Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind relațiile transatlantice, în special cele două rezoluții din 1 iunie 2006 privind îmbunătățirea relațiilor UE-SUA în cadrul unui Acord de Parteneriat Transatlantic(1) și privind relațiile economice transatlantice UE-SUA(2), precum și rezoluția sa din 25 aprilie 2007 privind relaţiile transatlantice(3);

–   având în vedere Declarația transatlantică privind relațiile UE-SUA din 1990 și Noua agendă transatlantică (NAT) din 1995,

–   având în vedere declarațiile UE-SUA privind combaterea terorismului din 26 iunie 2004 și privind consolidarea cooperării în ceea ce privește neproliferarea și combaterea terorismului din 20 iunie 2005,

–   având în vedere apropiata reuniune la nivel înalt UE-SUA, care va avea loc la 10 iunie 2008, la Brdo și rezultatele reuniunii la nivel înalt UE-SUA, care a avut loc la 30 aprilie 2007, la Washington D.C.,

–   având în vedere declarațiile comune din cadrul celui de-al 63-lea dialog transatlantic al legiuitorilor din octombrie 2007 și al celui de-al 64-lea dialog transatlantic al legiuitorilor din mai 2008,

–   având în vedere Declaraţia reuniunii la nivel înalt a Consiliului NATO, de la București, din 3 aprilie 2008,

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind Consiliul Economic Transatlantic(4) ,

–   având în vedere documentul Înaltului Reprezentant și al Comisiei Europene adresat Consiliului European, intitulat "Schimbările climatice și securitatea internațională" (14 martie 2008),

–   având în vedere Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU nr. 1803 (2008), 1696 (2006), 1737 (2006) și 1747 (2007) privind programul nuclear iranian,

–   având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 16 şi17 decembrie 2004, în special secțiunile intitulate "O ordine internațională bazată pe o abordare multilaterală eficace" și "Colaborarea cu partenerii",

–   având în vedere rezoluțiile sale privind schimbările climatice, în special cele adoptate la 16 noiembrie 2005(5), 26 octombrie 2006(6) și 14 februarie 2007(7),

–   având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât parteneriatul UE-SUA reprezintă un stâlp al acțiunii externe a Uniunii și se bazează pe valori comune cum ar fi libertatea, democrația, drepturile omului și statul de drept, precum și pe sprijinirea unor economii durabile și a dezvoltării durabile;

B.   întrucât Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii joacă roluri cheie în cadrul economiei și politicii mondiale și au o responsabilitate comună în ceea ce privește promovarea păcii, democrației și stabilității în lume și abordarea provocărilor economice globale, în special criza de pe piețele financiare, dezechilibrele comerciale și monetare, precum și criza datoriilor în unele dintre țările cele mai sărace;

C.   întrucât efectele schimbărilor climatice, cum ar fi conflictele teritoriale pentru resurse, creșterea prețurilor la alimente și migrația, reprezintă probleme care preocupă serios popoarele și liderii UE; întrucât, conform Agenției Internaționale pentru Energie, cererea de energie la nivel mondial va crește cu 50-60 % până în 2030;

D.   întrucât atât UE, cât și Statele Unite pot și trebuie să joace un rol principal în abordarea schimbărilor climatice;

E.   întrucât cererea de alimente la nivel mondial crește mai repede ca oferta, o cauză importantă fiind creșterea cererii în economiile emergente cum ar fi India și China, în special a cererii de carne și produse lactate, fapt care conduce, prin urmare, la creșterea cererii de nutrețuri; întrucât, conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) , subvențiile acordate în prezent în SUA pentru transformarea porumbului în etanol au contribuit la creșterea globală a prețurilor la alimente, fapt care afectează cel mai puternic țările cele mai sărace ale lumii;

F.   întrucât, în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, mare parte din Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) nu vor fi îndeplinite până la termenul limită din 2015;

G.   având în vedere consensul din cadrul UE privind reînnoirea și consolidarea Tratatului de neproliferare a armelor nucleară (TNP) în perioada premergătoare conferinței de revizuire a TNP din 2010;

