Parlamentul European,

–   având în vedere dezvoltarea Politicii europene de vecinătate (PEV) începând din 2004 şi luând în considerare în special rapoartele Comisiei privind stadiul actual de punere în aplicare a PEV din 4 decembrie 2006 (SEC(2006)1504/2, SEC(2006)1505/2, SEC(2006)1506/2, SEC(2006)1507/2, SEC(2006)1508/2, SEC(2006)1509/2, SEC(2006)1510/2, SEC(2006)1511/2, SEC(2006)1512/2),

–   având în vedere Planurile de acţiune adoptate de comun acord cu Armenia, Azerbaidjanul, Georgia, Moldova şi Ucraina, precum şi cu Egiptul, Israelul, Iordania, Libanul, Marocul, Autoritatea Palestiniană şi Tunisia,

–   având în vedere Instrumentul european de vecinătate şi de parteneriat (IEVP), de care este strâns legată punerea în aplicare a planurilor de acţiune adoptate de comun acord şi care înlocuieşte asistenţa tehnică acordată până în prezent prin intermediul programelor TACIS şi MEDA,

–   având în vedere documentul neoficial al Comisiei intitulat "Ce ar putea oferi UE Republicii Belarus" din 21 noiembrie 2006,

–   având în vedere Strategia Europeană de Securitate intitulată "O Europă sigură într-o lume mai bună", aprobată de Consiliul European din 12 decembrie 2003,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind consolidarea Politicii europene de vecinătate din 4 decembrie 2006 (COM(2006)0726),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European din 11 aprilie 2007, intitulată "Sinergia Mării Negre – o nouă iniţiativă de cooperare regională" (COM(2007)0160),

–   având în vedere Concluziile Preşedinţiei din cadrul Consiliilor Europene din 14-15 decembrie 2006, şi din 21-22 iunie 2007 şi Raportul de progrese al Preşedinţiei germane intitulat "Consolidarea Politicii europene de vecinătate" din 15 iunie 2007,

–   având în vedere rezoluţiile sale privind Europa extinsă şi privind PEV, în special rezoluţia din 19 ianuarie 2006 privind Politica europeană de vecinătate(1),

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind ţările şi regiunile învecinate cu UE,

–   având în vedere rezoluţiile sale privind PEV şi strategia de extindere a UE,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare din 16 noiembrie 2005 privind Viitorul politicii referitoare la dimensiunea nordică(2) şi din 16 noiembrie 2006 privind Strategia regiunii Mării Baltice în cadrul dimensiunii nordice(3),

–   având în vedere constatările rapoartelor privind dezvoltarea umană în ţările arabe din cadrul Programului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare,

–   având în vedere Conferinţa privind PEV, organizată de către Comisie la 3 septembrie 2007,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe şi avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, precum şi cel al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0414/2007),

A.   întrucât consolidarea securităţii, a stabilităţii democratice şi a prosperităţii, precum şi promovarea bunei guvernări, a respectării libertăţilor fundamentale şi a drepturilor omului în ţările învecinate cu UE, prezintă o importanţă capitală pentru stabilitatea şi prosperitatea întregului continent european;

B.   întrucât PEV rămâne o prioritate fundamentală a politicii externe a UE;

C.   întrucât PEV ar trebui să se distingă în continuare faţă de procesul de extindere; întrucât participarea la PEV nu exclude perspectiva unei posibile aderări la UE pe termen lung pentru ţările din vecinătatea estică care sunt identificate în mod clar ca fiind ţări europene; întrucât PEV reprezintă, pentru toate ţările implicate, o oportunitate de a se integra mai mult în UE;

D.   întrucât, deşi a reuşit să lanseze programe de reforme în mai multe ţări învecinate, PEV nu s-a ridicat deocamdată la înălţimea aşteptărilor în ceea ce priveşte impulsionarea şi consolidarea angajamentului guvernelor statelor PEV de a efectua reforme politice şi economice;

E.   întrucât este necesară multiplicarea măsurilor care să încurajeze statele partenere să avanseze pe calea reformelor; întrucât este necesară o consolidare substanţială a PEV pentru a facilita acest proces, inclusiv prin alocarea unor resurse financiare suficiente în vederea îndeplinirii obiectivelor şi ambiţiilor stabilite;

F.   întrucât conflictele deschise şi îngheţate încă reprezintă un obstacol major în calea realizării obiectivelor-cheie ale PEV; întrucât stabilitatea poate fi realizată numai prin soluţionarea integrală şi de durată a conflictelor existente;

G.   întrucât aspectele specifice ale politicii UE faţă de statele din Caucazul de Sud şi ale abordării UE faţă de regiunea Mării Negre fac obiectul unor rapoarte separate elaborate de Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului,

