(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

-   având în vedere propunerea Comisiei (COM(2006)0468),

-   având în vedere articolul 31 alineatul (1) literele (a) şi (c) şi articolul 34 alineatul (2) litera (b) din Tratatul UE,

-   având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul UE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0328/2006),

-   având în vedere articolele 93 şi 51 din Regulamentul său de procedură,

-   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0428/2007),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   invită Comisia să îşi modifice propunerea în consecinţă, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

3.   atrage atenţia Comisiei asupra necesităţii de a adapta procedura de arestare şi predare din cadrul mandatului european de arestare, pentru a acoperi totalitatea cazurilor în care un învinuit trebuie retransferat în statul în care se desfăşoară procesul, ca urmare a încălcării ordinului european de supraveghere judiciară;

4.   invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenţionează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

5.   solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care acesta intenţionează să modifice în mod substanţial propunerea Comisiei;

6.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Text propus de Comisie   Amendamentele Parlamentului Amendamentul 1 Considerentul 5 (5)  Pentru a evita cheltuielile şi complicaţiile inutile legate de transportul suspectului în scopul participării la audierile preliminare sau la proces, statelor membre ar trebui să li se permită să utilizeze servicii de videoconferinţă. (5)  Pentru a evita costurile şi dificultăţile inutile legate de transportul învinuitului în scopul participării la audierile preliminare sau la proces, statele membre ar trebui să poată utiliza procedura prevăzută la articolul 10 din Convenţia din 29 mai 2000 cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene1. ________________________ 1JO C 197, 12.7.2000, p.1. Amendamentul 2 Considerentul 6a (nou) (6a)  În cazul încălcării ordinului european de supraveghere judiciară, autoritatea emitentă poate decide să emită un mandat european de arestare, în scopul transferării învinuitului în statul emitent. În asemenea situaţii, care ar trebui să se limiteze strict la aplicarea prezentei decizii-cadru, Decizia-cadru 2002/584/JAI acoperă toate infracţiunile pentru care poate fi emis un ordin european de supraveghere judiciară. Amendamentul 3 Articolul 1 alineatul (1) Prezenta decizie-cadru instituie un ordin european de supraveghere judiciară şi procedurile premergătoare judecării privind transferul între statele membre. Prezenta decizie-cadru instituie un ordin european de supraveghere judiciară. Amendamentul 4 Articolul 1 alineatul (2) Un ordin european de supraveghere judiciară este o decizie judiciară emisă de o autoritate competentă a unui stat membru cu privire la un suspect nerezident, în vederea trimiterii acestuia în statul său membru de reşedinţă, cu condiţia ca acesta să respecte măsurilor de control, obiectivul fiind garantarea cursului normal al justiţiei şi, în special, aducerea în faţa instanţei a persoanei în cauză în statul membru emitent. Un ordin european de supraveghere judiciară este o decizie judiciară emisă de o autoritate competentă a unui stat membru cu privire la un învinuit nerezident, în vederea returnării acestuia în statul membru în care îşi are reşedinţa sa actuală legală şi obişnuită sau în orice alt stat membru, în cazul în care învinuitul a solicitat acest lucru, iar statul membru respectiv şi-a dat acordul, cu condiţia respectării de către acesta a măsurilor de supraveghere, obiectivul fiind să se asigure bunul mers al justiţiei şi, în special, prezentarea persoanei în cauză în faţa instanţei din statul membru emitent. Amendamentul 5 Articolul 3 Articolul 3 Obligaţia executării ordinului european de supraveghere judiciară Statele membre execută orice ordin european de supraveghere judiciară pe baza principiului recunoaşterii reciproce şi în conformitate cu dispoziţiile