Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluţia sa din 15 februarie 2007 privind situaţia economiei europene: raport preliminar privind orientările generale ale politicii economice pentru 2007(1),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "Interesul european: reuşita în era globalizării" (COM(2007)0581),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "E timpul să accelerăm: noul parteneriat pentru creștere și ocuparea forței de muncă" (COM(2006)0030),

–   având în vedere deciziile Consiliului din 4 octombrie 2004, 12 iulie 2005, 18 iulie 2006 și 10 iulie 2007 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre,

–   având în vedere concluziile Consiliului European de primăvară din 8 şi 9 martie 2007, care stabilesc politica UE în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice,

–   având în vedere poziţia sa din 15 februarie 2007 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre(2),

–   având în vedere Pactul european pentru tineret, adoptat de către Consiliul European la 22 şi 23 martie 2005,

–   având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen, adoptat de către Consiliul European la 23 şi 24 martie 2006,

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "Educație și formare profesională 2010: succesul strategiei de la Lisabona depinde de reforme urgente" (COM(2003)0685),

–   având în vedere rezoluția sa din 30 noiembrie 2006 privind situația persoanelor cu handicap din Uniunea Europeană extinsă: Planul european de acţiune 2006-2007(3),

–   având în vedere concluziile reuniunii neoficiale a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale la Guimarães, privind "cele 12 puncte-cheie pentru a face față provocărilor viitoare", din 5-6 iulie 2007,

–   având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât măsura în care politicile publice favorizează sau nu creșterea depinde de sursele și de impedimentele prevalente într-o economie, precum și de varietatea mai mare de constrângeri și oportunități pe care o prezintă situația economică mondială;

B.   întrucât actuala perioadă de tulburări financiare dau naștere la incertitudine și ar putea încetini și mai mult procesul de creștere și întrucât ușoara revizuire a previziunilor din toamnă ale Comisiei ar putea marca, de asemenea, un moment de cotitură pentru ciclul economic, dacă încrederea consumatorilor nu este restabilită prin garantarea transparenței pieței și prin reacții adecvate din partea factorilor de decizie politică;

C.   întrucât Uniune Europeană extinsă este, în prezent, o combinație unică de economii avansate și de economii convergente cu costuri scăzute, ceea ce permite reducerea costurilor, exploatarea economiilor de scară interne și externe și rezistența în fața presiunilor inflaționiste și deflaționiste din partea economiilor în curs de dezvoltare;

D.   întrucât creșterea importanței și a atractivității pieței unice europene încurajează imigrarea economică, cererea de asistență politică și financiară pentru soluționarea problemelor în întreaga lume, precum și afluxul de investiţii din fonduri private și suverane;

E.   întrucât rezultatele UE în ceea ce priveşte exporturile către ţările cu economii dezvoltate şi cele cu economii emergente sunt prea des afectate de lipsa reciprocităţii în privinţa condiţiilor de acces pe piaţă, de barierele netarifare şi de practicile comerciale neloiale;

F.   întrucât extinderea UE și impactul acesteia asupra economiei, precum și dezvoltarea politică și socio-culturală a statelor sale membre necesită reforme și o mai bună cooperare în cadrul sistemului politic decizional;

G.   întrucât interdependența în cadrul zonei euro este mult mai puternică decât în Uniunea Europeană, în ansamblu, și întrucât aceasta nu se traduce încă prin procese politice eficiente și coerente, în special în ceea ce privește legătura dintre finanțe publice solide, cheltuieli de înaltă calitate și investiții în strategii de creștere inteligente;

H.   întrucât, în formularea orientărilor generale ale politicii economice a UE, responsabilii politici trebuie să identifice, să exprime în mod clar și să răspundă provocărilor comune cu care se confruntă și se vor confrunta în anii următori economiile europene;

I.   întrucât sensibilizarea și sprijinul activ al cetățenilor UE sunt condiții prealabile pentru aplicarea cu succes a măsurilor de politică economică;

J.   întrucât Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă are nevoie de mai multă vizibilitate, mai multă capacitate de monitorizare și de o stimulare mai puternică a participării în conformitate cu Strategia de la Lisabona revizuită, mai ales în ceea ce privește Programele naţionale de reforme (PNR) și rapoartele de punere în aplicare a PNR;