1.   sprijină pe deplin obiectivele majore ale PEV, respectiv de a consolida un spaţiu de prosperitate, stabilitate şi securitate, de a dezvolta legături strânse cu şi între ţările aflate în vecinătatea noastră şi de a le determina să se angajeze pe calea continuării procesului de democratizare, întemeiat pe respectarea drepturilor omului, statul de drept, o mai bună guvernare, progresul economic şi social şi dezvoltarea durabilă ; subliniază necesitatea acordării unei atenţii speciale promovării drepturilor egale, în special îmbunătăţirea drepturilor femeii, dar şi în ceea ce priveşte minorităţile şi capacitatea ţărilor învecinate de a depăşi conflictele etnice, religioase sau sociale prin mijloace paşnice;

2.   îşi exprimă rezervele în ceea ce priveşte pertinenţa sferei geografice de aplicare a PEV, aceasta incluzând atât ţări care aparţin Europei din punct de vedere geografic, cât şi ţări mediteraneene situate în afara Europei; remarcă totuşi că, la momentul actual, schimbarea din temelii a acestui cadru politic de ansamblu pare nerealistă; subliniază, prin urmare, necesitatea depunerii unor eforturi mai semnificative pentru definirea obiectivelor şi instrumentelor multilaterale ale acestei politici, care să permită UE şi statelor sale învecinate să înfrunte provocări comune, şi în acelaşi timp să respecte diferitele condiţii şi caracteristici specifice ale regiunilor şi ţărilor implicate;

3.   pledează, prin urmare, cu fermitate pentru luarea în considerare, pe cât posibil, a caracterului diferit al identităţilor tuturor ţărilor care intră sub incidenţa PEV în punerea integrală în aplicare a acestei politici, în scopul stabilirii măsurilor celor mai adecvate şi realizabile pe termen mediu şi lung de încurajare a reformelor şi consolidare a angajamentului acestor societăţi în favoarea procesului de modernizare, cooperare şi integrare în UE;

4.   constată că această condiţionare inerentă abordării PEV se inspiră din experienţa pozitivă a procesului de extindere; consideră că respectiva condiţionare poate reprezenta un stimulent potrivit pentru accelerarea proceselor de reformă din ţările PEV spre convergenţa lor cu UE, dacă este elaborată în termeni pozitivi şi diferenţiată în funcţie de nevoile şi capacităţile specifice ale ţării vizate, şi dacă este însoţită de dezvoltarea unei viziuni comune cu partenerii în ceea ce priveşte aspectele sale politice, instituţionale şi economice;

5.   subliniază cu fermitate că respectarea drepturilor universale ale omului şi a libertăţilor fundamentale constituie principiul aflat la baza politicii UE; insistă asupra importanţei acordării unui sprijin fără rezerve societăţii civile din toate ţările vizate de PEV şi a încurajării implicării sale şi a rolului său cheie în procesul de reforme şi de democratizare, precum şi a promovării dezvoltării unor mijloace de informare în masă libere şi independente, indiferent de măsura în care guvernele statelor partenere sunt dispuse să coopereze şi să adere la aceste valori; invită Comisia să negocieze înfiinţarea unor subcomisii pentru drepturile omului împreună cu toate ţările PEV, pentru a asigura un dialog politic real în acest domeniu;

6.   subliniază importanţa pe care o prezintă, pentru Uniunea Europeană, intensificarea relaţiilor cu parlamentele, partidele politice, autorităţile locale şi alte părţi interesate din statele vizate de PEV, în vederea implicării lor în elaborarea şi punerea în aplicare a Planurilor de acţiune; îndeamnă, prin urmare, să se organizeze forumuri privind parteneriatele în mod periodic;

7.   subliniază faptul că intensificarea relaţiilor interumane şi stabilirea unui dialog extins la nivelul societăţii civile sunt de maximă importanţă, contribuind la o mai bună înţelegere între societăţile din UE şi cele din ţările vizate de PEV şi aducând, ambelor părţi, dovada avantajelor cooperării; consideră că ar trebui acordată o atenţie specială programelor de schimb de studenţi, schimburilor culturale şi celor în domeniul cercetării; salută, în acest sens, iniţiativa Comisiei de a permite participarea ţărilor vizate de PEV în cadrul agenţiilor şi programelor comunitare şi sprijină, în special, implicarea ulterioară a tuturor ţărilor PEV în programul Erasmus Mundus;

8.   încurajează Comisia şi autorităţile naţionale, regionale şi locale să înfiinţeze programe de înfrăţire între oraşe şi regiuni şi să le acorde acestora sprijinul adecvat, în scopul consolidării capacităţii administrative locale şi regionale în ţările vecine, precum şi să promoveze programe de schimb pentru societatea civilă şi iniţiative sub formă de microproiecte;

9.   subliniază necesitatea unui angajament politic ferm din partea UE şi a statelor membre pentru a asigura succesul pe termen lung al PEV; îndeamnă statele membre ale UE să-şi alinieze politicile, pe cât posibil, în ţările vizate de PEV la priorităţile stabilite în documentele naţionale de strategie ale PEV, pentru a garanta compatibilitatea, coerenţa şi complementaritatea politică;