H.   întrucât liderii israelieni și palestinieni au convenit, la Annapolis, să se angajeze în negocieri reînnoite în vederea încheierii unui acord înainte de sfârșitul lui 2008; întrucât eforturile de a aduce stabilitatea în Orientul Mijlociu prin promovarea păcii, democrației și respectului pentru drepturile omului necesită o cooperare strânsă între UE și Statele Unite, în cadrul Cvartetului Orientului Mijlociu, precum și cu Liga Statelor Arabe;

I.   întrucât cooperarea strânsă dintre UE și Statele Unite în Kosovo este crucială pentru stabilitatea și dezvoltarea Balcanilor de Vest; întrucât Statele Unite s-au angajat în principiu să participe la această misiune cheie din cadrul PESA, Misiunea UE pentru supremaţia legii în Kosovo (EULEX) cu aproximativ 80 de membri ai forțelor de poliție, doi judecători și patru-șase procurori;

J.   întrucât, în lupta împotriva terorismului internațional, este necesar să se accentueze importanța respectării pe deplin a legislației internaționale și a tratatelor privind drepturile omului și libertățile fundamentale;

K.   întrucât, la 18 decembrie 2007, în cadrul unui vot istoric, Adunarea Generală a ONU a adoptat, la inițiativa unei alianțe interregionale, inclusiv a UE, o rezoluție privind un moratoriu asupra pedepsei cu moartea; întrucât este profund preocupat de existența în continuare a pedepsei cu moartea în multe state ale SUA;

L.   întrucât o relație economică de cooperare transatlantică este în interesul reciproc al UE și al Statelor Unite și întrucât este nevoie de o voință politică puternică pentru consolidarea pieței transatlantice; întrucât sprijină activitatea continuă a Consiliului Economic Transatlantic și speră că acesta va deveni un element de bază al relațiilor UE-SUA;

M.   întrucât este necesar să se promoveze libertatea și democrația în lume și să se abordeze provocările reprezentate de acestea, cum ar fi securitatea internațională, eradicarea sărăciei, promovarea dezvoltării, nevoia de a se depune eforturi de dezarmare peste tot în lume, protecția drepturilor omului, lupta împotriva riscurilor la adresa sănătății mondiale, chestiunile legate de mediu, securitatea energetică, combaterea terorismului internațional și a crimei organizate, precum și neproliferarea armelor de distrugere în masă; întrucât, așa cum se menționează clar în strategia europeană de securitate, parteneriatul transatlantic și NATO sunt elemente foarte importante pentru securitatea colectivă;

N.   întrucât este în interesul ambilor parteneri ca amenințările și provocările comune să fie abordate la unison, în baza tratatelor internaționale existente și prin activitatea eficientă a instituțiilor internaționale, în special în baza sistemului ONU, în conformitate cu Carta ONU;

O.   întrucât, în ultimii câțiva ani, mai multe acorduri bazate pe cerințele SUA și adoptate fără nici un fel de participare a Parlamentului, în special Acordul PNR (privind registrul cu numele pasagerilor), memorandumul SWIFT și existența sistemului american de orientare automată, au creat o situație de incertitudine juridică cu privire la garanțiile transatlantice necesare în materie de protecție a datelor în legătură cu utilizarea în comun a datelor și transferul acestora între UE și SUA în scopul combaterii terorismului,

Relaţiile transatlantice în general

1.   așteaptă cu interes, în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale din SUA, să colaboreze cu noul președinte american și speră într-un angajament consolidat din partea SUA față de o cooperare multilaterală și față de pace și democrație la nivel mondial; consideră că trebuie consolidat parteneriatul dintre UE și Statele Unite privind aspectele sensibile, cum ar fi provocările pe plan mondial reprezentate de sărăcie și schimbările climatice; este conștient de persistența unor abordări transatlantice diferite ale anumitor chestiuni, cum ar fi Curtea Penală Internațională (CPI), metodele utilizate în lupta împotriva terorismului și Protocolul de la Kyoto la Convenţia cadru a ONU privind schimbările climatice; speră ca viitorul președinte al Statelor Unite să își angajeze administrația în soluționarea acestor probleme;