prezentei decizii-cadru. eliminat Amendamentul 6 Articolul 4a (nou) Articolul 4a Costuri (1)  Costurile pentru executarea unui ordin european de supraveghere judiciară pe teritoriul statului de executare sunt suportate de statul membru respectiv. (2)  Toate celelalte costuri sunt suportate de statul emitent. Amendamentul 7 Articolul 5 alineatul (1) (1)  Un ordin european de supraveghere judiciară poate fi emis de către autoritatea emitentă după informarea suspectului cu privire la orice obligaţii care îi vor reveni în conformitate cu articolul 6, precum şi cu privire la consecinţe, în special cele menţionate la articolele 17 şi 18. (1)  După emiterea unui ordin european de supraveghere judiciară, autoritatea emitentă informează învinuitul, într-o limbă pe care acesta o înţelege, cu privire la orice obligaţii care îi revin în conformitate cu articolul 6, precum şi cu privire la consecinţe, în special cele menţionate la articolele 17 şi 18. Amendamentul 8 Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf Obstrucţionarea procedurilor judiciare sau angajarea în activităţi criminale pot constitui încălcări ale ordinului european de supraveghere judiciară. Obstrucţionarea procedurilor judiciare sau angajarea în activităţi criminale constituie încălcări ale ordinului european de supraveghere judiciară. Amendamentul 9 Articolul 6 alineatul (1) al treilea paragraf Autoritatea emitentă poate impune suspectului una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: Autoritatea emitentă poate impune învinuitului una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: (a) să asiste la audierile preliminare privind infracţiunea (infracţiunile) de care este acuzat; sau (a) să participe la audierile preliminare privind infracţiunea (infracţiunile) de care este învinuit; sau (b) să nu pătrundă fără autorizaţie în locuri specificate din statul emitent; sau (b) să nu frecventeze, fără autorizaţie, anumite locuri sau părţi de teritoriu din statul emitent sau din statul de executare; (c) să ramburseze costurile transferului său în vederea participării la o audiere preliminară sau la proces; Amendamentul 10 Articolul 6 alineatul (1) al treilea paragraf litera (ca) (nouă) (ca) să informeze autoritatea de executare cu privire la orice modificări privind locul de reşedinţă din statul de executare. Amendamentul 11 Articolul 6 alineatul (2) litera (c) (c) să predea autorităţii de executare paşaportul (paşapoartele) sau alte documente de identitate; eliminat Amendamentul 12 Articolul 6 alineatul (2) litera (e) (e) să se găsească la locul său specificat de muncă din statul de executare, la orele şi datele prestabilite; (e) să se găsească la locul său specificat de muncă, serviciu etc. din statul de executare, la datele şi orele prestabilite; Amendamentul 13 Articolul 6 alineatul (2) litera (ga) (nouă) (ga) să evite contactul cu anumite persoane sau obiecte; Amendamentul 14 Articolul 6 alineatul (2) litera (h) (h) să urmeze un anumit tratament medical. (h) să urmeze un anumit tratament medical, cu acordul învinuitului; Amendamentul 15 Articolul 6 alineatul (2) litera (ha) (nouă) (ha) să se supună unei monitorizări electronice. Amendamentul 16 Articolul 6 alineatul (2a) (nou) (2a)  La transpunerea prezentei decizii-cadru, fiecare stat membru notifică Secretariatul General al Consiliului cu privire la obligaţiile pe care este pregătit să le supravegheze, pe lângă cele menţionate la alineatele (1) şi (2). Secretariatul General al Consiliului pune informaţiile primite la dispoziţia tuturor statelor membre şi a Comisiei. Amendamentul 17 Articolul 6 alineatul (3) (3)  Orice obligaţii impuse de autoritatea emitentă în conformitate cu alineatele (1), (2) şi (3) ale prezentului articol sunt înregistrate în ordinul european de supraveghere judiciară. (3)  Orice obligaţii impuse de autoritatea emitentă în conformitate cu alineatele (1) şi (2) ale prezentului articol sunt înregistrate în ordinul european de supraveghere judiciară. Amendamentul 19 Articolul 6 alineatul (4) paragraful (1a) (nou) Modificările menţionate la primul paragraf sunt numai de natură tehnică