10.   pledează în favoarea aprofundării dialogului politic purtat în mod periodic de UE şi ţările vizate de PEV; salută faptul că Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia aderă la majoritatea declaraţiilor şi poziţiilor adoptate de UE în cadrul Politicii externe şi de securitate comună (PESC) şi sprijină decizia de asociere, în acelaşi mod, a Azerbaidjanului; îşi exprimă convingerea că posibilitatea unei alinieri similare la politica externă a UE ar trebui oferită tuturor ţărilor vizate de PEV;

11.   salută obiectivul pe termen lung vizând instituirea unei zone de liber schimb în vecinătatea UE, în forma în care este prezentată în mai sus-menţionata comunicare a Comisiei din 4 decembrie 2006; îşi declară sprijinul pentru negocierea de acorduri bilaterale aprofundate privind liberul schimb între UE şi ţara respectivă parteneră în cadrul PEV, care ar trebui, în conformitate cu punerea în aplicare a reformelor cadrului de reglementare, să depăşească aspectele legate de tarife şi să cuprindă serviciile şi protecţia investiţiilor; subliniază faptul că, la negocierea acestor acorduri, trebuie luate în considerare evaluări ale impactului social şi ecologic; regretă faptul că, până în prezent, UE a considerat că nu este posibilă deschiderea pieţei interne pentru produsele pe care ţările din cadrul PEV sunt în măsură să le furnizeze la preţuri competitive, datorită condiţiilor optime de care dispun, şi a căror calitate respectă standardele europene;

12.   îşi declară sprijinul pentru dezvoltarea unei cooperări multilaterale între UE şi partenerii săi, axată pe domenii sectoriale şi bazată pe actualele relaţii regionale şi transfrontaliere din domenii precum mediul, securitatea energetică, cultura, transportul şi gestionarea frontierelor şi a migraţiei; se declară în favoarea negocierii, ori de câte ori este posibil, a unor acorduri sectoriale obligatorii din punct de vedere juridic, care să faciliteze integrarea politicilor comune; insistă, în special, asupra necesităţii de a impulsiona investiţiile pentru extinderea reţelelor de transport şi energetice transeuropene către ţările partenere în cadrul PEV;

13.   subliniază necesitatea utilizării organizaţiilor multilaterale existente pentru a consolida interacţiunea dintre Uniunea Europeană şi ţările vizate de PEV; subliniază, în special, rolul Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa în ceea ce priveşte supravegherea punerii în aplicare a drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept;

14.   pledează pentru negocierea unor acorduri privind facilitarea regimului de vize şi readmisia cu toate ţările vizate de PEV; insistă asupra necesităţii de a îmbunătăţi capacitatea ţărilor vizate de PEV de a gestiona fluxurile migratorii, de a combate în mod eficient migraţia ilegală şi de a garanta respectarea obligaţiilor internaţionale privind drepturile omului; invită statele membre, UE şi toate ţările vizate de PEV să-şi intensifice cooperarea în ceea ce priveşte lupta împotriva crimei organizate şi a terorismului transnaţional, a traficului de fiinţe umane şi de droguri; sprijină participarea statelor vecine la activităţile Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (Frontex) şi ale Biroului European de Poliţie (Europol); subliniază necesitatea garantării faptului că punerea în aplicare a acestor acorduri privind readmisia respectă pe deplin principiul nereturnării şi necesitatea asigurării accesului la o procedură de azil corectă; îndeamnă Comisia să procedeze la supravegherea eficientă a tratamentului aplicat persoanelor returnate în conformitate cu acordurile privind readmisia, încheiate cu ţările vizate de PEV, în special cu privire la posibilele "returnări în lanţ";

15.   reaminteşte faptul că PEV oferă un excelent cadru de cooperare regională şi subregională; solicită o cooperare regională consolidată în materie de libertate, securitate şi justiţie, în special în ceea ce priveşte gestionarea frontierelor, migraţia şi azilul, combaterea crimei organizate, a traficului de fiinţe umane, a imigrării ilegale, a terorismului, a spălării de bani şi a traficului de droguri, şi cooperarea poliţienească şi judiciară; consideră că dezvoltarea de reţele şi cooperarea regională în aceste domenii ar putea să se bazeze pe experienţa câştigată, între altele, în cadrul "Procesului de la Söderköping", care include Belarus, Moldova şi Ucraina şi, din partea UE, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Suedia;

16.   solicită de urgenţă statelor membre să-şi îmbunătăţească procedurile de procesare a vizelor pentru a facilita mobilitatea şi pentru a simplifica şi reduce costul formalităţilor greoaie legate de călătoriile în scopuri legale pe teritoriul UE, în special pentru grupuri precum studenţii, oamenii de ştiinţă, oamenii de afaceri şi reprezentanţii societăţii civile; invită statele membre să soluţioneze în mod eficient problemele întâlnite la serviciile lor consulare; încurajează înfiinţarea de centre comune de procesare a cererilor de vize Schengen în ţările vizate de PEV;