2.   îndeamnă UE și Statele Unite să conlucreze mai strâns pe marginea unui registru larg de provocări din domeniul politicii comune, în special pe probleme legate de Orientul Mijlociu, Iran, Irak, Kosovo și Balcanii de Vest, Afganistan și Africa și să colaboreze pentru realizarea unui mediu internațional care să conducă la îmbunătățirea securității și a situației drepturilor omului în locuri precum Birmania și Zimbabwe, păstrând accentul pe aceste chestiuni la toate forumurile relevante, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate al ONU; solicită o abordare comună a relațiilor cu principalii actori geopolitici;

Schimbările climatice

3.   încurajează ferm ambii parteneri să convină asupra unei abordări comune privind limitarea schimbărilor climatice la o creștere a temperaturii de maximum 2°C față de nivelurile anterioare procesului de industrializare, prin intermediul unor contribuții corecte la eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către țările dezvoltate și în curs de dezvoltare, conform diferitelor responsabilități care le revin și capacităților de care dispune fiecare țară și recunoaște responsabilitatea țărilor dezvoltate de a prelua rolul principal în cadrul acestor acțiuni; salută angajamentele asumate de principalii candidați la președinția SUA de a aborda problema emisiilor de gaze cu efect de seră și de a ajunge la un acord internațional până în 2009 privind prevenirea schimbărilor climatice periculoase;

4.   îndeamnă Statele Unite să depună toate eforturile pentru a finaliza legislația internă privind schimbările climatice, până la Conferința ONU de la Copenhaga din decembrie 2009; invită, de asemenea, Statele Unite să continue eforturile de înființarea a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie care, în viitor, ar putea fi legat de sistemul de comercializare a cotelor de emisie existent în UE, având în vedere că atât mediul înconjurător, cât și industria în general vor fi cel mai bine deservite dacă mecanismele de pe piața emergentă a carbonului din toată lumea vor fi compatibile și interoperabile; salută, prin urmare, faptul că proiectele de propuneri privind sistemul de comercializare a emisiilor din UE prevăd posibilitatea conectării cu alte sisteme obligatorii de tip "limitare și comercializare", inclusiv cu subsistemele naționale; în acest context, consideră încurajatoare apariția unor sisteme regionale privind cotele de emisii de carbon în interiorul Statele Unite;

5.   salută raportul Înaltului Reprezentant și al Comisiei, menţionat anterior, privind efectele schimbărilor climatice asupra securității; îndeamnă participanții la reuniunea la nivel înalt UE-SUA să abordeze această chestiune în mod prioritar, având în vedere succesul Conferinței de la Bali din decembrie 2007; solicită UE și Statele Unite să colaboreze pentru încheierea, în 2009, a unui acord ambițios privind perioada de după 2012, care să includă acțiuni pe plan internațional atât de temperare, cât și de adaptare la schimbările climatice; remarcă, de asemenea, cu interes, propunerile care se discută în cadrul Congresului SUA privind înființarea unui fond internațional pentru tehnologie curată și încurajează Comisia să deschidă un dialog cu administrația SUA privind acest aspect;

Terorismul și drepturile omului

6.   își exprimă îngrijorarea privind faptul că însăși existența centrului de detenție din Golful Guantánamo și practica unor arestări arbitrare și extrădări extraordinare continuă să trimită un semnal negativ despre modul în care se continuă lupta împotriva terorismului; îndeamnă Consiliul să prezinte o declarație clară și fermă, prin care să solicite guvernului SUA să stopeze practica arestărilor arbitrare și a extrădărilor extraordinare și să judece sau, dacă nu, să elibereze deținuții rămași, precum și să-i reintegreze și să le ofere compensații, în deplină conformitate cu legislația și standardele internaționale, și să ofere clarificări privind existența unor închisori secrete în afara teritoriului SUA;

7.   regretă decizia administraţiei Statelor Unite de a construi un nou complex de detenţie în Afganistan, care reprezintă un semnal puternic că SUA va continua probabil să deţină prizonieri în afara graniţelor sale în următorii ani;