K.   întrucât există o puternică interdependență între creșterea economică, ocuparea forței de muncă, lupta împotriva sărăciei și politicile de integrare socială; întrucât sărăcia în rândul celor angajați devine o problemă din ce în ce mai importantă în cadrul politicilor de ocupare a forței de muncă și în cele de integrarea socială; întrucât este, prin urmare, extrem de important ca orientările integrate să-şi îndeplinească obiectivele sociale și de mediu și să ia în considerare sinergiile dintre diferitele domenii;

L.   întrucât, în cadrul reuniunii neoficiale a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale de la Guimarães, menționată mai sus, s-a ajuns la concluzia că integrarea socială este o dimensiune esențială a strategiilor de dezvoltare durabilă în Europa deoarece aceasta furnizează instrumentele de creare de oportunități pentru toți și are efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă, a calificărilor și a dezvoltării umane,

Dimensiunea externă a Strategiei de la Lisabona

1.   constată că globalizarea economiei creează noi oportunități pentru economiile europene, care trebuie să joace un rol mai important în următoarele decenii și care trebuie să obțină mai multe avantaje din exploatarea economiilor de scară, a capacităţii, a urbanizării, a rețelelor și a imaginii pozitive;

2.   subliniază că UE nu-și poate îndeplini obiectivele stabilite la Lisabona pe plan intern decât prin adoptarea unei atitudini active și dând dovadă de unitate pe scena internațională; prin urmare, salută intenția de a dezvolta o dimensiune externă coerentă pentru Strategia de la Lisabona; este de părere că o asemenea abordare, care se concentrează pe cooperarea în domeniul reglementării, pe convergența standardelor și echivalența normelor, trebuie să promoveze atât concurența loială și schimburile comerciale echitabile; în acest context, lansează un avertisment cu privire la faptul că nu trebuie subestimată importanța pe care o are continuarea îmbunătățirii cooperării interne și a proceselor de reformă;

3.   subliniază importanța UE ca actor global și ca unul dintre principalii beneficiari ai unei economii mondiale deschise; consideră, în consecință, că UE are o mare responsabilitate în rezolvarea problemelor mondiale și în crearea unor instrumente pentru o politică economică externă comună care să gestioneze în mod corespunzător impactul extern al pieței unice europene;

4.   subliniază că, fără o coordonare adecvată în crearea cadrului comunitar de monitorizare și o punere în aplicare viguroasă a regulilor de concurență ale UE, este posibil ca avantajele pieței unice și economiile de scară rezultate în urma participării UE la piața mondială ca o entitate unică, să fie diminuate;

5.   salută intenția Comisiei de a dezvolta în continuare temele cooperării în domeniul reglementării, a convergenței standardelor și echivalenței normelor în discuțiile cu țările terțe; solicită Comisiei să promoveze munca decentă și calitatea vieții profesionale, să combată dumpingul social, să includă un capitol referitor la dezvoltarea durabilă în acordurile cu țările terțe referitoare la schimburi comerciale și la cooperare, solicitând ratificarea și aplicarea standardelor de bază și a principiilor privind munca decentă ale Organizației internaționale a muncii, precum și să aplice în mod sistematic valorile și principiile sociale la încheierea acordurilor cu țările terțe;

Politici interne
Punte de legătură între strategiile de protecție socială şi integrare socială și orientările integrate

6.   salută declaraţia Comisiei în care se afirmă că se va acorda o mai mare atenţie integrării active şi şanselor egale, că ar trebui promovată protecţia socială, iar lupta împotriva sărăciei intensificată, că în întreaga Europă sunt necesare instrumente mai eficiente pentru a le asigura cetăţenilor drepturile în vigoare la angajare, educaţie, servicii sociale, îngrijire medicală şi alte forme de protecţie socială;

7.   subliniază necesitatea de a asigura și îmbunătăți integrarea și vizibilitatea dimensiunii sociale în următorul ciclu al Strategiei de la Lisabona și, mai ales, în orientările integrate; consideră că este imperios necesară depășirea punctelor slabe constatate în cadrul liniilor directoare referitoare la ocuparea forței de muncă, care nu reușesc să acorde o pondere suficientă unor obiective sociale elementare, cum ar fi acelea privitoare la reducerea numărului de angajați săraci și creșterea accesului la locuri de muncă, educație, îngrijire medicală și alte forme de protecție socială de calitate pentru toți; solicită Comisiei să adapteze orientările integrate astfel încât acestea să facă față noilor provocări și să depășească aceste neajunsuri;

