Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 privind cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie, în vederea extinderii perioadei de tranziție (COM(2007)0572 – C6-0334/2007 – 2007/0202(COD))

P6_TA(2008)0109 A6-0051/2008

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2007)0572),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2), articolul 37 și articolul 152 alineatul (4) litera (b) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0334/2007),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0051/2008),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 10 aprilie 2008 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2008 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 privind cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie, în vederea extinderii perioadei de tranziție

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în primă lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (CE) nr. 454/2008.)

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind propunerea de decizie a Consiliului de constituire a Reţelei de migraţie europene (COM(2007)0466 – C6-0303/2007 – 2007/0167(CNS))

P6_TA(2008)0110 A6-0066/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2007)0466),

–   având în vedere articolul 66 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0303/2007),

–   având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–   având în vedere articolele 51 şi 35 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0066/2008),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   invită Comisia să îşi modifice propunerea în consecinţă, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

3.   invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenţionează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care acesta intenţionează să modifice în mod substanţial propunerea Comisiei;

5.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Text propus de Comisie   Amendamentele Parlamentului Amendamentul 1 Titlu Propunere de Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI DECIZIE A CONSILIULUI de constituire a Reţelei de migraţie europene de constituire a Reţelei europene de migraţie şi azil Amendamentul 2 Considerentul 6 (6)   RME ar trebui să evite suprapunerea eforturilor depuse de instrumentele sau structurile comunitare existente care au, de asemenea, drept obiectiv culegerea şi schimbul de informaţii în domeniul migraţiei şi azilului şi ar trebui să reprezinte o valoare adăugată în comparaţie cu acestea, în special prin gama sa largă de sarcini, prin rolul important acordat analizei şi legăturilor cu mediul academic şi prin accesibilitatea publică a rezultatelor sale. (6)   REMA ar trebui să evite suprapunerea eforturilor depuse de instrumentele sau structurile comunitare existente care au, de asemenea, drept obiectiv culegerea şi schimbul de informaţii în domeniul migraţiei şi azilului şi ar trebui să reprezinte o valoare adăugată în comparaţie cu acestea, în special prin neutralitatea şi prin gama sa largă de sarcini, prin rolul important acordat analizei şi legăturilor cu mediul academic, cu organizaţiile neguvernamentale (ONG), cu organizaţiile internaţionale şi cu administraţiile centrale şi prin accesibilitatea publică a rezultatelor sale. (amendamentul privind abrevierea REMA se aplică întregului text, cu excepţia trimiterilor de la considerentele 1-5) Amendamentul 3 Considerentul 6a (nou) (6a)  Dintre celelalte structuri şi instrumente existente, Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei şi protecţiei internaţionale1 constituie un cadrul de referinţă important pentru funcţionarea REMA. De asemenea, trebuie acordată atenţia cuvenită activităţii lăudabile desfăşurate de CIREFI2, precum şi Deciziei nr. 2005/267/CE a Consiliului din 16 martie 2005 de creare a unei reţele de informare şi coordonare securizate, conectate la internet, pentru serviciile de gestionare a migrării ale statelor membre3 (ICOnet). ______________________ 1.  JO L 199, 31.7.2007, p. 23. 2.  Centrul pentru informare, discuţii şi schimb de date privind trecerea frontierelor şi imigraţie (CIREFI), înfiinţat în urma Concluziilor Consiliului din 30 noiembrie 1994 (JO C 274, 19.9.1996, p. 50). 3.  JO L 83, 1.4.2005, p. 48. Amendamentul 4 Considerentul 8 (8)  În vederea garantării faptului că punctele naţional de contact deţin competenţele necesare pentru abordarea multiplelor aspecte specifice domeniului migraţiei şi azilului, acestea ar trebui să fie formate din cel puţin trei experţi care, în mod individual sau împreună, să deţină competenţe în domeniul elaborării politicilor, al dreptului, al cercetării şi al statisticii. Aceşti experţi pot proveni din administraţiile statelor membre sau din oricare altă organizaţie. (8)  În vederea garantării faptului că punctele naţionale de contact deţin competenţele necesare pentru abordarea multiplelor aspecte specifice domeniului migraţiei şi azilului, acestea ar trebui să fie formate din cel puţin trei experţi de provenienţă diferită (departamente ale guvernului, ONG-uri şi universităţi) care, în mod individual sau împreună, să deţină competenţe în domeniul elaborării politicilor, al dreptului, al cercetării şi al statisticii. Aceşti experţi pot proveni din administraţiile statelor membre, din ONG-uri, din universităţi sau din centre de cercetare. Fiecare punct naţional de contact ar trebui, de asemenea, să dispună, în colectiv, de cunoştinţe adecvate în domeniul tehnologiei informaţiilor, al implementării sistemelor de colaborare şi a reţelelor, care să permită conectarea cu alte organizaţii şi structuri naţionale, precum şi conlucrarea într-un mediu multilingvistic, la nivel european. Amendamentul 5 Considerentul 9 (9)  Fiecare punct naţional de contact ar trebui să creeze o reţea naţională de migraţie, formată din organizaţii şi persoane care îşi desfăşoară activitatea în domeniul migraţiei şi azilului, cuprinzând, de exemplu, universităţi, organizaţii de cercetare şi cercetători, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi organizaţii internaţionale, pentru a permite tuturor părţilor interesate să-şi facă cunoscute punctele de vedere. (9)  Fiecare punct naţional de contact ar trebui să creeze o reţea naţională de migraţie, formată din organizaţii şi persoane care îşi desfăşoară activitatea în domeniul migraţiei şi azilului. Pentru a asigura fiabilitatea şi comparabilitatea informaţiilor referitoare la imigraţie şi azil furnizate de reţea, din punctele naţionale de contact trebuie să facă parte, de exemplu, reprezentanţi ai universităţilor, organizaţiilor de cercetare şi cercetătorilor, organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale şi organizaţiilor internaţionale, pentru a permite tuturor părţilor interesate să-şi facă cunoscute punctele de vedere. Amendamentul 6 Considerentul 12 (12)  Atunci când este necesară pentru atingerea obiectivelor sale, RME ar trebui să aibă posibilitatea de a iniţia relaţii de cooperare cu alte entităţi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul migraţiei şi azilului. Cu ocazia stabilirii acestor relaţii, ar trebui acordată o atenţie deosebită stabilirii unor relaţii adecvate de cooperare cu entităţi din Danemarca, Norvegia, Islanda, Elveţia, ţările candidate, ţările care fac obiectul politicii comunitare de vecinătate şi din Rusia. (12)  Atunci când este necesară pentru atingerea obiectivelor sale, REMA ar trebui să aibă posibilitatea de a institui relaţii de cooperare cu alte entităţi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul migraţiei şi azilului. Astfel de relaţii ar trebui stabilite acordând o atenţie deosebită instituirii unui nivel adecvat de cooperare în special cu entităţi din Danemarca, Norvegia, Islanda, Elveţia, ţările candidate, ţările care fac obiectul politicii comunitare de vecinătate şi din Rusia, precum şi cu organizaţiile internaţionale, inclusiv cu ONG-urile, universităţile, organizaţiile de cercetare şi ţările de origine şi de tranzit ale solicitanţilor de azil şi ale migranţilor. Amendamentul 7 Considerentul 14 (14)  În cadrul sistemului de schimb de informaţii al RME ar trebui luate în considerare dispoziţiile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice, referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice, referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organismele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date. (14)  În cadrul sistemului de schimb de informaţii al REMA ar trebui luate în considerare dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2001, privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei1, ale Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice, referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice, referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organismele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date. ____________ 1 JO L 145, 31.5.2001, p. 43. Amendamentul 8 Considerentul 14a (nou) (14a)  În conformitate cu articolele 1 şi 2 din Protocolul privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, şi fără a aduce atingere articolului 4 din respectivul protocol, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, care nu este obligatorie pentru acesta şi nu i se aplică. Amendamentul 9 Considerentul 14b (nou) (14b)  În conformitate cu articolele 1 şi 2 din Protocolul privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, şi fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul menţionat, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, care nu este obligatorie pentru aceasta şi nu i se aplică. Amendamentul 10 Articolul 1 al doilea paragraf Obiectivul RME constă în satisfacerea cererilor de informaţii actualizate, obiective, fiabile şi comparabile privind migraţia şi azilul, provenind de la instituţii comunitare, autorităţi şi instituţii ale statelor membre şi de la publicul larg, în vederea sprijinirii elaborării politicilor şi a luării deciziilor în Uniunea Europeană în aceste domenii. Obiectivul REMA constă în satisfacerea necesităţilor de informare ale instituţiilor comunitare, ale autorităţilor şi instituţiilor statelor membre şi ale publicului larg, precum şi ale ţărilor terţe şi ale organizaţiilor internaţionale, în privinţa tuturor aspectelor migraţiei şi azilului, prin furnizarea de informaţii actualizate, obiective, fiabile şi comparabile privind migraţia, azilul şi integrarea, inclusiv statistici detaliate cu privire la impactul legislaţiei UE, în vederea sprijinirii procesul decizional şi de elaborare a politicilor în Uniunea Europeană în aceste domenii. Amendamentul 11 Articolul 2 litera (a) (a) culege şi face schimb de date şi informaţii actualizate provenind din surse diverse, inclusiv din mediul universitar; (a) culege şi face schimb de date şi informaţii actualizate şi fiabile provenind din surse diverse, inclusiv din mediul universitar şi de la ONG-uri; Amendamentul 12 Articolul 2 litera (b) (b) realizează analize ale datelor şi informaţiilor menţionate la litera (a) şi le prezintă într-un format uşor accesibil; (b) realizează analize ale datelor şi informaţiilor menţionate la litera (a) şi le prezintă într-un format uşor accesibil, inteligibil şi în mod comparativ; Amendamentul 13 Articolul 2 litera (c) (c) dezvoltă metode de îmbunătăţire a comparabilităţii, obiectivităţii şi fiabilităţii datelor la nivel comunitar, prin introducerea unor indicatori şi a unor criterii care să ducă la îmbunătăţirea coerenţei informaţiilor şi să contribuie la dezvoltarea activităţilor comunitare legate de statisticile referitoare la migraţie; (c) dezvoltă metode de îmbunătăţire a comparabilităţii, obiectivităţii şi fiabilităţii datelor la nivel comunitar, prin introducerea unor indicatori şi a unor criterii care să ducă la îmbunătăţirea coerenţei informaţiilor şi să contribuie la dezvoltarea activităţilor comunitare legate de statisticile referitoare la migraţie şi la azil (de exemplu, date şi statistici referitoare la numărul de imigranţi legali şi ilegali, de returnări, de cereri de azil aprobate şi respinse şi referitoare la ţări de origine), în scopul armonizării acestor indicatori şi criterii la nivel european, în colaborare cu alte organe europene competente; Amendamentul 14 Articolul 2 litera (d) (d) publică periodic rapoarte privind situaţia migraţiei şi azilului, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional; (d) întocmeşte şi publică periodic rapoarte privind situaţia migraţiei şi azilului, atât la nivelul Comunităţii, cât şi al statelor membre; Amendamentul 15 Articolul 2 litera (da) (nouă) (da) culege şi publică legislaţia în materie de migraţie şi azil a statelor membre şi a UE, precum şi orice alte informaţii relevante în legătură cu acest subiect (cote, regularizări, termeni şi condiţii de îndeplinit pentru cei care doresc să solicite statutul de refugiat, practici şi jurisprudenţă din domeniu etc.). Schimbul de informaţii privind diferitele cerinţe de pe piaţa muncii din statele membre poate reprezenta un progres în materie de gestionare a migraţiei din motive economice, ca parte a unei abordări cuprinzătoare la nivelul UE; Amendamentul 16 Articolul 2 litera (db) (nouă) (db) elaborează analize, estimări, recomandări şi concluzii referitoare la aplicarea directivelor CE privind migraţia şi azilul în statele membre şi la conformitatea normelor naţionale cu cele europene şi internaţionale, la solicitarea Comisiei, a Parlamentului European sau a Consiliului, cu scopul de a contribui şi de a le sprijini în îndeplinirea sarcinilor ce le revin; Amendamentul 17 Articolul 2 litera (f) (f) se face cunoscută publicului prin acordarea accesului la informaţiile culese şi prin diseminarea rezultatelor activităţii sale; (f) sensibilizarea publicului cu privire la REMA prin acordarea accesului la informaţiile culese şi prin difuzarea rezultatelor activităţii sale pe o scară cât mai largă; Amendamentul 18 Articolul 2 litera (g) (g) coordonează informaţii şi cooperează cu alte organisme europene şi internaţionale competente. (g) coordonează informaţii şi cooperează cu alte organisme guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale, europene şi internaţionale competente. Amendamentul 19 Articolul 2 alineatul (1a) (nou) REMA garantează că activităţile sale sunt în conformitate şi coordonate cu instrumentele şi structurile comunitare pertinente din domeniul migraţiei şi azilului. Amendamentul 20 Articolul 4 alineatul (2) litera (a) (a) participă la pregătirea programului anual de activităţi al RME pe baza unui proiect elaborat de preşedinte; (a) contribuie la pregătirea şi aprobă programul anual de activităţi al REMA, care cuprinde, cu titlu informativ, un buget minim şi unul maxim pentru fiecare punct naţional de contact, asigurând acoperirea cheltuielilor de bază aferente funcţionării corespunzătoare a reţelei, în conformitate cu articolul 5, pe baza unui proiect elaborat de preşedinte. Amendamentul 21 Articolul 4 alineatul (2) litera (d) (d) identifică cele mai potrivite relaţii de cooperare strategică cu alte entităţi competente în domeniul migraţiei şi azilului şi aprobă, după caz, modalităţile administrative ale acestei cooperări, în conformitate cu articolul 10; (d) identifică cele mai potrivite relaţii de cooperare strategică cu alte entităţi guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale, europene şi internaţionale competente în domeniul migraţiei şi azilului şi aprobă, după caz, modalităţile administrative ale acestei cooperări, în conformitate cu articolul 10; Amendamentul 22 Articolul 5 alineatul (1) (1)  Fiecare stat membru desemnează o entitate ca şi punct naţional de contact. (1)  Fiecare stat membru desemnează o entitate neutră ca şi punct naţional de contact. Pentru a facilita activitatea REMA şi a asigura atingerea obiectivelor sale, statele membre iau în considerare, atunci când se impune, necesitatea coordonării activităţii reprezentanţilor lor din comitetul director şi punctul naţional de contact. Acesta este compus din cel puţin trei experţi. Unul dintre aceşti experţi, care are rolul de coordonator naţional, este un funcţionar sau un angajat al entităţii desemnate. Ceilalţi experţi pot aparţine acestei entităţi sau altor organizaţii naţionale şi internaţionale, publice sau private, cu sediul în statul membru respectiv. Acesta este compus din cel puţin trei experţi de provenienţă diferită (departamente ale guvernului, organizaţii neguvernamentale şi universităţi). Unul dintre aceşti experţi, care are rolul de coordonator naţional, este un funcţionar sau un angajat al entităţii desemnate. Punctele de contact naţionale respectă principiile imparţialităţii şi obiectivităţii în toate aspectele competenţelor lor. Amendamentul 23 Articolul 5 alineatul (2) litera (a) (a) competenţe în domeniul azilului şi migraţiei, acoperind inclusiv aspecte legate de drept, cercetare, statistică şi de elaborarea politicilor; (a) competenţe extinse în domeniul azilului şi migraţiei, acoperind inclusiv aspecte legate de drept, cercetare, statistică şi de elaborarea politicilor; Amendamentul 24 Articolul 5 alineatul (3) litera (b) (b) furnizează date naţionale sistemului de schimb de informaţii menţionat la articolul 8; (b) furnizează date naţionale, analize şi evaluări sistemului de schimb de informaţii menţionat la articolul 8; Amendamentul 25 Articolul 5 alineatul (3) litera (c) (c) îşi dezvoltă capacitatea de a adresa cereri punctuale altor puncte naţionale de contact şi de a răspunde rapid cererilor primite de la acestea; (c) îşi dezvoltă capacitatea de a adresa cereri punctuale altor puncte naţionale de contact şi de a răspunde rapid cererilor primite de la acestea, precum şi celor formulate de Comisie, Parlamentul European sau Consiliu; Amendamentul 26 Articolul 5 alineatul (3) litera (d) (d) constituie o reţea de migraţie naţională compusă dintr-o serie de organizaţii şi persoane care îşi desfăşoară activitatea în domeniul migraţiei şi azilului şi care reprezintă toate părţile interesate. Membrii reţelei de migraţie naţionale pot fi invitaţi să contribuie la activităţile RME, în special în temeiul articolelor 8 şi 9. (d) constituie o reţea naţională de migraţie şi azil compusă dintr-o serie extinsă de organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, în special universităţi, organizaţii de cercetare şi asociaţii profesionale, precum şi de persoane care îşi desfăşoară activitatea în diferite sectoare din domeniul migraţiei şi azilului şi care reprezintă toate părţile interesate şi capabile să ofere un know-how specific. Membrii reţelei naţionale de migraţie şi azil sunt invitaţi să contribuie la activităţile REMA, în special în temeiul articolelor 8 şi 9. Amendamentul 27 Articolul 6 alineatul (3) (3)  În urma consultării comitetului director şi a punctelor naţionale de contact, Comisia adoptă programul anual de activităţi al RME, în limitele obiectivului general şi ale sarcinilor prevăzute la articolele 1 şi 2. Programul specifică obiectivele şi priorităţile tematice. Comisia monitorizează executarea programului anual de activităţi şi raportează periodic comitetului director cu privire la executarea programului şi la dezvoltarea RME. (3)  În urma consultării punctelor naţionale de contact şi a Parlamentului European şi a aprobării din partea comitetului director, Comisia adoptă programul anual de activităţi al REMA în funcţie de resursele financiare disponibile şi în limitele obiectivului general şi ale sarcinilor prevăzute la articolele 1 şi 2. Programul specifică obiectivele şi priorităţile tematice. Comisia monitorizează executarea programului anual de activităţi şi raportează periodic comitetului director cu privire la executarea programului şi la dezvoltarea REMA. Amendamentul 28 Articolul 7 alineatul (5a) (nou) (5a)  Dacă nu sunt planificate în cuprinsul programului anual de activităţi al REMA, activităţile menţionate la alineatul (5) se comunică în timp util la punctele naţionale de contact. Amendamentul 29 Articolul 8 titlu Sistemul de schimb de informaţii Publicarea, diseminarea şi schimbul de informaţii Amendamentul 30 Articolul 8 alineatul (1) (1)  În conformitate cu acest articol se creează un sistem de schimb de informaţii bazat pe Internet accesibil prin intermediul unei pagini web speciale. (1)  În conformitate cu prezentul articol se creează un sistem de publicare, diseminare şi schimb de informaţii bazat pe internet accesibil prin intermediul unei pagini web speciale. Amendamentul 31 Articolul 8 alineatul (2) primul paragraf (2)  Conţinutul sistemului de schimb de informaţii este, în principiu, public. (2)  Conţinutul sistemului de publicare, diseminare şi schimb de informaţii este, în principiu, public. Amendamentul 32 Articolul 8 alineatul (3) litera (f) (f) un catalog cuprinzând numele cercetătorilor şi denumirile centrelor de cercetare în domeniul migraţiei şi azilului. (f) un catalog cuprinzând numele cercetătorilor şi denumirile centrelor de cercetare în domeniul migraţiei şi azilului, precum şi ale ONG-urilor şi organizaţiilor naţionale, europene şi internaţionale şi interguvernamentale din acest domeniu. Amendamentul 33 Articolul 8 alineatul (3) litera (fa) (nouă) (fa) o bibliografie europeană care să cuprindă lucrări academice publicate sau nu, în special rapoarte, broşuri sau texte de conferinţă; Amendamentul 34 Articolul 8 alineatul (3) litera (fb) (nouă) (fb) o agendă europeană cuprinzând conferinţele şi evenimentele marcante prevăzute, relevante pentru oricare dintre aspectele migraţieir şi azilului; Amendamentul 35 Articolul 8 alineatul (3) litera (fc) (nouă) (fc)o bază de date în care cercetătorii şi doctoranzii pot introduce informaţii privind lucrările şi studiile pe care le pregătesc. Amendamentul 36 Articolul 9 alineatul (1) (1)  Fiecare punct naţional de contact prezintă în fiecare an un raport care expune situaţia în domeniul migraţiei şi azilului din statul membru respectiv, făcând referire la evoluţia politicii în domeniu şi cuprinzând date statistice. (1)  Fiecare punct naţional de contact prezintă în fiecare an un raport care expune situaţia în domeniul migraţiei şi azilului din statul membru respectiv, făcând referire la evoluţiile din domeniul juridic (legi şi jurisprudenţă) şi la evoluţia politicii în domeniu şi cuprinzând date statistice. Amendamentul 37 Articolul 10 alineatul (1) (1)  RME cooperează cu entităţi din statele membre sau din ţările terţe, inclusiv cu organizaţii internaţionale competente în domeniul migraţiei şi azilului. (1)  REMA cooperează cu entităţi, organisme şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din Uniunea Europeană, din statele membre şi din ţările terţe, precum şi cu organizaţiile internaţionale competente în domeniul migraţiei şi azilului. REMA acordă un rol privilegiat interacţiunii cu ţările terţe de origine şi de tranzit ale migranţilor spre Uniunea Europeană. Amendamentul 38 Articolul 10 alineatul (1a) (nou) (1a)  Cooperarea REMA cu ţările de origine şi tranzit ale solicitanţilor de azil şi migranţilor asigură coerenţa punerii în aplicare a politicii comune în materie de imigraţie şi azil. Această cooperare urmăreşte atingerea unui grad adecvat de conlucrare cu ţările vecine, în scopul consolidării politicii europene de vecinătate. Amendamentul 39 Articolul 13 Cel târziu după trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei decizii şi din trei în trei ani după această dată, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Regiunilor şi Comitetului Economic şi Social un raport cu privire la evoluţia RME. Raportul este însoţit, după caz, de propuneri de modificare a acestei decizii. Cel târziu după trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei decizii şi din trei în trei ani după această dată, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Regiunilor şi Comitetului Economic şi Social European un raport cu privire la evoluţia REMA. Raportul este însoţit, după caz, de propuneri de modificare a acestei decizii în vederea înfiinţării unui posibil Centru european de monitorizare a migraţiei. Amendamentul 40 Articolul 15 alineatul (1) Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2008. Prezenta decizie se aplică de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Amendamentul 41 Articolul 15a (nou) Articolul 15a Revizuire Prezenta decizie se revizuieşte în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind propunerea de Regulament (CE) al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1653/2004 de stabilire a regulamentului financiar tip pentru agenţiile executive, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare (SEC(2007)0492 – C6-0123/2007 – 2007/0901(CNS))

