Rezoluţia Parlamentului European din 19 februarie 2008 privind transparența financiară (2007/2141(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere Cartea verde a Comisiei intitulată "Inițiativa europeană în materie de transparență"(COM(2006)0194),
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată "Acțiuni întreprinse în aplicarea cărții verzi "Inițiativa europeană în materie de transparență" (COM(2007)0127),
– având în vedere articolul 255 din Tratatul CE,
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0010/2008),
A. întrucât transparența permite cetățenilor să participe mai activ la procesul decizional, iar instituțiilor UE le garantează mai multă legitimitate, eficiență sporită și mai multă răspundere în relaţiile cu cetățenii, într-un sistem democratic;
B. întrucât transparența contribuie la consolidarea principiilor democrației și a respectului pentru drepturile fundamentale, așa cum este prevăzut în articolul 6 din Tratatul UE și în Carta Fundamentală a Drepturilor Uniunii Europene;
C. întrucât mai multă transparență în interiorul instituțiilor UE ar conduce la o mai bună înțelegere de către cetăţeni a modului în care sunt folosite fondurile comunitare, îmbunătăţind în acelaşi timp posibilitățile de evaluare a eficienței cheltuielilor comunitare,
Comunicarea informațiilor privind beneficiarii fondurilor comunitare - punerea în aplicare
1. reamintește că articolul 30, alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul financiar, astfel cum a fost modificat la 13 decembrie 2006(1), la capitolul referitor la principiul transparenței, prevede următoarele:"
Comisia pune la dispoziție, într-un mod corespunzător, informațiile privind beneficiarii fondurilor provenite de la bugetul pe care îl deține aceasta, atunci când bugetul este executat în mod centralizat și direct de către departamentele sale, precum și informațiile referitoare la beneficiarii fondurilor furnizate de entitățile cărora le sunt delegate sarcini de execuție a bugetului, în cadrul altor moduri de gestionare.
"
2. consideră că există o strânsă legătură între transparență și posibilitatea ca informațiile oferite beneficiarilor să fie ușor accesibile, fiabile, permițând cercetarea ulterioară, comparația și evaluarea acestora și de aceea, în aplicarea sintagmei "mod corespunzător", menționată în Regulamentul financiar, trebuie să se ia în considerare aceste imperative;
Fondurile comunitare cu gestiune centralizată
3. reamintește că, în ceea ce privește transparența celor 20% din fondurile comunitare gestionate direct și central de către Comisie (subvenții și contracte publice) informațiile, inclusiv cele care privesc identificarea beneficiarilor, sunt publicate pe două site-uri Internet:
4. solicită Comisiei să menționeze în mod explicit adresele celor două pagini web care conțin informații privind beneficiarii fondurilor UE gestionate direct și central de către Comisie în toate documentele referitoare la bugetul UE și/sau proiectele și programele de care este responsabilă Comisia;
Fondurile comunitare în gestiune partajată, descentralizată sau comună
5. ia act de faptul că, în conformitate cu articolul 53b din Regulamentul financiar, în cazul în care Comisia implementează bugetul prin gestiune partajată, statele membre trebuie, în conformitate cu alineatul 2 litera (d) din același articol:"
să asigure, prin reglementări sectoriale relevante și în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) publicarea anuală ex post adecvată a beneficiarilor fondurilor provenite din buget
"
6. atrage atenția că, în mod similar, în conformitate cu articolele 53c și 53d, țările terțe și organizațiile internaționale cărora le este delegată implementarea trebuie " să asigure în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) publicarea anuală ex post adecvată a beneficiarilor fondurilor provenite din buget ".
