Parlamentul European,

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei din 4 aprilie 2007 intitulată "Spațiul European de Cercetare: perspective noi" (COM(2007)0161),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei (SEC(2007)0412) anexat la Cartea verde a Comisiei menționată mai sus,

–   având în vedere Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013)(1) (PC7),

–   având în vedere Decizia 2006/973/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific "Personal" de punere în aplicare a celui de-al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 24 mai 2007 privind punerea în practică a cunoștințelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa(3),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie şi avizul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, precum şi cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A6-0005/2008),

A.   întrucât Consiliul European din 23-24 martie 2000 de la Lisabona a aprobat obiectivul creării unui Spațiu European de Cercetare (SEC);

B.   întrucât Consiliul European care a avut loc la Barcelona la 15 - 16 martie 2002 a convenit asupra unui obiectiv vizând creşterea cheltuielilor globale cu cercetarea şi dezvoltarea la 3% din PIB-ul UE până în 2010 (din care două treimi ar trebui să provină din sectorul privat);

C.   întrucât PC7 este conceput în sprijinul creării SEC;

D.   întrucât crearea SEC ar trebui însoțită și completată de crearea unui Spațiu European pentru Învăţământ Superior și a unui Spațiu European pentru Inovație, completând astfel cele trei laturi ale așa-numitului triunghi al cunoașterii;

E.   întrucât SEC cuprinde trei aspecte principale: o piață internă a cercetării, în care cercetătorii, tehnologiile și cunoștințele să poată circula în mod liber, o coordonare efectivă a activităților, programelor și politicilor de cercetare naționale și regionale la nivelul Uniunii Europene, precum și inițiative puse în aplicare şi finanțate la nivel european;

F.   întrucât trebuie depuse eforturi mai mari, în special în ceea ce privește coordonarea, în toate aspectele cercetării europene: personal, infrastructură, organizații, finanțare, schimb de cunoștințe și cooperare globală, pentru a putea depăși problema fragmentării cercetării în UE și pentru a-i permite acesteia să-și realizeze potențialul;

G.   întrucât posibilitățile de angajare și condițiile de muncă nu sunt de natură să îi încurajeze pe tineri, femei şi bărbaţi, să intre în sectorul de cercetare, fapt care are drept consecință o risipă importantă de resurse umane;

H.   întrucât finanțarea cercetării și dezvoltării în UE este departe de a fi atins obiectivul de la Lisabona de 3% din PIB;

I.   întrucât este necesară o perspectivă mai largă a creării SEC, care să implice toate părțile interesate;

J.   întrucât femeile sunt în continuare slab reprezentate în majoritatea domeniilor științifice și inginerești, precum și în posturile de conducere;

K.   întrucât contribuţia sectorului privat la cercetare şi dezvoltare în UE este în întârziere faţă de cea a concurenţilor săi direcţi;

Crearea unei piețe unice a forței de muncă pentru cercetători

1.   ar saluta definirea comună a carierelor în domeniul cercetării, precum și instituirea unui sistem de informații cu privire la gradul de ocupare a cercetătorilor și la practicile în materie de cercetare pe întreg cuprinsul Europei și consideră că aceasta va ajuta UE să atingă nivelurile cele mai înalte în domeniul cercetării;

2.   îndeamnă statele membre şi regiunile să elaboreze strategii pentru dezvoltarea resurselor fizice şi umane în sectoarele cercetării şi inovaţiei, în special îmbunătăţirea şi punerea la dispoziţie a unor infrastructuri de cercetare, o mobilitate sporită a cercetătorilor graţie unui sprijin financiar consolidat, iniţiative locale vizând atragerea acestora din urmă, eliminarea barierelor juridice, administrative şi lingvistice, schimburile de personal şi un acces garantat pentru toţi, în special pentru femei şi tinerii cercetători;

3.   sprijină ferm Carta europeană a cercetătorului şi Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor ca mijloace de a creşte atractivitatea SEC pentru cercetători; invită Comisia să publice stadiul punerii în aplicare a acestei carte şi a acestui cod de conduită în statele membre;

4.   subliniază necesitatea definirii și introducerii unui model unic european de carieră în domeniul cercetării și a instituirii unui sistem integrat de informații privind locurile de muncă vacante și contractele de stagiu în cercetare în Europa; consideră că acest lucru este esenţial pentru a crea o piaţă unică a forţei de muncă pentru cercetători;