P6_TA(2008)0111 A6-0068/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de regulament al Comisiei (SEC(2007)0492),

–   fiind consultat de către Comisie prin scrisoarea din 25 aprilie 2007 (C6-0123/2007),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete şi avizul Comisiei pentru control bugetar (A6-0068/2008),

1.   aprobă propunerea de regulament al Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   invită Comisia să-şi modifice propunerea sa de regulament în consecinţă;

3.   solicită Comisiei să consulte din nou Parlamentul în cazul în care intenţionează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Text propus de Comisie   Amendamentele Parlamentului Amendamentul 1 CONSIDERENTUL 3A (nou) (3a)  Faptul că se face distincție între descărcarea de gestiune acordată directorului agenției pentru bugetul administrativ și descărcarea de gestiune pentru execuția de către agenție a creditelor de funcționare aferente programelor comunitare poate pune în pericol claritatea procedurii de descărcare de gestiune în cazul creșterii numărului de agenții executive. Amendamentul 2 CONSIDERENTUL 3B (nou) (3b)  Având în vedere diferența între termenele limită pentru adoptarea deciziei Parlamentului European privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general, respectiv data de 15 mai a exercițiului N+2, și a deciziei privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului agențiilor executive, respectiv data de 29 aprilie a exercițiului N+2, toți factorii implicați ar trebui să încerce să prevină dificultățile care apar în practică și să depună eforturi pentru a armoniza temeiurile juridice în viitor. Amendamentul 4 CONSIDERENTUL 9A (nou) (9a)  Ar trebui clarificat faptul că comitetul director sau consiliul de administrație - care este numit de Comisie, Comisia fiind astfel responsabilă să garanteze că membrii Consiliului de administrație posedă calificările necesare și nu fac obiectul unui conflict de interese - are anumite responsabilități privind problemele de buget și de control și, ar trebui, de aceea, să răspundă în fața autorității care acordă descărcarea de gestiune. Amendamentul 5 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 1A (nou) Articolul 9 al patrulea paragraf (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (1a)  La articolul 9, textul din al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text: Creditele disponibile la 31 decembrie care provin din veniturile alocate menționate la articolul 15 se reportează în mod automat . Se utilizează mai întâi creditele disponibile care corespund veniturilor alocate reportate. Cel mai târziu până la data de 1 iunie a următorului exerciţiu financiar, agenţia informează Comisia cu privire la utilizarea veniturilor atribuite reportate. Comisia prezintă autorităţii bugetare un raport succint asupra utilizării de către toate agenţiile executive a veniturilor alocate, cel mai târziu până la data de 15 iulie a următorului exerciţiu financiar. Amendamentul 6 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 2A (nou) Articolul 13 al doilea paragraf (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (2a)  La articolul 13, textul din al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text: "Cu toate acestea, pentru motive ce ţin de fluxul de numerar, contabilul agenţiei executive poate, în cazuri justificate în mod corespunzător, să efectueze operaţiuni în monede naţionale." Amendamentul 7 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 4 Articolul 19a alineatul (2) litera (c) (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (c) protecţia activelor şi a informaţiilor; (c) protecţia activelor şi a transparenţei informaţiilor; Amendamentul 8 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 5 LITERA (A) Articolul 20 al doilea paragraf (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) Bugetul şi bugetele rectificative, în forma finală în care au fost adoptate, sunt transmise spre informare autorităţii bugetare, Curţii de Conturi şi Comisiei şi sunt publicate pe site-ul web al agenţiei respective. Un rezumat al bugetelor şi al bugetelor rectificative se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în termen de trei luni de la adoptarea lor. Bugetul şi bugetele rectificative, în forma finală în care au fost adoptate, sunt transmise spre informare autorităţii bugetare, Curţii de Conturi şi Comisiei şi sunt publicate pe site-ul web al agenţiei respective. Un rezumat al bugetelor şi al bugetelor rectificative se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în termen de trei luni de la adoptarea lor. Acest rezumat conţine următoarele elemente: venituri şi cheltuieli, variaţiile acestora faţă de exerciţiul precedent, cele cinci rubrici bugetare principale de cheltuieli administrative şi de funcţionare, cele cinci rubrici bugetare principale de venituri, schema de personal cuprinzând funcţionari, agenţi temporari, o indicaţie a numărului de agenţi contractuali şi de experţi naţionali, precum şi variaţiile faţă de exerciţiul precedent. Amendamentul 9 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 5 LITERA (B) Articolul 20 paragraful 2a (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) Agenţia pune la dispoziţie, în forma corespunzătoare, informaţii cu privire la beneficiarii fondurilor ce derivă din bugetul său. Aceste informaţii sunt puse la dispoziţie cu condiţia respectării cerinţelor de confidenţialitate, în special protecţia datelor cu caracter personal astfel cum au fost stabilite în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2001 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organismele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date şi a cerinţelor de securitate. Agenţia pune la dispoziţie, pe pagina sa de internet, informaţii cu privire la beneficiarii fondurilor ce derivă din bugetul său. Informaţiile publicate trebuie să fie uşor accesibile pentru terţi, transparente şi cuprinzătoare. Aceste informaţii sunt puse la dispoziţie cu condiţia respectării cerinţelor de confidenţialitate, în special protecţia datelor cu caracter personal astfel cum au fost stabilite în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organismele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date şi a cerinţelor de securitate. În cazul în care informaţiile nu sunt publicate integral, datele cu privire la beneficiari se comunică Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European într-o formă corespunzătoare. Informaţiile privind fondurile obţinute se publică de manieră anonimă, precizându-se motivul pentru păstrarea confidenţialităţii, precum şi identitatea entităţii responsabile pentru decizia de păstrarea a confidenţialităţii, în conformitate cu primele două teze din prezentul paragraf. Amendamentul 10 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 6A (nou) Articolul 21 litera (a) (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (6a)  La articolul 21, textul de la litera (a) se înlocuiește cu următorul text: "(a) un plan de încadrare care definește numărul de posturi temporare autorizate în limitele creditelor bugetare, pe grade și categorii, precum și o estimare bine justificată a numărului de agenți contractuali avut în vedere și a bugetului provizoriu alocat acestora;" Amendamentul 11 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 6B (nou) Articolul 21 litera (b) (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (6b)  La articolul 21, textul de la litera (b) se înlocuiește cu următorul text: "(b) documentaţie detaliată privind veniturile alocate;" Amendamentul 12 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 6C (nou) Articolul 21 litera (c) (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (6c)  La articolul 21, textul de la litera (c) se înlocuiește cu următorul text: "(c) o informare privind realizarea tuturor obiectivelor propuse pentru diferitele activităţi, precum şi noile obiective măsurate cu ajutorul indicatorilor; rezultatele evaluării sunt luate în considerare şi servesc ca justificare pentru propunerile de amendamente bugetare." Amendamentul 13 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 6D (nou) Articolul 22 al treilea paragraf (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (6d)  La articolul 22, textul de la al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: "Autoritatea bugetară adoptă planul de încadrare al tuturor agențiilor și toate modificările sale ulterioare în conformitate cu articolul 24. Planul de încadrare aprobat se publică în anexă la secţiunea III - Comisia - a bugetului general al Uniunii Europene, împreună cu o estimare a numărului de agenți contractuali avut în vedere și înscris în bugetul provizoriu aferent exerciţiului financiar în cauză." Amendamentul 14 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 6E (nou) Articolul 23 punctul (1) litera (b) (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (6e)  La articolul 23, textul de la punctul (1) litera (b) se înlocuiește cu următorul text: "(b) veniturile pentru exerciţiul financiar precedent şi veniturile anului N-2, inclusiv veniturile alocate;" Amendamentul 15 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 6F (nou) Articolul 24 alineatul (1) primul paragraf (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (6f)  La articolul 24 alineatul (1), textul din primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: "1. Planul de încadrare menționat la articolul 21 indică, alături de numărul posturilor autorizate pentru exercițiul financiar, numărul de posturi autorizate pentru anul precedent și numărul de posturi efectiv ocupate, precum şi numărul de personal contractual şi de experţi naţionali. Prin analogie, estimarea bine justificată a numărului de agenți contractuali planificat și a bugetului provizoriu aferent acestora pentru exerciţiul financiar prevăzut la articolul 21 include şi numărul de personal contractual estimat pentru exerciţiul precedent şi numărul de personal contractual efectiv angajat. Planul de încadrare reprezintă limita absolută pentru agenție; nu se poate face nici o numire în funcţie peste limita stabilită." Amendamentul 16 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 8 Articolul 27 alineatul (1) (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) 1.  Se interzice tuturor participanţilor şi oricărei alte persoane implicate în execuţia, gestiunea, auditul sau controlul bugetului în sensul capitolului 2 din prezentul titlu să ia orice măsuri de execuţie bugetară susceptibile de a da naştere unor conflicte între interesele proprii şi cele ale agenţiei sau ale Comunităţilor. În cazul în care apare o astfel de situaţie, persoana în cauză trebuie să se abţină de a lua o astfel de măsură şi să prezinte superiorului său chestiunea respectivă. Directorul trebuie să o prezinte comitetului director. (1) Se interzice tuturor participanţilor şi oricărei alte persoane implicate în execuţia, gestiunea, auditul sau controlul bugetului în sensul capitolului 2 din prezentul titlu să ia orice măsuri susceptibile de a da naştere unor conflicte între interesele proprii şi cele ale agenţiei sau ale Comunităţilor. Dispozițiile prevăzute de regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene, precum şi de Statutul funcționarilor Comunităților Europene şi de regimul aplicabil altor agenți ai Comunităţilor se aplică în mod corespunzător. În cazul în care apare o astfel de situaţie, persoana în cauză trebuie să se abţină de a lua o astfel de măsură şi să prezinte superiorului său chestiunea respectivă. Directorul trebuie să o prezinte comitetului director. Amendamentul 17 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 8A (nou) Articolul 29 al doilea paragraf (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (8a)  La articolul 29, textul din al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: "Ordonatorul de credite instituie, în conformitate cu standardele minime adoptate de Comisie pentru propriile servicii și ținând seama în mod corespunzător de riscurile specifice asociate mediului său de gestionare şi de natura acţiunii finanţate, structura organizatorică și procedurile interne de gestionare și control adecvate îndeplinirii sarcinilor sale, inclusiv, după caz, verificările ex-post." Amendamentul 18 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 9A (nou) Articolul 29 al cincilea paragraf (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (9a)  La articolul 29, textul din al cincilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text: "Ordonatorul de credite raportează comitetului director cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale, prezentând un raport anual de activitate, în conformitate cu articolul 9 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003, până la data de 15 martie a exerciţiului financiar în cauză. În raport, ordonatorul de credite atestă, printr-o declaraţie de garanţie pe bază de semnătură, că informaţiile conţinute în respectivul raport anual prezintă o imagine fidelă a situaţiei din cadrul agenţiei executive, cu excepţia rezervelor emise, după caz." Amendamentul 19 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 10 Articolul 30 partea introductivă (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) Comitetul director numeşte un contabil, care este funcţionar detaşat sau agent temporar recrutat direct de agenţie şi care răspunde de: Comitetul director numeşte un contabil, care este un funcţionar detaşat şi care răspunde de: Amendamentul 20 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 10 Articolul 30 al doilea paragraf (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) Înainte de aprobarea conturilor de către comitetul director, contabilul le semnează, certificând faptul că are garanţia necesară conform căreia conturile prezintă o imagine corectă a situaţiei financiare a agenţiei. Înainte de aprobarea conturilor de către comitetul director, contabilul le semnează, certificând, printr-o declaraţie de garanţie, faptul că are garanţia necesară conform căreia conturile prezintă o imagine fidelă a situaţiei financiare a agenţiei. Amendamentul 21 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 12A (nou) Articolul 35 alineatul (1) al doilea paragraf (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (12a)  La articolul 35 alineatul (1), textul din al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: "Pe baza avizului acestui grup, directorul decide cu privire la inițierea procedurii care impune răspunderea disciplinară sau pecuniară. Dacă sesizează probleme de sistem, grupul înaintează un raport cu recomandări ordonatorului de credite și auditorului intern al Comisiei. Dacă avizul se referă la director, grupul transmite acest raport comitetului director și auditorului intern al Comisiei. Declaraţiile directorului referitoare la aceste cazuri şi explicaţiile sale în privinţa deciziilor luate în consecinţă se anexează la raportul agenţiei privind gestiunea bugetară şi financiară, înaintat autorităţii bugetare." Amendamentul 22 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 15 Articolul 42a (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) Contabilul ține o listă a sumelor de recuperat, în care creanțele agenției sunt grupate în funcție de data de emitere. Lista se adaugă la raportul privind gestiunea financiară și bugetară a agenției. Agenția întocmește o listă a creanțelor agenției specificând numele debitorilor și cuantumul datoriei, dacă debitorului i s-a ordonat să plătească prin hotărâre a tribunalului care are valoare de res judicata și dacă s-a efectuat sau nu o plată semnificativă timp de un an de la pronunțarea hotărârii de către tribunal. Lista se publică, ținând seama de legislația relevantă cu privire la protecția datelor. Contabilul întocmește o listă a sumelor de recuperat, în care creanțele agenției sunt grupate în funcție de data constatării lor. Lista se atașează la raportul înaintat autorităţii bugetare privind gestiunea financiară și bugetară a agenției. Această listă cuprinde, de asemenea, creanţele la a căror recuperare parţială sau totală s-a renunţat. Agenția întocmește o listă a creanțelor sale, specificând numele debitorilor și valoarea creanțelor, în cazul în care debitorul a fost obligat prin hotărâre judecătorească cu autoritate de lucru judecat (res judicata) la plata creanței și nu a efectuat nicio plată sau nu a efectuat nicio plată semnificativă în termen de un an de la pronunțarea hotărârii. Lista se publică, ținând seama de legislația relevantă cu privire la protecția datelor. Amendamentul 23 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 16A (nou) Articolul 48 paragraful 1a (nou) (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (16a)  La articolul 48, se adaugă următorul paragraf: "În cazul utilizării de sisteme informatizate de plată, contabilul atestă securitatea şi fiabilitatea acestor sisteme." Amendamentul 24 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 19 Articolul 50a (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) Articolul 265a din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 se aplică mutatis mutandis pentru selectarea experților, care urmează să fie plătiți pe baza unei sume fixe, pentru asistarea agenției, în special pentru evaluarea propunerilor și a solicitărilor de plată sau a ofertelor pentru achiziții și pentru furnizarea de asistență tehnică în vederea aplicării recomandărilor formulate și evaluarea finală a proiectelor. De asemenea, agențiile pot să folosească listele de experți întocmite de Comisie. Articolul 265a din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 se aplică mutatis mutandis pentru selectarea experților, care urmează să fie plătiți pe baza unei sume fixe, pentru asistarea agenției, în special pentru evaluarea propunerilor și a solicitărilor de plată sau a ofertelor pentru achiziții și pentru furnizarea de asistență tehnică în vederea aplicării recomandărilor formulate și evaluarea finală a proiectelor. De asemenea, agențiile pot să folosească listele de experți întocmite de Comisie. O listă cu numele experților care au cooperat cu agenția pe parcursul exercițiului financiar în cauză, precum și remunerația primită de acești experți, se anexează la raportul agenției executive privind gestiunea bugetară și financiară prezentat autorității bugetare, ținând seama în mod corespunzător de protecția datelor cu caracter personal. Amendamentul 25 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 21A (nou) Articolul 66 primul paragraf (Regulamentul (CE) nr. 1653/2004) (21a)  La articolul 66, textul din primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: "La recomandarea Consiliului hotărând cu majoritate calificată, Parlamentul European acordă directorului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului administrativ pentru exercițiul N, până cel târziu la data de 29 aprilie a exercițiului N+2. Directorul informează comitetul director cu privire la observațiile Parlamentului, care sunt incluse în rezoluția care însoțește decizia privind descărcarea de gestiune."