7. reamintește că în proiectul de declarație a Comisiei privind transparența financiară, anexat la rezultatele procedurii de conciliere referitoare la Regulamentul financiar revizuit, Comisia s-a angajat:"
să se asigure că, în Regulamentul sectorial de implementare, informaţiile cu privire la beneficiarii fondurilor provenite din fondurile agricole (FEADER(2) şi FEAGA(3)) sunt făcute publice la fel ca şi în cazul regulamentelor sectoriale de implementare pentru Fondurile Structurale. În mod special, se va asigura publicarea anuală adecvată ex post a sumelor primite din aceste fonduri de către fiecare beneficiar, detaliate pe principalele categorii de cheltuieli.
"
8. observă că, în prezent, pagina web a Comisiei http://ec.europa.eu/agriculture/funding/index_en.htm conține link-uri către bazele de date din 14 state membre, cu informații despre beneficiarii plăților din cadrul politicii agricole comune efectuate în gestiune partajată; regretă totuși că informațiile sunt atât de variate și dispersate și de o calitate atât de variabilă, încât cu greu pot fi localizate; invită Comisia să se inspire din pagina web foarte accesibilă "http://www.farmsubsidy.org/", care funcționează foarte bine și care a fost creată fără finanțare publică;
9.ia act de reținerea Comisiei cu privire la faptul că aceasta nu poate garanta corectitudinea sau exhaustivitatea informațiilor și nici nu își asumă responsabilitatea pentru folosirea acestora, deoarece link-urile de pe site-urile acesteia au la bază informațiile furnizate de către statele membre, informații care variază mult ca arii de acoperire și ca nivel de detalii;
10. insistă asupra asumării responsabilității de către Comisie cu privire la asigurarea unor informații complete și fiabile și a adoptării, în consecință, a măsurilor necesare în relația cu autoritățile din statele membre, pentru a asigura transmiterea acestor informații;
Comunicarea informațiilor cu privire la beneficiari - observații generale
11. consideră că, în principiu, paginile web ale Comisiei care furnizează informații cu privire la identitatea beneficiarilor finanțărilor comunitare de orice tip, contracte, subvenţii, cheltuieli provenite din fondurile pentru agricultură sau Fondurile Structurale sau alte tipuri de finanțare, ar trebui organizate astfel încât să poată fi posibilă nu numai obținerea de informații despre identitatea beneficiarilor, ci și efectuarea unor căutări, în funcţie de criterii specifice, pentru a căpăta o imagine generală despre diferitele capitole bugetare, informații care pot fi ulterior comparate cu cifrele Comisiei referitoare la execuţie;
12. solicită Comisei să-și asume responsabilitatea politică a publicării de informații despre beneficiarii finanțărilor comunitare, pentru toate tipurile de gestiune a acestora;
13. subliniază faptul că publicarea de informații în stare brută nu este suficientă, ci acestea trebuie să fie organizate, clasificate și prezentate într-un mod rațional, pentru a avea o valoare practică;
14. atrage atenția asupra faptului că beneficiarii individuali pot primi fonduri din mai multe programe sau sectoare de activitate comunitară; recunoaște, prin urmare, că ar putea fi utilă identificarea tuturor sumelor primite de către un anume beneficiar, în toate sectoarele; solicită Comisiei să examineze posibilitatea creării unui motor de căutare general, capabil să ofere informații despre beneficiarii individuali din toată gama de activități comunitare, cu privire la contracte, prime, subvenții, programe de cercetare, fonduri agricole sau structurale, gestiune centralizată/descentralizată etc;
15. invită Comisia să țină cont de observațiile din această rezoluție și să introducă un sistem complet funcțional de informații pentru publicul larg, cu privire la toți beneficiarii subvențiilor UE și a recuperărilor restante înainte de următoarele alegeri europene din 2009;
Declarația de interese a persoanelor care exercită funcţii publice în instituțiile UE