8.   invită, din nou, Consiliul și Comisia să pună în sfârșit în aplicare recomandările care le-au fost adresate de Comisia temporară privind presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri (TDIP);

9.   solicită Statelor Unite să ridice imediat regimul în materie de vize și să îi trateze pe toți cetățenii din statele membre ale UE în mod egal, în baza principiului deplinei reciprocități; în acest context, salută începerea discuțiilor UE-SUA privind noul set de cerințe de securitate ale SUA pentru instituirea unui regim lipsit de vize; consideră că negocierile trebuie să fie transparente, bazate pe reciprocitate și să respecte dispozițiile din UE privind protecția datelor;

10.   salută recunoașterea de către Statele Unite a competenței Comunităţii Europene de a negocia un astfel de acord și remarcă faptul că aspectele care țin de competența UE, cum ar fi chestiunile legate de securitate, inclusiv schimbul de date din PNR, extrădările și asistența judiciară reciprocă, ar trebui să fie negociate cu Consiliul, iar cu statele membre doar în măsura în care aceste chestiuni se referă la propriii resortisanți ai acestora;

11.   subliniază că schimbul de date și informații poate reprezenta un instrument valoros în lupta internațională împotriva terorismului și a crimelor asociate acestuia, dar accentuează faptul că schimbul de date personale trebuie să se desfășoare într-un cadru juridic adecvat, cu norme și condiții clare, care să asigure protecție adecvată vieții private și libertăților civile ale cetățenilor individuali și care să prevadă mecanisme de obținere a despăgubirilor acolo unde este necesar și că un astfel de schimb de date ar trebui să se bazeze pe un acord internațional cu aplicare obligatorie, cu implicarea deplină a Parlamentului European și a Congresului SUA; subliniază faptul că schimbul de date necesare ar trebui să se realizeze în conformitate cu acordul UE-SUA privind extrădarea și asistența judiciară reciprocă, să se conformeze legislației CE și a UE privind protecția datelor și ar trebui să fie însoțit de coordonare între serviciile de informații și organismele de aplicare a legii, inclusiv când acest lucru este corespunzător la nivel operațional, precum și de cooperare judiciară în baza acordului UE-SUA privind extrădarea și asistența judiciară reciprocă;

12.   subliniază importanța respectării drepturilor fundamentale și a statului de drept în lupta împotriva terorismului și a crimei organizate și îndeamnă Comisia să informeze Parlamentul despre progresul înregistrat în negocierile privind un cadru de cooperare euroatlantic, în special în ceea ce privește protecția datelor personale și a vieții private; solicită elaborarea urgentă a unor standarde globale de protecție a datelor în contextul Consiliului Economic Transatlantic, pentru a se garanta un înalt nivel de protecție a datelor personale, precum și securitate juridică pentru întreprinderi;

13.   invită guvernele UE și SUA să lanseze o inițiativă în cadrul ONU de reformare a practicii existente a listelor de sancțiuni, care să includă stabilirea de proceduri adecvate pentru o audiere echitabilă și motivare, precum și pentru o protecție judiciară și căi de atac efective; subliniază, în acelaşi timp, necesitatea îmbunătăţirii procedurilor UE privind "lista neagră";

Proliferarea nucleară, apărarea antirachetă, controlul armelor și NATO

14.   își exprimă sprijinul deplin pentru rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind Iranul adoptate în temeiul articolului 41, capitolul VII din Carta ONU și solicită UE și Statelor Unite să convină asupra unei strategii comune care să convingă Teheranul să respecte rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU;

15.   salută cooperarea strânsă între UE și Statelor Unite privind problema înarmării nucleare a Iranului care a condus la adoptarea, la 3 martie 2008, a Rezoluției 1803 (2008) menţionate mai sus, prin care se impun noi sancțiuni Iranului; solicită Statelor Unite, în urma succesului diplomatic al negocierilor cu Coreea de Nord, să participe direct la negocieri cu Iranul, împreună cu UE, deoarece Statele Unite sunt în poziția de a oferi garanții de securitate suplimentare care să țină seama de preocupările de securitate ale Iranului; subliniază importanța cooperării cu Statele Unite, Rusia, China și cu țările nealiniate pentru dezbaterea ideilor complementare ce au drept scop încheierea unui acord global cu Iranul privind instalațiile sale nucleare și utilizarea acestora;