şi nu impun, în sine, obligaţii suplimentare învinuitului. Amendamentul 20 Articolul 8 alineatul (1a) (nou) (1a)  La cererea învinuitului, ordinul european de supraveghere judiciară este transmis oricărui alt stat membru a cărui autoritate competentă îşi exprimă acordul în acest sens. Amendamentul 21 Articolul 10 alineatul (1) (1)  Instanţa de judecată, judecătorul, judecătorul de instrucţie sau procurorul din statul solicitat se opune recunoaşterii şi executării unui ordin european de supraveghere judiciară în cazul în care este evident că procedura penală privind infracţiunea pentru care a fost emis ordinul ar încălca principiul ne bis in idem. (1)  Autoritatea competentă din statul solicitat se opune recunoaşterii şi executării unui ordin european de supraveghere judiciară în cazul în care este evident că procedura penală privind infracţiunea pentru care a fost emis ordinul ar încălca principiul ne bis in idem. Amendamentul 22 Articolul 10 alineatul (2) teza introductivă (2)  Instanţa de judecată, judecătorul, judecătorul de instrucţie sau procurorul din statul solicitat se poate opune recunoaşterii şi executării unui ordin european de supraveghere judiciară pentru unul sau mai multe dintre următoarele motive: (2)  Autoritatea competentă din statul solicitat se poate opune recunoaşterii şi executării unui ordin european de supraveghere judiciară pentru unul sau mai multe dintre următoarele motive: Amendamentul 23 Articolul 12 alineatul (1) (1)  Instanţa de judecată, judecătorul, judecătorul de instrucţie sau procurorul din statul solicitat decide, cât mai curând posibil şi, în orice caz, în termen de 5 zile de la primirea ordinului european de supraveghere judiciară, cu privire la recunoaşterea şi executarea acestuia sau la invocarea motivelor care stau la baza nerecunoaşterii şi a neexecutării. Autoritatea competentă din statul solicitat informează autoritatea emitentă cu privire la decizia respectivă prin orice mijloace care pot produce o înregistrare scrisă. (1)  Autoritatea competentă din statul solicitat decide, cât mai curând posibil şi, în orice caz, în termen de 5 zile de la primirea ordinului european de supraveghere judiciară, cu privire la recunoaşterea şi executarea acestuia sau la invocarea motivelor care stau la baza nerecunoaşterii şi a neexecutării. Autoritatea competentă din statul solicitat informează autoritatea emitentă cu privire la decizia respectivă prin orice mijloace care pot produce o înregistrare scrisă. Amendamentul 24 Articolul 12 alineatul (3) (3)  În cazul în care ordinul european de supraveghere judiciară este incomplet, instanţa de judecată, judecătorul, judecătorul de instrucţie sau procurorul din statul solicitat poate amâna luarea unei decizii cu privire la recunoaşterea şi executarea ordinului până la finalizarea acestuia de către autoritatea emitentă. (3)  În cazul în care ordinul european de supraveghere judiciară este incomplet, autoritatea competentă din statul solicitat poate amâna luarea unei decizii cu privire la recunoaşterea şi executarea ordinului până la completarea acestuia de către autoritatea emitentă. Amendamentul 25 Articolul 12 alineatul (4) (4)  Dacă, în conformitate cu articolul 3, recunoaşterea şi executarea ordinului european de supraveghere judiciară este amânată, instanţa de judecată, judecătorul, judecătorul de execuţie sau procurorul din statul solicitat transmite imediat şi direct autorităţii emitente, prin orice mijloace care pot produce o înregistrare scrisă, un raport privind motivele amânării. (4)  Dacă, în conformitate cu alineatul 3, recunoaşterea şi executarea ordinului european de supraveghere judiciară este amânată, autoritatea competentă din statul solicitat transmite imediat şi direct autorităţii emitente, prin orice mijloace care pot produce o înregistrare scrisă, un raport privind motivele amânării. Amendamentul 26 Articolul 12 alineatul (4a) (nou) (4a)  Autoritatea emitentă informează învinuitul cu privire la orice amânare a recunoaşterii şi executării ordinului european de supraveghere judiciară. Amendamentul 27 Articolul 13 alineatul (4) (4)  Suspectul