16. subliniază faptul că, în prezent, instituțiile UE au o abordare divergentă în ceea ce privește declarațiile de interese ale membrilor lor, aceasta variind de la înregistrarea declarațiilor într-un registru public (la Parlamentul European), până la lipsa oricărei declarații;
17. consideră că toate instituțiile ar trebui să analizeze dacă principiile și normele actuale sunt suficiente și constată eventuala necesitate de a revizui regulamentul Parlamentului European, pentru a face obligatorie dezvăluirea publică a intereselor financiare pe internet;
18. observă că, în contextul Inițiativei europene în materie de transparență, Comisia a solicitat un studiu cu privire la normele şi standardele deontologice ale persoanelor care dețin funcţii publice în instituțiile europene și în parlamentele și guvernele naționale, curțile constituționale (curțile supreme), curțile de conturi și băncile centrale sau naționale din cele 27 de state membre din UE, precum și din Canada și Statele Unite ale Americii; din perspectiva instituțiilor europene, studiul va cerceta și va compara normele şi standardele deontologice ale Comisiei, Parlamentului European, Curții de Conturi Europene, Curții Europene de Justiție, Băncii Centrale Europene și Băncii Europene de Investiții;
19. ia act de dorința Comisiei de a crea un "spațiu etic comun" pentru instituțiile UE;
20. reamintește că, în urma recomandărilor formulate de Comisia de experți independenți în cel de al doilea raport din 10 septembrie 1999 și a Cărții albe a Comisiei privind reforma administrativă din 1 martie 2000, Comisia a propus înființarea unui "Comitet consultativ de deontologie a funcției publice"(4), care are ca scop, printre altele, să ofere consiliere prealabilă persoanelor care exercită funcţii publice, pentru a evita situațiile care ar putea conduce la conflicte de interese;
21. este de părere că nu este cazul să se creeze un organism comun pentru toţi cei care deţin demnităţi publice în instituţiile UE, ţinând mai ales cont de situaţia particulară a deputaţilor europeni care sunt aleşi în mod direct de către cetăţeni;
22. consideră totuși că fiecare instituție ar trebui să adopte norme deontologice pentru membrii săi, corespunzătoare naturii specifice a fiecărei instituții şi care se bazează pe practicile sale actuale privind toate interesele financiare relevante:
23. recomandă ca normele deontologice ale fiecărei instituții să se refere, de asemenea, la responsabilitatea politică, financiară și juridică generală a membrilor săi;
24. reamintește că, în urma recentelor rezoluții privind descărcarea de gestiune, Curtea Europeană de Justiție a adoptat un cod de conduită(5) pentru judecătorii săi; constată că şi Curtea de Conturi Europeană analizează aceste chestiuni, în contextul evaluării inter pares cu privire la viitorul său rol;
25. împărtăşeşte opinia Ombudsmanului (plângerea 3269/2005/TN) potrivit căreia este esențială comunicarea numelor reprezentaților grupurilor de interese care se întâlnesc cu Comisarii;
Recuperări și scutiri de recuperări
26. Constată că termenul "recuperare" înglobează patru tipuri diferite de procedură:
–
recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit de statele membre organizațiilor agricole sau organismelor care participă la acțiuni structurale, ca urmare a diverselor erori cauzate de neglijență sau, uneori, comise în mod deliberat;
–
recuperarea amenzilor impuse de Comisie organizațiilor și statelor membre;
–
recuperarea propriilor resurse în cadrul procedurii normale de recuperare a sumelor datorate;
–
recuperarea de la beneficiari a sumelor provenite din finanțările comunitare, în cazul în care nu s-a respectat contractul sau acordul de subvenție;
27. își exprimă din nou regretul, la fel ca și în punctul 36 din Rezoluția sa din 24 octombrie 2006 privind recuperarea fondurilor comunitare(6), că informațiile referitoare la fondurile comunitare nu au fost cuprinse în Inițiativa europeană în materie de transparență; solicită Comisiei să pună la dispoziția autorității bugetare și a publicului larg numele și sumele provenite din recuperările datorate sau creditate în bugetul UE, precum și destinația finală a acestor sume;