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 aprilie 2008 referitoare la propunerea de Regulament (CE, Euratom) al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (SEC(2007)1013 – C6-0417/2007 – 2007/0151(CNS))

P6_TA(2008)0112 A6-0069/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de regulament al Comisiei (SEC(2007)1013),

–   fiind consultat de Comisie prin scrisoarea din 20 iulie 2007 (C6-0417/2007),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizul Comisiei pentru control bugetar (A6-0069/2008),

1.   aprobă propunerea de regulament al Comisiei astfel cum a fost modificat;

2.   invită Comisia să-și modifice propunerea sa regulament în consecință;

3.   solicită Comisiei să consulte din nou Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Text propus de Comisie   Amendamentele Parlamentului Amendamentul 1 CONSIDERENTUL 3A (nou) (3a)  Având în vedere diferenţa între termenele limită pentru adoptarea deciziei Parlamentului European privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general, respectiv data de 15 mai a exercițiului n+2 și a deciziei privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor, respectiv data de 30 aprilie a exercițiului n+2, toţi factorii implicaţi ar trebui să încerce să prevină dificultățile care apar în practică și să depună eforturi pentru a armoniza temeiurile juridice în viitor. Amendamentul 2 ARTICOLUL 1 PUNCTUL -1 (nou) Articolul 2 punctul (1) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (-1) La articolul 2, textul de la punctul (1) se înlocuiește cu următorul text: "1. "organism comunitar" înseamnă orice organism menționat la articolul 185 alineatul (1) din regulamentul financiar general. Organismele comunitare care beneficiază în mod efectiv de contribuții de la buget, menționate la articolul 185 alineatul (1) din regulamentul financiar aplicabil bugetului general, înseamnă orice organisme comunitare care primesc subvenții directe de la buget și orice alte organisme comunitare care primesc contribuții de la buget;" Amendamentul 3 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 3 LITERA (CA) (nouă) Articolul 10 alineatul (7) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (ca)  Textul de la alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text: "7. Creditele disponibile la data de 31 decembrie, generate din veniturile atribuite menționate la articolul 19, sunt reportate automat. Creditele disponibile corespunzătoare veniturilor atribuite reportate trebuie utilizate primele. Cel mai târziu până la data de 1 iunie a următorului exercițiu financiar, organismul comunitar informează Comisia cu privire la utilizarea veniturilor atribuite reportate. Comisia prezintă autorității bugetare un raport succint asupra utilizării de către toate organismele comunitare a veniturilor alocate, cel mai târziu până la data de 15 iulie a următorului exerciţiu financiar." Amendamentul 5 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 7 Articolul 23 alineatul (4) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (4)  Directorul informează consiliul de administrație cât mai curând posibil cu privire la toate transferurile efectuate. (4)  Directorul informează consiliul de administrație cât mai curând posibil cu privire la toate transferurile efectuate. Directorul informează autoritatea bugetară cu privire la toate transferurile efectuate în temeiul alineatului (2). Amendamentul 6 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 9 LITERA (A) Articolul 26 alineatul (2) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (2)  Un rezumat al bugetelor și al bugetelor rectificative, în forma finală în care au fost adoptate, se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în termen de trei luni de la adoptarea lor. (2)  Un rezumat al bugetelor și al bugetelor rectificative, în forma finală în care au fost adoptate, se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în termen de trei luni de la adoptarea lor. Acest rezumat indică veniturile și cheltuielile, variaţiile acestora faţă de exercițiul precedent, cele cinci rubrici bugetare principale de cheltuieli administrative și de funcţionare, cele cinci rubrici bugetare principale de venituri, schema de personal cuprinzând funcţionari, agenţi temporari, o indicație a numărului de agenți contractuali și de experți naționali, precum și variaţiile față de exercițiul precedent. Amendamentul 7 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 9 LITERA (B) Articolul 26 alineatul (3) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (3)  Bugetul și bugetele rectificative, în forma finală în care au fost adoptate, sunt transmise spre informare autorității bugetare, Curții de Conturi și Comisiei și sunt publicate pe pagina web a organismului comunitar respectiv în termen de două luni de la adoptarea lor. (3)  Bugetul și bugetele rectificative, inclusiv schema de personal (cuprinzând numărul de funcţionari şi de agenţi temporari, precum și o indicație a numărului de agenți contractuali și de experți naționali), sunt transmise spre informare autorității bugetare, Curții de Conturi și Comisiei și sunt publicate pe pagina web a organismului comunitar respectiv în termen de două luni de la adoptarea lor. Amendamentul 8 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 9 LITERA (B) Articolul 26 alineatul (4) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (4)  Organismul comunitar pune la dispoziție, în forma corespunzătoare, informații cu privire la beneficiarii fondurilor care derivă din bugetul său. Aceste informații sunt puse la dispoziție cu respectarea cerințelor de confidențialitate și de securitate, în special de protecție a datelor cu caracter personal astfel cum au fost prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului. (4)  Organismul comunitar pune la dispoziție, pe pagina sa de internet, informații cu privire la beneficiarii fondurilor care derivă din bugetul său. Informațiile publicate trebuie să fie ușor accesibile pentru terţi, transparente și cuprinzătoare (publicare completă). Aceste informații sunt puse la dispoziție cu respectarea cerințelor de confidențialitate și de securitate, în special de protecție a datelor cu caracter personal astfel cum au fost prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organismele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date. În cazul în care informațiile nu sunt publicate integral, datele cu privire la beneficiari se comunică Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European într-o formă corespunzătoare. Informaţiile privind fondurile primite se publică de manieră anonimă, precizându-se motivul pentru păstrarea confidențialității, precum și identitatea entităţii responsabile pentru decizia de păstrare a confidențialităţii, în conformitate cu primele doua teze din prezentul alineat. Amendamentul 9 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 9A (nou) Articolul 27 alineatul (3) litera (ba) (nouă) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 9a.  La articolul 27 alineatul (3), se introduce următoarea literă (ba): "(ba) o documentație detaliată cu privire la veniturile alocate, în special o estimare a excedentului de exploatare din exercițiul n-1, pentru a completa informațiile disponibile la momentul respectiv privind excedentul din exercițiul n-2;" Amendamentul 10 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 9B (nou) Articolul 27 alineatul (3) litera (da) (nouă) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 9b.  La articolul 27 alineatul (3) se adaugă următoarea literă (da): "(da) o estimare a soldului contului de rezultate, în sensul articolului 81, pentru exercițiul n-1." Amendamentul 11 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 9C (nou) Articolul 27 alineatul (3a) (nou) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 9c.  La articolul 27 se introduce următorul alineat (3a): "(3a). Organismul comunitar trimite, de asemenea, Comisiei și autorității bugetare, cel mai târziu până la data de 31 martie a fiecărui an: (a) proiectul programului său de lucru; (b) planul său strategic multianual actualizat privind politica de personal, întocmit în conformitate cu orientările stabilite de Comisie; (c) informații privind numărul de funcționari, personal temporar și contractual, precum și de experți naționali pentru exercițiile n-1 și n, precum și o estimare pentru exercițiul n+1; (d) informații privind contribuțiile în natură acordate organismului comunitar de către statul membru gazdă." Amendamentul 12 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 9D (nou) Articolul 27 alineatul (5) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 9d.  La articolul 27, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text: "(5) Autoritatea bugetară adoptă schema de personal la nivelul organismului comunitar și orice modificare ulterioară a acesteia, în conformitate cu articolul 32 alineatul (1). Schema de personal aprobată se publică în anexă la Secțiunea III - Comisia - a bugetului general al Uniunii Europene, împreună cu o estimare a numărului de agenți contractuali avut în vedere și înscris în bugetul provizoriu aferent exercițiului financiar în cauză." Amendamentul 13 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 9E (nou) Articolul 31 punctul (1) litera (b) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 9e.  La articolul 31 punctul (1),textul de la litera (b) se înlocuiește cu următorul text: "(b) veniturile estimate pentru exercițiul financiar precedent și veniturile exercițiului n – 2, inclusiv veniturile alocate;" Amendamentul 15 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 15 Articolul 40 alineatul (1) primul paragraf (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (1)  Ordonatorul de credite raportează consiliului de administrație cu privire la îndeplinirea sarcinilor sale sub forma unui raport anual de activitate însoțit de informații financiare și de gestiune care confirmă că datele conținute în raport oferă o imagine fidelă și corectă, mai puțin în ceea ce privește anumite domenii de venituri și cheltuieli specificate în rezervele exprimate. (1)  Ordonatorul de credite raportează consiliului de administrație cu privire la îndeplinirea sarcinilor sale sub forma unui raport anual de activitate însoțit de informații financiare și de gestiune care confirmă într-o declarație de asigurare că datele conținute în raport oferă o imagine fidelă și corectă, mai puțin în ceea ce privește anumite domenii de venituri și cheltuieli specificate în rezervele exprimate. Amendamentul 16 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 15A (nou) Articolul 40 alineatul (2) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 15a.  La articolul 40, textul de la alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: "(2) Până la data de 15 iunie a fiecărui exercițiu, consiliul de administrație trimite autorității bugetare și Curții de Conturi o analiză și o evaluare a raportului anual de activitate al ordonatorului de credite pentru exercițiul financiar anterior, inclusiv declarația sa de asigurare. Această analiză și evaluare este inclusă în raportul anual al organismului comunitar, în conformitate cu prevederile actelor de constituire." Amendamentul 17 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 16 Articolul 43 alineatul (2a) primul paragraf (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (2a)  Înainte de adoptarea conturilor de către director, contabilul le semnează, certificând faptul că are garanția necesară conform căreia conturile prezintă o imagine fidelă și corectă a situației financiare a organismului comunitar. (2a)  Înainte de adoptarea conturilor de către consiliul de administrație, contabilul le semnează, certificând faptul că are garanția necesară conform căreia conturile prezintă o imagine fidelă și corectă a situației financiare a organismului comunitar. Amendamentul 18 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 19 Articolul 47 alineatul (4) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (4)  Grupul specializat în domeniul neregulilor financiare, constituit de Comisie în conformitate cu articolul 66 alineatul (4) din regulamentul financiar general, exercită aceleași atribuții în ceea ce privește organismul comunitar ca și în cazul departamentelor Comisiei, cu excepția cazului în care consiliul de administrație decide să constituie el însuși un grup independent din punct de vedere funcțional sau să participe la constituirea unui grup comun al mai multor organisme comunitare. Pe baza avizului acestui grup, directorul decide cu privire la inițierea procedurilor de antrenare a răspunderii disciplinare sau pecuniare. Dacă detectează probleme sistemice, grupul transmite un raport cu recomandări ordonatorului de credite și auditorului intern al Comisiei. Dacă avizul implică directorul, grupul trimite raportul consiliului de administrație și auditorului intern al Comisiei. (4)  Grupul specializat în domeniul neregulilor financiare, constituit de Comisie în conformitate cu articolul 66 alineatul (4) din regulamentul financiar general, exercită aceleași atribuții în ceea ce privește organismul comunitar ca și în cazul departamentelor Comisiei. În cazurile în care sunt implicate agențiile, grupul respectiv prevede un loc pentru un reprezentant al agențiilor. Pe baza avizului acestui grup, directorul decide cu privire la inițierea procedurilor de antrenare a răspunderii disciplinare sau pecuniare. Dacă detectează probleme sistemice, grupul transmite un raport cu recomandări ordonatorului de credite și auditorului intern al Comisiei. Dacă avizul implică directorul, grupul trimite raportul consiliului de administrație și auditorului intern al Comisiei. Indicațiile directorului cu privire la aceste cazuri și explicația deciziilor sale ulterioare sunt incluse în raportul anual de activitate al directorului. Amendamentul 19 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 22 Articolul 58a primul paragraf (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) Contabilul ține o listă a sumelor de recuperat, în care creanțele comunitare sunt grupate în funcție de data de emitere a ordinului de recuperare. Lista este anexată raportului organismului comunitar privind gestiunea bugetară și financiară. Contabilul ține o listă a sumelor de recuperat, în care creanțele comunitare sunt grupate în funcție de data de emitere a ordinului de recuperare. Lista este anexată raportului organismului comunitar privind gestiunea bugetară și financiară. Aceasta menționează, de asemenea, ordinele de recuperare la care se renunță total sau parțial. Amendamentul 20 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 23 Articolul 59 litera (b) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (b)  Atunci când redevențele și taxele sunt determinate în întregime prin legislație sau decizii ale consiliului de administrație, ordonatorul de credite poate să se abțină de la emiterea de ordine de recuperare și întocmirea directă de note de debit în urma constatării creanței de recuperat. În acest caz se înregistrează toate detaliile privind creanța organismului comunitar. (b)  Atunci când redevențele și taxele sunt determinate în întregime prin legislație sau decizii ale consiliului de administrație, ordonatorul de credite poate să se abțină de la emiterea de ordine de recuperare și întocmirea directă de note de debit în urma constatării creanței de recuperat. În acest caz se înregistrează toate detaliile privind creanța organismului comunitar. Contabilul ține o listă a notelor de debit. Lista este anexată la raportul organismului comunitar privind gestiunea bugetară și financiară. Aceasta menționează, de asemenea, notele de debit la care se renunță total sau parțial. Amendamentul 21 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 25A (nou) Articolul 69 (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 25a.  Tetul de la articolul 69 se înlocuiește cu următorul text: "Articolul 69 Lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor trebuie să se efectueze în termenele limită prevăzute de și în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar general, precum și cu normele de aplicare a acestuia. În cazul utilizării de sisteme informatizate de plată, contabilul atestă securitatea și fiabilitatea acestor sisteme." Amendamentul 22 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 28 Articolul 74a (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) Articolul 265a din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 se aplică mutatis mutandis pentru selectarea experților. Acești experți sunt plătiți pe baza unei sume fixe pentru asistența acordată organismului comunitar, în special prin evaluarea propunerilor și a solicitărilor de plată sau a ofertelor pentru achiziții, precum și pentru furnizarea de asistență tehnică în vederea monitorizării și evaluării finale a proiectelor. Organismul comunitar poate utiliza listele întocmite de Comisie sau alte organisme comunitare. Articolul 265a din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 se aplică mutatis mutandis pentru selectarea experților. Acești experți sunt plătiți pe baza unei sume fixe pentru asistența acordată organismului comunitar, în special prin evaluarea propunerilor și a solicitărilor de plată sau a ofertelor pentru achiziții, precum și pentru furnizarea de asistență tehnică în vederea monitorizării și evaluării finale a proiectelor. Organismul comunitar poate utiliza listele întocmite de Comisie sau alte organisme comunitare. O listă cu numele experților care au cooperat cu organismul financiar pe parcursul exercițiului financiar în cauză, precum și remunerația primită de acești experți, se anexează la raportul organismului comunitar privind gestiune bugetară și financiară prezentat autorității bugetare, ținând seama în mod corespunzător de protecția datelor cu caracter personal. Amendamentul 23 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 30 Articolul 82 primul paragraf (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) Până la data de 1 martie a exercițiului următor, contabilul trimite contabilului Comisiei și Curții de Conturi conturile provizorii, însoțite de raportul privind gestiunea bugetară și financiară din cursul exercițiului, menționat la articolul 76 din prezentul regulament, astfel încât contabilul Comisiei să poată consolida conturile în conformitate cu articolul 128 din regulamentul financiar general. Până la data de 1 martie a exercițiului următor, contabilul trimite contabilului Comisiei și Curții de Conturi conturile provizorii, însoțite de raportul privind gestiunea bugetară și financiară din cursul exercițiului, menționat la articolul 76 din prezentul regulament, astfel încât contabilul Comisiei să poată consolida conturile în conformitate cu articolul 128 din regulamentul financiar general. Contabilul Comisiei trimite autorității bugetare un raport privind consolidarea conturilor tuturor agențiilor. Amendamentul 24 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 30 Articolul 82 al doilea paragraf (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) Totodată, contabilul trimite Parlamentului European și Consiliului raportul privind gestiunea bugetară și financiară până la data de 31 martie a exercițiului următor. Totodată, contabilul trimite Parlamentului European și Consiliului raportul privind gestiunea bugetară și financiară, împreună cu declarația sa de asigurare, până la data de 31 martie a exercițiului următor. Amendamentul 25 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 30 Articolul 83 alineatul (2) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (2)  La primirea observațiilor Curții de Conturi cu privire la conturile provizorii ale organismului comunitar, directorul întocmește pe propria sa răspundere, în conformitate cu articolul 43, conturile finale ale organismului comunitar și le trimite consiliului de administrație, care emite un aviz cu privire la conturile în cauză. (2)  La primirea observațiilor Curții de Conturi cu privire la conturile provizorii ale organismului comunitar, directorul întocmește pe propria sa răspundere, în conformitate cu articolul 43, conturile finale ale organismului comunitar. Conturile finale sunt aprobate de consiliul de administrație. Amendamentul 26 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 30 Articolul 83 alineatul (3) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) (3)  Directorul trimite conturile finale, însoțite de avizul consiliului de administrație, contabilului Comisiei, Curții de Conturi, Parlamentului European și Consiliului, până cel târziu la data de 1 iulie a exercițiului financiar următor. (3)  Directorul trimite conturile finale, astfel cum au fost aprobate de consiliul de administrație, contabilului Comisiei, Curții de Conturi, Parlamentului European și Consiliului, până cel târziu la data de 1 iulie a exercițiului financiar următor. Amendamentul 27 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 30a (nou) Articolul 94 alineatul (1) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 30a.  La articolul 94, textul de la alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: "(1) La recomandarea Consiliului, Parlamentul European acordă directorului, înaintea datei de 30 aprilie a exercițiului n +2, descărcarea de gestiune pentru execuția bugetară a exercițiului n; directorul informează consiliul de administrație cu privire la observațiile Parlamentului, care sunt incluse în rezoluția care însoțește decizia privind descărcarea de gestiune." Amendamentul 28 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 30B (nou) Articolul 94 alineatul (3) (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 30b.  La articolul 94, textul de la alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: "(3) Dacă Parlamentul European amână luarea deciziei de descărcare de gestiune, directorul, în cooperare cu consiliul de administrație, face toate eforturile pentru a lua măsuri, cât mai curând posibil, pentru a înlătura sau a facilita înlăturarea obstacolelor din calea deciziei în cauză." Amendamentul 29 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 31A (nou) Articolul 98a (nou)(Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 31a.  Se introduce următorul articol 98a: "Articolul 98a Cu doi ani înainte de expirarea perspectivei financiare sau a cadrului financiar multianual, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un aviz privind funcționarea și necesitatea fiecărei agenții." Amendamentul 30 ARTICOLUL 1 PUNCTUL 32 Articolul 99 (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002) 32.  La articolul 99 se adaugă următoarea teză: "Directorul transmite aceste norme spre informare Comisiei."; 32.  Textul de la articolul 99 se înlocuiește cu următorul text: "Articolul 99 La propunerea directorului, consiliul de administrație adoptă, la nevoie și în acord cu Comisia, norme detaliate de aplicare a regulamentului financiar al organismului comunitar."

Rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind instrumentele de gestionare bazate pe drepturile de pescuit (2007/2111(INI))

P6_TA(2008)0113 A6-0060/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului(1),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei referitoare la reforma politicii comune în domeniul pescuitului ("Foaie de parcurs") (COM(2002)0181),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind instrumentele de gestionare bazate pe drepturile de pescuit (COM(2007)0073),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A6–0060/2008),

A.   întrucât în Cartea sa verde privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) Comisia a exprimat opinia potrivit căreia mecanisme alternative de gestionare pot avea un rol complementar semnificativ în gestionarea pescuitului comunitar;

B.   întrucât Comisia a inițiat o dezbatere privind gestionarea bazată pe drepturile de pescuit (GBD);

C.   întrucât mai multe părți interesate și-au adus deja contribuția la această dezbatere;

D.   întrucât au mai fost efectuate studii ale GBD, dar nici unul dintre ele nu a luat în considerare toate statele membre costiere ale UE;

E.   întrucât, totuși, mai multe studii au examinat funcționarea și efectele unor sisteme, atât din cadrul UE, cât și din exterior, care permit transferul de drepturi de pescuit în schimbul unei valori economice;

F.   întrucât Comisia a lansat acum o licitație în vederea efectuării unui studiu;

G.   întrucât Comisia a afirmat că nu are în prezent planuri de modificare a sistemelor de gestionare actuale, însă și-a exprimat totodată intenția de a introduce modificări în modul de funcționare a PCP și, prin urmare, este în căutare de alternative viabile;

H.   întrucât sistemele actuale de gestionare a pescuitului din cadrul Uniunii Europene, în special sistemul de TAC și cote, nu oferă soluții pentru problemele cu care se confruntă sectorul, fiind necesară și de o importanță fundamentală organizarea unor dezbateri ample pe acest subiect, în cadrul cărora să se evalueze aspectele pozitive și cele negative ale posibilei adoptări a unor noi sisteme de gestionare;

I.   întrucât, prin urmare, este important să se examineze posibile căi de îmbunătățire a funcționării PCP, în special prin intermediul politicii de gestionare a pescuitului, ale cărei deficiențe actuale sunt evidente;

J.   întrucât schimbările nu vor duce la îmbunătățiri decât în cazul în care garantează exploatarea resurselor într-o manieră care să asigure condiții economice, de mediu și sociale durabile,

1.   salută inițierea de către Comisie a unei dezbateri privind gestionarea bazată pe drepturile de pescuit (GBD) ca etapă prealabilă modificării necesare a politicii de gestionare actuale;

2.   consideră că resursele biologice marine reprezintă un bun public comun;

3.   consideră că drepturile la care se face referire nu ar trebui înțelese ca drepturi de proprietate, ci ca un fel de uzufruct sau un drept de recoltă, supus, după caz, unor limitări corespunzătoare;

4.   recunoaște, însă, că există sisteme de GBD, identificabile în mod separat, care se bazează pe perspective diferite:

5.   salută lansarea de către Comisie a unei licitații pentru a permite efectuarea unui studiu complet cu privire la diversele sisteme de gestionare;

6.   consideră că perioada stabilită pentru dezbateri este prea scurtă și solicită extinderea acesteia, pentru a se garanta explorarea și studierea adecvată a diverselor posibilități disponibile, precum și a efectelor acestora;

7.   recunoaște, totuși, chiar înaintea unui asemenea studiu, că există, în mod evident, o mare varietate de astfel de sisteme, precum și că majoritatea acestora, dacă nu toate, utilizează o formă sau alta de GBD, largo sensu; recunoaște, de asemenea, că experimentele cu privire la gestionarea prin intermediul drepturilor de pescuit, efectuate în statele membre care au aplicat astfel de sisteme, au produs efecte pozitive din multe puncte de vedere, de exemplu în ceea ce privește reducerea capacității;

8.   consideră la fel de evident faptul că, la nivel comunitar și cel puțin în unele state membre, formele de GBD utilizate sunt hibride, atât în ceea ce privește alocarea și transferabilitatea drepturilor/măsura în care drepturile sunt comercializabile, cât și modalitatea de definire a sferei de aplicabilitate a acestora;

9.   constată gradul de complexitate implicat și dificultățile pe care acesta le ridică în fața unei tranziții către un sistem unitar, fie acesta realizat prin armonizarea practicilor statelor membre, fie prin administrarea sa la nivel comunitar;

10.   consideră, cu toate acestea, că dificultățile nu sunt insurmontabile, astfel cum este demonstrat prin faptul că GBD a fost introdusă în multe dintre țările și regiunile care au cele mai pronunțate interese în materie de pescuit din lume, și că trebuie examinată cel puțin posibilitatea includerii acestui sistem în cadrul PCP, dat fiind că acesta s-ar putea dovedi foarte util la gestionarea anumitor flote comunitare;

11.   consideră necesar să fie constatate efectele pe care anumite schimbări, în special introducerea la nivel comunitar a unor cote transferabile individuale, le-ar putea avea în ceea ce privește:

12.   consideră că aceste preocupări trebuie tratate înainte de orice apropiere de un sistem unic, de exemplu posibilitatea, așa cum o demonstrează precedentele existente, de stabilire a unei limite asupra acumulării de drepturi de pescuit;

13.   consideră că trebuie accentuate, de asemenea, aspectele pozitive ale GBD, asupra cărora există un acord destul de general, printre care se numără şi următoarele:

14.   își mai pune problema dacă un sistem unic de GBD ar fi în general adecvat pentru diferitele tipuri de pescuit;

15.   atrage atenția, în acest context, asupra cerințelor diferite pentru pescuitul unei singure specii și pescuitul mai multor specii, precum și asupra situației speciale a flotelor artizanale;

16.   consideră, în legătură cu flotele artizanale, că pentru acestea trebuie elaborate dispoziții separate, fie prin utilizarea criteriilor legate de distanța geografică de la coastă, fie prin rezervarea unei părți a cotelor pentru aceste flote;

17.   salută, prin urmare, faptul că Comisia nu intenționează în prezent să aducă modificări actualelor sisteme de gestionare;

18.   consideră, cu toate acestea, că ar trebui analizate mai profund avantajele și dezavantajele diferitelor sisteme GBD;

19.   consideră necesară prevenirea denaturărilor economice din sectorul pescuitului care se produc în detrimentul micilor proprietari de nave, în special al celor care reprezintă pescuitul artizanal;

20.   recunoaște faptul că astfel de sisteme pot promova eficiența economică, cu condiția ca acestea să fie concepute în mod corespunzător; atrage atenția asupra faptului că eficiența economică reprezintă unul dintre obiectivele oricărei politici economice și că este în interesul PCP să asigure existența unui sector al pescuitului rentabil, care să devină tot mai puțin dependent de fondurile publice;

21.   consideră că, dat fiind faptul că pescuitul reprezintă o politică comună, mecanismele de GBD ar trebui adoptate la nivel Comunitar, fapt ce ar face posibilă o îmbunătățire a gestionării resurselor piscicole;

22.   consideră că eficiența economică are valoare în măsura în care promovează obiectivele PCP;

23.   solicită, prin urmare, Comisiei să se asigure că orice studiu cu privire la GBD pe care îl inițiază are în vedere:

24.   îndeamnă Comisia să acorde o perioadă mai îndelungată pentru dezbaterile cu privire la această chestiune;

25.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, consiliilor consultative regionale și Comitetului consultativ pentru pescuit și acvacultură.

(1) JO L 358, 31.12.2002, p. 59. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 865/2007 (JO L 192, 24.7.2007, p. 1).

Rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie 2008 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în aplicarea punctului 28 din Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară (COM(2008)0094 - C6-0085/2008 - 2008/2043(ACI))

P6_TA(2008)0114 A6-0083/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2008)0094-C6-0085/2008),

–   având în vedere Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară(1), în special punctul 28,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2),

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A6-0083/2008),

A.   întrucât Uniunea Europeană a elaborat instrumentele legislative şi bugetare necesare pentru a oferi un sprijin suplimentar pentru lucrătorii care suportă consecinţele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale şi pentru a le acorda asistenţă în procesul de reintegrare pe piaţa muncii;

B.   întrucât asistenţa financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizaţi ar trebui să fie dinamică şi pusă la dispoziţie în modul cel mai rapid şi mai eficient posibil;

C.   întrucât Malta şi Portugalia au solicitat asistenţă pentru disponibilizările din sectorul textil în Malta şi din sectorul automobilelor în Portugalia, prin scrisorile din 12 septembrie 2007 şi 9 octombrie 2007(3),

1.   solicită instituţiilor competente să depună eforturile necesare în vederea accelerării mobilizării fondului;

2.   subliniază faptul că este îngrijorat de natura măsurilor finanţate în cadrul fondului în vederea reducerii numărului de persoane care îşi pierd locurile de muncă; solicită Comisiei ca, în colaborare cu autorităţile portugheze, să monitorizeze îndeaproape situaţia în ceea ce priveşte dispoziţiile articolului 3 al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 şi să prezinte un raport în acest sens autorităţilor legislative şi bugetare;

3.   aprobă decizia anexată la prezenta rezoluţie;

4.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a semna decizia împreună cu Preşedintele Consiliului şi a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie, inclusiv anexa, Consiliului şi Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

din 10 aprilie 2008

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,

având în vedere Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară(4), în special punctul 28,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(5), în special articolul 12 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)  Fondul european de ajustare la globalizare ("fondul") a fost creat pentru a oferi un sprijin suplimentar pentru lucrătorii care suportă consecinţele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale şi pentru a le acorda asistenţă în procesul de reintegrare pe piaţa muncii.

(2)  Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 permite mobilizarea fondului în limita unui plafon anual de 500 milioane EUR.

(3)  La 12 septembrie 2007, Malta a prezentat o solicitare de mobilizare a fondului în ceea ce priveşte concedierile din sectorul textil, în special pentru lucrătorii care au fost concediaţi de VF (Malta) Ltd şi de Bortex Clothing Ind Co Ltd. Solicitarea îndeplineşte condiţiile pentru stabilirea contribuţiilor financiare, astfel cum sunt enunţate în articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006.

(4)  La 9 octombrie 2007, Portugalia a prezentat o solicitare de mobilizare a fondului în ceea ce priveşte concedierile din sectorul automobilelor, în special pentru lucrătorii care au fost concediaţi de Opel în Azambuja, Alcoa Fujikura în Seixal şi Johnson Controls în Portalegre. Solicitarea îndeplineşte condiţiile pentru stabilirea contribuţiilor financiare, astfel cum sunt enunţate în articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006.

(5)  Fondul ar trebui, prin urmare, să fie mobilizat pentru a acorda o contribuţie financiară solicitărilor,

DECID:

Articolul 1

În cadrul bugetului general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008, Fondul european de ajustare la globalizare este mobilizat pentru a acorda suma de 3 106 882 EUR în credite de angajament şi de plată.

Articolul 2

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 10 aprilie 2008

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. Acord modificat prin Decizia 2008/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 6, 10.1.2008, p. 7). (2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1. (3) Cererile EGF/2007/008 şi EGF/2007/010. (4) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. Acord modificat prin Decizia 2008/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 6, 10.1.2008, p. 7). (5) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.

Rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind orientările pentru procedura bugetară 2009, Secţiunea I – Parlamentul European, Secţiunea II – Consiliul, Secţiunea IV – Curtea de Justiţie, Secţiunea V – Curtea de Conturi, Secţiunea VI – Comitetul Economic şi Social European, Secţiunea VII – Comitetul Regiunilor, Secţiunea VIII – Ombudsmanul European, Secţiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor (2008/2021(BUD))

P6_TA(2008)0115 A6-0082/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 272 din Tratatul CE,

–   având în vedere Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară(1),

–   având în vedere Decizia 2000/597/CE, Euratom a Consiliului din 29 septembrie 2000 privind sistemul de resurse proprii al Comunităţilor Europene(2),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(3),

–   având în vedere al cincilea raport al secretarilor generali ai instituţiilor privind evoluţia rubricii 5 din perspectivele financiare, din mai 2006,

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2006, însoţit de răspunsurile instituţiilor(4),

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A6-0082/2008),

A.   întrucât în această etapă a procedurii anuale, Parlamentul European aşteaptă estimările celorlalte instituţii, precum şi propunerile Biroului său pentru bugetul 2009;

B.   întrucât a fost convenit un exerciţiu pilot, în cadrul căruia o cooperare şi relaţii consolidate între Birou şi Comisia pentru bugete vor sta la baza întregii proceduri bugetare 2009;

C.   întrucât plafonul rubricii 5 în 2009 este de 7 777 000 000 EUR(5), reprezentând o majorare de 4,3% faţă de 2008;

D.   întrucât bugetul Parlamentului European pentru 2008 se ridică la 1 452 517 167 EUR, reprezentând 19,68% din cuantumul rubricii 5 pentru acest exerciţiu,

Parlamentul European
Cadrul general şi principalele provocări

1.   subliniază că 2009 va fi un an cu schimbări majore pentru Parlament şi consideră că acest lucru ar trebui să se reflecte în procedura sa bugetară; consideră că aceasta este o nouă oportunitate pentru a se asigura că priorităţile sale politice sunt finanţate în mod adecvat şi, în acelaşi timp, sunt analizate pentru a se identifica eventualele economii posibile şi pentru a se asigura un buget durabil;

2.   consideră că trebuie găsite soluţii la următoarele provocări principale, insistându-se totodată asupra unei utilizări cât mai eficiente a resurselor:

3.   ia act de faptul că, în documentul Biroului, se ridică problema cotei de 20% pe care Parlamentul şi-a impus-o din proprie iniţiativă; doreşte să reamintească că mai multe bugete succesive au înregistrat un surplus la sfârşitul exerciţiului şi, deşi este dispus să ia în considerare cheltuieli suplimentare care vor fi cu siguranţă necesare pentru nevoile specifice exerciţiului 2009, doreşte să revizuiască toate posturile de cheltuieli, astfel încât să nu se depăşească cota de 20%;

4.   consideră că o anumită înclinaţie spre temperare este o calitate la elaborarea bugetului, deşi acest lucru nu este neapărat valabil în alte circumstanţe; salută, prin urmare, intenţia Secretarului General de a examina cu atenţie toate cheltuielile înainte de a face propuneri detaliate; insistă ca viitorul proiect de estimare bugetară să reflecte în cea mai mare măsură posibil propunerea finală a administraţiei şi a Biroului pentru cheltuielile Parlamentului, în special acum când Biroul şi Comisia pentru bugete au adoptat o nouă procedură-pilot de conciliere; consideră că o astfel de abordare va transmite un semnal pozitiv contribuabililor din Uniunea Europeană şi va fi, de asemenea, utilă Parlamentului în pregătirea revizuirii cadrului financiar multianual; consideră că această analiză ar trebui să fie disponibilă în timp util pentru pregătirea primei lecturi;

5.   subliniază, cu toate acestea, faptul că evoluţia plafonului financiar trebuie să fie în continuare monitorizată cu atenţie în perioada rămasă din CFM 2009-2013, în special pentru că ajustările anuale se fac la o rată fixă (+2%) şi orice variaţie a inflaţiei reale va avea un impact asupra marjei; solicită tuturor instituţiilor să îşi analizeze cu atenţie necesităţile bugetare ţinând seama de resursele disponibile în actualul CFM;

6.   doreşte, de asemenea, să analizeze în acest context modul în care diversele instituţii se pot adapta la variaţiile necesarului de personal în cadrul bugetului; constată că, spre deosebire de alte instituţii, Comisia finanţează o cotă tot mai mare de personal din programele sale operaţionale (şi, astfel, în afara rubricii 5), în mod normal prin crearea de agenţii într-un proces de externalizare; admite că Parlamentul nu poate recurge la această posibilitate şi trebuie să îşi finanţeze tot personalul necesar în cadrul rubricii 5;

7.   salută exerciţiul pilot 2008 care are ca scop consolidarea cooperării dintre Birou şi Comisia pentru bugete şi care ar trebui să testeze o procedură bugetară raţionalizată şi să permită o consultare mai timpurie şi mai transparentă asupra tuturor aspectelor parlamentare cu implicaţii financiare semnificative; subliniază faptul că exerciţiul pilot ar trebui să fie evaluat atent înainte de a se lua decizii pe termen mai lung;

Provocările legate de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona

8.   consideră că responsabilităţile sporite care vor reveni Parlamentului după ratificarea Tratatului de la Lisabona ar trebui să constituie principala preocupare la elaborarea bugetului 2009, în special în ceea ce priveşte rolul său de legiuitor în condiţii de egalitate cu Consiliul; subliniază faptul că Parlamentul îşi păstrează rolul ce îi revine ca una dintre componentele autorităţii bugetare, dar în temeiul unor dispoziţii modificate, atât în ceea ce priveşte clasificarea cheltuielilor, cât şi procedurile bugetare;

9.   consideră că ar trebui să se depună toate eforturile pentru a sprijini pe deplin deputaţii să îşi îndeplinească responsabilităţile în acest nou context şi că ar trebui create structurile şi facilităţile adecvate, inclusiv spaţii de reuniune adecvate şi uşor accesibile fiecărui deputat; subliniază faptul că astfel de schimbări nu constituie o noutate pentru Parlament, competenţele sporite în materie de codecizie fiind treptat integrate în structurile sale ca urmare a modificărilor anterioare aduse tratatelor; aşteaptă concluziile Grupului de lucru pentru resurse umane şi financiare instituit de Secretarul General, în special în ceea ce priveşte obligaţia comisiilor parlamentare de a-şi îndeplini rolul legislativ sporit, precum şi în ceea ce priveşte celelalte responsabilităţi noi ale Parlamentului;

10.   nu consideră, cu toate acestea, că acest lucru ridică probleme în ceea ce priveşte resursele financiare, ci mai degrabă că trebuie căutate modalităţi de organizare a muncii mai relevante şi mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, care să includă o focalizare mai puternică pe activităţile de bază, o redistribuire a personalului atunci când acest lucru este posibil, restructurarea serviciilor pentru a le adapta la noi circumstanţe, utilizarea mai intensă a tehnologiilor moderne şi, de asemenea, o cooperare interinstituţională sporită;

11.   invită Secretarul General să analizeze mai detaliat care dintre sarcinile şi responsabilităţile determinate de Tratatul de la Lisabona pot fi considerate într-adevăr a fi noi faţă de cele actuale, fiind poate de natură să genereze noi practici de lucru, şi care astfel ar putea motiva solicitările de anumite resurse noi evidenţiate în documentul Biroului privind orientările; subliniază faptul că solicitările de resurse noi ar trebui să fie însoţite de rapoarte clare privind ceea ce s-a realizat cu ajutorul creşterii anterioare de personal şi cheltuieli, cum ar fi utilizarea şi rezultatele noilor "posturi de comitologie" aprobate pentru 2008;

12.   subliniază, de asemenea, importanţa unei analize detaliate a posibilului impact asupra bugetului 2009 generat de propunerile Grupului său de lucru pentru reforma parlamentară, care, în combinaţie cu modificările tratatului, vor influenţa cu certitudine metodele de lucru ale Parlamentului;

13.   doreşte să primească o evaluare a structurii şi a capacităţii secretariatelor comisiilor, pentru a se asigura că acestea sunt pregătite să crească calitatea activităţii lor legislative; este surprins de afirmaţiile recente conform cărora doar 6% din personal lucrează la comisii şi invită Secretarul General să furnizeze, până la 1 iulie 2008, o evaluare intermediară privind necesarul de resurse umane, care să includă informaţii mai exacte privind necesităţile diverselor comisii, precum şi o organigramă detaliată cuprinzând întregul personal (funcţionari şi alţi agenţi) care lucrează în administraţie şi să propună soluţii adecvate, inclusiv de redistribuire, pentru a consolida activitatea legislativă ca activitate de bază;

14.   îşi reiterează convingerea că introducerea sistemului de gestionare a cunoştinţelor, care reuneşte multiple surse de informaţii, texte şi referinţe într-un sistem cu un singur punct de acces, atât pentru deputaţi, cât şi pentru personal, va constitui un instrument util de gestionare ; urmăreşte cu interes recenta discuţie pe această temă din cadrul Biroului; solicită un schimb cât mai rapid de opinii precum şi informaţiile pe care le solicitase deja în 2007, inclusiv privind costurile estimative; solicită Biroului să decidă asupra următoarelor etape în cursul procedurii bugetare;