17.   încurajează statele membre, dacă este cazul, să iniţieze negocieri în vederea încheierii unor acorduri bilaterale cu ţările vizate de PEV, în scopul punerii în aplicare a regimului specific micului trafic de frontieră stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1931/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre şi de modificare a dispoziţiilor Convenţiei Schengen(4);

18.   salută cu interes propunerea Comisiei de a realiza o analiză de fezabilitate privind un posibil "Acord de vecinătate privind energia" şi, în acest sens, încurajează ţările partenere PEV să respecte dreptul internaţional şi angajamentele asumate pe pieţele mondiale;

19.   pledează pentru un dialog mai bun, pentru o mai bună coordonare şi pentru mai multe acţiuni comune între UE şi SUA pentru susţinerea obiectivelor comune, precum promovarea democraţiei, sporirea siguranţei aprovizionării cu energie şi consolidarea securităţii regionale în vecinătatea UE;

20.   subliniază, de asemenea, necesitatea de a implica ţările Spaţiului Economic European (Islanda, Norvegia, Liechtenstein) şi Elveţia şi de a coopera cu aceste ţări pentru a profita din plin de experienţa lor de cooperare cu Uniunea Europeană;

21.   subliniază necesitatea finanţării în mod corespunzător şi a unei coordonări strânse cu alte instituţii financiare pentru a asigura succesul PEV şi apreciază că este recomandabil să se profite de revizuirea perspectivelor financiare 2007-2013, prevăzută a avea loc în 2008-2009, pentru a creşte bugetul alocat IEVP; salută introducerea Facilităţii de investiţii pentru vecinătate, care va contribui la mobilizarea fondurilor pentru partenerii PEV; subliniază cu fermitate necesitatea menţinerii unui echilibru de ansamblu între dimensiunile estică şi sudică ale PEV, reflectând ambiţiile şi obiectivele UE în regiuni, eficienţa asistenţei acordate anterior şi dimensiunea populaţiei respective;

22.   invită Comisia să-şi coordoneze resursele financiare şi capacităţile de analiză a politicilor cu cele ale instituţiilor financiare internaţionale (Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială), pentru a genera sinergii în instituirea şi încurajarea reformelor în conformitate cu planurile de acţiune PEV;

23.   salută adoptarea conceptului stimulativ de Facilitate financiară de guvernare, destinat să ofere un ajutor financiar suplimentar celor mai performante ţări; insistă că acesta ar trebui să răsplătească progresele reale realizate în ceea ce priveşte obiectivele legate de drepturile omului şi guvernarea democratică, ar trebui să se bazeze pe criterii transparente de alocare, şi să fie utilizat în sprijinirea într-o mai mare măsură a procesului de reforme;

24.   recomandă vigilenţă sporită şi permanentă în lupta împotriva corupţiei în ţările vizate, ale cărei rezultate ar trebui utilizate drept bază pentru stabilirea nivelurilor de asistenţă;

Vecinătatea estică a Uniunii Europene

25.   observă că ţările democratice învecinate care sunt identificate în mod clar ca fiind ţări europene şi care respectă statul de drept pot, în principiu, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, să depună cerere de aderare la UE şi că ritmul şi profunzimea unui proces european comun ar trebui să corespundă cât mai mult posibil abilităţilor de punere în aplicare a reformelor corespunzătoare şi de îndeplinire a condiţiilor (criteriile de la Copenhaga) atât în ţările partenere, cât şi în Uniunea Europeană;

26.   ţinând cont de acest lucru, reiterează punctul de vedere exprimat în Recomandarea Parlamentului către Consiliu din 12 iulie 2007 privind mandatul de negociere pentru un nou acord consolidat între Comunitatea Europeană şi statele sale membre pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte(5), conform căruia negocierile actuale cu Ucraina ar trebui să aibă ca rezultat încheierea unui acord de asociere care să contribuie în mod eficient şi credibil la definirea perspectivelor europene ale Ucrainei şi care să iniţieze procesul corespunzător, inclusiv posibilitatea aderării la UE; consideră că o abordare similară ar trebui să fie luată în considerare în relaţiile cu Moldova, dat fiind faptul că perioada iniţială de zece ani, stabilită în Acordul de parteneriat şi cooperare cu această ţară, va expira în iunie 2008;