28. constată că, în conformitate cu Raportul anual al Curții de Conturi Europene privind implementarea bugetului pentru exercițiul financiar 2006(7) (punctul 2.24) " Informațiile referitoare la recuperările și corecțiile financiare prezentate [de Comisie] în rapoartele anuale de activitate pe 2006 (...) nu conțin explicații suficiente (...)"; de aceea, solicită Comisiei să ofere informații fiabile și complete privind corectarea erorilor și dovezi privind corecțiile care au fost efectuate;
29. consideră că este de datoria Comisiei să informeze regulat Parlamentul și, eventual, să publice pe pagina web a acestuia situația generală a sumelor care urmează a fi recuperate, defalcate în funcţie de direcţia generală (DG) şi de intervalul de timp de când suma este restantă;
30. salută faptul că lista care conține scutirile de recuperări pentru creanţele constatate în 2006 a fost publicată ca anexă la Comunicarea Comisiei (COM(2007)0274) referitoare la sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2006; constată că suma totală a scutirilor de recuperări (sume de peste 100 000 EUR) a fost de 23 038 784 EUR pentru bugetul CE și de 6 549 996 EUR pentru bugetul Fondului European de Dezvoltare;
31. subliniază faptul că serviciile Comisiei au întocmit 10 000 de ordine de recuperare pe an, iar DG Buget din cadrul Comisiei elaborează soldurile trimestriale ale sumelor restante, care sunt trimise fiecărui DG competent, pentru a fi recuperate;
32. salută publicarea, în conturile provizorii din 2006 (volumul 1, p.67-71), a unui capitol consacrat recuperării, în cadrul notelor cu privire la contul rezultatului economic; constată că valoarea totală a ordinelor de recuperare emise în 2006 a fost de 634 000 000 EUR; își exprimă speranța ca, în viitor, Comisia să îşi intensifice eforturile în această direcție, în vederea creșterii transparenței;
Componenţa grupurilor de experți care consiliază Comisia
33. ia act de faptul că s-a înființat un registru de către Comisie (http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/) pentru grupurile de experți, definite ca structuri consultative oficiale și neoficiale, create fie prin decizii ale Comisei, fie în mod neoficial de către serviciile Comisiei, pentru a o sprijini în pregătirea propunerilor legislative și a inițiativelor politice;
34. salută angajamentul asumat de Vicepreședintele Kallas, la cererea Comisiei pentru control bugetar, ca, începând din 2008:
–
numele tuturor membrilor grupurilor oficiale și neoficiale să fie făcute publice prin intermediul Registrului grupurilor de experți ai Comisiei,
–
în cazul tuturor experților sau locţiitorilor acestora, precum și a observatorilor, a căror participare are implicații bugetare, să fie făcute publice numele, titlul profesional, sexul, țara și, acolo unde este cazul, organizația reprezentată (cu excepția cazurilor unde există motive întemeiate), prin intermediul Registrului grupurilor de experți,
–
informațiile personale care nu au fost făcute publice în acest context pot fi oferite Parlamentului European, de la caz la caz, fără a se aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 45/2001(8), conform prevederilor din Anexa 1 la acordul-cadru,
–
se va crea un mecanism de căutare avansată care să permită celor interesați să efectueze căutări după cuvinte-cheie în toate metadatele şi de exemplu, să caute numărul de experți în funcţie de ţară, componenţă;
35. constată că nu sunt cuprinși în registrul de experți:
–
experții independenți însărcinaţi cu acordarea de asistenţă Comisiei în aplicarea programelor-cadru de cercetare și dezvoltare,
–
comitetele de dialog social sectoriale sau interprofesionale (din care aproximativ 70 erau active în 2005),
–
"comitetele de comitologie" care acordă asistenţă Comisiei în domeniile în care aceasta este mandatată să aplice legislația (în număr de 250 în 2004),
–
