12.  Articolul 15 se modifică după cum urmează:

  a) la primul paragraf:
   i) cuvântul "operatori" se înlocuieşte cu "operatori şi operatori de aeronave";
   ii) după "anexa V" se introduc cuvintele "şi cu orice dispoziţii detaliate adoptate de Comisie în conformitate cu prezentul alineat";
  b) la al doilea paragraf:
   i) cuvântul "operator" se înlocuieşte cu "operatori şi operatori de aeronave";
   ii) după "anexa V" se introduc cuvintele "şi cu orice dispoziţii detaliate adoptate de Comisie în conformitate cu prezentul paragraf" şi
   c) după al doilea paragraf se adaugă următorul paragraf:"
Comisia poate adopta dispoziţii detaliate pentru verificarea rapoartelor prezentate de operatorii de aeronave în temeiul articolului 14 alineatul (3) şi a cererilor depuse în temeiul articolului 3d, în conformitate cu procedura de reglementare menţionată la articolul 23 alineatul (2)."

13.  Articolul 16 se modifică după cum urmează:

   a) la alineatul (1), cuvintele "până la 31 decembrie 2003," se elimină;
  b) la alineatul (2):
   i) cuvântul "operatori" se înlocuieşte cu "operatori şi operatori de aeronave";
   ii) cuvintele "articolul 12 alineatul (3)" se înlocuiesc cu "prezenta directivă" şi
  c) la alineatul (3):
   i) cuvântul "operator" se înlocuieşte cu "operator sau operator de aeronave";
   ii) în a doua teză, cuvintele "de la instalaţia respectivă" se elimină.

14.  Se introduc următoarele articole 18a şi 18b:

"

Articolul 18a

Statul membru responsabil

(1)  Statul membru responsabil pentru un operator de aeronave este:

   a) în cazul unui operator de aeronave cu o licenţă de funcţionare valabilă, acordată de un stat membru în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind licenţele operatorilor de transport aerieni*, statul membru care a acordat licenţa de funcţionare operatorului în cauză şi
   b) în toate celelalte cazuri, statul membru cu cele mai multe emisii atribuite estimate în sectorul aviaţiei, provenite de la zborurile efectuate de operatorul aerian în anul de referinţă.

(2)  Pe baza celor mai fiabile informaţii disponibile, Comisia:

   a) publică, până la 1 februarie 2009, o listă a operatorilor aerieni care au efectuat o activitate din sectorul aviaţiei menţionată în anexa I la 1 ianuarie 2006 sau după această dată, specificând statul membru responsabil pentru fiecare operator de aeronavă, în conformitate cu alineatul (1) şi
   b) va actualiza această listă, până la data de 1 februarie a fiecărui an ulterior, pentru a include operatorii aerieni care au întreprins ulterior o activitate din sectorul aviaţiei menţionată în anexa I.

(3)  În sensul alineatului (1), "an de referinţă" înseamnă, în ceea ce priveşte un operator care a început să îşi desfăşoare activitatea în Comunitate după 1 ianuarie 2006, primul an calendaristic de funcţionare; în toate celelalte cazuri, înseamnă anul calendaristic care a început la 1 ianuarie 2006.

(4)  Pentru a asigura un tratament echitabil al operatorilor de aeronave, Comisia adoptă orientări specifice pentru a armoniza gestionarea operatorilor de aeronave de către statele membre responsabile.

Articolul 18b

Asistenţă din partea Eurocontrol

Pentru a-şi îndeplini obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 3b alineatul (3) şi al articolului 18a, Comisia poate solicita asistenţa Eurocontrol şi desemnează o organizaţie neutră căreia transportatorii aerieni să-i furnizeze datele direct.

_______

* JO L 240, 24.8.1992, p. 1.

"

15.  La articolul 23 se introduce următorul alineat (2a):

"

(2a)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, ţinând seama de dispoziţiile articolului 8.