27.   ia notă de iniţiativa Comisiei de a invita Republica Belarus să asiste în calitate de observator la Conferinţa PEV din 3 septembrie 2007; îşi exprimă totuşi în modul cel mai serios îngrijorarea faţă de lipsa unui răspuns pozitiv din partea guvernului Republicii Belarus la oferta de cooperare condiţionată adresată de către Comisie în documentul său neoficial mai sus menţionat din 21 noiembrie 2006; condamnă execuţiile repetate care au avut loc în Belarus, singura ţară din Europa care continuă să aplice pedeapsa cu moartea, precum şi alte încălcări de către autorităţile belaruse ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi le solicită să elibereze toţi prizonierii politici şi să pună capăt tuturor formelor de oprimare a forţelor democratice pentru a permite poporului belarus să se bucure de libertate, democraţie şi prosperitate şi de toate posibilităţile oferite de o mai mare apropiere de UE; subliniază că UE ar trebui să ofere un sprijin mai eficient societăţii civile şi mijloacelor de informare în masă independente, precum şi partidelor politice angajate în respectarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor universale ale omului şi a libertăţilor fundamentale; îndeamnă ferm Republica Belarus să aplice un moratoriu privind pedeapsa cu moartea, ca un prim pas în direcţia abolirii pedepsei capitale, şi să ratifice al doilea Protocol opţional la Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, precum şi Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi protocoalele corespunzătoare ale acesteia; încurajează Comisia să utilizeze în mod mai eficient Instrumentul european pentru democraţie şi drepturile omului (IEDDO) şi să se asigure că mijloacele puse la dispoziţie de instrumentele financiare ale UE nu pot fi folosite în mod abuziv de către guvernul belarus împotriva cetăţenilor şi a societăţii civile din Belarus;

28.   invită Comisia să promoveze contactele personale, prin reducerea costurilor actuale de obţinere a vizei de către cetăţenii din Belarus, în special în cazul studenţilor, cadrelor didactice universitare şi reprezentanţilor societăţii civile, în scopul de a aduce costurile respective la nivelul costurilor aplicate în cazul altor ţări din cadrul PEV, precum Ucraina şi Rusia;

29.   consideră că Republica Belarus are aceeaşi vocaţie şi aceleaşi perspective europene ca şi Ucraina şi Republica Moldova, cu condiţia respectării democraţiei şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a consolidării statului de drept;

30.   îşi exprimă convingerea că ar trebui stabilit un cadru stimulator însoţit de obiective de aplicare pe termen mediu, în baza unei noi generaţii de acorduri de asociere urmând a fi negociate cu statele partenere în cadrul PEV care respectă valorile europene fundamentale, doresc o mai mare apropiere de UE şi fac dovada unor rezultate concrete în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planului de acţiune privind PEV;

31.   consideră că acordurile respective ar trebui să prevadă dezvoltarea treptată a relaţiei bilaterale cu UE, negociind condiţii şi calendare concrete de respectat, inclusiv criterii de performanţă obligatorii care trebuie precizate în planurile de acţiune adoptate de comun acord, însoţite de un proces periodic de monitorizare; îşi reiterează propunerea anterioară de a dezvolta cu acele ţări care sunt identificate în mod clar ca fiind europene acordurile bilaterale aprofundate privind liberul schimb în contextul unui posibil "Spaţiu Economic European Plus";

32.   salută încheierea acordurilor privind facilitarea regimului de vize şi readmisia cu Ucraina, precum şi iniţierea unui proces similar cu Moldova şi recomandă în mod insistent negocierea unor astfel de acorduri cu statele sud-caucaziene; este convins că perspectiva unui regim fără vize ar trebui luată în considerare pe termen lung, stabilindu-se totodată etapele necesare realizării acestui obiectiv; constată că, în cazul Georgiei, progresul reformelor şi impactul negativ neintenţionat al acordului privind facilitarea regimului de vize dintre UE şi Rusia asupra soluţionării conflictelor în regiunile separatiste georgiene din Osetia de Sud şi Abhazia necesită încheierea rapidă a acordului privind facilitarea regimului de vize dintre Georgia şi UE; îndeamnă la punerea în aplicare a unor mecanisme de monitorizare eficiente avându-se în vedere, în special, respectarea drepturilor fundamentale ale omului în cazul persoanelor supuse acordurilor de readmisie; subliniază importanţa asigurării de garanţii corespunzătoare de acces la o procedură corectă de acordare de azil persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională, în special în cazul aplicării de "proceduri accelerate de readmisie" persoanelor reţinute în regiuni de frontieră, aşa cum este prevăzut în acordul de readmisie cu Ucraina şi în propunerea de acord de readmisie cu Republica Moldova;

33.   subliniază necesitatea unei mai bune puneri în aplicare a proiectelor existente în domeniul transporturilor care beneficiază de sprijinul UE, în special coridorul de transport Europa - Caucaz - Asia (TRASECA), de conectare a Europei, Caucazului şi Asiei, utilizând pe deplin potenţialul de tranzit al ţărilor implicate;

34.   consideră că ar trebui continuată integrarea treptată a statelor din vecinătatea estică a UE în Comunitatea Energetică Europeană şi îndeamnă la aplicarea cu caracter prioritar a reformelor în sectoarele energetice, cu respectarea principiilor economiei deschise de piaţă şi a transparenţei, în special în ceea ce priveşte preţurile, accesul la reţea şi eficienţa energetică; salută eforturile depuse pentru includerea securităţii energetice externe în cadrul PESC ca un element fundamental al PEV;