15.   salută proiectul-pilot care are ca scop asigurarea de servicii individuale de interpretare deputaţilor şi aşteaptă cu interes lansarea sa rapidă; ia act de faptul că proiectul va fi destinat, într-o primă fază, raportorilor şi/sau raportorilor alternativi în "proceduri legislative sau bugetare"; invită Secretarul General să monitorizeze acest proiect în cele şase luni de desfăşurare şi să prezinte, în timp util pentru prima lectură, o analiză obiectivă privind raportul costuri/beneficii;

16.   reaminteşte că, în cursul procedurii bugetare 2008, a fost înscrisă în rezervă suma de 2 milioane EUR pentru a încuraja administraţia să dea prioritate acordării de sprijin lingvistic mai eficient deputaţilor în cursul reuniunilor oficiale; solicită administraţiei să furnizeze informaţii privind măsurile luate pentru îmbunătăţirea serviciilor lingvistice în cadrul reuniunilor oficiale şi privind progresele realizate în acest sens;

17.   aşteaptă rezultatele evaluării proiectului pilot pentru serviciul analitic care urmează a fi furnizat deputaţilor în cadrul bibliotecii Parlamentului şi a implicaţiilor sale pentru 2009; reaminteşte că în rezoluţia sa din 29 martie 2007 privind orientările pentru procedura bugetară 2008(6), Parlamentul a solicitat asigurarea posibilităţii de a publica răspunsurile la astfel de cereri de informaţii pe site-ul intranet; subliniază că o asemenea publicare ar servi transparenţei şi ar permite tuturor membrilor să beneficieze de acest serviciu;

Provocările legate de anul electoral 2009 pentru Parlament

18.   subliniază faptul că 2009 va fi un an electoral la nivel european şi consideră că acest aspect este esenţial pentru bugetul care urmează a fi adoptat; îşi reiterează convingerea că cetăţenii europeni trebuie să fie informaţi în mod adecvat cu privire la activităţile desfăşurate de reprezentanţii lor aleşi, precum şi cu privire la rolul politic şi legislativ al Parlamentului;

19.   atrage în mod deosebit atenţia asupra importanţei pe care o acordă măsurilor descentralizate de comunicare care implică şi mijloace regionale şi locale de informare în masă; consideră că aceasta este o metodă rentabilă de a direcţiona corect informaţiile şi, în plus, insistă ca deputaţii să participe activ la astfel de iniţiative;

20.   consideră că schimbările generate de anul electoral trebuie totuşi să fie evaluate în contextul unei gestiuni financiare prudente şi nu trebuie să se considere că generează în mod automat cheltuieli suplimentare care se adaugă celorlalte activităţi; consideră că un an electoral impune, de asemenea, o anumită focalizare a acţiunilor şi cheltuielilor din exerciţiul aferent;

21.   va monitoriza, în această privinţă, finanţarea a trei proiecte majore în domeniul informării destinate cetăţenilor: centrul pentru vizitatori şi centrul audiovizual - care ar urma să devină operaţionale până în 2009 - şi proiectul WebTV, care ar trebui să devină operaţional înainte de 1 iulie 2008; constată că acest domeniu a evoluat substanţial în ultimii ani şi, în acelaşi timp, este convins că proiectul WebTV va dobândi valoare adăugată graţie investiţiilor din cadrul politicii de comunicare, deoarece oferă tuturor cetăţenilor UE un acces facil la lucrările Parlamentului; solicită să fie informat, în mod periodic, cu privire la evaluarea rezultatelor realizată pe baza unor indicatori de performanţă;

22.   ia act, de asemenea, de propunerea de a aloca fonduri pentru o "Casă a istoriei europene", proiect cuprins în documentul Biroului şi, ţinând seama de marja de manevră financiară limitată şi de nevoile imperioase aferente principalelor sarcini ale Parlamentului, aşteaptă să primească o analiză mai detaliată privind elementele financiare şi bugetare ale acestui proiect şi rezultatele activităţii comitetului de experţi; ; ar dori ca şi Comisia să exploreze posibilitatea de a sprijini acest proiect important;

Provocările legate de noul Statut al deputaţilor şi de schimbarea mandatului

23.   acordă o importanţă deosebită statutului unificat al deputaţilor, care va intra în vigoare în a doua jumătate a anului 2009; constată că cheltuielile suplimentare generate de măsurile tranzitorii aplicabile pentru o perioadă de maximum 10 ani sunt încă estimative şi salută declaraţia Secretarului General conform căreia cifrele vor fi reexaminate înainte de etapa estimărilor;

24.   solicită Secretarului General să prezinte o estimare bugetară actualizată a acestor cheltuieli cât mai curând posibil, având în vedere că numărul deputaţilor care ar putea opta pentru noul sistem este mai mare decât cel estimat iniţial; solicită, de asemenea, o actualizare a impactului financiar al noilor norme privind indemnizaţiile, care ar putea să facă obiectul unei reforme odată cu noul statut;

25.   este de acord cu alocarea unei sume provizorii pentru posibila acceptare a unor observatori croaţi la sfârşitul anului 2009 şi aşteaptă o estimare a implicaţiilor financiare;

26.   sprijină recomandările Conferinţei preşedinţilor şi ale Biroului de a asigura punerea în aplicare consecventă a normelor interne ale Parlamentului privind rambursarea cheltuielilor de asistenţă parlamentară şi de a încredinţa Grupului de lucru al Biroului pentru Statutul deputaţilor, Statutul asistenţilor şi fondul de pensii să evalueze, detaliat şi de urgenţă, funcţionarea normelor actuale şi, ţinând seama de importanţa problemei, să facă propuneri de modificare a acestor norme; solicită grupului de lucru instituit în cadrul Biroului să prezinte, împreună cu serviciile competente ale Comisiei, propuneri pentru un statut al asistenţilor deputaţilor care să fie transmis de urgenţă Consiliului pentru a fi adoptat în cadrul Preşedinţiei franceze, astfel încât să intre în vigoare în aceeaşi zi cu noul Statut al deputaţilor; consideră că această propunere de statut ar asigura egalitatea de tratament şi transparenţa în rândul asistenţilor deputaţilor şi ar contribui la garantarea respectării obligaţiilor fiscale şi sociale, cum ar fi drepturile salariale şi plata asigurărilor sociale; salută Decizia Biroului din 10 martie 2008 privind asistenţa parlamentară pentru deputaţi, ca un prim pas spre respectarea cerinţei sale exprimate în rezoluţia sa din 25 octombrie 2007 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008(7); invită Biroul şi Secretarul General să prezinte un raport privind progresele realizate în acest domeniu, în timp util, înainte de prima lectură;

Clădiri

27.   salută elaborarea unei propuneri privind o strategie pe termen lung pentru politica sa în materie de clădiri, inclusiv evoluţia prognozată a costurilor de întreţinere, care ar urma să fie examinată în cursul procedurii 2009; consideră deosebit de importante implicaţiile financiare generate de contractele de închiriere, pe de o parte, şi achiziţii, pe de altă parte; doreşte ca în cursul anului să se aducă argumente care să conducă la dezbateri; apreciază iniţiativa interinstituţională a Secretarului General de a îmbunătăţi condiţiile de achiziţii publice, în special pentru a evita situaţiile de cartel sau de monopol; doreşte să primească informaţii suplimentare pentru a putea să urmărească în continuare şi îndeaproape acest proces;

28.   recunoaşte că s-au realizat economii considerabile datorită plăţilor în avans pentru clădiri efectuate în ultimii zece ani; consideră că politica de achiziţii pe termen lung a Parlamentului ar trebui evaluată ţinând seama de limitele plafonului financiar şi de nevoile specifice din cele trei locuri de desfăşurare a activităţii; ar dori să se organizeze o dezbatere pe această temă după prezentarea strategiei pe termen lung;

29.   insistă că aspectele de mediu ar trebui să constituie un element cheie al politicii sale; consideră că sunt necesare noi îmbunătăţiri în domeniul eficienţei energetice, precum şi o trecere mai accentuată la utilizarea surselor de energie nepoluante în toate clădirile ocupate de Parlament; aşteaptă îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul EMAS şi aşteaptă să primească informaţii mai detaliate privind rezultatele planului de acţiune EMAS, precum şi cu privire la utilizarea de panouri solare, la posibilitatea de a reînnoi parcul auto al Parlamentului cu autovehicule ecologice şi cu privire la noul punct de mobilitate care ar trebui, de asemenea, să devină uşor accesibil on-line;

30.   reaminteşte că în rezoluţia sa din 25 octombrie 2007 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008, menţionată anterior, Parlamentul a solicitat administraţiei să prezinte un plan de acţiune pentru reducerea şi compensarea emisiilor de CO2 generate de activităţile Parlamentului;

31.   doreşte să primească un raport asupra constrângerilor, atât în materie de reglementare, cât şi practice, care ar fi condus, aparent, la costuri de întreţinere nejustificat de ridicate în cazul clădirilor UE, inclusiv ale Parlamentului; doreşte ca acest raport să se bazeze pe o abordare transversală pentru a se stabili cauzele principale, indiferent dacă este vorba de o piaţă limitată, din orice punct de vedere, de sarcini impuse de regulamentul financiar şi de procedurile de achiziţii publice, sau de orice alt factor relevant; doreşte ca dispoziţia privind trecerea pe lista neagră a firmelor care au prezentat costuri nejustificat de ridicate să fie pusă în aplicare; consideră că,Parlamentul ar trebui să caute modalităţi de a realiza economii în bugetul pentru clădiri;

32.   constată cu plăcere că aranjamentele practice pentru utilizarea în comun cu Comisia a birourilor externe (Casele Europei) fac în prezent obiectul unor modificări pentru a reflecta mai corect cota ocupată de fiecare instituţie; felicită Secretarul General pentru activităţile sale în această direcţie, activităţi solicitate în cursul anului trecut, şi cere să fie informat în toate etapele acestui proces;

Personal

33.   consideră că nivelul de încadrare a personalului a ajuns acum într-o etapă de consolidare în urma creşterilor semnificative determinate de ultimele extinderi; solicită tuturor serviciilor şi grupurilor politice să prezinte o analiză şi o justificare detaliate privind distribuţia personalului între diversele departamente ale Parlamentului, înainte de a solicita personal nou sau de a crea noi posturi şi să utilizeze, ori de câte ori este fezabil, posibilităţile de redistribuire a personalului; consideră că exerciţiul bugetar 2009 ar trebui să constituie o continuare a eforturilor depuse în acest sens în 2008, recunoscând în acelaşi timp provocările specifice exerciţiului 2009 şi faptul că posibilităţile de redistribuire variază de la an la an;

Alte instituţii

36.   invită instituţiile să prezinte solicitări de buget realiste şi consecvente cu costurile, care să ţină seama de contextul general de rigurozitate financiară, gestionare eficace a resurselor şi valoare adăugată pentru cetăţenii europeni;

37.   este extrem de interesat de modul în care un viitor serviciu european de acţiune externă ar urma să fie integrat în bugetul general al UE şi, în cazul în care acest serviciu ar urma să fie integrat, integral sau parţial, în secţiunea Consiliului, invită Consiliul şi Comisia să asigure o transparenţă totală şi să adopte o atitudine proactivă în ceea ce priveşte implicaţiile acestei soluţii, inclusiv linia de separare dintre cheltuielile administrative şi cele operaţionale;

38.   constată, cu oarecare emoţii, majorările semnificative ale cheltuielilor imobiliare pe termen mediu şi invită toate instituţiile să examineze aceste planuri cu atenţie şi să prezinte toate planurile şi/sau soluţiile de finanţare într-un format transparent şi uşor de înţeles; recunoaşte că, în anumite cazuri, astfel de cheltuieli sunt inevitabile, fiind impuse, de exemplu, de cerinţe legale şi de necesitatea de a asigura condiţii satisfăcătoare pentru personal;

39.   invită raportorul pentru 2009 să facă vizite individuale la Consiliu, Curtea de Justiţie, Curtea de Conturi, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsman şi Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor pentru a audia aceste instituţii înainte de etapa estimărilor şi să prezinte un raport în acest sens Comisiei pentru bugete;

o
o   o

40.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie, Curţii de Conturi, Comitetului Economic şi Social European, Comitetului Regiunilor, Ombudsmanului şi Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor.

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. Acord modificat prin Decizia 2008/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 6, 10.1.2008, p. 7). (2) JO L 253, 7.10.2000, p. 42. (3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1525/2007 (JO L 343, 27.12.2007, p. 9). (4) JO C 273, 15.11.2007, p. 1. (5) Inclusiv 78 000 000 EUR reprezentând contribuţiile personalului la regimul de pensii. (6) JO C 27 E , 31.1.2008, p. 225. (7) Texte adoptate, P6_TA(2007)0474.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 aprilie 2008 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Comunității la un program de cercetare și dezvoltare destinat să sprijine IMM-urile care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare, derulat de mai multe state membre (COM(2007)0514 – C6-0281/2007 – 2007/0188(COD))

P6_TA(2008)0116 A6-0064/2008

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2007)0514),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2), articolul 169 și articolul 172 alineatul (2) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0281/2007),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru bugete (A6-0064/2008),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 10 aprilie 2008 în vederea adoptării Deciziei nr. .../2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind participarea Comunității la un program de cercetare și dezvoltare derulat de mai multe state membre, destinat să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în primă lectură corespunde cu actul legislativ final, Decizia nr. .../2008/CE)

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind propunerea de decizie a Consiliului de stabilire a orientărilor tehnice multianuale pentru Programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel (COM(2007)0393 – C6-0248/2007 – 2007/0135(CNS))

P6_TA(2008)0117 A6-0039/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2007)0393),

–   având în vedere articolul 4 alineatul (3) din Decizia 2003/76/CE a Consiliului din 1 februarie 2003 de stabilire a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel(1), în temeiul cărora Consiliul a consultat Parlamentul (C6-0248/2007),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A6-0039/2008),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

3.   invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care acesta intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Text propus de Comisie   Amendamentele Parlamentului Amendamentul 2 Articolul 4 alineatul (1) paragraful (1a) (nou) Astfel de proiecte măresc competitivitatea cărbunelui pe piețele energetice locale, cu condiția de a folosi eficient rezervele locale de cărbune. Amendamentul 3 Articolul 4 alineatul (2) litera (ca) (nouă) (ca) conversia mai eficientă a energiei primare latente din cărbune în alte forme de energie, de exemplu prin folosirea tehnologiilor convenționale de gazeificare și lichefiere a cărbunelui; Amendamentul 4 Articolul 4 alineatul (2) litera (cb) (nouă) (cb) tehnologii mai economice și mai fiabile. Amendamentul 5 Articolul 6 al doilea paragraf litera (d) (d) recondiționarea haldelor și folosirea reziduurilor industriale din producția și consumul de cărbune; (d) recondiționarea haldelor și folosirea reziduurilor din producția și consumul de cărbune; Amendamentul 6 Articolul 7 alineatul (1) Proiectele de cercetare care au acest obiectiv sunt legate de perspectivele sursei de energie pe termen lung și se referă la creșterea valorii – din punct de vedere economic, energetic și ecologic – a zăcămintelor de cărbune care nu pot fi exploatate eficient prin tehnici clasice de extracție. Proiectele pot include studii, definirea strategiilor, cercetare fundamentală și aplicată și testarea tehnicilor inovatoare care oferă perspective pentru valorizarea resurselor de cărbune din Comunitate. Proiectele de cercetare care au acest obiectiv sunt legate de perspectivele garantării unor surse de energie pe termen lung și se referă la creșterea valorii și la transportarea eficientă – din punct de vedere economic, energetic și ecologic – a cărbunelui care nu poate fi exploatat eficient prin tehnici clasice de extracție. Proiectele pot include studii, definirea strategiilor, cercetare fundamentală și aplicată și testarea tehnicilor inovatoare care oferă perspective pentru valorizarea resurselor de cărbune din Comunitate. Amendamentul 7 Articolul 7 alineatul (2) Se acordă preferință proiectelor care integrează tehnici complementare precum absorbția de metan și dioxid de carbon, extracția metanului din stratul de cărbune și gazificarea subterană a cărbunelui. Se acordă preferință proiectelor care integrează tehnici complementare precum absorbția de metan și dioxid de carbon, extracția metanului din stratul de cărbune și folosirea acestuia ca sursă energetică, arderea eficientă a cărbunelui în procesele de generare de energie termică și electrică și metodele neconvenționale de gazeificare subterană a cărbunelui. Amendamentul 8 Articolul 8 litera (ja) (nouă) (ja) piese turnate sau forjate din oțel și produse sinterizate obținute prin metalurgia pulberilor din pulberi de fier și feroaliaje, în calitate de produse semifinisate destinate unei procesări ulterioare; Amendamentul 9 Articolul 9 litera (b) (b) proprietăți ale oțelului în planul proprietăților mecanice la temperaturi scăzute și înalte, precum rezistența și reziliența, oboseala, uzura, fluajul, coroziunea și rezistența la rupere; (b) caracteristici ale oțelului în planul proprietăților mecanice ale oțelurilor la temperaturi scăzute și înalte, precum rezistența la diverse grade de tensiune, duritatea, rezistența la șocuri, oboseala mecanică și termică, rezistența la fluaj și la rupere și uzura de abraziune, precum și rezistența la coroziune; Amendamentele 10 şi 11 Articolul 9 litera (c) (c) prelungirea duratei de exploatare, în special prin îmbunătățirea rezistenței oțelurilor și structurilor din oțel la căldură și coroziune; (c) prelungirea duratei de exploatare, în special prin îmbunătățirea rezistenței oțelurilor și structurilor din oțel la uzura provocată de temperaturile înalte, coroziune şi la alte influenţe; Amendamentul 12 Articolul 9 litera (d) (d) compozite care conțin oțel și structuri stratificate; (d) compozite și structuri fibroase și stratificate; Amendamentul 13 Articolul 9 litera (e) (e) prototipuri simulate de microstructuri și proprietăți metalice; (e) prototipuri simulate de microstructuri, proprietăți metalice etc.; Amendamentul 14 Articolul 10 litera (b) (b) clase de oțel și proiectarea structurilor asamblate pentru a facilita recuperarea ușoară a fierului vechi și reconversia lui în oțel utilizabil; (b) proiectarea unor structuri de oțel ușor de dezasamblat la sfârșitul duratei lor de viață, în vederea recuperării deșeurilor de oțel și a reconversiei acestora în oțeluri utilizabile; Amendamentul 15 Articolul 13 Orice întreprindere, organism public, organizație de cercetare, instituție de învățământ secundar sau superior, entitate juridică, inclusiv persoanele fizice, stabilită pe teritoriul unei țări terțe, are dreptul de a participa la programul de cercetare pe baza unor proiecte individuale fără a primi nicio contribuție financiară, cu condiția ca această participare să fie în interesul Comunității. Orice întreprindere, organism public, organizație de cercetare, instituție de învățământ secundar sau superior, entitate juridică, inclusiv persoanele fizice din țări terțe, are dreptul de a participa la programul de cercetare pe baza unor proiecte individuale fără a primi nicio contribuție financiară, cu condiția ca această participare să fie în interesul Comunității, iar participantul să poată furniza resursele de bază necesare pentru punerea în aplicare a proiectului. Amendamentul 16 Articolul 20 Grupurile consultative pentru cărbune și oțel (denumite în continuare "grupurile consultative") sunt grupuri consultative tehnice independente. Grupurile consultative pentru cărbune și oțel (denumite în continuare "grupurile consultative") sunt grupuri consultative tehnice independente, formate din specialiști cu specializări adecvate. Amendamentul 17 Articolul 22 alineatul (3) În cadrul fiecărui grup consultativ, Comisia se asigură că există o gamă echilibrată de cunoștințe și cea mai largă reprezentare geografică posibilă. În cadrul fiecărui grup consultativ, Comisia se asigură că există o gamă echilibrată de cunoștințe și cea mai largă reprezentare geografică și geo-economică posibilă, având în vedere în special statele membre care s-au alăturat Uniunii Europene în 2004 şi după. Amendamentul 18 Articolul 25 alineatul (3) primul paragraf (3)  Comisia creează un pachet informativ în care se stabilesc normele de participare, metodele de gestionare a propunerilor și proiectelor, formularele de cerere, normele de prezentare a propunerilor, modelul de acord de finanțare, costurile eligibile, contribuția financiară maximă permisă, metodele de plată și obiectivele prioritare anuale ale programului de cercetare. (3)  Comisia instituie un pachet informativ în care se stabilesc normele de participare, metodele de gestionare a propunerilor și proiectelor, formularele de cerere (inclusiv instrucțiunile de completare a acestora), normele de prezentare a propunerilor, modelul de acord de finanțare, costurile eligibile, contribuția financiară maximă permisă, metodele de plată și obiectivele prioritare anuale ale programului de cercetare.