"

16.  Se introduce următorul articol 25a:

"

Articolul 25a

Măsuri adoptate de ţările terţe pentru a reduce impactul aviaţiei asupra schimbărilor climatice

În cazul în care o ţară terţă adoptă măsuri cel puţin echivalente cu cerinţele prezentei directive de reducere a impactului pe care îl au zborurile asupra schimbărilor climatice ▌, Comisia modifică prezenta directivă pentru a evita dubla impunere şi a asigura un tratament echitabil.

Respectiva modificare, destinată să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, se adoptă adoptată în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 23 alineatul (2a).

"

17.  Articolul 28 se modifică după cum urmează:

   a) la alineatul (3) litera (b), după "cote" se introduc cuvintele "altele decât cotele emise în temeiul capitolului II," şi
   b) la alineatul (4), după "cote" se introduc cuvintele "altele decât cotele emise în temeiul capitolului II,".

18.  După articolul 30 se introduce următorul titlu:

"

Capitolul V

Dispoziţii finale

"

19.  Anexele I, IV şi V se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Transpunere

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de cel mult …(11). Statele membre informează de îndată Comisiei cu privire la textul respectivelor acte şi la tabelul corespondenţă dintre actele în cauză şi prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziţii, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.

(3)  În cazul în care ţări terţe sau grupuri de astfel de ţări ajung la un acord cu UE cu privire la un sistem comun de comercializare a cotelor de emisie, care aduce cel puţin aceleaşi beneficii din punctul de vedere al mediului ca şi sistemul prevăzut de prezenta directivă, Comisia poate modifica directiva pentru a o adapta la normele sistemului comun.

Articolul 3

Intrare în vigoare

Prezenta directiva intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ║,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

(1) JO C 175, 27.7.2007, p. 47.
(2) JO C 305, 15.12.2007, p. 15.
(3) Poziţia Parlamentului European din 13 noiembrie 2007.
(4) JO L 275, 25.10.2003, p. 32. Directivă ║ modificată prin Directiva 2004/101/CE (JO L 338, 13.11.2004, p. 18).
(5) JO L 33, 7.2.1994, p. 11. Corectată în JO L 146, 11.6.1994, p. 27.
(6) JO L 130, 15.5.2002, p. 1.
(7) JO L 242, 10.9.2002, p. 1.
(8) COM(2005)0459.
(9) JO C 303 E, 13.12.2006, p. 119.
(10) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie ║ modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).
(11)* 12 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive.


ANEXĂ

Anexele I, IV şi V la Directiva 2003/87/CE se modifică după cum urmează:

(1)  Anexa I se modifică după cum urmează:

   a) titlul se înlocuieşte cu următorul text:"
CATEGORII DE ACTIVITĂŢI CARE FAC OBIECTUL PREZENTEI DIRECTIVE"
   b) după alineatul (2) se adaugă următorul alineat:"
De la 1 ianuarie 2011, sunt incluse toate zborurile care sosesc sau pleacă dintr-un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru căruia i se aplică tratatul, ţinându-se seama de situaţia specială a zborurilor dintre regiunile ultraperiferice şi zona europeană continentală."
   c) se adaugă următoarea categorie de activitate:

"Aviaţie
Zborurile care sosesc sau pleacă dintr-un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru căruia i se aplică dispoziţiile Tratatului.
Această activitate nu include:

(a) zborurile militare efectuate de aeronave militare ▌, zborurile serviciilor poliţiei sau ale autorităţilor vamale, zborurile în scopuri de căutare şi salvare, precum şi în scopuri medicale sau pentru ajutor în caz de dezastru, inclusiv incendii - care sunt autorizate de autoritatea competentă adecvată;
(b) zboruri efectuate în scopuri umanitare cu mandat din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite sau a organizaţiilor subsidiare şi zborurile pentru intervenţii medicale de urgenţă, dacă operatorul aeronavei a fost instruit să îl conducă ( de exemplu, de către ONU) sau dacă acesta deţine autorizaţia oficială necesară (licenţă de zbor pentru urgenţe medicale, inclusă în certificatului de operator aerian);