35.   subliniază importanţa dimensiunii politice a PEV; pledează în favoarea acordării, de către UE, a unui sprijin mai puternic proiectelor de cooperare politică regională, precum Comunitatea Opţiunii Democratice, GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova) şi Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (BSEC), pentru a asigura o promovare mai eficientă a democraţiei, încrederii şi cooperării multilaterale, precum şi a dezvoltării durabile la scară regională;

36.   subliniază necesitatea unei implicări mai ferme a UE în soluţionarea aşa-numitelor conflicte îngheţate, între altele, prin programe de consolidare a încrederii, prin gestionarea conflictelor şi lansarea de proiecte educative, culturale şi de edificare a societăţii civile în teritoriile separatiste; salută activitatea depusă de misiunea UE de asistenţă la frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM); invită Consiliul şi Comisia să scoată în evidenţă faptul că participarea la PEV obligă ţările respective să aibă bune relaţii de vecinătate şi că, pentru ca potenţialul PVE să fie exploatat pe deplin, ţările participante sunt obligate să depună cu adevărat eforturi reînnoite pentru găsirea unor acorduri durabile în ceea ce priveşte conflictele din regiune, şi să evite declaraţiile beligerante, ameninţările şi acţiunile care ar putea să deterioreze şi mai mult situaţia şi să submineze eforturile comunităţii internaţionale;

37.   încurajează Ucraina, în cadrul alinierii sale la declaraţiile şi poziţiile adoptate de UE în cadrul PESC, să se alăture măsurilor restrictive luate de UE împotriva conducerii din regiunea Transnistria din Republica Moldova, contribuind astfel în mod semnificativ la rezolvarea paşnică a conflictului transnistrean;

38.   salută asistenţa oferită în cadrul IEVP pentru măsuri de instaurare a unui climat de încredere în Georgia şi în regiunile sale separatiste din Abhazia şi Oseţia de Sud; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de acordare de asistenţă, sub formă de proiecte pentru instaurarea unui climat de încredere şi de refacere economică locală în Nagorno Karabah, ca o contribuţie la rezolvarea conflictului din zonă;

39.   invită Turcia să stabilească relaţii diplomatice normale şi să-şi redeschidă frontierele terestre cu Armenia învecinată, ca parte a măsurilor de instaurare a unui climat de încredere necesar pentru o pace durabilă şi pentru integrarea economică în regiune; solicită Turciei şi Armeniei să iniţieze discuţii deschise asupra tuturor aspectelor rămase nerezolvate;

40.   subliniază importanţa elaborării unei politici mai aprofundate pentru zona Mării Negre, care să completeze PEV, şi subliniază importanţa pe care o au Turcia şi Rusia ca state partenere în elaborarea unei strategii viabile în regiune;

41.   consideră importantă consolidarea dimensiunii parlamentare a parteneriatului politic dintre Parlamentul European şi ţările angajate în zona de est a PEV; sugerează, prin urmare, înfiinţarea unei Adunări parlamentare UE-Vecinătatea de est (EURO-NEST), după modelul adunărilor parlamentare multilaterale deja înfiinţate, cu participarea Parlamentului European, şi care implică parlamentele din Ucraina, Moldova, Armenia, Georgia şi Azerbaidjan, precum şi observatori din Belarus partizani ai democraţiei;

42.   încurajează Consiliul, Comisia şi statele membre ca, în vederea consolidării dimensiunii parlamentare, să dezvolte, în cooperare cu guvernele ţărilor angajate în zona de est a PEV, o platformă pentru cooperare regională multilaterală la nivel ministerial, întărind şi mai mult dimensiunea politică a PEV în estul Europei;

43.   are convingerea că o astfel de adunare, precum şi o cooperare la nivel ministerial ar contribui în mod eficient la punerea în aplicare a unei PEV consolidate şi ar pune mai mult în valoare activitatea delegaţiilor bilaterale interparlamentare, permiţând tuturor părţilor interesate să consolideze cooperarea, solidaritatea şi încrederea reciprocă, să contribuie la soluţionarea conflictelor îngheţate şi să intensifice dialogul periodic multilateral asupra unor subiecte de interes comun, cu un caracter clar regional, cum ar fi energia, mediul, lupta împotriva terorismului, gestionarea migraţiei, drepturile omului etc.;

44.   subliniază necesitatea utilizării parteneriatului strategic dintre UE şi Rusia ca o modalitate de a insista asupra respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a dreptului internaţional, a alegerii democratice şi a statului de drept ca principii care reglementează modul în care ambii parteneri abordează relaţiile cu vecinii comuni; invită autorităţile din Rusia să îşi asume responsabilitatea de a contribui la restabilirea integrităţii teritoriale a ţărilor partenere în cadrul PEV, să respecte obligaţia Rusiei de a proteja minorităţile în zone în care este implicată în operaţiuni de menţinere a păcii şi să nu se opună unei eventuale implicări europene în operaţiuni civile şi militare de menţinere a păcii în zonele de conflicte îngheţate, aşa cum au solicitat unele dintre părţile vizate; regretă folosirea resurselor energetice ca mijloc de realizare a obiectivelor politice; invită Rusia să iniţieze un dialog constructiv cu UE şi cu vecinii noştri comuni cu privire la posibilităţile de aprofundare a cooperării multilaterale în regiunea Mării Negre;