(1) JO L 29, 5.2.2003, p. 22.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 aprilie 2008 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind autorizațiile pentru activități de pescuit ale navelor de pescuit comunitare în afara apelor comunitare și accesul navelor țărilor terțe în apele comunitare (COM(2007)0330 – C6-0236/2007 – 2007/0114(CNS))

P6_TA(2008)0118 A6-0072/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2007)0330),

–   având în vedere articolul 37 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0236/2007),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A6-0072/2008),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   invită Comisia să-și modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

3.   invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care acesta intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Text propus de Comisie   Amendamentele Parlamentului Amendamentul 1 Articolul 1 litera (b) (b) autorizarea navelor care navighează sub pavilionul unui stat membru, altele decât navele de pescuit comunitare, în vederea exercitării de activități în afara apelor comunitare în temeiul unui acord; eliminată Amendamentul 2 Articolul 2 litera (m) (m)  Încălcare gravă: o încălcare gravă în sensul definiției din Regulamentul (CE) nr. 1447/99 din 24 iunie 1999 privind stabilirea listei tipurilor de comportament care contravin grav normelor politicii comune a pescuitului, sau o încălcare gravă sau o contravenție gravă a dispozițiilor acordului în cauză; (m)  Încălcare gravă: o încălcare gravă în sensul definiției din Regulamentul (CE) nr. 1447/1999 din 24 iunie 1999 privind stabilirea listei tipurilor de comportament care contravin grav normelor politicii comune a pescuitului, sau o încălcare gravă sau o contravenție gravă a dispozițiilor acordului în cauză; o încălcare nu este considerată ca atare decât în cazul în care este confirmată în urma procedurilor de urmărire judiciară realizate în conformitate cu legislația națională aplicabilă; Amendamentul 3 Articolul 2 litera (n) (n)  Listă INN: listă a navelor de pescuit identificate în cadrul unei ORGM drept nave care au fost implicate în pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat; (n)  Listă INN: listă a navelor de pescuit identificate în cadrul unei ORGM sau de către Comisie, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. … al Consiliului din... [de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat]1, drept nave care au fost implicate în pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat; _________________ 1 COM(2007)0602. Amendamentul 5 Articolul 3 Numai navele de pescuit comunitare pentru care s-a emis o autorizație de pescuit în conformitate cu prezentul regulament au dreptul de a exercita activități de pescuit în apele care intră sub incidența unui acord. Numai navele de pescuit comunitare pentru care s-a emis o autorizație de pescuit în conformitate cu prezentul regulament au dreptul de a exercita activități de pescuit în afara apelor comunitare. Amendamentul 6 Articolul 4 alineatul (1) (1)  În cazul în care s-a încheiat un acord, Comisia informează statele membre cu privire la acesta. (1)  Comisia poate lansa statelor membre invitații de manifestare a interesului înainte de începerea negocierilor privind un acord, sub rezerva confirmării după încheierea negocierilor și realizarea alocărilor. În cazul în care s-a încheiat un acord de țara terță și s-a aprobat de Consiliu, Comisia informează statele membre cu privire la acesta. Amendamentul 7 Articolul 7 alineatul (1) litera (a) (a) care nu îndeplinesc criteriile necesare pentru a putea beneficia de o autorizație de pescuit în temeiul acordului în cauză sau nu figurează pe lista navelor transmisă în conformitate cu articolul 4; (a) care nu îndeplinesc criteriile necesare pentru a putea beneficia de o autorizație de pescuit în temeiul acordului în cauză; Amendamentul 8 Articolul 7 alineatul (1) litera (b) (b) care, pe parcursul celor 12 luni precedente în care au exercitat activități de pescuit în temeiul acordului în cauză sau, în cazul unui nou acord, care au exercitat activități de pescuit în temeiul acordului care a precedat acordul în cauză, au comis o încălcare gravă sau, după caz, încă nu îndeplinesc condițiile prevăzute în acord pentru perioada în cauză; (b) care, pe parcursul celor 12 luni precedente în care au exercitat activități de pescuit în temeiul acordului în cauză sau, în cazul unui nou acord, care au exercitat activități de pescuit în temeiul acordului care a precedat acordul în cauză, au comis o încălcare gravă sau, după caz, încă nu îndeplinesc condițiile prevăzute în acord pentru perioada în cauză, cu excepția cazului în care o sancțiune a fost deja impusă navei în cauză, în cazul în care se dovedește că infracțiunea comisă nu este gravă, și/sau în cazul în care proprietarul navei s-a schimbat, iar noul proprietar oferă garanții că vor fi respectate condițiile. Amendamentul 9 Articolul 7 alineatul (1) litera (d) (d) pentru care datele din registrul flotei comunitare și sistemul comunitar de informare cu privire la autorizațiile de pescuit în înțelesul articolului 16 sunt incomplete sau inexacte; (d) până când nu sunt rectificate datele incomplete sau inexacte care le privesc și care sunt incluse în registrul flotei comunitare și sistemul comunitar de informare cu privire la autorizațiile de pescuit în înțelesul articolului 16; Amendamentul 10 Articolul 9 alineatul (1) teza introductivă (1)  Comisia nu transmite autorității de autorizare cereri cu privire la care: (1)  Comisia, după ce oferă statelor membre posibilitatea de a-și prezenta observațiile, nu transmite autorității de autorizare cereri cu privire la care: Amendamentul 11 Articolul 9 alineatul (1) litera (a) (a) datele furnizate de statele membre sunt incomplete; (a) datele furnizate de statele membre sunt incomplete în ceea ce privește cerinţele acordului de pescuit în cauză; Amendamentul 12 Articolul 10 În cazul în care Comisia are motive să presupună că un stat membru nu a respectat obligațiile prevăzute în anexa I cu privire la un anumit acord, Comisia informează statul membru cu privire la aceasta și îi acordă statului membru respectiv posibilitatea de a-și prezenta observațiile. În cazul în care Comisia stabilește, în lumina eventualelor observații prezentate de un stat membru, că a avut loc o încălcare a acestor obligații, Comisia decide, ținând în mod corespunzător seama de principiul așteptărilor legitime și de principiul proporționalității, să excludă navele statului membru în cauză de la orice altă participare în temeiul acordului respectiv. În cazul în care Comisia este înștiințată, pe baza unor dovezi corespunzătoare, că un stat membru nu a respectat obligațiile prevăzute în anexa I cu privire la un anumit acord, Comisia informează statul membru cu privire la aceasta și îi acordă statului membru respectiv posibilitatea de a-și prezenta observațiile. În cazul în care, în lumina eventualelor observații prezentate de un stat membru, se dovedește că a avut loc o încălcare a acestor obligații, Comisia poate decide, ținând în mod corespunzător seama de principiul așteptărilor legitime și de principiul proporționalității, să excludă navele statului membru în cauză de la orice altă participare în temeiul acordului respectiv. Amendamentul 13 Articolul 17 alineatul (1) (1)  Fără a aduce atingere dispozițiilor stabilite în titlurile II și IIa ale Regulamentului (CE) nr. 2847/93, navele de pescuit comunitare pentru care s-a emis o autorizație de pescuit în temeiul secțiunii II sau al secțiunii III transmit zilnic autorității lor naționale competente datele cu privire la capturi și la efortul de pescuit. (1)  Fără a aduce atingere dispozițiilor stabilite în titlurile II și IIa ale Regulamentului (CEE) nr. 2847/93, navele de pescuit comunitare pentru care s-a emis o autorizație de pescuit în temeiul secțiunii II sau al secțiunii III transmit autorității lor naționale competente datele cu privire la capturi și la efortul de pescuit, cu o frecvență adecvată fiecărui acord și activitate de pescuit în cauză. Cerinţele de transmitere trebuie să fie compatibile cele din Regulamentul (CE) nr. 1966/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind înregistrarea și comunicarea electronică a datelor referitoare la activitățile de pescuit și dispozitivele de teledetecție1. 1 JO L 409, 30.12.2006, p. 1 Amendamentul 14 Articolul 19 alineatul (1) (1)  Fără a se aduce atingere articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și articolului 21 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2847/93, în cazul în care un stat membru consideră că posibilitățile de pescuit care i-au fost alocate au fost epuizate, acesta interzice de îndată activitățile de pescuit pentru zona, stocul sau grupul de stocuri respectiv. (1)  Fără a se aduce atingere articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și articolului 21 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, în cazul în care un stat membru consideră că posibilitățile de pescuit care i-au fost alocate au fost epuizate, acesta interzice de îndată activitățile de pescuit pentru zona, stocul sau grupul de stocuri respectiv, și suspendă autorizațiile care au fost deja acordate. Amendamentul 15 Articolul 19 alineatul (3) (3)  În cazul în care s-au emis autorizații de pescuit pentru pescuitul mixt iar unul din stocurile sau grupurile de stocuri în cauză este considerat epuizat, statul membru interzice toate activitățile de pescuit care fac parte din pescuitul mixt. (3)  În cazul în care s-au emis autorizații de pescuit pentru pescuitul mixt iar unul din stocurile sau grupurile de stocuri în cauză este considerat epuizat, statul membru interzice activitățile specifice care pun în pericol stocurile pe cale de dispariție. Amendamentul 16 Articolul 20 alineatul (1) (1)  În cazul în care o navă de pescuit comunitară a comis o încălcare gravă, statul membru se asigură că aceasta nu mai poate utiliza autorizația de pescuit emisă în temeiul acordului în cauză pe restul duratei respectivei autorizații și informează Comisia cu privire la aceasta prin transmitere electronică. (1)  În cazul în care o navă de pescuit comunitară a comis o încălcare gravă în timp ce efectua activități de pescuit în temeiul unui acord, statul membru se asigură că aceasta nu mai poate utiliza autorizația de pescuit emisă în temeiul acordului în cauză pe restul duratei respectivei autorizații și informează de îndată Comisia cu privire la aceasta prin transmitere electronică. Amendamentul 17 Articolul 20 alineatul (3) (3)  Rapoartele de inspecție și supraveghere întocmite de inspectorii Comisiei, inspectorii comunitari, inspectorii statelor membre sau inspectorii unei țări terțe parte la acordul în cauză constituie dovezi admisibile în cadrul procedurilor administrative sau judiciare ale oricărui stat membru. În vederea stabilirii faptelor, acestea sunt tratate la fel ca rapoartele de inspecție și supraveghere ale statelor membre. (3)  Rapoartele de inspecție și supraveghere întocmite de inspectorii Comisiei, inspectorii comunitari, inspectorii statelor membre sau inspectorii unei țări terțe parte la acordul în cauză constituie dovezi admisibile în cadrul procedurilor administrative sau judiciare ale oricărui stat membru. În vederea stabilirii faptelor, acestea sunt tratate la fel ca rapoartele de inspecție și supraveghere ale statelor membre, în conformitate cu legislația națională aplicabilă. Amendamentul 18 Articolul 21 alineatul (1) litera (a) (a)  Tuturor utilizatorilor interesați din statele membre și din cadrul autorităților de autorizare interesate pe site-ul de Internet legat de sistemul comunitar de informare cu privire la autorizațiile de pescuit. Datele accesibile acestor persoane se limitează la acele date care le sunt necesare în cadrul procesului de autorizare a pescuitului. (a) autorităților de autorizare interesate pe site-ul de Internet legat de sistemul comunitar de informare cu privire la autorizațiile de pescuit. Datele accesibile acestor persoane se limitează la acele date care le sunt necesare în cadrul procesului de autorizare a pescuitului. Amendamentul 19 Articolul 21 alineatul (1) litera (b) (b)   Tuturor utilizatorilor interesați din cadrul autorităților de inspecție interesate, pe site-ul de Internet legat de sistemul comunitar de informare cu privire la autorizațiile de pescuit. Datele accesibile acestor persoane se limitează la acele date care le sunt necesare în cadrul procesului de inspecție. (b) autorităților de inspecție competente, pe site-ul de Internet legat de sistemul comunitar de informare cu privire la autorizațiile de pescuit. Datele accesibile acestor persoane se limitează la acele date care le sunt necesare în cadrul procesului de inspecție.

Rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind Tibetul

P6_TA(2008)0119 RC-B6-0133/2008

Parlamentul European,

–   reamintind rezoluţiile sale anterioare privind China şi Tibetul, în special cele privind:

–   având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât cea de-a 49-a aniversare a revoltei naţionale tibetane împotriva administraţiei chineze a condus la demonstraţii de amploare ale călugărilor şi călugăriţelor din Tibet, precum şi ale simplilor cetăţeni tibetani, care au manifestat în semn de protest faţă de represiunea chineză;

B.   întrucât, potrivit autorităţilor chineze, 20 de persoane şi-au pierdut viaţa; întrucât, potrivit altor surse, cel puţin 140 de tibetani au murit în ciocnirile respective, iar zeci de persoane au fost arestate;

C.   întrucât guvernul chinez a declarat starea de urgenţă, iar în Lhasa, precum şi în alte oraşe, magazinele şi templele au fost închise, sute de ofiţeri de poliţie înarmaţi şi de militari fiind deplasaţi în Tibet din restul Chinei;

D.   întrucât Sfinţia Sa Dalai Lama a calificat această reacţie excesivă din partea Chinei drept "un genocid cultural", şi, în acelaşi timp, i-a îndemnat pe tibetani "să continue acţiunile nonviolente şi să nu se abată de la această cale, indiferent cât de gravă ar putea fi situaţia"(5); întrucât Sfinţia Sa Dalai Lama nu a cerut independenţa Tibetului, ci o soluţie de compromis, sub forma unei veritabile autonomii culturale şi politice şi a unei reale libertăţi de credinţă, poziţie care se bucură de sprijinul Parlamentului European;

E.   întrucât nu se poate ajunge la o soluţie durabilă decât prin mijloace paşnice şi printr-un dialog sincer;

F.   întrucât, cu excepţia unei călătorii oficiale a presei internaţionale, organizate de guvernul chinez, presei internaţionale i-a fost refuzat accesul în Tibet pentru a relata în legătură cu evenimentele din regiune, iar toţi jurnaliştii au fost expulzaţi; întrucât călătoria presei internaţionale menţionată anterior a fost supusă unor controale stricte, iar jurnaliştilor participanţi le-au fost refuzate contactele nerestricţionate cu poporul tibetan;

G.   întrucât se pare că guvernul chinez blochează paginile străine de internet în interiorul Chinei şi cenzurează programele străine de televiziune având drept subiect situaţia din Tibet;

H.   exprimându-şi convingerea în legătură cu faptul că organizarea Jocurilor Olimpice la Beijing reprezintă o oportunitate excepţională pentru China de a se deschide către lume şi vice-versa, precum şi de a demonstra că este capabilă să îşi onoreze promisiunile în ceea ce priveşte promovarea drepturilor fundamentale pentru toţi cetăţenii chinezi, fără a face nicio diferenţiere;

I.   întrucât dialogul dintre UE şi China pe tema drepturilor omului, instituit în 2000, nu a oferit rezultatele aşteptate,

1.   condamnă cu fermitate acţiunile represive brutale întreprinse de forţele chineze de securitate împotriva manifestanţilor tibetani, precum şi toate actele de violenţă, indiferent de autorii acestora, care s-au produs pe străzile oraşului Lhasa precum şi în alte localităţi din Tibet şi transmite sincere condoleanţe familiilor victimelor;

2.   invită guvernul chinez să garanteze acordarea îngrijirilor medicale corespunzătoare tibetanilor răniţi şi acordarea de asistenţă juridică pentru tibetanii arestaţi; lansează un apel prin care solicită autorităţilor să prezinte o evidenţă a persoanelor deţinute, să le trateze în conformitate cu legislaţia internaţională privind drepturile omului şi să nu recurgă, în nicio împrejurare, la tortură; solicită eliberarea imediată a celor care au protestat în mod paşnic, exercitându-şi dreptul legitim la libertatea de exprimare;

3.   critică tratamentul adesea discriminator rezervat minorităţilor etnice chineze, altele decât etnia Han; invită China să-şi respecte angajamentele cu privire la drepturile omului şi ale minorităţilor şi statul de drept; îndeamnă China să nu se folosească de Jocurile Olimpice din 2008 arestând dizidenţi, jurnalişti şi activişti pentru drepturile omului pentru a împiedica demonstraţiile şi relatările pe care autorităţile le consideră incomode la adresa lor; solicită, în acest sens, eliberarea imediată a lui Hu Jia, activist important pentru drepturile omului, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare sub acuzaţia de activitate subversivă;

4.   solicită efectuarea, sub auspiciile ONU, a unei anchete deschise şi independente privind recentele revolte şi represiuni din Tibet; îndeamnă autorităţile chineze să emită o invitaţie permanentă pentru Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului şi pentru organismele ONU să viziteze Tibetul;

5.   salută apelul la demonstraţii nonviolente adresat de către Sfinţia Sa Dalai Lama poporului tibetan şi faptul că Sfinţia Sa a respins apelurile la independenţa Tibetului şi a propus, în schimb, calea de mijloc pe care o reprezintă acordarea unei veritabile autonomii culturale şi politice, precum şi a libertăţii de credinţă; își reiterează angajamentul cu privire la integritatea teritorială a Chinei;

6.   solicită autorităţilor chineze să permită mass-media şi diplomaţilor, în special reprezentanţilor Uniunii Europene, accesul în Tibet; îndeamnă autorităţile chineze să pună capăt fără întârziere cenzurii şi blocajului impus paginilor de internet de ştiri şi informaţii din străinătate; solicită eliberarea tuturor jurnaliştilor, a utilizatorilor de internet şi a dizidenţilor care acţionează pe internet aflaţi în detenţie în China din cauza faptului că şi-au exercitat dreptul la informare;

7.   își exprimă îngrijorarea cu privire la marginalizarea economică crescândă a poporului tibetan în Tibet, care se confruntă cu un număr tot mai mare de lucrători migranţi chinezi care merg în Tibet şi ocupă locuri de muncă tibetane şi pământ tibetan; semnalează discriminările majore din sistemul educaţional în cadrul căruia copiii tibetani învaţă limba lor maternă ca a doua limbă;

8.   invită China să îşi respecte propriile angajamente asumate în mod public cu privire la drepturile omului şi ale minorităţilor, democraţie şi statul de drept, aduse la cunoştinţă cu ocazia deciziei Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) de a permite Chinei să organizeze Jocurile Olimpice;

9.   îndeamnă China să ratifice Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (ONU, 1966) fără nicio întârziere suplimentare şi, în orice caz, înainte de Jocurile Olimpice; invită Beijingul să instituie un moratoriu asupra pedepsei cu moartea, după cum se solicită în Rezoluţia Adunării Generale a ONU 62/149 din 18 decembrie 2007 privind instituirea unui moratoriu asupra folosirii pedepsei cu moartea;