5.   subliniază că este important să se asigure deschiderea deplină și transparența procedurilor de recrutare și promovare a cercetătorilor; invită statele membre să garanteze o proporție mai justă a numărului de bărbați și femei în cadrul comitetelor de recrutare și promovare;

6.   regretă faptul că dezechilibrul transatlantic al fluxului de investiții în cercetare și dezvoltare este în continuă creștere; subliniază importanța prevenirii noilor plecări de cercetători europeni competenți; solicită adoptarea unor măsuri adecvate în direcţia opririi cercetătorilor să plece sau a aducerii înapoi a acestora în UE, în special prin asigurarea unor vaste perspective de carieră şi a unor condiţii de muncă atractive, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;

7.   aprobă planul care vizează creșterea mobilității geografice și intersectoriale a cercetătorilor (cu alte cuvinte, între universități și institutele de cercetare și între mediul academic și lumea afacerilor), considerat un mijloc de efectuare a schimbului de cunoștințe și de transfer al tehnologiilor; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să îmbogăţească programele post-universitare și doctorale prin încurajarea supervizării comune în cercetare în diferite țări și să ia în considerare lansarea de burse și de programe de formare post-doctorale europene, pe baza programului Erasmus, care cunoaşte un succes remarcabil;

8.   subliniază că o piață internă eficientă este importantă pentru dezvoltarea cu succes a SEC și că libera circulație mai ales a cercetătorilor este de o importanță vitală; regretă faptul că cercetătorii se confruntă în continuare cu obstacole care le reduc mobilitatea pe teritoriul UE; solicită luarea unor măsuri în vederea îmbunătățirii liberei circulații a cercetătorilor, în special prin înlăturarea din calea liberei circulații a lucrătorilor a tuturor restricțiilor tranzitorii rămase și prin îmbunătățirea infrastructurii de cercetare a UE; sprijină înființarea Institutului European de Inovaţie şi Tehnologie (EIT);

9.   consideră că accesul cercetătorilor la UE nu ar trebui să fie împiedicat de barierele naţionale existente, de tipul recunoaşterii şi portabilităţii insuficiente a drepturilor sociale dobândite, al dezavantajelor fiscale şi al dificultăţilor referitoare la delocalizarea familiilor; îndeamnă statele membre să elaboreze legislația lor națională privind raporturile de muncă reglementate de dreptul public în aşa mod încât cercetătorii din statele membre şi din țări terțe să beneficieze de condiții de muncă comparabile și să nu fie împiedicați să desfășoare muncă de cercetare;

10.   reamintește că unul din mijloacele de a mări mobilitatea cercetătorilor ar putea fi crearea unui sistem de "bonuri de cercetare", care ar putea fi utilizate de cercetători în alte state membre şi în alte institute sau universităţi, bonurile făcând astfel posibile resurse financiare suplimentare pentru cercetarea efectivă, care atrage cercetători din străinătate; consideră că acest fapt ar mări nu numai interesul institutelor de cercetare și al universităților pentru găzduirea de cercetători din alte state membre şi pentru atragerea celor mai talentaţi oameni de ştiinţă, ci ar contribui, de asemenea, la dezvoltarea centrelor de excelență, oferind posibilitatea celor mai atractive programe și institute de cercetare să reunească mai mulți cercetători și să-și îmbunătățească situaţia financiară; consideră că acest sprijin suplimentar adus mobilității cercetătorilor ar trebui să completeze sistemele actuale de finanţare a mobilităţii, iar fondurile ar putea fi alocate în cadrul programelor "cooperare" şi "capacităţi" din PC7;

11.   subliniază necesitatea sprijinirii în special a tinerilor cercetători, pentru a garanta că aceștia continuă să beneficieze de burse în cazul schimbării locului de muncă în interiorul UE;

12.   consideră necesară consolidarea cadrului de reglementare comunitar privind libera circulație a cercetătorilor în cadrul SEC, în vederea facilitării eliberării de vize și de permise de muncă cetățenilor din țările terțe;

13.   consideră necesară introducerea de măsuri specifice pentru promovarea unei participări mai importante a femeilor în toate activitățile de cercetare, în scopul creșterii semnificative a proporției femeilor care aspiră la o carieră în cercetare;