8.   solicită Comisiei și statelor membre să adopte o abordare sistematică care să asigure un nivel înalt de coerență între procesul PNR centrat pe creștere și locuri de muncă mai multe și mai bune, pe de o parte și protecția socială și procesul de integrare socială, pe de alta;

Punerea în aplicare a liniilor directoare referitoare la ocuparea forței de muncă

9.   solicită Comisiei să abordeze problema divergențelor mari dintre statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare și eficiența liniilor directoare pentru ocuparea forței de muncă, asigurându-se că statele membre aplică într-un mod mai cuprinzător indicatorii și obiectivele Strategiei europene pentru ocuparea forței de muncă, instrumentele de învățare continuă și măsurile stabilite în Pactul european pentru tineret, Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, Planul UE de acțiune pentru persoanele cu handicap 2006-2007; solicită ca toate aceste angajamente, obiective şi referințe să fie incorporate în orientările integrate în vederea îmbunătățirii coerenței și eficienței Strategiei europene pentru ocuparea forței de muncă;

10.   subliniază importanța deosebită a consolidării capacităților strategice ale politicilor referitoare la ocuparea forței de muncă; solicită Comisiei și statelor membre să acorde în cadrul proceselor de coordonare o atenție deosebită calităţii locurilor de muncă, reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie și cu cea personală, precum şi calităţii și accesului la educație și formare profesională pentru toată lumea, implementării legislației împotriva discriminării, consolidării politicilor de șanse egale pentru femei și bărbați, precum și problemelor referitoare la imigrație;

11.   sprijină adoptarea unui set echilibrat de principii comune referitoare la "flexicuritate" care combină flexibilitatea și securitatea angajaților și angajatorilor pe piața muncii; încurajează statele membre să integreze acele principii comune în consultările privind PNR cu partenerii sociali și subliniază rolul fundamental al formării și reconversiei profesionale, al politicilor active de pe piața muncii, al protecției sociale adecvate și al eliminării segmentării pieței de muncă prin asigurarea de drepturi de angajare pentru toți lucrătorii;

Politici economice

12.   ia act de propunerea prezentată în raportul intermediar al Comisiei de a reuni diferitele iniţiative politice comunitare, în scopul formulării unei reacţii coerente la provocările de pe plan intern şi extern; în acest context, solicită elaborarea unei iniţiative "iniţiative europene de creştere inteligentă şi verde", care să reunească toate principalele instrumente economice comunitare; îndeamnă Comisia să nu decupleze politicile din domeniul mediului de politica economică şi de ocupare a forţei de muncă; este de părere că lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie să constituie coloana vertebrală a revizuirii de către UE a "ciclului de trei ani de la Lisabona";

13.   consideră că existența unor politici economice solide ar contribui la consolidarea încrederii și la reducerea stării de incertitudine datorate volatilităţii actuale a pieței financiare; subliniază faptul că cererea internă redusă a fost una din problemele majore ale economiei europene din anumite state membre în ultimii ani; în acest context, subliniază că este extrem de importantă existența unei mai bune coordonări, atât la nivelul politicilor fiscale adecvate, cât și al finanțelor publice de înaltă calitate, inclusiv al indispensabilelor "investiții de la Lisabona";

14.   consideră că transparența pieței financiare, existența unor reguli de concurență eficiente și reglementarea și supravegherea adecvată a pieței financiare vor continua să joace un rol crucial, ținând seama de globalizarea piețelor financiare și de necesitatea garantării drepturilor consumatorilor; invită, așadar, Comisia să dezvolte temele referitoare la piaţa financiară în inițiative pentru întreaga Europă, în cadrul programului comunitar de la Lisabona;

15.   subliniază că încetinirea ritmului de creştere a productivităţii constituie un motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte politica economică şi că aceasta diferă pe teritoriul UE, observându-se totuşi o tendinţă generală comună care demonstrează existenţa unor deficienţe ale pieţelor, distribuţiei şi serviciilor financiare;