(c) zborurile care se încheie la aerodromul de unde a decolat aeronava şi în timpul cărora nu au avut loc aterizări intermediare;
(d) zborurile de instruire efectuate exclusiv în scopul obţinerii unei licenţe sau a unui punctaj, în cazul personalului navigant, dacă sunt dovedite printr-o observaţie adecvată în planul de zbor, cu condiţia ca scopul zborului să nu fie transportul de pasageri şi/sau de marfă ▌;
(e) zborurile efectuate exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice sau în scopul verificării, testării, calificării sau certificării aeronavelor, echipamentelor sau a procedurilor de gestionare a traficului aerian, folosite la sol sau în aer; zborurile de transportare a aeronavelor noi, precum şi zboruri de transportare a aeronavelor efectuate de sau pentru un proprietar de aeronavă în urma unei rezilieri anticipate neprevăzute a contractului, a nerespectării clauzelor, a reintrării în posesie sau a unui incident similar, legat de închiriere, concesionare sau înţelegeri similare; şi
(f) zborurile efectuate de aeronave cu o greutate maximă autorizată la decolare mai mică de 20 000 kg, cu condiţia ca operatorii aeronavelor respective să participe la un sistem de compensare care să funcţioneze conform unor criterii stricte şi care să permită efectuarea de controale externe (similar cu sistemul Gold Standard).

Dioxid de carbon"

(2)  Anexa IV se modifică după cum urmează:

a)   după titlu se adaugă următorul subtitlu:

"

PARTEA A – Monitorizarea şi raportarea emisiilor de la instalaţiile staţionare

"

b)   se adaugă următoarea parte B:

"

PARTEA B – Monitorizarea şi raportarea emisiilor provenite din activităţi de transport aerian

Monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon

Emisiile sunt monitorizate prin calcul. Calcularea emisiilor se realizează după formula:

consum de combustibil x factor de emisie

Consumul de combustibil include combustibilul consumat de grupul motopropulsor auxiliar. Consumul real de combustibil pentru fiecare zbor este folosit ori de câte ori este posibil şi se calculează după formula:

cantitatea de combustibil din rezervoarele aeronavei după alimentarea cu cantitatea de carburant necesară zborului – cantitatea de carburant din rezervoarele aeronavei după alimentarea cu carburant pentru zborul următor + carburantul încărcat pentru zborul următor.

Dacă datele reale privind consumul de combustibil nu sunt disponibile, se foloseşte o metodă standard, pe niveluri, pentru a estima consumul de carburant pe baza celor mai fiabile informaţii disponibile.

Se folosesc factorii standard de emisie din liniile directoare IPCC pentru inventare din 2006 sau actualizările ulterioare ale respectivelor linii directoare, cu excepţia cazului în care factorii de emisie specifici activităţii, derivaţi de laboratoare acreditate independente care folosesc metode analitice acceptate, sunt mai exacţi. Factorul de emisie pentru biomasă este zero.

Pentru fiecare zbor şi combustibil în parte se efectuează un calcul separat.

Raportarea emisiilor

Fiecare operator de aeronave include în raportul prezentat în conformitate cu dispoziţiile articolului 14 alineatul (3) următoarele informaţii:

A.  Informaţii de identificare a operatorului, inclusiv:

   Numele operatorului;

–  Statul membru responsabil;

   Adresa, inclusiv codul poştal şi ţara, şi, în cazul în care este diferită, adresa de contact din statul membru responsabil;
   Numerele de înregistrare ale aeronavelor şi tipurile de aeronave folosite, în perioada care face obiectul raportului, pentru a efectua activităţile din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I pentru care a fost desemnat ca operator de aeronave;
   Numărul şi autoritatea emitentă a certificatului de operator aerian şi licenţa de funcţionare pe baza căreia efectuează activităţile din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I, pentru care a fost desemnat ca operator de aeronave;
   Adresa, numărul de telefon, numărul de fax şi adresa electronică ale unei persoane de contact şi
   Numele proprietarului aeronavei.