16.   salută inițiativa recentă a statelor membre ale Consiliului de Securitate al ONU și a Germaniei (P5+1) de a prezenta Iranului un nou pachet de măsuri de stimulare cu scopul de a convinge această țară să pună capăt programului său de îmbogățire a uraniului; solicită Statelor Unite să sprijine pe deplin negocierile cu Iranul, în încercarea de a găsi o soluție, cu respectarea normelor și obligațiilor din TNP;

17.   solicită o consolidare a sistemului internațional de tratate și regimuri împotriva proliferării armelor de distrugere în masă; subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între UE și Statele Unite în ceea ce privește combaterea terorismului și proliferarea armelor de distrugere în masă, în conformitate cu dreptul internațional, precum și necesitatea sprijinirii, de către ambele părți, a rolului pe care ONU trebuie să îl joace în aceste domenii; solicită Consiliului să dezbată cu omologii săi din SUA modalitățile de abordare fructuoasă a viitoarelor comisii pregătitoare ale TNP (TNP PrepComs), ca o primă oportunitate de consolidare a regimului mondial de neproliferare, în perioada premergătoare conferinței de revizuire a TNP din 2010; subliniază necesitatea de a discuta în cadrul reuniunii la nivel înalt o serie de inițiative privind dezarmarea nucleară, bazate pe cele "13 măsuri practice" convenite în unanimitate cu ocazia conferinței de revizuire a TNP din 2000; își exprimă speranța că, în cadrul acestei reuniuni la nivel înalt, administrația SUA va accepta să adopte o strategie comună împreună cu UE, cu scopul de a realiza progrese în domeniul dezarmării, atât în ceea ce privește armele de distrugere în masă, cât și armele convenționale; solicită UE și Statelor Unite să evite potențiala lipsă de activitate în perioada 2009-2010, atunci când va veni momentul revizuirii principalelor acorduri privind dezarmarea; își exprimă speranța că acordurile foarte importante încheiate în 1999, 2000 și 2001 cu Rusia vor rămâne în vigoare; solicită Statelor Unite să ratifice Tratatul de interzicere totală a experiențelor nucleare (CTBT), ca un pas semnificativ pe calea reducerii importanței operaționale a armelor nucleare;

18.   solicită statelor membre ale UE și SUA să își unească eforturile pentru a prezenta noi propuneri în vederea lansării unui parteneriat UE-NATO reînnoit și consolidat, care să reprezinte un progres față de acordurile "Berlin plus", având în vedere necesitatea unei cooperări mai strânse în Afganistan; consideră că eforturile de adaptare și de perfecționare a strategiei europene de securitate ar trebui să se desfășoare în paralel cu etapa incipientă a dezbaterilor privind un nou concept strategic al NATO; subliniază importanța NATO, care rămâne un forum esențial pentru consultările între Europa și Statele Unite în ceea ce privește securitatea, precum și cea a politicii externe și de securitate a UE pentru consolidarea capacității noastre de a înfrunta amenințările existente și emergente ale secolului XXI; salută faptul că, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la București, SUA a recunoscut că, pentru a asigura forța NATO, este necesară consolidarea eficienței structurilor de apărare ale UE; recomandă dezvoltarea relației existente între UE și SUA în ceea ce privește securitatea, respectând, în același timp, caracterul independent al ambelor organizații;