16.   subliniază că rigiditățile structurale împiedică utilizarea eficientă a noilor tehnologii și accesibilitatea rețelelor în industriile mai puțin dezvoltate; consideră că orientările în materie de politică economică ar trebui să prevadă, din punctul de vedere al ofertei, măsuri menite să creeze un mediu favorabil operațiunilor comerciale transfrontaliere și să accelereze formarea unei piețe financiare unice;

17.   subliniază că în cadrul Uniunii Europene, inovarea trebuie să fie transpusă mai rapid în produse și servicii noi; prin urmare, susține cererea Comisiei privind crearea unui "triunghi al cunoașterii" format din cercetare, educație și inovare; așteaptă investiții mai eficiente în calificări profesionale noi, în sisteme educaționale/de formare profesională moderne şi în învățarea continuă;

18.   pledează în favoarea susţinerii măsurilor de restructurare economică bazate pe inovare în ceea ce priveşte procesele, procedurile şi structurile organizatorice de gestionare; consideră că noile întreprinderi din acest domeniu au nevoie de un acces sporit la capital, trebuie să dovedească mai multă creativitate şi oferă numeroase oportunităţi pentru micile întreprinderi şi tânăra generaţie;

19.   constată că politica în domeniul concurenţei ar trebui să completeze politicile structurale, să împiedice apariţia cartelurilor şi să asigure condiţiile pentru a împiedica înlăturarea micilor întreprinderi;

20.   constată că cetăţenii din Uniunea Europeană identifică adesea globalizarea cu reducerea producţiei europene şi pierderea locurilor de muncă; invită Comisia şi statele membre să asigure o mai bună informare a cetăţenilor europeni asupra tuturor aspectelor globalizării şi a necesităţii instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a unei politici care să răspundă provocărilor economii globalizate;

21.   reiterează faptul că obiectivele Strategiei de la Lisabona nu pot fi atinse decât cu preţul unor eforturi sporite în vederea instituirii unei politici comune în domeniul energiei;

22.   recunoaşte rolul comun care le revine întreprinderilor mici, mijlocii şi mari în cadrul unei strategii dinamice şi integrate în domeniul inovării, precum şi importanţa determinantă, pentru sporirea activităţilor de cercetare şi dezvoltare şi elaborarea de noi tehnologii, a accesului întreprinderilor mici şi al persoanelor la resurse; subliniază că trebuie stimulată atât finanţarea la începutul activităţii întreprinderii, cât şi finanţarea permanentă, acordată pe o durată îndeajuns de îndelungată astfel încât să permită introducerea produselor pe piaţă;

23.   salută propunerea privind consultarea, de către Comisie, a IMM-urilor şi a reprezentanţilor acestora, precum şi proiectul preliminar al "Legii întreprinderilor mici", care să se aplice la nivel european; solicită cu fermitate să se ţină seama de necesitatea ca vocea întreprinderilor mici să fie ascultată în cadrul dialogului social, iar principiul "la început, gândeşte la scară mică" ar trebui integrat pe deplin în procesul de elaborare a politicilor;

24.   se declară în favoarea independenței BCE în ceea ce privește stabilirea politicii monetare și gestionarea impactului volatilității piețelor financiare globale; subliniază că aprecierea ratei de schimb a monedei euro este consecinţa dezechilibrelor din ce în ce mai mari înregistrate în ţările terţe, precum şi al apatiei care caracterizează, în prezent, cererea economică din zona euro; îşi exprimă îngrijorarea faţă de măsura în care creșterea economică va reuși să contracareze instabilitatea piețelor financiare globale și a cursurilor de schimb;

25.   apreciază că creşterea bruscă a cererii pentru resurse naturale, produse și servicii de bază, determinată de progresul economic al țărilor în curs de dezvoltare, ar putea genera presiuni inflaționiste asupra economiilor statelor membre ale UE, presiuni care au fost până în prezent compensate prin contribuția acestora la creșterea ofertei globale; consideră că, pentru a aborda această problemă, statele membre ale UE ar trebui să se doteze cu instrumente specifice politicilor economice anti-inflaționiste, concomitent cu elaborarea unor strategii de dezvoltare tehnologică și instituirea unui cadru pentru o posibilă ajustare macroeconomică și o mai bună coordonare;