B.  Pentru fiecare tip de combustibil pentru care se calculează emisiile:

   Consumul de combustibil;
   Factorul de emisie;
   Emisiile cumulate totale, provenite de la toate zborurile efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităţilor din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I pentru care a fost desemnat ca operator de aeronave;
   Emisii cumulate provenite de la:
   toate zborurile efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităţilor din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I pentru care a fost desemnat ca operator de aeronave, care au avut ca punct de plecare un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru, iar ca punct de sosire un aeroport situat pe teritoriul aceluiaşi stat membru;
   toate celelalte zboruri efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităţilor din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I pentru care a fost desemnat ca operator de aeronave;
   Emisiile cumulate provenite de la toate zborurile efectuate în perioada care face obiectul raportului, ce se încadrează în categoria activităţilor din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I pentru care a fost desemnat ca operator de aeronave şi care:
   au avut ca punct de plecare fiecare stat membru şi
   au sosit în fiecare stat membru dintr-o ţară terţă;
   Gradul de incertitudine.

Monitorizarea datelor tonă-kilometru în sensul articolului 3d

Pentru cererile de alocare a cotelor în conformitate cu articolul 3d alineatul (1), volumul activităţilor din sectorul aviaţiei se calculează în tone pe kilometru, după următoarea formulă:

tone-kilometri = distanţa x sarcina utilă

unde:

distanţă" înseamnă distanţa ortodromică între aeroportul de plecare şi cel de sosire şi

"sarcină utilă" înseamnă masa totală a încărcăturii, a corespondenţei şi a pasagerilor transportaţi.

Pentru calculul sarcinii utile:

   numărul de pasageri este numărul de persoane aflate la bord, cu excepţia membrilor echipajului;
   un operator de aeronave poate opta să aplice fie masa standard, fie masa reală a pasagerilor şi a bagajelor înregistrate în documentaţia privind masa şi centrajul pentru zborurile relevante, sau o valoare din oficiu pentru fiecare pasager şi bagajul său înregistrat de 100 kg.

Raportarea datelor tonă-kilometru în sensul articolului 3d

Fiecare operator de aeronave introduce următoarele informaţii în cererea pe care o depune în temeiul articolului 3d alineatul (1):

A.  Informaţii de identificare a operatorului, inclusiv:

   Numele operatorului;

–  Statul membru responsabil;

   Adresa, inclusiv codul poştal şi ţara şi, în cazul în care este diferită, adresa de contact din statul membru responsabil;
   Numerele de înregistrare ale aeronavelor şi tipurile de aeronave folosite, în anul care face obiectul raportului, pentru a efectua activităţile din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I pentru care a fost desemnat ca operator de aeronave;
   Numărul şi autoritatea emitentă a certificatului de operator aerian şi licenţa de funcţionare pe baza căreia efectuează activităţile din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I, pentru care a fost desemnat ca operator de aeronave;
   Adresa, numărul de telefon, numărul de fax şi adresa electronică ale unei persoane de contact şi
   Numele proprietarului aeronavei.

B.  Date tonă-kilometru:

   Numărul de zboruri pe pereche de aeroporturi;
   Numărul de călători-kilometru pe pereche de aeroporturi;
   Numărul de tone-kilometru pe pereche de aeroporturi;
   Numărul total de tone-kilometru pentru toate zborurile efectuate în cursul anului care face obiectul raportului şi care se încadrează în categoria activităţilor aeriene enumerate în anexa I pentru care a fost desemnat ca operator.