are dreptul de a fi audiat de autoritatea emitentă, în conformitate cu legislaţia statului emitent. Această cerinţă poate fi îndeplinită prin utilizarea unor legături telefonice sau video corespunzătoare cu autoritatea emitentă (audieri prin tele sau videoconferinţă). Autoritatea emitentă consultă, de asemenea, autoritatea de executare cu privire la revizuirea ordinului european de supraveghere judiciară. (4)  Învinuitul are dreptul de a fi audiat de autoritatea emitentă, în conformitate cu legislaţia statului emitent. Această cerinţă poate fi îndeplinită în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 din Convenţia din 29 mai 2000 dintre autoritatea de executare şi cea emitentă. Autoritatea emitentă consultă, de asemenea, autoritatea de executare cu privire la revizuirea ordinului european de supraveghere judiciară. Amendamentul 28 Articolul 17 alineatul (4) (4)  Înainte de luarea deciziei prevăzute la alineatul (1), suspectul are dreptul de a fi audiat de autoritatea emitentă, în conformitate cu legislaţia statului emitent. Această cerinţă poate fi îndeplinită prin utilizarea unor legături telefonice sau video corespunzătoare între autoritatea de executare şi cea emitentă (audieri prin tele sau videoconferinţă). Autoritatea emitentă consultă, de asemenea, autoritatea de executare. (4)  Înainte de luarea deciziei prevăzute la alineatul (1), învinuitul are dreptul de a fi audiat de autoritatea emitentă, în conformitate cu legislaţia statului emitent. Această cerinţă poate fi îndeplinită în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 din Convenţia din 29 mai 2000 dintre autoritatea de executare şi cea emitentă. Autoritatea emitentă consultă, de asemenea, autoritatea de executare. Amendamentul 29 Articolul 18 Condiţii de arestare şi transferare a suspectului Arestarea şi transferarea învinuitului (1)  Dacă autoritatea emitentă decide că suspectul trebuie arestat şi transferat în statul emitent, suspectul este audiat de o autoritate judiciară a statului membru pe teritoriul căruia este arestat. (1)  Dacă autoritatea emitentă decide că învinuitul trebuie să fie arestat şi transferat în statul emitent, aceasta emite un mandat european de arestare în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru 2002/584/JAI. (2)   Dacă suspectul consimte să fie transferat, statul membru pe teritoriul căruia este arestat îl transferă imediat în statul emitent. (2)   Fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (1) din respectiva Decizie-cadru, într-un astfel de caz, poate fi emis un mandat european de arestare, iar învinuitul poate fi transferat în statul emitent, pentru toate infracţiunile pentru care poate fi emis un ordin european de supraveghere judiciară. (3)  Dacă suspectul nu consimte să fie transferat, statul membru pe teritoriul căruia este arestat îl transferă imediat în statul emitent. Statul membru pe teritoriul căruia a fost arestat poate refuza arestarea şi transferarea acestuia doar în cazul în care: - este clar că procedura penală aplicabilă infracţiunii pentru care s-a emis ordinul ar încălca între timp principiul ne bis in idem; - suspectul este urmărit în statul membru de executare pentru aceleaşi fapte pe care se bazează ordinul european de supraveghere judiciară; - în conformitate cu legislaţia statului membru de executare, urmărirea sau pedeapsa penală a suspectului sunt prescrise, iar în temeiul dreptului său penal, faptele sunt de competenţa respectivului stat membru; - decizia privind arestarea şi transferarea priveşte fapte noi, care nu sunt acoperite de ordinul european de supraveghere judiciară. (4)  Un stat membru, altul decât statul de executare, poate, de asemenea, să refuze arestarea şi transferarea suspectului în temeiul unuia sau mai multor motive prevăzute la articolul 10. Amendamentul 30 Articolul 20 Articolul 20 Termene pentru transfer eliminat (1)  Suspectul este transferat în statul emitent în conformitate cu articolul 18, la o dată convenită de comun acord între statele membre implicate şi, în orice caz, în termen de trei zile de la arestare. (2)  În mod excepţional, transferul