45.   salută iniţiativa de consolidare strategică a relaţiilor cu statele estice vizate de PEV, în special cu statele din Asia Centrală; salută, în acest sens, strategia recent adoptată privind Asia Centrală; consideră, în acest cadru, că trebuie instituită o cooperare specifică şi aprofundată între Uniunea Europeană şi ţările din Asia centrală; subliniază faptul că, având în vedere rolul politic, economic şi energetic crucial al Kazahstanului în această regiune, precum şi particularitatea şi succesul cunoscut de structurile sale multietnice şi seculare, această ţară ar putea reprezenta primul exemplu de relaţie consolidată între ţările din Asia centrală şi Uniunea Europeană, însă cu condiţia realizării unor reforme politice de anvergură, acordându-se o atenţie specială modului în care drepturile omului şi principiile democratice sunt respectate;

46.   insistă asupra faptului că punerea în aplicare a PEV ar trebui să constituie în continuare o preocupare politică aflată în atenţia tuturor statelor membre; sugerează Comisiei ca experienţele unice legate de reformele de tranziţie din statele membre care au aderat la UE în secolul XXI să fie luate în considerare, în elaborarea şi perfecţionarea noilor mecanisme utilizate în prezent, care s-ar putea dovedi benefice pentru ţările vizate de PEV;

Vecinătatea sudică mediteraneană a Uniunii Europene

47.   accentuează legăturile solide şi de lungă durată dintre UE şi ţările sud-mediteraneene şi subliniază faptul că este în interesul ambelor părţi să întreţină o strânsă cooperare;

48.   reaminteşte că Uniunea Europeană trebuie să sprijine şi să încurajeze în mod activ procesele de reformă în ţările din Sud, partenere în cadrul PEV atunci când potenţialele beneficii ale reformelor politice, economice şi sociale aprofundate depăşesc cu mult costurile aferente; reaminteşte, de asemenea, că acesta este un proces treptat, care depinde şi de angajamentul asumat de ţările partenere de a contribui la realizarea cu succes a reformelor;

49.   invită Comisia să studieze, într-un mod mai aprofundat, diferitele opţiuni privind următoarea generaţie de acorduri generale cu ţările sudice vizate de PEV; insistă asupra includerii în aceste acorduri a unui mecanism de punere în aplicare a clauzei drepturilor omului; constată că aceste acorduri bilaterale nu ar trebui încheiate în detrimentul aprofundării cooperării multilaterale în regiune şi, în special, al atingerii obiectivelor Procesului de la Barcelona, printre care instituirea unei zone de liber-schimb; invită statele membre să reflecteze asupra posibilităţilor de realizare a unei cooperări mai strânse, inclusiv prin adoptarea unei atitudini mai flexibile, în viitor, faţă de deschiderea pieţei agricole şi a pieţei muncii în mod compatibil cu protecţia socială şi echitatea; solicită statelor din Sud partenere în cadrul PEV să-şi intensifice eforturile pentru a-şi deschide într-o mai mare măsură sistemele economice şi pentru a-şi armoniza normele economice cu aspectele corespunzătoare din acquis-ul comunitar; subliniază necesitatea de a acorda ţărilor mediteraneene dreptul de a controla ritmul deschiderii lor comerciale şi al strategiilor naţionale de dezvoltare economică şi socială; consideră că utilizarea mai eficientă a IEVP în proiectele regionale ar putea duce la un grad de îmbunătăţire a situaţiei care să permită promovarea unui adevărat spaţiu economic regional integrat;

50.   reafirmă faptul că drepturile universale ale omului se situează în centrul sistemului de valori al UE; regretă faptul că, deşi de la crearea parteneriatului euromediteranean (PEM) s-au înregistrat progrese substanţiale în materie de democraţie şi drepturi ale omului, aceste progrese nu au fost suficiente, şi îndeamnă Comisia să-şi continue cooperarea cu guvernele, autorităţile regionale şi locale şi actorii societăţii civile din aceste ţări; subliniază importanţa libertăţii de exprimare în crearea unei culturi democratice şi maturizarea societăţii civile; invită Comisia să iniţieze dialoguri reale în acest domeniu şi să dezvolte în mod activ politici şi programe educative comune care urmăresc promovarea cunoaşterii reciproce, a toleranţei şi a drepturilor femeii, în special în rândul noilor generaţii; consideră că, în acest sens, partenerii din Sud ar trebui să facă dovada unei transparenţe sporite şi să fie mai deschişi faţă de participarea societăţii civile; îşi exprimă totuşi convingerea că dialogul pe tema drepturilor omului nu ar trebui să împiedice UE să critice în mod public şi să adopte orice alte măsuri în eventualitatea unor încălcări grave ale drepturilor fundamentale;