"

(3)  Anexa V se modifică după cum urmează:

a)   după titlu se introduce următorul subtitlu:

"

PARTEA A – Verificarea emisiilor provenite de la instalaţiile staţionare

"

b)   se adaugă următoarea parte B:

"

PARTEA B – Verificarea emisiilor provenite din activităţi de transport aerian

(13)  Principiile generale şi metodologia stabilite în prezenta anexă se aplică verificării rapoartelor de emisii provenite de la zborurile care se încadrează în categoria activităţilor din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I.

În acest scop:

a)   la alineatul (3), trimiterea la operator se interpretează ca trimitere la un operator de aeronave, iar la litera (c), trimiterea la instalaţie se interpretează ca trimitere la aeronava utilizată la efectuarea activităţilor din sectorul aviaţiei care fac obiectul raportului;

   b) la alineatul (5), trimiterea la instalaţie se interpretează ca trimitere la operatorul de aeronave;
   c) la alineatul (6), trimiterea la activităţile desfăşurate în instalaţie se interpretează ca trimitere la activităţile din sectorul aviaţiei care fac obiectul raportului, întreprinse de operatorul de aeronave;
   d) la alineatul (7), trimiterea la locul instalaţiei se interpretează ca trimitere la locurile folosite de operatorul de aeronave pentru a întreprinde activităţile din sectorul aviaţiei care fac obiectul raportului;
   e) la alineatele (8) şi (9), trimiterile la sursele de emisii din instalaţie se interpretează ca trimiteri la aeronava de care răspunde operatorul de aeronave; şi
   f) la alineatele (10) şi (12), trimiterile la operator se interpretează ca trimiteri la un operator de aeronave.

Dispoziţii suplimentare privind verificarea rapoartelor de emisie din sectorul aviaţiei

(14)  Verificatorul se asigură în special că:

   a) s-a ţinut seama de toate zborurile care intră sub incidenţa unei activităţi din sectorul aviaţiei menţionate în anexa I. În cadrul acestei responsabilităţi, verificatorul dispune de informaţii privind orarul şi de alte informaţii de trafic ale operatorului, inclusiv de informaţiile obţinute de la Eurocontrol la cererea operatorului;
   b) datele privind consumul cumulat de combustibil şi datele privind combustibilul achiziţionat sau furnizat prin altă metodă aeronavei care efectuează activitatea din sectorul aviaţiei sunt coerente.

Comunitatea şi statele membre se asigură că metodele de lucru care vor fi folosite de către verificator sunt armonizate înainte de punerea în aplicare a prezentei directive şi că dispoziţiile acesteia sunt aplicate în mod uniform.

Dispoziţii suplimentare privind verificarea datelor tonă-kilometru prezentate în sensul articolului 3d alineatul (1)

(15)  Principiile generale şi metodologia de verificare a rapoartelor privind emisiile în temeiul articolului 14 alineatul (3) menţionate în prezenta anexă se aplică, de asemenea, după caz, la verifica datelor tonă-kilometru privind sectorul aviaţiei.

(16)  În special, verificatorul se asigură că, în cererea operatorului în cauză, depusă în conformitate cu articolul 3d alineatul (1), au fost luate în considerare numai zborurile efectiv efectuate şi care se încadrează în categoria activităţilor din sectorul aviaţiei enumerate în anexa I de care este responsabil operatorul de aeronave. În cadrul acestei responsabilităţi, verificatorul dispune de informaţii trafic al operatorului, inclusiv de informaţiile obţinute de la Eurocontrol la cererea operatorului. De asemenea, verificatorul se asigură că sarcina utilă declarată de operator corespunde înregistrărilor privind sarcinile utile, păstrate de operatorul în cauză pentru siguranţă.

Comunitatea şi statele membre se asigură că metodele de lucru care vor fi folosite de către verificator sunt armonizate înainte de punerea în aplicare a prezentei directive şi că dispoziţiile acesteia sunt aplicate în mod uniform.

"
Aviz juridic - Politica de confidențialitate