19.   consideră că planul SUA de a amplasa un sistem antirachetă în Europa, în acest moment, ar putea crea obstacole în calea eforturilor internaţionale de dezarmare; îşi exprimă îngrijorarea în privinţa deciziei Rusiei de a înceta să mai respecte obligaţiile pe care şi le-a asumat prin Tratatul cu privire la forţele armate convenţionale în Europa; subliniază că ambele chestiuni afectează securitatea popoarelor Europei şi, prin urmare, acestea nu ar trebui să facă obiectul unor discuţii pur bilaterale între SUA şi fiecare stat european în parte; ia act, în această privinţă, de Declaraţia Summitului de la Bucureşti, făcută cu ocazia ultimei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic din 3 aprilie 2008, care solicită o amplă arhitectură de apărare antirachetă ce ar acoperi toate teritoriile aliate; solicită Consiliului şi statelor membre să elaboreze un cadru care să includă toate statele membre UE şi NATO în dezbaterea temei respective;

20.   așteaptă cu interes reevaluarea dimensiunii de securitate a relațiilor UE-SUA, în lumina rezultatului revizuirii strategice a NATO, a actualizării strategiei europene de securitate și a intrării în funcție a unei noi administrații a SUA;

Cooperarea pentru dezvoltare și prețurile la alimente

21.   solicită sporirea ajutoarelor de urgență acordate pentru a veni în întâmpinarea amenințării iminente pe care o reprezintă creșterea prețurilor la alimente pentru populațiile cele mai sărace de pe glob; recunoaște, cu toate acestea, faptul că ajutoarele nu trebuie să se limiteze la bani și solicită, prin urmare, Consiliului, Comisiei, administrației și Congresului SUA să abordeze problemele structurale, cum ar fi investițiile insuficiente în sectorul agricol; solicită, de asemenea, ca UE, Statele Unite și organizațiile multilaterale să adopte o abordare coordonată la nivel global, care ar trebui să includă norme comerciale mai echitabile și sporirea investițiilor în agricultură în țările în curs de dezvoltare, având ca beneficiari principali micii producători și femeile; solicită donatorilor să acorde sprijin și să contribuie la finanțarea unor rețele de siguranță pentru persoanele cele mai vulnerabile; solicită liderilor UE și Statele Unite să sprijine în mod activ și să participe la acțiunile grupului operativ al ONU pentru criza alimentară mondială, instituit sub conducerea Secretarului General Ban Ki-moon;

22.   salută inițiativa administrației SUA de a debloca ajutorul alimentar și consideră această inițiativă drept un prim pas important în direcția reformării întregului program de ajutor alimentar, pentru a ține seama pe deplin de nevoia de a contribui în mod proactiv la consolidarea securității alimentare regionale și locale, care a fost adesea afectată, în trecut, de condiționarea ajutorului alimentar al SUA;

23.   invită Comisia să ridice problema nevoii de a consacra o parte semnificativă din bugetul UE-SUA destinat ajutorului pentru dezvoltare cercetării și formării în domeniul agriculturii și schimbului de bune practici pentru agricultori, cu scopul de a dezvolta regimuri de cultură eficiente, durabile, cum ar fi rotația culturilor și cultura mixtă, precum și o cultură a plantelor și un sector zootehnic de tip participativ, adaptate la condițiile locale și fără organisme modificate genetic (OMG), pentru a garanta stabilitatea aprovizionării cu alimente la nivel local și pentru a crea sisteme agricole durabile, cu un consum energetic redus pe termen lung;

24.   regretă decizia guvernului SUA de a-şi reduce sprijinul financiar pentru Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA); subliniază rolul important al UNFPA în realizarea unei reduceri voluntare a ratei fertilităţii în ţările mai puţin dezvoltate; consideră că accesul la mijloacele de contracepţie şi la serviciile de sănătate a reproducerii, emanciparea fetelor şi a femeilor, precum şi promovarea sănătăţii mamelor şi a copiilor reprezintă strategii cruciale în vederea reducerii ritmului de creştere a populaţiei şi a menţinerii durabilităţii resurselor; îndeamnă, prin urmare, guvernul SUA să-şi mărească finanţarea pentru UNFPA;