14.   consideră că interesul redus al generațiilor mai tinere pentru urmarea unei formări științifice și tehnologice este strâns legat de lipsa de cooperare dintre domeniul privat și cel academic; solicită, prin urmare, statelor membre și Comisiei să-şi mărească eforturile de promovare a unor cadre de colaborare între cele două domenii;

15.   solicită realizarea de schimburi de experiență între statele membre pentru promovarea, în mod coerent, a participării persoanelor cu handicap la cercetarea finanțată la nivel comunitar, şi pentru mărirea numărului de persoane cu handicap care încep și desfășoară o carieră în cercetare;

16.   consideră că autoritățile publice, institutele de cercetare și întreprinderile ar trebui să promoveze măsuri de conciliere a vieții profesionale și a celei private;

17.   invită Comisia să analizeze modalitățile de îmbunătățire a predării științelor în UE, la toate nivelurile de învăţământ; regretă lipsa de resurse umane în domeniul cercetării şi dezvoltării în multe state membre, care se poate explica printr-o diminuare a interesului noilor generații pentru studierea programelor științifice și urmarea unei cariere științifice; propune, prin urmare, lansarea de inițiative prin care elevii să fie familiarizați cu cercetarea de laborator și pe teren; propune, în plus, promovarea unor metode de predare active și analitice care utilizează observaţia şi experimentarea, crearea unor programe de schimburi între profesori și cercetători și sprijinirea unor metode inovative de formare de către autoritățile locale și regionale; consideră că dezvoltările rapide în știință riscă să creeze disparități importante între cetățeni și cercetarea științifică și tehnologică; consideră că există nevoia promovării și sprijinirii dialogului între oamenii de știință și societate în sens larg și că, prin urmare, oamenii de știință trebuie să pună la dispoziția tuturor rezultatele cercetării într-o manieră cât mai accesibilă;

18.   consideră că ar trebui îmbunătățit mediul social al cercetătorilor prin crearea unor posibilităţi de angajare pentru partenerii acestora și prin acordarea de asistență în căutarea unor facilităţi de îngrijire și de școlarizare a copiilor;

Dezvoltarea unor infrastructuri de cercetare de nivel internațional

19.   salută progresele înregistrate în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurilor de cercetare graţie adoptării unei foi de parcurs de către Forumul Strategic European privind Infrastructurile de Cercetare (FSEIC); consideră totuși că ar trebui prevăzută integrarea unor noi instalaţii şi infrastructuri puse în practică în prezent de statele membre pe lângă infrastructurile identificate de FSEIC;

20.   îndeamnă ca finanţarea noilor infrastructuri paneuropene în domeniul cercetării să fie prevăzută doar în cazul în care nu există deja infrastructuri naționale echivalente, care să ofere posibilități de acces similare cercetătorilor din alte state membre;

21.   subliniază rolul și importanța organizaţiilor care desfăşoară activităţi de cercetare în peisajul cercetării europene, alături de universități și agenții de finanțare a cercetării; invită Comisia să instituie o anumită colaborare cu agențiile naționale, universităţile și organizaţiile care desfăşoară activităţi de cercetare în Europa, alături de autoritățile regionale, înainte de a conveni asupra unei politici comune și a unui plan de aplicare;

22.   invită Comisia să propună un cadru juridic, care să faciliteze crearea şi funcţionarea unor importante instituţii şi infrastructuri de cercetare paneuropene, și să aibă în vedere includerea instituțiilor și acordurilor europene existente, cum ar fi Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), Agenția Spațială Europeană (ASE) și Acordul european pentru dezvoltarea fuziunii (EFDA), chiar dacă ar trebui să se evite recurgerea la tratatele interguvernamentale pentru a asigura funcţionarea acestor instituții;

23.   recomandă, în același timp, ca instituțiile din țări cu sectoare de cercetare mai puțin dinamice, dar cu un potențial de cercetare corespunzător, să fie implicate pe deplin în procesul construirii unei infrastructuri de cercetare paneuropene;

24.   consideră că, pentru a asigura operațiuni pe termen lung și o îmbunătățire continuă, procesele de aprobare pentru marile infrastructuri de cercetare ar trebui să acopere cercetarea și dezvoltarea, tehnologia informaţiilor și fondurile de funcţionare;