entitățile comune rezultate în urma acordurilor internaționale (din care 170 erau active în 2004);
36. nu este de acord cu excluderea generală a acestor grupuri din registru şi aşteaptă din partea Comisiei să ia măsuri pentru a garanta faptul că registrul cuprinde toate grupurile de experţi, inclusiv informaţii privind membrii comitetelor de comitologie, experţi individuali, entităţi comune şi comitete de dialog social, pentru a garanta aplicarea aceluiaşi demers transparent şi în ceea ce priveşte membrii acestor comitete de experţi, dacă nu sunt oferite motive întemeiate, individual, de la caz la caz;
37. invită Comisia să realizeze, până la sfârşitul anului 2008, un bilanţ complet al compoziţiei grupurilor sale de experţi şi să ia măsuri pentru a garanta o reprezentare echilibrată a grupurilor de interese în componenţa grupurilor de experţi;
38. insistă asupra necesităţii ca, până la sfârşitul anului 2008, Comisia să elaboreze un proces deschis, transparent şi amplu de selectare a membrilor noilor grupuri de experţi şi ca, până cel târziu în februarie 2009, să informeze Parlamentul cu privire la noile criterii de selecţie;
Guvernarea în cadrul instituțiilor comunitare și rapoartele anuale de activitate ale acestora
39. recunoaște că un element important al unei bune guvernări atât a organizaţiilor de tip corporatist, cât și a instituțiilor UE, este disponibilitatea informațiilor referitoare la gestiunea financiară pentru părțile interesate și pentru publicul larg, într-o formă accesibilă cititorului mediu;
40. recunoaște că situația a evoluat de la intrarea în vigoare în 2003 a Regulamentului financiar revizuit datorită obligației de a pregăti rapoarte anuale de activitate, ceea ce, în practică, permite formarea unei imagini mai detaliate a modului de funcționare a instituțiilor;
41. felicită Comisia pentru publicarea pe site-ul său a rapoartelor anuale de activitate (2004, 2005, 2006) ale directorilor generali și ale altor servicii, precum și a Raportului de sinteză al Comisiei: Realizări politice în 2006 (COM(2007)0067) pe pagina sa web: http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/aar/index_en.htm;
42. observă că, potrivit Comisiei, Raportul de sinteză și rapoartele anuale de activitate reprezintă fundația și stâlpii arhitecturii pe care se sprijină Comisia în ceea ce privește obligația de a-și asuma responsabilitatea (COM(2006)0277) și deoarece directorii generali și Comisia, în calitate de colegiu, își asumă în aceste rapoarte responsabilitatea politică în materie de gestiune, îndeamnă cu fermitate Comisia să adopte măsuri serioase pentru a oferi o viziune mai clară privind modul în care sunt folosite 80% din fondurile UE (gestiune partajată) sau, în caz contrar, propria sa responsabilitate va fi considerată deficientă;
43. îndeamnă, în consecință, Comisia să sprijine emiterea declarațiilor naționale de asigurare de către statele membre, ceea ce ar permite Comisiei să-și asume întreaga responsabilitate politică pentru gestiunea financiară a Uniunii în totalitatea sa; îndeamnă, de asemenea, Comisia să se sprijine mai mult pe activitatea instituțiilor naționale de audit și pe audituri externe;
44. salută faptul că atât Curtea Europeană de Justiție, Curtea de Conturi Europeană, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor, cât și Ombudsmanul au elaborat câte un raport anual de activitate pentru autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;
45. consideră că rapoartele anuale de activitate ale altor instituţii, inclusiv ale Consiliului şi ale Parlamentului European, ar trebui să apară pe site-urile lor publice, pentru o mai mare transparenţă;
Lista neagră a defraudatorilor
46. reamintește că unul dintre aspectele investigate de Comisie în pregătirea Inițiativei sale în materie de transparență (SEC(2005)1300) a fost acela de a afla dacă fraudele pot fi prevenite mai eficient printr-o transparență mai mare în ceea ce privește rezultatele anchetelor și dacă ar trebui întocmită o "listă neagră" de către Comisie, cuprinzând cazurile dovedite de fraudă, pentru a le face publice;
