Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind efectele nocive ale utilizării uraniului (inclusiv uraniul sărăcit) în arme convenţionale,

–   având în vedere declaraţia din 6 noiembrie 2002 a Secretarului General al ONU cu ocazia Zilei internaţionale pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor şi conflictelor armate,

–   având în vedere rezoluţia A/RES/62/30 a Adunării Generale a ONU adoptată la 5 decembrie 2007 care subliniază preocupările serioase privind sănătatea determinate de utilizarea armelor cu uraniu sărăcit,

–   având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât uraniul (sărăcit) a fost folosit frecvent în războaiele moderne, atât sub formă de muniţie împotriva ţintelor blindate în mediu rural şi urban, cât şi sub formă de blindaje întărite împotriva rachetelor şi a tirurilor de artilerie;

B.   întrucât, de la folosirea sa de către forţele aliate în primul război împotriva Irakului, au existat motive serioase de îngrijorare privind toxicitatea radiologică şi chimică a particulelor fine de uraniu eliberate în momentul impactului proiectilelor cu ţintele blindate; întrucât au fost exprimate, de asemenea, temeri privind contaminarea solului şi a apelor subterane cu proiectile care nu şi-au atins ţinta, precum şi privind consecinţele acestora asupra populaţiilor civile;

C.   întrucât, chiar dacă până în prezent studiile ştiinţifice nu au reuşit să găsească dovezi concludente ale pericolului acestor arme, există numeroase mărturii privind efectele dăunătoare şi adesea mortale atât asupra personalului militar, cât şi asupra civililor;

D.   întrucât în ultimii ani s-au realizat progrese considerabile în ceea ce priveşte înţelegerea riscurilor pentru mediu şi pentru sănătate pe care le implică folosirea uraniului sărăcit şi întrucât este timpul ca aceste progrese să fie luate în considerare în procesul de dezvoltare a standardelor militare internaţionale;

E.   întrucât utilizarea uraniului sărăcit în timpul războaielor contravine normelor şi principiilor fundamentale consacrate de drept internaţional umanitar şi de mediu, scris şi cutumiar,

1.   îndeamnă statele membre să respecte punctul 1 din rezoluţia ONU, menţionată anterior, şi să prezinte un raport conţinând opiniile lor cu privire la efectele utilizării de arme şi muniţii care conţin uraniu sărăcit;

2.   recomandă ca Înaltul Reprezentant UE să includă în următoarea versiune revizuită a Strategiei europene de securitate necesitatea de a lua în considerare în mod serios utilitatea viitoare a muniţiei nedirijate, precum şi a bombelor cu dispersie, a minelor şi a altor arme care lovesc fără discriminare, cum ar fi armele cu uraniu sărăcit;

3.   solicită Consiliului şi Comisiei să comande studii ştiinţifice privind utilizarea uraniului sărăcit în toate regiunile în care a fost trimis personal militar şi civil european şi internaţional;

4.   îndeamnă statele membre ca, pe viitor, să nu utilizeze arme cu uraniu sărăcit în cadrul operaţiunilor Politicii Europene de Securitate şi Apărare şi să nu trimită personal militar şi civil în regiuni în care nu există nicio garanţie că uraniul sărăcit nu a fost sau nu va fi folosit;

5.   îndeamnă statele membre, Consiliul şi Comisia să ofere personalului lor militar şi civil aflat în misiune, precum şi organizaţiilor lor profesionale, informaţii detaliate privind probabilitatea ca uraniul sărăcit să fi fost folosit sau să poată fi folosit în respectivele zone de operaţiuni şi să ia măsuri de protecţie adecvate;

6.   invită statele membre, Consiliul şi Comisia să realizeze un inventar ecologic al zonelor contaminate cu uraniu sărăcit (inclusiv perimetrele de testare) şi să acorde sprijin deplin, inclusiv pe plan financiar, proiectelor prin care ar putea fi ajutate victimele şi rudele acestora, precum şi operaţiunilor de decontaminare a zonelor poluate, în cazul în care se confirmă existenţa unor efecte nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului;

7.   îşi reiterează cu tărie apelul adresat tuturor statelor membre UE şi ţărilor NATO de a impune un moratoriu privind utilizarea armelor cu uraniu sărăcit şi de a-şi dubla eforturile în vederea interzicerii lor la nivel mondial, precum şi de a sista în mod sistematic producţia şi achiziţionarea acestui tip de arme şi muniţii;

8.   invită statele membre şi Consiliul să ia iniţiativa în eforturile depuse, prin intermediul ONU sau al unei "coaliţii de voinţă", în vederea semnării unui tratat internaţional privind instituirea unei interdicţii în ceea ce priveşte dezvoltarea, producerea, depozitarea, transferul, testarea şi utilizarea armelor cu uraniu, precum şi distrugerea şi reciclarea stocurilor existente, în cazul în care ar exista dovezi ştiinţifice concludente referitoare la pericolul generat de aceste arme;

9.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, NATO şi Adunării Parlamentare a NATO, ONU şi Programului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu, Organizaţia Europeană a Asociaţiei Militare, Comitetului Internaţional al Crucii Roşii şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.