25.   recunoaște faptul că EIT reprezintă un factor important în consolidarea infrastructurii de cercetare în Uniunea Europeană;

26.   invită Comisia să sprijine centrele de cercetare, universităţile şi agenţiile de finanţare a cercetării atât în procesul de consolidare a acestora, cât și în utilizarea comună a resurselor pentru construirea Spațiului European de Cercetare; obiectivul fiind ocuparea unei poziţii de frunte pe plan mondial în principalele domenii științifice;

Consolidarea instituțiilor de cercetare

27.   regretă faptul că cifrele disponibile privind cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea arată că media Uniunii Europene nu atinge decât 1,84% din PIB, faţă de 2,68% în Statele Unite şi 3,18% în Japonia, şi că aceste cheltuieli variază de la 0,39% în România sau 0,4% în Cipru la 3,86% în Suedia; subliniază importanța creșterii nivelului mediu al cheltuielilor, precum și a creșterii volumului de cheltuieli în unele state membre; subliniază importanța unei mai bune orientări a diverselor acţiuni în materie de cercetare și dezvoltare din cadrul UE, pentru a facilita în special tranziția spre economia digitală; consideră că acest aspect este de o importanţă fundamentală în perspectiva creării condiţiilor adecvate pentru realizarea economiei cunoaşterii, preconizată în Strategia de la Lisabona;

28.   recunoaște importanța dimensiunii regionale a SEC și consideră că dezvoltarea grupărilor regionale reprezintă un mijloc important de obținere a masei critice, prin reunirea de universități, instituții de cercetare și întreprinderi și prin crearea unor centre europene de excelență; consideră că programele "potenţialul de cercetare" şi "regiunile cunoaşterii" şi Fondurile Structurale, care promovează potențialul de cercetare și inovare al regiunilor, ar trebui considerate elemente-cheie ale obiectivelor PC7;

29.   subliniază importanța punctelor de contact la nivel național și regional în consolidarea efectelor programelor-cadru și solicită adâncirea cooperării între acestea;

30.   invită Comisia să creeze un forum european cu o reprezentare naţională la înalt nivel, care să includă consilii naționale de cercetare, cu misiunea de a identifica, dezvolta și sprijini inițiative paneuropene majore în domeniul cercetării, precum și un sistem comun de consultare științifică și tehnică, astfel încât rezultatele programelor europene să fie mai bine exploatate; consideră că ar fi benefică crearea unui sistem viabil de validare a cunoștințelor și a metodelor de analiză, verificare și certificare, precum și punerea în rețea a centrelor de excelență în cadrul Uniunii Europene;

31.   invită Comisia să stabilească în mod clar complementaritatea rețelelor de excelență și a comunităților virtuale de cercetare, prin specificarea obiectivelor, normelor de funcționare și a modului de finanțare ale acestora;

32.   invită Comisia să continue promovarea achizițiilor publice, pentru sprijinirea cercetării și dezvoltării la scară comunitară, datorită unei mai bune utilizări a instrumentelor și resurselor publice;

33.   salută iniţiativa pentru o Cartă europeană privind utilizarea proprietății intelectuale care are ca provenienţă instituţiile de cercetare şi universităţile, susţinută de Consiliul European din 21 şi 22 iunie 2007, cu condiția ca aceasta să ducă la stabilirea unui set viabil de norme, care să țină seama, în special, de nevoile legate de dezvoltarea și transferul de cunoștințe științifice;

34.   atrage atenţia asupra rolului pe care trebuie să îl joace întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) ca organisme de cercetare; consideră necesară consolidarea participării acestora la proiecte de cercetare și dezvoltare la nivel european, în conformitate cu obiectivul de alocare acestor întreprinderi a cel puțin 15% din bugetul PC7;

35.   consideră că o activitate solidă de cercetare trebuie să fie strâns legată de inovare și consideră, prin urmare, că trebuie preconizate măsuri concrete în vederea creării unui Spațiu European de Cercetare și Inovaţie pe deplin integrat;