25.   invită UE și Statele Unite să acorde ODM un loc central în cadrul politicii de dezvoltare internaționale; îndeamnă Consiliul, Comisia, statele membre și Statele Unite să își majoreze asistența acordată țărilor în curs de dezvoltare, pentru a menține credibilitatea angajamentelor lor în ceea ce privește creșterea ajutorului; recunoaște angajamentul mai puternic al Statelor Unite în ceea ce privește asistența pentru dezvoltare în general și ajutorul pentru Africa în special; îndeamnă președintele Statelor Unite să se folosească de ultimul an din mandatul său pentru a stabili obiective ambițioase care să fie atinse în urma reuniunii la nivel înalt a G8 din Japonia din iulie 2008, precum și în urma reuniunii la nivel înalt a ONU privind ODM care va avea loc la New York în septembrie 2008; invită UE să înscrie ODM și calendarele anuale privind acordarea unui procent de 0,7% asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) drept puncte esențiale din agenda Consiliului European din 19-20 iunie 2008;

Relațiile internaționale

26.   subliniază faptul că soluționarea conflictului dintre Israel și Palestina este crucială pentru asigurarea păcii și a stabilității în Orientul Mijlociu; reamintește părților angajamentele pe care și le-au asumat la Annapolis, de a desfășura negocieri cu bună credință, în vederea încheierii unui tratat de pace până la sfârșitul anului 2008, soluționând toate problemele nerezolvate; subliniază încă o dată importanța Inițiativei arabe pentru pace și îndeamnă UE și Statele Unite să asigure o implicare constructivă a statelor arabe partenere; își reiterează solicitarea adresată Israelului de a sista toate activitățile de colonizare, inclusiv dezvoltarea naturală a coloniilor existente, și de a desființa toate avanposturile construite începând din martie 2001; își reiterează îngrijorarea profundă în ceea ce privește criza politică și umanitară din Fâșia Gaza, precum și în ceea ce privește posibilele consecințe grave ale acesteia; solicită milițiilor palestiniene să înceteze imediat tirul de rachete lansate din Fâșia Gaza și îndreptate spre teritoriul Israelului; sprijină pe deplin eforturile depuse de Egipt pentru a impune încetarea violențelor, precum și pentru a găsi o soluție care va permite redeschiderea tuturor punctelor de trecere;

27.   salută negocierile de pace indirecte care au fost anunțate între Siria și Israel, sub auspiciile Turciei;

28.   salută desemnarea lui Michel Suleiman drept președinte al Libanului; subliniază importanța stabilității, suveranității, independenței și integrității teritoriale a Libanului; îndeamnă părțile să pună pe deplin în aplicare Acordul obţinut la Doha și solicită UE și SUA să sprijine toate eforturile în acest sens;

29.   subliniază faptul că securitatea la nivel euroatlantic și la nivel internațional mai general este strâns legată de dezvoltarea viitoare a Afganistanului ca stat pașnic, democratic, care respectă drepturile omului și nu se află sub amenințarea terorismului; salută, prin urmare, angajamentul ferm și pe termen lung al NATO față de Afganistan, astfel cum reiese din "Noua viziune strategică" a FIAS (Forța internațională de asistență pentru securitate), precum și abordarea cuprinzătoare a comunității internaționale, care combină eforturile civile cu cele militare, aceste eforturi incluzând și Misiunea de poliție a UE, care reprezintă o parte a angajamentului global al UE față de Afganistan și a unei abordări coordonate a UE, care include consilierea politică locală, oferită de Reprezentantul Special al UE, precum și un efort de reconstrucție, gestionat prin intermediul Comisiei, printre altele; invită UE și Statele Unite să adopte măsuri urgente pentru a majora, a ameliora și a coordona mai bine asistența pentru dezvoltare pe care o acordă Afganistanului, printre altele prin furnizarea unui aflux cât mai mare de fonduri către instituțiile și oorganizaţiile non-guvernamentale cu experiență din Afganistan;

30.   invită Consiliul să inițieze un dialog cu Statele Unite referitor la Irak, făcând cunoscute opiniile UE cu privire la rolul său strategic în această țară, precum și să continue să sprijine accentuarea caracterului multilateral al rolului jucat de comunitatea internațională în această țară, făcând apel la rolul extins al ONU, în conformitate cu Rezoluția 1770 (2007) a Consiliului de Securitate al ONU;