unui suspect poate fi amânat temporar din motive umanitare grave, de exemplu dacă există motive întemeiate să se creadă că transferul ar pune evident în pericol viaţa sau sănătatea suspectului. Autoritatea emitentă este informată imediat cu privire la orice astfel de amânare şi la motivele acesteia. Transferul suspectului are loc imediat după dispariţia motivelor respective, la o dată convenită între statele membre implicate. Amendamentul 31 Articolul 21 Articolul 21 Tranzit eliminat (1)  Fiecare stat membru permite tranzitarea teritoriului propriu de către un suspect transferat în conformitate cu dispoziţiile prezentei decizii-cadru, cu condiţia să fi fost informat în prealabil cu privire la: (a) identitatea şi naţionalitatea persoanei vizate de ordinul european de supraveghere judiciară; (b) existenţa unui ordin european de supraveghere judiciară ; (c) natura şi încadrarea juridică a infracţiunii; (d) circumstanţele în care s-a comis infracţiunea, inclusiv data şi locul. (2)  Fiecare stat membru desemnează o autoritate responsabilă pentru primirea cererilor de tranzit şi a documentelor necesare, precum şi a oricărei alte corespondenţe oficiale legate de cererile de tranzit. Statele membre comunică această numire Consiliului. (3)  Cererea de tranzit şi informaţiile prevăzute la alineatul (1) pot fi adresate autorităţii desemnate în conformitate cu alineatul (2) prin orice mijloace care pot produce o înregistrare scrisă. Statul membru de tranzit notifică decizia sa prin aceeaşi procedură. (4)  Prezenta decizie-cadru nu se aplică în cazul transportului aerian fără escală prevăzută. Totuşi, în caz de aterizare neprevăzută, statul emitent furnizează autorităţii desemnate în conformitate cu alineatul (2) informaţiile prevăzute la alineatul (1). Amendamentul 32 Articolul 22 alineatul (1a) (nou) (1a)  Alineatul (1) se aplică, de asemenea, atunci când ordinul european de supraveghere judiciară impune învinuitului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (d), obligaţia de a nu părăsi locul său de reşedinţă sau orice altă locuinţă pe întreaga perioadă stabilită în ordin. Amendamentul 33 Capitolul 5a (nou) titlu (după articolul 22) CAPITOLUL 5a - PROTECŢIA DATELOR Amendamentul 34 Articolul 22a (nou) Articolul 22a Protecţia datelor Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul aplicării prezentei decizii-cadru respectă cel puţin următoarele principii de bază: a) prelucrarea datelor este efectuată numai în măsura în care legislaţia permite acest lucru şi este necesară şi proporţională cu scopul colectării şi/sau prelucrării ulterioare; b) datele sunt colectate numai în scopuri determinate şi legitime şi sunt prelucrate ulterior într-un mod compatibil cu scopurile respective; c) datele sunt corecte şi actualizate; d) categoriile speciale de date privind originea rasială sau etnică, opiniile politice, credinţele religioase sau filosofice, apartenenţa la un partid sau la o uniune sindicală, orientarea sexuală sau sănătatea sunt prelucrate doar dacă este absolut necesar, într-un anumit scop şi cu garanţii adecvate. Amendamentul 35 Articolul 22b (nou) Articolul 22b Drepturile titularului datelor (1)  Toate persoanele vizate sunt informate cu privire la faptul că anumite date cu caracter personal care le privesc sunt în curs de prelucrare. Comunicarea informaţiilor respective poate fi amânată, atunci când este cazul, pentru a nu aduce atingere scopurilor pentru care sunt prelucrate datele. (2)  Titularul datelor are dreptul să obţină, fără nicio întârziere nejustificată, informaţii cu privire la datele care sunt prelucrate, într-o limbă înţeleasă de aceasta, să rectifice şi, atunci când este cazul, să elimine date prelucrate cu încălcarea principiilor menţionate la articolul 22a. (3)  Comunicarea de informaţii în conformitate cu alineatele (1) şi (2) poate fi refuzată sau amânată, atunci când este absolut necesar: (a) pentru a apăra siguranţa şi ordinea publică; (b) pentru a preveni o infracţiune; (c) pentru a nu împiedica cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor; (d) pentru a apăra drepturile părţilor terţe.