Schimbul de cunoștințe

36.   consideră că investițiile în infrastructura, funcționalitățile și inițiativele privind sistemele electronice de referințe încrucișate au permis îmbunătățiri clare ale practicilor de diseminare și de utilizare a informațiilor științifice și că Declarația de la Berlin privind accesul liber la cunoștințe în domeniul științei și umanisticii reprezintă un exemplu al modului în care s-au creat, prin internet, oportunități de experimentare cu ajutorul a noi modele; subliniază importanța respectării libertății de alegere a autorilor și a drepturilor de proprietate intelectuală ale acestora, menținerii calității evaluărilor de către egali (peer reviews) și păstrării securizate a lucrărilor examinate și încurajează părțile interesate să colaboreze în cadrul unor proiecte-pilot vizând evaluarea impactului și viabilității modelelor alternative, cum ar fi dezvoltarea inițiativei "Accesul liber";

37.   subscrie conceptului de "inovare deschisă" promovat de Comisie, conform căruia sectoarele public și privat devin parteneri cu drepturi depline și fac schimb de cunoștințe, cu condiția elaborării unui sistem echilibrat și corect între accesul liber la rezultatele științifice și utilizarea acestora în sectorul privat (schimbul echitabil de cunoștințe); consideră că principiul unei recompense financiare echitabile și juste pentru utilizarea de către întreprinderi a cunoștințelor puse la dispoziția publicului ar trebui recunoscută oficial;

38.   are convingerea fermă că absența securităţiijuridice și costurile excesive existente în prezent în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă un factor important de fragmentare a eforturilor de cercetare în Europa; îndeamnă, prin urmare, Comisia să realizeze o evaluare de impact privind diferitele instrumente juridice care pot fi utilizate pentru reducerea obstacolelor din calea transferului de cunoștințe în cadrul SEC; constată faptul că invențiile înregistrate în mod corect pot reprezenta o sursă importantă de cunoștințe și că legislația privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv legislația comunitară privind brevetele, nu pot constitui un obstacol în calea schimbului de cunoștințe; subliniază importanța vitală a instituirii unui brevet comunitar, precum și a unui sistem judiciar privind brevetele europene, care să fie de înaltă calitate, rentabil și deschis inovației, și care să respecte competențele Curții de Justiție a Comunităților Europene; ia act de Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind îmbunătățirea sistemului de brevetare în Europa (COM(2007)0165); constată că acest cadru juridic va stimula și mai mult întreprinderile private să se implice în cercetare și va consolida poziția inovatorilor din UE la nivel internațional;

39.   invită Comisia să înființeze, în colaborare cu statele membre, un forum european în cadrul căruia să poată fi coordonate procesele de participare a societății civile, la nivel european și național, la dezbaterea privind știința, cercetarea și tehnologia;

40.   consideră că, în contextul SEC, ar trebui exploatate capacitățile Centrelor comune de cercetare ca structuri științifice și tehnice la înalt nivel, independente și neutre, care pun la dispoziția instituțiilor europene cunoștințe tehnice comune și care sprijină procesele decizionale în domeniile-cheie (de pildă, calitatea vieții, siguranța alimentară, mediul, protecția consumatorilor etc.);

41.   consideră că, prin misiunea reînnoită de susținere și încurajare a activităților lor, axată pe optimizarea beneficiilor ce pot fi obținute din structurile lor, Centrele comune de cercetare ar putea oferi, de asemenea, "posibilități cu adevărat europene" în domeniile formării și mobilității tinerilor cercetători;

Optimizarea programelor și a priorităților de cercetare

42.   consideră adecvată aplicarea principiului deschiderii reciproce a programelor naționale pentru participanții din alte state membre, deoarece aceasta ar constitui un progres în domeniul schimbului de informații privind programele naționale și ar încuraja evaluarea activităților de cercetare naționale de către grupurile internaționale de experți;

43.   constată că multe state membre, în special cele ale căror structuri de cercetare și dezvoltare sunt mai puțin evoluate, își manifestă teama cu privire la exodul de creiere în cadrul UE; solicită adoptarea unor măsuri de prevenire a acestui fenomen, astfel încât politicile naționale de cercetare să devină complementare, nu concurente, în special pentru a promova coordonarea de resurse și pentru a împiedica dublarea și dispersarea acestora;

44.   consideră utilă explorarea posibilităților oferite de mecanismul "geometriei variabile", ca mijloc corespunzător pentru obținerea unei flexibilități adecvate în ceea ce privește desfășurarea programelor tematice;