31.   subliniază angajamentul comun și constant față de securitatea și stabilitatea regională din zona Balcanilor; laudă modul prompt, imparțial și eficient în care a acționat Forța NATO de menținere a păcii în Kosovo (KFOR) în contextul recentei izbucniri a violențelor în Kosovo și subliniază nevoia de menținere a KFOR în Kosovo, în temeiul Rezoluției 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al ONU, pentru a asigura un climat de securitate, inclusiv libera circulație a tuturor persoanelor și a tuturor entităților internaționale din Kosovo; subliniază, în acest context, faptul că UE joacă un rol important în Kosovo și salută lansarea EULEX Kosovo, insistând asupra faptului că EULEX trebuie să fie prezentă pe întreg teritoriul Kosovo;

32.   consideră că UE și Statele Unite trebuie să abordeze urgent provocările pe termen scurt în materie de securitate și provocările pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea Kosovo, cu scopul de a atinge un obiectiv comun: un stat funcțional, o societate multietnică cu instituții puternice, funcționale și respectarea statului de drept; salută faptul că, pentru prima oară, Misiunea EULEX din Kosovo, vor include ofițeri de poliție din SUA; ia act de faptul că administrația SUA va detașa personal și contractanți din cadrul ministerului de externe pentru a participa la operațiunea din Kosovo și va acoperi 25% din costurile operaționale ale Biroului civil internațional (BCI), restul fiind finanțat din contribuțiile Comisiei Europene și ale altor state;

33.   solicită o acțiune concertată față de China, având în vedere, în special, nevoia urgentă de a identifica modalități de a promova democrația în această țară, de a aplana tensiunile în cadrul relațiilor cu țările învecinate și de a facilita dialogul între autoritățile de la Beijing și Dalai Lama, pentru a realiza un progres concret cu privire la problema Tibetului;

34.   invită Consiliul să ridice încă o dată, împreună cu Statele Unite, problema CPI, ca pilon fundamental al legislației internaționale; se așteaptă la o atitudine mai constructivă din partea viitorului guvern al SUA în ceea ce privește ratificarea Statutului CPI și la o implicare activă în stabilirea unui acord în ceea ce privește problema încă nerezolvată a definirii crimei de agresiune, în conformitate cu articolul 5.2 din Statutul de la Roma, în cadrul procesului de pregătire a conferinței de revizuire a Statutului CPI din 2009;

35.   condamnă din nou pedeapsa cu moartea; solicită guvernului SUA și tuturor statelor americane să o abolească; regretă recenta hotărâre pronunțată de Curtea Supremă a Statelor Unite prin care se aprobă folosirea injecțiilor letale și care deschide drumul spre reluarea execuțiilor;

36.   recomandă luarea de măsuri pentru consolidarea relațiilor transatlantice cu Statele Unite prin intermediul unui nou acord de parteneriat transatlantic care să înlocuiască NAT existentă în prezent; sugerează, în această privință, instituirea unui mecanism de revizuire periodică a acestui acord de parteneriat transatlantic, în cadrul căruia experți din UE și din Statele Unite să se străduiască în mod constant să îmbunătățească parteneriatul transatlantic pentru a-i exploata la maxim potențialul; subliniază faptul că doar implicarea mai intensă la toate nivelurile a Congresului SUA, a Parlamentului European și a parlamentelor naționale va consolida cu adevărat întregul proces și că schimbul interparlamentar existent ar trebui transformat progresiv într-o adunare transatlantică de facto;

o
o   o

37.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui și Congresului Statelor Unite ale Americii.

(1) JO C 298 E, 8.12.2006, p. 226. (2) JO C 298 E, 8.12.2006, p. 235. (3) JO C 74 E, 20.3.2008, p. 670. (4) Texte adoptate, P6_TA(2008)0192. (5) JO C 280 E, 18.11.2006, p. 120. (6) JO C 313 E, 20.12.2006, p. 439. (7) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 344.