Guvernanţă mondială

26.   recunoaşte necesitatea unei acţiuni supranaţionale urgente pentru elaborarea unor politici de reducere a efectelor schimbărilor climatice şi a crimei organizate pe plan internaţional şi consideră necesară intervenţia instituţiilor supranaţionale în abordarea provocărilor supranaţionale;

27.   consideră că elaborarea unor reguli şi standarde globale este de o importanţă fundamentală pentru realizarea convergenţei reglementărilor; încurajează Comisia să participe în mod activ la activităţile tuturor agenţiilor internaţionale şi organismelor de standardizare competente, în vederea asigurării unei coerenţe sporite a regulilor şi practicilor UE cu cele ale principalilor parteneri comerciali ai UE;

28.   solicită Consiliului și Comisiei să se asigure că acordurile comerciale bilaterale ale UE și acordurile comerciale multilaterale din cadrul OMC sunt încheiate în conformitate cu dispoziţiile Acordului de înființare a OMC; invită Comisia să depună în continuare eforturi pentru ca Declaraţia ministerială de la Doha să se concretizeze sub forma unor rezultate ambiţioase;

29.   consideră că piaţa transatlantică ar putea constitui un instrument adecvat pentru a asigura protejarea eficientă a comerţului Uniunii Europene, o competitivitate durabilă şi a promova inovarea;

30.   invită Comisia să se asigure că principiul reciprocităţii în ceea ce priveşte accesul pe piaţă este respectat; îşi reiterează apelul privind încheierea unui nou Acord de parteneriat între UE şi SUA, menit să înlăture sau să reducă în mod semnificativ toate obstacolele care mai persistă în calea schimburilor comerciale şi a investiţiilor, respectând totodată standardele europene;

31.   consideră că obiectivul unei liberalizări suplimentare a comerțului amplifică necesitatea ca UE să-și păstreze capacitatea de apărare împotriva practicilor comerciale incorecte; consideră, prin urmare, că instrumentele de protecţie comercială constituie o componentă indispensabilă a strategiei Uniunii Europene;

Migrația

32.   subliniază că UE trebuie să elaboreze, de urgenţă, o politică comună privind frontierele şi imigraţia, care să includă nu doar controalele integrate la frontieră, dar şi strategii, criterii şi proceduri armonizate privind migraţia economică, lăsând la latitudinea fiecărui stat membru orice decizie privind numărul persoanelor admise; subliniază, de asemenea, că trebuie depuse eforturi sporite pentru găsirea unor soluţii bazate pe schimbul de experienţă care să le permită tuturor părţilor să profite de avantajele imigraţiei, atât pe plan social, cât şi economic;

Măsuri instituţionale

33.   consideră că situația economică nu influențează în mod automat creșterea pe termen lung, iar crearea unor instituții adaptate pieței determină măsura în care economia respectivă este capabilă de a-și atinge potențialul de creștere structurală; îndeamnă, prin urmare, Comisia să prezinte o autentică actualizare a orientărilor integrate 2008-2010;

34.   îşi exprimă regretul faţă de faptul că Parlamentul, Consiliul şi Comisia nu au căzut de acord asupra unui plan şi a unui Cod clar al bunelor practici, de natură să garanteze o cooperare adecvată şi o implicare deplină a celor trei instituţii ale Comunităţii vizate în gestionarea corespunzătoare a chestiunilor legate de globalizare; invită, în acest sens, Consiliul și Comisia să prezinte fără întârziere propuneri pentru stabilirea unei strânse cooperări între cele trei instituții ale Comunităţii, în perspectiva iminentei revizuiri a Strategiei de la Lisabona;

Implicarea părților interesate

35.   solicită Comisiei și statelor membre, în cadrul Strategiei de la Lisabona și, mai ales, în cadrul procesului instituit de programele naţionale de reforme, să încurajeze asumarea responsabilităţilor și să sporească implicarea parlamentelor naționale, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali şi a societăţii civile;

o
o   o

36.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor şi guvernelor din statele membre și din țările candidate.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2007)0051. (2) Texte adoptate, P6_TA(2007)0048. (3) JO C 316 E, 22.12.2006, p. 370.