47. observă că, deși problema listei negre a defraudatorilor este abordată pe larg în documentul de lucru al Comisiei (SEC(2005)1300), ea nu a fost inclusă nici în Cartea verde a Comisiei privind Inițiativa europeană în materie de transparență și nici în comunicarea ulterioară;
48. solicită Comisiei să ia în considerare modul în care ar putea fi întocmită o "listă neagră" care să cuprindă cazurile confirmate de fraudă, precum și instituțiile implicate în acestea, pentru a dezvălui numele acestora, precum și pentru a informa publicul cu privire la rezultatele eforturilor comunitare antifraudă;
49. subliniază că, în scopul protejării intereselor financiare ale UE, Comisia, la cererea Parlamentului European, a introdus în 1997 un sistem de alertă rapidă (SAR) cu patru nivele de avertizare, tocmai pentru a sprijini Comisia în identificarea organismelor care comportă riscuri financiare sau de altă natură; constată că acest sistem acoperă atât "gestiunea centralizată" (contracte și subvenţii gestionate direct de serviciile Comisiei), cât și "gestiunea descentralizată" (cea gestionată de țări terțe); totuși, SAR nu acoperă încă fondurile comunitare gestionate în parteneriat cu statele membre ("gestiunea partajată", în principal politica agricolă comună și Fondurile Structurale) și nici fondurile delegate organizațiilor internaționale ("gestiunea comună");
50. constată că, potrivit concluziilor principale ale Curții de Conturi Europene în raportul anual pe 2006, erorile de conformitate ( de ex. absența unei proceduri de licitație sau invaliditatea acesteia) au constituit principala cauză a iregularităților în domeniul politicilor structurale și, deoarece protejarea intereselor financiare ale UE reprezintă un scop esențial, solicită Comisiei și Curții de Conturi Europene să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune tipurile de iregularități sau de fraudă cel mai frecvent întâlnite în timpul procedurilor de licitație, precum și motivele acestora;
51. reamintește că, din motive de protecție a datelor și pentru a apăra interesele legitime ale organismelor implicate, precum și în absența oricărei prevederi a Regulamentului financiar cu privire la autorizarea publicării, înregistrările în SAR sunt strict confidențiale;
52. reamintește că, în conformitate cu articolul 95 din Regulamentul financiar, urmează să se înființeze o bază centrală de date a candidaților și a ofertanților respinși, cu respectarea normelor comunitare referitoare la protejarea datelor personale, care va fi gestionată în comun de către toate instituțiile și agențiile comunitare și care se dorește a fi operațională începând cu 1 ianuarie 2009;
53. reamintește nevoia urgentă a elaborării unui cod de etică al OLAF, pentru a garanta prezumția de nevinovăție în cazul beneficiarilor care au făcut obiectul unei investigații îndelungate și prejudiciabile și care au fost achitați de tribunal, fără să primească vreo compensație pentru daunele provocate reputației lor sau pentru pierderile suferite;
54. constată că li se cere statelor membre să comunice ordonatorului de credite informații cu privire la candidații și ofertanții respinși; constată, de asemenea, că accesul la baza de date nu va fi public, ci va fi limitat la instituțiile UE, agențiile executive și cele de reglementare (articolul 95 alineatul 2 din Regulamentul financiar);
o o o
55. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei şi celorlalte instituţii UE.
Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1995/2006 al Consiliului din 13 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 390, 30.12.2006, p. 1).
Propunere de acord între Parlamentul European, Consiliu, Comisie, Curtea de Justiție, Curtea de conturi, Comitetul Economic și Social, Comitetul regiunilor în vederea înființării unui Comitet consultativ de deontologie a funcției publice (SEC(2000)2077).
Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).