51.   recunoaşte caracterul distinct al contextului, intereselor şi priorităţilor fiecăruia dintre statele sudice, care sunt luate în considerare în negocierea şi punerea în aplicare a planurilor de acţiune; subliniază caracterul de maximă importanţă al dezvoltării cooperării regionale în cadrul PEM; insistă asupra faptului că PEV nu înlocuieşte în niciun caz PEM şi nici nu concurează cu acesta, cele două politici fiind, dimpotrivă, complementare, făcând posibilă combinarea abordării multilaterale a Procesului de la Barcelona cu perspectiva bilaterală; solicită Comisiei să-şi intensifice eforturile în materie de comunicare pentru a explica cu mai multă claritate legătura dintre cele două politici, atât ţărilor partenere, cât şi opiniei publice europene;

52.   reiterează necesitatea unei voinţe politice ferme din partea instituţiilor UE şi a statelor membre de a se angaja în mod activ în soluţionarea conflictelor din regiune, evitându-se în acelaşi timp ca acestea să împiedice dezvoltarea PEV; subliniază că PEV nu va putea fi valorificată la întregul său potenţial dacă nu sunt soluţionate conflictele care îngreunează sau fac imposibilă cooperarea regională; îşi reiterează recomandarea privind sporirea activităţilor din cadrul PEV destinate soluţionării conflictelor şi concentrării lor asupra măsurilor de reinstaurare a unui climat de încredere, precum gestionarea frontierelor, acordarea de asistenţă pentru procesele de reconciliere la nivel naţional, regional şi local şi sprijinirea organizaţiilor societăţii civile; subliniază rolul important al instrumentului de facilitare a guvernării în prevenirea şi soluţionarea conflictelor; subliniază, în acest sens, necesitatea asigurării coerenţei şi complementarităţii între PEV şi alte instrumente şi domenii de acţiune, precum şi necesitatea unei analize structurate a conflictelor şi a sensibilităţii la conflicte în elaborarea, punerea în aplicare şi monitorizarea programelor;

53.   reaminteşte faptul că PEV, împreună cu PEM, constituie cadrul în care se înscriu toate domeniile de cooperare; apreciază că ar trebui să poată fi stabilită şi încurajată în mod concret o cooperare mai strânsă între părţile interesate; observă faptul că luarea în considerare a unor noi iniţiative în vederea consolidării cooperării în zona mediteraneană ar trebui, în orice caz, să implice relansarea parteneriatului euro-mediteranean, care necesită o analiză temeinică a limitelor şi dificultăţilor întâlnite în ultimii ani; insistă asupra faptului că regiunea mediteraneană ar trebui să constituie în continuare o preocupare politică aflată în atenţia tuturor statelor membre; reaminteşte importanţa Adunării parlamentare euro-mediteraneene; subliniază dorinţa sa ca această instituţie să fie implicată în evaluarea evoluţiei politicilor euro-mediteraneene;

54.   consideră importantă realizarea unor legături mai strânse, chiar prin stabilirea de noi relaţii, cu ţări vecine cu vecinii noştri, cum ar fi statele care fac parte din Consiliul de Cooperare din zona Golfului;

Rolul Parlamentului European

55.   îşi reiterează angajamentul de a continua să urmărească îndeaproape aplicarea PEV, folosindu-se în special de competenţele sale, inclusiv, în ultimă instanţă, de competenţele sale bugetare, şi continuând dialogul cu Comisia privind punerea în aplicare a IEVP şi a IEDDO, dialog iniţiat în 2007 şi care urmează să continue în perspectiva revizuirii prevăzute pentru 2009; intenţionează să examineze în mod regulat rapoartele intermediare privind stadiul PEV; regretă totuşi faptul că nu a fost consultat asupra planurilor de acţiune ale PEV, a evaluării punerii în aplicare a acestora şi a progresului înregistrat în discuţiile din cadrul subcomisiilor pentru drepturile omului;

56.   este conştient de calitatea sa de formator major de opinie, precum şi de forum de dezbatere publică şi intenţionează să stabilească o cooperare mai strânsă cu parlamentele şi societăţile civile din ţările vizate de PEV; se angajează, prin urmare, să sporească eficacitatea delegaţiilor sale în organismele interparlamentare; subliniază, în acest sens, importanţa dimensiunii nonguvernamentale, şi anume platforma euro-mediteraneană pentru o societate civilă, în consolidarea dinamicii politice în ţările partenere din sud;

o
o   o

57.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi ale tuturor ţărilor vizate de PEV şi al Turciei şi Federaţiei Ruse.

(1) JO C 287 E, 24.11.2006, p. 312. (2) JO C 280 E, 18.11.2006, p. 113. (3) JO C 314 E, 21.12.2006, p. 330. (4) JO L 405, 30.12.2006, p. 1. (5) Texte adoptate, P6_TA(2007)0355.