45.   subliniază necesitatea consolidării complementarității dintre finanțările naționale și cele comunitare în domeniul cercetării;

46.   consideră că deschiderea programelor de cercetare naționale și a finanțării lor pentru toți cercetătorii din statele membre ar trebui să înceapă, înainte de toate, în domeniul cercetării fundamentale sau al așa-numitei "cercetări exploratorii";

47.   constată că autoritățile locale și regionale ar trebui să-și asume crearea unui cadru propice cercetării și ar trebui să contribuie în mod semnificativ la crearea SEC, lucru ce ar putea fi realizat prin intermediul programelor de finanțare comunitare precum PC7, dar că s-ar putea înregistra progrese considerabile și prin intermediul unor programe aprobate, finanțate prin Fondurile Structurale; consideră, în special, că trebuie consolidat fără întârziere potențialul regiunilor "mai slabe din punct de vedere științific" în domeniul cercetării și dezvoltării, prin utilizarea combinată a Fondurilor Structurale și a PC7, precum și a investițiilor naționale și regionale, pentru a răspunde în mod eficient, printre altele, nevoilor locale în materie de cercetare determinate de societate;

48.   consideră că obiectivele Strategiei de la Lisabona nu pot fi realizate fără o implicare mai importantă a sectorului privat în activitățile de cercetare; invită Comisia să ia măsuri în vederea creşterii stimulentelor, care să determine sectorul privat să investească și să se implice în cercetare; sprijină ideea conform căreia este necesară dezvoltarea unei supremații europene pe piețele bazate pe o utilizare intensă a tehnologiilor, susținută de standarde stricte în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală; consideră că extinderea parteneriatelor public-privat, în cadrul piețelor caracterizate printr-o bună funcţionare, este importantă în vederea atingerii acestui obiectiv;

49.   îndeamnă statele membre să garanteze o finanţare optimă a activităţilor de cercetare, naţionale şi regionale, definite în programele operaţionale, şi să asigure un schimb eficient de bune practici şi cooperarea între regiuni; constată că exemplele de bune practici, eficiente într-o regiune, nu ar putea fi transpuse fără modificări în orice altă regiune; subliniază, prin urmare, caracterul specific al evaluării la nivel regional pe baza unor indicatori viabili, transparenţi şi acceptaţi de toţi;

50.   subliniază importanța eliberării potențialului de cercetare în toate regiunile europene, ca un mijloc de creștere a competitivității cercetării europene;

51.   consideră că ar trebui luate măsuri pentru actualizarea formelor și instrumentelor de cooperare și pentru adaptarea lor la obiectivele SEC; recomandă dezvoltarea în continuare a unor inițiative de tipul cooperării europene în domeniul cercetării științifice și tehnice (COST) și al rețelei paneuropene de organizații de cercetare și dezvoltare industrială orientată către piață (EUREKA);

52.   recunoaște rolul rețelelor de excelență în crearea SEC prin integrarea durabilă, evitând astfel fragmentarea eforturilor în materie de cercetare, și invită Comisia să continue să sprijine rețelele care funcționează cu succes, în vederea realizării acestui obiectiv;

53.   subliniază că o cooperare orientată în domeniul cercetării și dezvoltării ar putea favoriza crearea unor oportunități importante la scară mondială pentru activitatea de cercetare și dezvoltare europeană; îndeamnă, prin urmare, ca sistemele de cercetare naționale și regionale să fie conectate la rețele din Europa și din afara acesteia, garantând în același timp coerența programelor de cercetare naționale și regionale și a priorităților de interes european, cum ar fi, în special, Institutul European de Inovație și Tehnologie; în acest sens, invită Comisia să recunoască importanța științelor spațiale și regionale pentru coeziunea teritorială, în special cu referire la programul privind Rețeaua europeană de supraveghere a planificării spațiale 2013); consideră că ar trebui dezvoltată cooperarea teritorială ca mijloc de obținere a masei critice și de pregătire a internaționalizării; invită, prin urmare, statele membre să elimine toate barierele administrative cu caracter transfrontalier care frânează cooperarea între organizațiile cunoașterii; recomandă metoda cooperării deschise în compararea celor mai bune practici în acest domeniu;

54.   consideră că este necesară o abordare mai cuprinzătoare, care să urmărească stabilirea unor priorități pentru deciziile strategice privind finanțarea publică, și că platformele tehnologice europene și planurile pentru inițiative tehnologice comune, printre altele, ar avea de câștigat de pe urma unei implicări mai mari a organizațiilor publice şi private, precum universitățile, organizaţiile care desfăşoară activităţi de cercetare şi IMM-urile, pentru dezvoltarea de strategii pe termen lung;

55.   subliniază necesitatea de a mări volumul investițiilor destinate cercetării și dezvoltării și de a încuraja inovația în Europa; face referință, în acest context, la combinarea Agendei Teritoriale Europene și a obiectivelor de la Lisabona adoptate în cadrul orientărilor strategice privind politica de coeziune, ambele reprezentând condiții prealabile în vederea asigurării competitivității; subliniază necesitatea de a combina abordarea de la vârf la bază a Spațiului de Cercetare European cu cea de la bază la vârf a politicii regionale; subliniază necesitatea îmbunătățirii coordonării activităților și programelor de cercetare, cum ar fi platformele tehnologice europene și programul "ERA-NET";

56.   consideră că în proiectarea programelor de lucru ar trebui luate în considerare agende previzionale și strategice elaborate de comunitatea de cercetare și solicită prezentarea de propuneri în cadrul PC7;

Deschiderea către lume: cooperarea internațională în domeniul științei și al tehnologiei

57.   consideră cooperarea în materie de cercetare și dezvoltare un factor care poate contribui la realizarea unor Obiective de Dezvoltare ale Mileniului specifice și consideră, prin urmare, că este importantă alinierea politicilor UE în materie de cooperare științifică cu politica externă a Uniunii Europene și cu programele de ajutor pentru dezvoltare;

58.   invită Comisia să consolideze cooperarea în domeniul cercetării, pentru a încuraja dialogul, pacea și securitatea, precum și dezvoltarea economică și socială; consideră că această cooperare va permite, de asemenea, UE să abordeze chestiuni extrem de importante, precum dezvoltarea regională durabilă, sănătatea, securitatea alimentară și schimbările climatice;

59.   invită Comisia să inițieze, să pună în aplicare și să sprijine măsuri de îmbunătățire a nivelului de participare a oamenilor de știință din țările în curs de dezvoltare în proiecte internaționale de colaborare în domeniile științei și ale cercetării și dezvoltării și să promoveze accesul, la nivel global, la proprietatea intelectuală existentă; subliniază importanța atragerii în UE a cercetătorilor din țările terțe, în special din țările europene vecine, inter alia prin intermediul unei transpuneri mai rapide a Directivei 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică(4), ținând seama pe deplin de nevoile cercetătorilor; sprijină propunerea Comisiei referitoare la instituirea unui sistem de cărți albastre, care ar fi extrem de valoros pentru specialiștii din domeniul științific și tehnologic care nu sunt reglementaţi de directivă;

60.   doreşte ca SEC, în optica deschiderii sale către lume, să acorde un loc privilegiat regiunilor ultraperiferice şi ţărilor şi teritoriilor de peste mări, pentru a exploata avantajele şi bogăţiile pe care le prezintă aceste regiuni europene sau asociate, integrându-le unor acţiuni de cooperare ştiinţifică şi tehnologică în mod coerent, în cadrul unor "reţele de excelenţă";

61.   consideră că ţările învecinate UE şi țările care corespund mai bine priorităților geopolitice ale UE, precum cele din bazinul mediteranean și din Europa de Est, Africa şi America Latină, ar trebui încurajate să participe în SEC, printr-o promovare mai mare a acordurile de cooperare științifică și tehnologică;

62.   consideră că țările care corespund mai bine priorităților geopolitice ale Uniunii Europene, precum cele din bazinul mediteranean, ar trebui încurajate să participe la un "Spaţiu European de Cercetare mai larg", care ar putea să extindă, progresiv, programele sale de coordonare, principiile privind schimburile de cunoștințe și mobilitatea cercetătorilor dincolo de frontierele UE și ale țărilor asociate;

o
o   o

63.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 412, 30.12.2006, p. 1. (2) JO L 400, 30.12.2006, p. 269. Rectificată în JO L 54, 22.2.2007, p. 91. (3) Texte adoptate P6_TA(2007)0212. (4) JO L 289, 3.11.2005, p. 15.