10.   regretă eşecul înregistrat de cele şase runde de convorbiri dintre autorităţile chineze şi Sfinţia Sa Dalai Lama şi solicită deschiderea, fără condiţii prealabile, a unui dialog constructiv în vederea ajungerii la un acord politic global, care să ofere, de asemenea, modalităţi durabile de soluţionare a problematicii autonomiei culturale şi politice a Tibetului, a libertăţii religioase şi a acordării unor veritabile drepturi ale minorităţilor poporului tibetan, precum şi comunităţilor din alte provincii chineze învecinate;

11.   invită Consiliul şi, în special, Preşedinţia să urmărească îndeaproape evoluţiile din regiune şi să garanteze adoptarea, de către UE, a unei poziţii comune coerente, precum şi punerea în aplicare corespunzătoare a deciziilor luate în temeiul respectivei poziţii comune; consideră că reprezentanţii diplomatici ai UE la Beijing ar trebui să îşi asume iniţiativa de a vizita regiunea, în scopul informării Consiliului în legătură cu situaţia actuală;

12.   îşi reiterează, în această privinţă, apelul lansat Consiliului de a numi un emisar special pentru situaţia din Tibet, în scopul de a facilita dialogul dintre părţi şi de a urmări îndeaproape negocierile, odată ce acestea vor fi reluate;

13.   îşi declară sprijinul faţă de declaraţia în care Sfinţia Sa Dalai Lama îşi exprimă opinia că Jocurile Olimpice reprezintă o ocazie favorabilă semnificativă pentru libertatea întregului popor chinez;

14.   invită preşedinţia în exerciţiu a UE să depună eforturi în vederea adoptării unei poziţii comune a UE privind prezenţa şefilor de guvern şi de stat şi a Înaltului Reprezentant al UE la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, luând în considerare posibilitatea de a nu asista la ceremonie în cazul în care dialogul dintre autorităţile chineze şi Sfinţia Sa Dalai Lama nu este reluat;

15.   îndeamnă Republica Populară Chineză să pună capăt controlului şi judecării sportivilor olimpici în funcţie de opiniile lor politice, precum şi ameninţărilor de interzicere a participării sportivilor respectivi la Jocurile Olimpice în cazul în care aceştia exprimă un punct de vedere diferit de poziţia oficială adoptată de guvernul chinez;

16.   aşteaptă cu interes vizita Sfinţiei Sale Dalai Lama la Parlamentul European, programată în ultima parte a anului 2008, ocazie cu care invitatul se va adresa deputaţilor reuniţi în şedinţă plenară şi solicită Conferinţei Preşedinţilor să studieze posibilitatea devansării datei vizitei;

17.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, guvernelor şi parlamentelor ţărilor candidate, Preşedintelui şi Prim-ministrului Republicii Populare Chineze, Preşedintelui Congresului Naţional al Poporului Chinez, Comitetului Internaţional Olimpic şi Sfinţiei Sale Dalai Lama.

(1) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 554. (2) Texte adoptate, P6_TA(2007)0622. (3) JO C 305 E, 14.12.2006, p. 219. (4) Texte adoptate. P6_TA(2007)0381. (5) Declaraţie făcută la 6 aprilie 2008.

Rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind raportul de progrese pentru anul 2007 privind Croaţia (2007/2267(INI))

P6_TA(2008)0120 A6-0048/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere decizia Consiliului din 3 octombrie 2005 privind deschiderea negocierilor de aderare cu Croaţia,

–   având în vedere rezoluţia din 25 aprilie 2007 cu privire la raportul de progrese pentru 2006 privind Croaţia(1),

–   având în vedere raportul de progrese pentru 2007 privind Croaţia , publicat de Comisie la 6 noiembrie 2007 (SEC(2007)1431),

–   având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe din 10 decembrie 2007 privind Croaţia,

–   având în vedere vizita unei delegaţii a Comisiei pentru afaceri externe în Croaţia în perioada 6-7 februarie 2008,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0048/2008),

A.   întrucât Croația se află într-o etapă avansată pe drumul către aderarea la Uniunea Europeană, îndeplinind în continuare criteriile de la Copenhaga și implementând cu succes Acordul de stabilizare și asociere;

B.   întrucât Croația este un stat european democratic care sprijină integrarea europeană și este angajată în depăşirea diferendelor existente şi realizarea reconcilierii între popoare, toate acestea implicând delegarea de puteri în anumite politici cheie, şi întrucât Croaţia a depus în acest sens eforturi substanţiale şi încununate cu succes, care s-au concretizat în rezultate vizibile;

C.   întrucât procesul de aderare a Croaţiei la UE are largi implicaţii regionale fiind perceput ca un test al angajamentelor luate de UE în Balcanii de Vest, şi întrucât acesta poate reprezenta un stimulent important pentru toate ţările interesate;

D.   întrucât Croaţia continuă să respecte criteriile politice de la Copenhaga, este considerată ca având o economie funcţională şi continuă să pună în aplicare Acordul de stabilizare şi de asociere fără dificultăţi majore;

E.   întrucât angajamentul ferm al Croaţiei în negocierile de aderare a dat roade şi a avut un efect pozitiv în procesul de integrare a Croaţiei şi a altor ţări din regiune;

F.   întrucât în ultimii doi ani de negociere Croaţia a realizat progrese substanţiale şi apreciabile în majoritatea domeniilor din corpusul legislaţiei comunitare;

G.   întrucât este nevoie de eforturi şi mai mari, precum şi de un angajament politic reînnoit pentru a rezolva câteva din sectoarele cele mai problematice, în care sunt necesare reforme profunde înaintea aderării Croaţiei la Uniunea Europeană,

H.   întrucât în concluziile Consiliului European din 2003 din Salonic se menţionează că viitorul tuturor ţărilor din Balcanii de Vest este, într-adevăr, în interiorul Uniunii Europene, după cum au confirmat o serie de rezoluţii ale Parlamentului;

I.   întrucât declaraţia prezentată de UE şi de ţările din Balcanii de Vest, aprobată în unanimitate de miniştrii de afaceri externe ai Uniunii Europene şi ai ţărilor din Balcanii de Vest la 11 martie 2006, în Salzburg, subliniază necesitatea găsirii unor soluţii acceptabile pentru toţi în ceea ce priveşte problemele încă nerezolvate cu ţările vecine,

1.   felicită autorităţile croate pentru rezultatele pozitive obţinute până acum, mai ales în ceea ce priveşte numărul capitolelor de negociere care au fost deschise;

2.   consideră că obiectivul negocierilor de aderare în curs este de a ajunge la un acord în ceea ce priveşte măsurile care pot fi necesare pentru facilitarea integrării, ţara candidată trebuind să-şi asume un angajament clar privind acceptarea şi implementarea acquis-ului, precum şi aderarea la obiectivele politice ale tratatelor, şi că aceste negocieri nu ar trebui folosite ca mijloc de rezolvare a unor dispute politice bilaterale care nu intră sub incidenţa acquis-ului şi nu fac parte din obiectivele procesului;

3.   salută progresele importante realizate de Croaţia în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor specifice, care permit deschiderea unor noi capitole, şi sprijină guvernul şi parlamentul croat îneforturile lor pentru a reuşi să îndeplinească obiectivele specifice şi pentru celelalte capitole;

4.   constată cu satisfacţie că cea mai mare parte a legislaţiei croate a fost aliniată la standardele UE, dar reaminteşte autorităţilor croate că acum este absolut esenţial să accelereze procesul de dezvoltare a capacităţii administrative necesare punerii în aplicare a noii legislaţii; invită, în acest sens, autorităţile croate să demareze acest proces şi să coopteze societatea civilă în procesul de monitorizare a punerii sale în aplicare;

5.   îndeamnă Croaţia să accelereze procesul de reformă a administraţiei publice la nivelul serviciilor locale şi regionale de autoadministrare, precum şi să asigure resursele şi pregătirea necesară pentru punerea în aplicare a reformelor;

6.   salută paşii făcuţi în domeniul extrem de important al reformei judiciare, dar împărtăşeşte opinia Comisiei, aceea că sunt necesare şi mai multe progrese, mai ales în ceea ce priveşte:

7.   felicită autorităţile croate pentru efortul lor susţinut în urmărirea judiciară imparţială a crimelor de război din Croaţia, le îndeamnă să fie în continuare foarte atente pentru a evita riscul unor hotărâri judecătoreşti influenţate de considerente etnice şi să se asigure că se iau toate măsurile pentru protejarea integrităţii procesului judiciar; solicită, în acest context, să fie luate în mod urgent măsuri suplimentare de protecţie a martorilor, printre care adoptarea unor dispoziţii juridice mai ferme;

8.   salută cooperarea continuă şi deplină a Croaţiei cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPII); este preocupat, însă, de impactul negativ avut asupra opiniei publice de către hotărârile TPII în cazul crimelor de război de la Vukovar;

9.   în acest context, solicită autorităţilor croate să garanteze îndeplinirea strictă a condiţiilor cu privire la eliberarea provizorie a inculpaţilor incriminaţi de către TPII;

10.   salută întărirea mandatului Biroului pentru prevenirea corupţiei şi a crimei organizate (USKOK), precum şi numărul mare de cazuri de corupţie care sunt instrumentate şi aşteaptă investigarea cu succes a cazurilor de corupţie la nivel înalt; solicită menţinerea acestor eforturi în vederea eradicării corupţiei ( în unele cazuri aceasta fiind inacceptabil de mare) deoarece subminează dezvoltarea economică a ţării;

11.   felicită Croaţia pentru remarcabila Lege constituţională a Minorităţilor Naţionale (LCMN) şi apreciază eforturile întreprinse în vederea facilitării integrării minorităţilor în viaţa socială şi politică;

12.   salută decizia importantă de a numi un reprezentant al minorităţii sârbe în calitate de prim-ministru adjunct, responsabil cu dezvoltarea regională, reconstrucţia şi integrarea refugiaţilor;

13.   încurajează guvernul şi parlamentul să continue eforturile depuse în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare şi prejudecăţi, inclusiv în ceea ce priveşte comunitatea rromă; solicită în acest context adoptarea de către guvern a unei strategii globale anti-discriminare, precum şi punerea ei efectivă în aplicare la nivel local şi naţional;

14.   reaminteşte încă odată nevoia de a asigura punerea efectivă în aplicare a CMN, mai ales în ceea ce priveşte predarea bilingvă în şcoli şi bilingvismul în administraţia publică, precum şi în cazul garanţiilor că în viitoarele locuri de muncă din domeniile judiciar şi al administraţiei publice minorităţile vor fi reprezentate corespunzător; invită Comisia să se asigure că se acordă suficientă atenţie punerii în aplicare a prevederilor CMN, în cadrul Instrumentului de preaderare (IPA);

15.   consideră că măsurile internaţionale menite să construiască un sentiment de încredere reprezintă un element esenţial în asigurarea stabilităţii ţării şi a spaţiului balcanic înconjurător;

16.   consideră că sistemul de învăţământ croat trebuie nu doar să păstreze şi să promoveze tradiţiile culturale şi sociale ale fiecărei comunităţi naţionale, ci şi să stimuleze în mod activ o mai mare integrare şi coeziune în cadrul societăţii croate;

17.   solicită reintegrarea durabilă a refugiaţilor de război şi subliniază necesitatea dezvoltării şi punerii în aplicare la timp a măsurilor care vizează locuinţele, ocuparea forţei de muncă şi aspectele sociale în cazul refugiaţilor, chestiuni care sunt direct proporţionale cu amploarea problemei;

18.   constată cu satisfacţie nivelul de creştere constant al economiei croate; îşi exprimă speranţa că această creştere va da naştere unui număr mai mare de posibilităţi de ocupare a forţei de muncă; apreciază activitatea depusă de HitroRez în vederea reducerii birocraţiei în lumea afacerilor şi aşteaptă rezultate similare şi în alte sectoare;

19.   salută reformele întreprinse în domeniul protecţiei mediului; invită guvernul să conceapă măsuri şi politici care să contracareze efectele negative ale schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivele UE; solicită crearea unui dialog intersectorial mai cuprinzător în vederea asigurării unei dezvoltări ecologice durabile;

20.   îndeamnă autorităţile croate să reevalueze eficienţa sistemului curent de măsuri pentru protejarea mediului, inclusiv construirea unor staţii de tratare a apei din regiunile de coastă, colectarea diferenţiată a deşeurilor şi instalaţii de valorificare a acestora, desfiinţarea gropilor de gunoi neautorizate, precum şi să intensifice coordonarea între instituţiile responsabile; solicită, de asemenea, în acest context, organizarea unei campanii de sensibilizare a atenţiei publice cu privire la problemele de mediu;

21.   salută programul economic de pre-aderare al Croaţiei şi constată că acesta preconizează adoptarea în martie 2008 a mult-aşteptatului Program naţional de restructurare a industriei de construcţii navale; reaminteşte autorităţilor croate că progresul în acest domeniu este atât o cerinţă a Acordului de stabilizare şi asociere, dar şi un element de o importanţă crucială în negocierile de aderare; invită Comisia să faciliteze, prin intermediul IPA, punerea în aplicare a programului de restructurare;

22.   insistă ca noua legislaţie să fie pusă rapid în aplicare, acest lucru garantând nivelul de pregătire în vederea aderării, nivel bazat pe fapte şi nu doar pe legislaţia adoptată, mai ales în ceea ce priveşte reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi reformele economice;

23.   solicită guvernului croat să se asigure că cererile de ofertă publice sunt făcute în conformitate cu legislaţia comunitară;

24.   îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu criticile recente ale Comisiei referitoare la modul în care sunt gestionate fondurile UE de către autorităţile croate şi le îndeamnă să rezolve urgent, cu ajutorul Comisei, problemele administrative identificate pentru a face posibilă ridicarea suspendării temporare privind contractarea în cadrul programului PHARE 2006 (în valoare de 68,5 milioane de euro) şi restabilirea alocării iniţiale pentru exerciţiul financiar 2008 în cadrul componentei 1 a IPA, care a fost redusă cu 5 milioane de euro;

25.   în ceea ce priveşte chestiunile bilaterale încă nesoluţionate, reaminteşte părţilor implicate de principiul "pacta sunt servanda";

26.   salută hotărârea din 13 martie 2008 a Parlamentului Croaţiei de a nu aplica zona ecologică şi de protecţie a pescuitului statelor membre UE, până la convenirea unui acord în spiritul UE; îşi exprimă încrederea că, având în vedere faptul că acest aspect a fost rezolvat în mod definitiv, vor putea fi luate decizii rapide în privinţa deschiderii de noi capitole;

27.   salută disponibilitatea demonstrată de Croaţia în rezolvarea problemelor restante cu privire la frontiera cu Muntenegru, după cum o dovedeşte acordul semnat de cei doi prim-miniştri la 12 martie 2008;; salută, de asemenea, acordul neoficial încheiat la care au ajuns în principiu Primul Ministru al Croaţiei şi cel al Sloveniei în problema arbitrajului şi solicită ambelor părţi să pună în aplicare acest acord şi să întărească rezultatul arbitrajului printr-o decizie clară a parlamentelor celor două state;

28.   reaminteşte faptul că rezolvarea problemelor legate de frontiere este una dintre priorităţile Croaţiei, clar definite în Parteneriatul pentru aderare; îşi exprimă, în acest context, îngrijorarea cu privire la demararea, în octombrie 2007, a lucrărilor de construcţie a podului Pelješac, în pofida faptului că Bosnia şi Herţegovina şi-au manifestat opoziţia datorită nedelimitării clare a graniţelor maritime; ia act de faptul că lucrările de construcţie la acest proiect sunt deocamdată suspendate şi invită cele două state să soluţioneze de comun acord această problemă;

29.   felicită Croaţia pentru progresele permanente din domeniul cooperării regionale şi, în acelaşi timp, o îndeamnă să continue pe această cale şi în domeniul relaţiilor de bună vecinătate, întrucât ambele domenii sunt esenţiale pentru integrarea europeană;

30.   invită Croaţia să-şi păstreze atitudinea constructivă şi să continue să joace un rol pozitiv în regiune pentru a sprijini şi întări consolidarea Bosniei şi Herţegovina;

31.   împărtăşeşte punctul de vedere al Comisiei că, prin eforturile susţinute ale Croaţiei, alături de sprijinul continuu din partea instituţiilor europene, negocierile de aderare ar trebui să fie încheiate în 2009;

32.   invită, în acest context, Comisia să-şi intensifice eforturile şi să mărească resursele alocate pentru pregătirea, analizarea şi finalizarea materialelor care servesc ca bază a negocierilor, astfel încât UE să poată reacţiona în mod rapid şi eficient la progresele realizate de Croaţia în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor specifice iniţiale şi finale;

33.   îndeamnă autorităţile croate să implice grupurile societăţii civile (ONG-urile, comunitatea academică, uniunile sindicale) în procesul de aderarea la UE;

34.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Croaţiei.

(1) JO C 74 E, 20.3.2008, p. 675.

Rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind combaterea cancerului în Uniunea Europeană extinsă

P6_TA(2008)0121 B6-0132/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 152 din tratat,

–   având în vedere articolele 163-173 din tratat,

–   având în vedere Decizia nr. 1350/2007/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 de stabilire a celui de al doilea Program de acțiune comunitară în domeniul sănătății 2008-2013(1),

–   având în vedere Cartea albă a Comisiei "Împreună pentru sănătate: O abordare strategică pentru UE 2008-2013"(COM(2007)0630),

–   având în vedere Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea Program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013)(2),

–   având în vedere Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă(3),

–   având în vedere rapoartele solicitate de Organizația Mondială a Sănătății cu privire la cancer, în special la riscurile expunerii la substanțe chimice asupra sănătății copiilor(4),

–   având în vedere Regulamentul (CE) 1901/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind medicamentele de uz pediatric(5),

–   având în vedere Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului din 2 decembrie 2003 privind screeningul pentru cancer(6),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind o strategie europeană pentru mediu și sănătate(COM(2003)0338) și Comunicarea Comisiei privind planul european de acțiune pentru mediu și sănătate 2004-2010 (COM(2004)0416),

–   având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2008 privind strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea și siguranța la locul de muncă (7),

–   având în vedere Declarația sa din 11 octombrie 2007 privind necesitatea unei strategii cuprinzătoare de control al cancerului(8),

–   având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2006 privind cancerul la sân în Uniunea Europeană extinsă(9),

–   având în vedere Decizia nr. 646/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 martie 1996 de adoptare a unui plan de acțiune de combatere a cancerului în cadrul de acţiune din domeniul sănătăţii publice (1996-2000)(10),

–   având în vedere articolul 88a din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman(11),

–   având în vedere decizia 2004/513/CE a Consiliului din 2 iunie 2004 privind încheierea Convenției cadru a OMS pentru controlul tutunului(12),

–   având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât, conform estimărilor Agenției internaționale de cercetare în domeniul cancerului (IARC), unul din trei europeni este diagnosticat cu cancer în timpul vieții și unul din patru europeni moare din cauza acestei boli;

B.   întrucât în Uniunea Europeană, în 2006, s-au înregistrat aproape 2,3 milioane de noi cazuri de cancer și peste 1 milion de decese datorate cancerului; întrucât majoritatea deceselor au fost înregistrate la persoane cu cancer pulmonar, cancer colorectal și cancer la sân;

C.   întrucât cancerul este cauzat de diverși factori în multiple stadii și, prin urmare, este nevoie de o nouă paradigmă de prevenire a cancerului, care să ia în considerare, în egală măsură, cauzele legate de modul de viață și cauzele profesionale și ambientale, de o manieră care să reflecte efectele combinării cauzelor, mai degrabă decât să se concentreze asupra cauzelor izolate;

D.   întrucât, conform unui studiu recent, realizat la inițiativa sindicatelor, cel puțin 8% dintre decesele anuale asociate cancerului sunt provocate în mod direct de expunerea la substanțe cancerigene la locul de muncă; întrucât această expunere ar putea fi prevenită prin înlocuirea substanțelor cancerigene cu substanțe mai puțin nocive; întrucât angajatorii au obligația legală de a înlocui substanțele cancerigene dacă acest lucru este posibil dar, din păcate, aceste dispoziții legale sunt aplicate și impuse într-un mod deficitar, ceea ce este inacceptabil;

E.   întrucât substanţele chimice cu efecte endocrine nocive pot juca un rol important în apariţia cancerului, cum ar fi cancerul mamar sau cancerul testicular, şi, ca atare, necesită măsuri specifice;

F.   întrucât îmbătrânirea populației în UE este unul din motivele care conduc la creșterea incidenței cazurilor de cancer pe întreg teritoriul UE;

G.   întrucât rata mortalității la persoanele bolnave de cancer este mai mare în noile state membre decât în UE 15;

H.   întrucât diferențele surprinzătoare și inacceptabile la nivelul calității serviciilor oferite de centrele pentru tratarea cancerului, al programelor de screening, al ghidurilor de bune practici bazate pe rezultate anterioare, al centrelor de radioterapie și al accesului la medicamente împotriva cancerului explică diferențele mari pe teritoriul Europei în ceea ce privește rata de supraviețuire de cinci ani în majoritatea cazurilor de cancer;

I.   întrucât, prin Declarația sa menţionată anterior privind necesitatea unei strategii cuprinzătoare de control al cancerului, Parlamentul European solicită Consiliului și Comisiei să elaboreze o strategie cuprinzătoare de control al cancerului care să abordeze cei patru factori de bază de control al cancerului: a) profilaxia, b) depistarea în fază precoce, c) diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea și d) îngrijirea paliativă;

J.   întrucât, pe parcursul desfășurării Planurilor de acțiune împotriva cancerului elaborate de Comisie ("Europa împotriva cancerului", cel mai recent acoperind perioada 1996-2002), s-a înregistrat, în multe țări, o scădere a mortalității cauzate de diverse forme comune de cancer;

K.   întrucât OMS estimează că cel puțin o treime din toate cazurile de cancer pot fi prevenite și că prevenirea reprezintă cea mai rentabilă strategie pe termen lung pentru controlul cancerului; întrucât o altă treime din cazurile de cancer ar putea fi tratate dacă ar fi detectate în fază incipientă și tratate adecvat;

L.   întrucât siliciul cristalin a fost inclus de OMS în clasa 1 de substanțe cancerigene și întrucât 3,2 milioane de lucrători din UE sunt expuși la această substanță în cel puțin 75% din timpul lor de lucru; întrucât se estimează că 2,7 % din decesele datorate cancerelor pulmonare/bronhice sunt cauzate de expunerea la siliciu cristalin la locul de muncă;

M.   întrucât, conform datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică(OCDE), în prezent, un procent în medie de doar 3% din bugetul total pentru sănătate al țărilor OCDE este alocat pentru prevenire, în comparație cu 97 % pentru asistență medicală și tratament; întrucât acest dezechilibru imens trebuie rectificat de urgență, cu atât mai mult cu cât cel puțin o treime din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite;

N.   întrucât se estimează că 25% din totalul deceselor provocate de cancer în Uniunea Europeană pot fi puse pe seama fumatului; întrucât fumatul provoacă, la nivel mondial, între 80% și 90% din decesele prin cancer pulmonar;

O.   întrucât un program național de control al cancerului bine conceput și administrat scade incidența cazurilor de cancer și mortalitatea, în unele cazuri cu mai mult de 70% și îmbunătățește viața pacienților cu cancer, indiferent de problemele legate de resurse cu care se poate confrunta o anumită țară;

P.   întrucât implementarea la nivel național a unor programe de depistare eficace, destinate populației, desfășurate în conformitate cu orientările europene, în cazul în care acestea există deja, îmbunătățește simțitor calitatea și accesibilitatea depistării, diagnosticării și tratamentului cancerului în rândul populației, asigurând astfel un control mai eficient al cancerului;

Q.   întrucât întocmirea unor registre naționale privind cazurile de cancer în toate statele membre este esențială pentru a dispune de date comparabile privind cancerul;

R.   întrucât, în prezent, în Uniunea Europeană există importante diferențe calitative inacceptabile în ceea ce privește screeningul, depistarea precoce și monitorizarea cancerului, în special în privința procedurilor de diagnosticare utilizate și integrarea acestor proceduri în politica de sănătate a statelor membre, și întrucât programele de testare în vederea depistării cancerului fac posibil un diagnostic timpuriu, care contribuie la o reducere semnificativă a costurilor asociate bolii;

S.   întrucât oncologia nu este recunoscută ca specialitate medicală în toate statele membre și întrucât este necesar să se asigure o formare continuă în domeniul medical;

T.   întrucât EudraCT, baza de date europeană pentru testele clinice efectuate de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMEA), nu este deschisă publicului larg, pacienții întâmpinând probleme în identificarea testelor care corespund stării lor clinice specifice;

U.   întrucât complexitatea cancerului implică o comunicare îmbunătățită între profesioniștii diverși și numeroși care sunt implicați în tratamentul pacienților cu cancer; întrucât îngrijirea psihosocială a pacienților cu cancer poate îmbunătăți calitatea vieții acestora;

V.   întrucât, în prezent, pacienții care suferă de cancer nu au acces în mod egal la informații medicale și întrucât aceștia au nevoie să dețină în cel mai scurt timp, în fiecare stadiu al bolii, mai multe informații;

1.   invită Comisia, Consiliul și statele membre să ia măsuri adecvate în ceea ce privește prevenirea, depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul cancerului, inclusiv îngrijirile paliative, pentru a reduce implicațiile acestuia, care se anunță din ce în ce mai importante în contextul schimbărilor demografice care vor avea loc în următorii ani, inclusiv dispoziții în vederea unei finanțări adecvate a unor acțiuni coordonate și a construirii unei capacități corespunzătoare;

2.   invită Comisia să înființeze un grup de acțiune interinstituțional al UE de combatere a cancerului, constituit din reprezentanți ai Comisiei, ai Consiliului și ai Parlamentului European, care să se întrunească în mod periodic pentru a aduna și a face schimb de bune practici de prevenire (inclusiv reducerea expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă și în mediul înconjurător, precum şi la alte substanţe ce contribuie la apariţia cancerului), screening și tratament al cancerului, și pentru a coordona și îmbunătăți activitățile de control al cancerului în Europa; subliniază faptul că acest grup de acțiune al UE ar trebui, în special, să promoveze atât noi măsuri, cât și proiectele de screening deja existente, capabile să contribuie la creșterea cu cel puțin 50% până în 2018, în toate statele membre, a procentului populației care participă la acțiunile de screening;

3.   salută inițiativa Comisiei de a adopta o comunicare privind cancerul și o comunicare privind bolile rare, amândouă programate pentru perioada următoare a acestui an;

4.   solicită Comisiei să revizuiască în mod periodic Codul european împotriva cancerului și să-l promoveze prin campanii de sensibilizare, informare și educare destinate unor grupuri de populație specifice;

5.   îndeamnă statele membre să introducă în legislaţie obligația ţinerii unei evidenţe a cazurilor de cancer folosind o terminologie europeană standardizată, pentru a face posibilă evaluarea la nivelul populației a programelor de prevenire, screening și tratament și a ratelor de supraviețuire, precum și compararea datelor între statele membre;

6.   îndeamnă Comisia să revizuiască recomandarea existentă privind screeningul pentru depistarea cancerului, astfel încât aceasta să ia în considerare evoluția rapidă a noilor tehnologii și să includă:

7.   solicită Comisiei să adopte o abordare dinamică, flexibilă și continuă în lupta împotriva cancerului, bazată pe progresele științifice, și să instituie în acest scop:

8.   invită Comisia să sprijine, în cadrul celui de-al doilea Program de acțiune în domeniul sănătății publice, rețelele naționale de date privind cancerul, pentru a efectua un studiu la nivelul UE referitor la inegalitățile în ceea ce privește incidența și supraviețuirea în cazurile de cancer;

9.   îndeamnă guvernele Republicii Cehe și Italiei, care nu au ratificat încă Convenția-cadru pentru controlul tutunului, care a intrat în vigoare în februarie 2005, să o ratifice;

10.   solicită Comisiei și tuturor statelor membre să elaboreze și să sprijine elaborarea unor protocoale și orientări stricte în momentul punerii în aplicare a Convenției-cadru pentru controlul tutunului a OMS și să se asigure că există resurse pentru acordarea de asistență țărilor cu venituri mici, în vederea îndeplinirii obligațiilor impuse de Convenție;

11.   solicită Comisiei să acționeze în calitatea sa de gardian al tratatului, demarând de urgență acțiuni juridice legale împotriva tuturor statelor membre care nu pun pe deplin în aplicare Directiva 2004/37/CE;

12.   invită Comisia să adopte inițiative legislative, atunci când este cazul, și să încurajeze și să sprijine inițiativele care implică un număr mare de părți interesate, în vederea prevenirii cancerului prin reducerea expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă și în mediul ambiant, precum și a promovării unui stil de viață sănătos, în special în ceea ce privește factorii cu risc major, cum ar fi tutunul, alcoolul, obezitatea, alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice și expunerea la soare, acordând o atenție deosebită copiilor și adolescenților;

13.   solicită Comisiei și statelor membre să sprijine și să pună în aplicare politici cuprinzătoare de control al consumului de tutun, inclusiv crearea de locuri unde fumatul este interzis și intervenții pentru renunțarea la fumat, ca metode de reducere a incidenței fumatului, prevenind astfel un număr mare de decese din cauza cancerului, în conformitate cu rezoluţia din 24 octombrie 2007 privind Cartea verde intitulată "Către o Europă fără fum de tutun: opțiuni privind politicile comunitare" (13), ale cărei recomandări trebuie puse în aplicare integral acum;

14.   solicită Comisiei, statelor membre și Agenției Europene pentru Produse Chimice să adopte de urgență, până la 1 iunie 2008, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) şi de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice(14), o listă cu substanțele care prezintă un risc foarte ridicat, inclusiv substanțele cancerigene, pentru a permite punerea în aplicare a articolului 32 alineatul (2) din REACH, în temeiul căruia consumatorii au posibilitatea de a solicita informații privind substanțele cancerigene din produsele de consum, putând astfel evita aceste produse, dacă doresc acest lucru;

15.   solicită Comisiei să încurajeze și să sprijine inițiativele de stopare a importurilor de produse care conțin substanțe chimice cancerigene; în plus, solicită adoptarea de măsuri la nivelul UE pentru o monitorizare mai strictă a alimentelor care conțin substanțe chimice, inclusiv pesticide;

16.   solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că, pentru efectuarea studiilor extinse de biomonitorizare umană la nivelul UE, sunt disponibile suficiente resurse în vederea monitorizării substanțelor cancerigene, precum şi a altor substanţe ce contribuie la apariţia cancerului, permițând astfel evaluarea eficienței politicii aplicate;

17.   îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze campaniile de informare privind screeningul pentru depistarea cancerului în rândul publicului larg și a tuturor furnizorilor de servicii de sănătate, precum și schimbul de bune practici cu privire la utilizarea măsurilor profilactice sau de depistare precoce, cum ar fi integrarea, în condiții de cost avantajoase, a testelor pentru papilloma virus de depistare a cancerului de col uterin și vaccinarea împotriva acestui virus pentru a proteja femeile tinere împotriva cancerului de col uterin, sau testul pentru antigenul specific de prostată pentru depistarea precoce a cancerului de prostată la bărbații cu vârsta de peste 50 de ani;

18.   solicită Comisiei să inițieze o discuție cu Consiliul în vederea promovării și a punerii în aplicare eficiente a recomandării privind screeningul pentru depistarea cancerului; îndeamnă, în acest sens, statele membre care nu au făcut încă acest lucru, să pună în aplicare recomandarea, să instituie proceduri pentru adoptarea tuturor modificărilor viitoare ale acesteia și să elaboreze programe de screening în rândul populației, în conformitate cu orientările europene privind asigurarea calității;

19.   solicită Comisiei să garanteze suportul științific și profesional pe termen mediu și lung pentru sprijinirea adecvată și corespunzătoare a statelor membre în vederea respectării recomandării Consiliului privind screeningul pentru depistarea cancerului, a monitorizării, evaluării și coordonării activităților pilot și a îmbunătățirii continue a calității;

20.   solicită Comisiei să sprijine dezvoltarea programelor comunitare de acreditare/certificare în ceea ce privește screeningul pentru depistarea cancerului, diagnosticarea și tratarea acestuia, pe baza orientărilor comunitare privind asigurarea calității, care ar putea, de asemenea, servi ca exemplu pentru alte domenii ale serviciilor de sănătate;

21.   invită statele membre să asigure existența, la nivel național, a unor echipe multidisciplinare de medici oncologi, care să ofere tratament individual în condiții optime tuturor pacienților, și să îmbunătățească formarea medicilor oncologi și a profesioniștilor din serviciile de sănătate pentru ca aceștia să poată identifica nevoile psihosociale ale pacienților în vederea îmbunătățirii calității vieții și a reducerii anxietății și depresiei în cazul pacienților bolnavi de cancer;

22.   îndeamnă Comisia și statele membre să recunoască oncologia ca specialitate medicală și să asigure formarea continuă a specialiștilor în oncologie medicală, în conformitate cu ghidurile stabilite;

23.   solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze și să promoveze îngrijirea paliativă și să elaboreze ghiduri pentru aplicarea acesteia;

24.   invită Comisia să se asigure că legislația comunitară prevede măsuri stimulative atât pentru industria farmaceutică, cât și pentru cercetători, pentru a încuraja activitățile de cercetare curente și pentru a garanta crearea de noi generații de medicamente și tratamente, pentru lupta împotriva cancerului și controlul acestuia;

25.   invită Comisia să asigure, prin intermediul rețelelor de profesioniști din domeniul sănătății, răspândirea bunelor practici de tratament și îngrijire, pentru ca cetățenii să aibă acces la cel mai bun tratament disponibil;

26.   invită Comisia să utilizeze resurse din Fondurile structurale și din cel de-al șaptelea Program-cadru de cercetare pentru a crea și finanța rețele de referință pentru tipurile rare de cancer și cele dificil de tratat, cu scopul de a reuni resursele și experiența și de a îmbunătăți modalitățile de diagnostic și tratament;

27.   îndeamnă Comisia să aloce fonduri în cadrul celui de-al șaptelea Program-cadru de cercetare pentru a încuraja cercetarea și inovațiile în domeniile profilaxiei primare, al screeningului și al depistării precoce, precum și în ceea ce privește crearea de noi medicamente și tratamente împotriva cancerului;

28.   invită Consiliul și Comisia să stabilească un standard european pentru evaluarea noilor abordări terapeutice și de diagnostic inovative și identificarea celor mai bune practici clinice și medicale;

29.   solicită Comisiei să aloce fonduri în cadrul celui de-al șaptelea Program-cadru în vederea stimulării cercetării privind cazurile de cancer în rândul copiilor;

30.   îndeamnă Comisia și statele membre să se asigure că medicamentele pentru tratarea cancerului sunt disponibile în egală măsură în toate statele membre, pentru toți pacienții care au nevoie de ele;

31.   încurajează Comisia și statele membre să examineze, în cadrul Forumului farmaceutic la nivel înalt, modul în care medicamentele inovatoare pentru tratarea cancerului, capabile să salveze vieți, pot fi puse mai rapid la dispoziția pacienților prin accelerarea procedurii de autorizare a comercializării prin intermediul procedurii centralizate europene, și să conceapă un sistem de prețuri supus respectării unor condiții, precum și modalități de rambursare, având în vedere că datele privind eficiența acestor medicamente sunt adunate de la pacienți în cadrul lor de viață real;

32.   solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului, cel mai târziu până în iunie 2008, o propunere care să cuprindă informații calitative, obiective, viabile și fără scop promoțional cu privire la medicamente, din surse multiple;

33.   invită Comisia să revizuiască Directiva 2001/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 aprilie 2001 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre privind aplicarea bunelor practici clinice în cazul efectuării de studii clinice pentru evaluarea produselor medicamentoase de uz uman(15)(directiva privind testele clinice) pentru a încuraja cercetarea academică în domeniul cancerului, în special cercetarea privind screeningul pentru cancer și depistarea precoce, recunoscând totodată impactul costurilor asupra sectorului necomercial al cercetării, și să lărgească accesul pacienților și al publicului larg la informațiile privind testele clinice în desfășurare și cele încheiate;

34.   solicită statelor membre şi Comisiei să colaboreze pentru a elabora orientări care să propună criterii pentru definirea comună a handicapului, care poate include persoanele care suferă de boli cronice şi de cancer şi, în acest timp, statele membre care nu au inclus încă aceste persoane în definiţia naţională a handicapului, să acţioneze rapid pentru ca, eventual, să realizeze acest lucru;

35.   invită Comisia să întocmească o cartă pentru protecția la locul de muncă a pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care suferă de boli cronice, pentru a solicita întreprinderilor să creeze condițiile necesare pentru ca pacienții să își poată continua activitatea profesională în timpul tratamentului și pentru a putea reveni la activitățile profesionale obișnuite;

36.   încurajează statele membre să adopte carte naționale ale drepturilor pacienților, în conformitate cu orientările europene, și să includă participarea și experiența pacienților în elaborarea politicilor din domeniul sănătății;

37.   solicită statelor membre şi Comisiei Europene să elaboreze şi să consolideze inițiative care să ofere sprijin persoanelor afectate direct sau indirect de cancer, în special prin demararea şi dezvoltarea unor programe de asistență psihologică și sprijin, în întreaga Uniune, pentru persoanele care au supravieţuit cancerului;

38.   solicită Comisiei să pună la dispoziția bolnavilor de cancer mai multe informații, prin încurajarea inițiativelor care au ca scop informarea pacienților cu privire la opțiunile lor de tratament și modalitățile în care pot beneficia de tratamentele respective;

39.   încurajează noile state membre să utilizeze într-o mai mare măsură Fondurile structurale pentru îmbunătățirea infrastructurii din serviciile de sănătate, sprijinind, de exemplu, punerea în aplicare a recomandării Consiliului privind screeningul pentru depistarea cancerului;

40.   sprijină președinția slovenă a UE, care consideră cancerul una din prioritățile sale în 2008 şi solicită tuturor preşedinţiilor viitoare să considere în continuare combaterea cancerului o prioritate;

41.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 301, 20.11.2007, p. 3. (2) JO L 412, 30.12.2006, p. 1. (3) JO L 158, 30.4.2004, p. 50. (4) Principiile evaluării riscurilor asupra sănătății copiilor, OMS 2006. (5) JO L 378, 27.12.2006, p. 1. (6) JO L 327, 16.12.2003, p. 34. (7) Texte adoptate, P6_TA(2008)0009. (8) Texte adoptate, P6_TA(2007)0434. (9) JO C 313 E, 20.12.2006, p. 273. (10) JO L 95, 16.4.1996, p. 9. (11) JO L 311, 28.11.2001, p. 67. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2008/29/CE (JO L 81, 20.3.2008, p. 51). (12) JO L 213, 15.6.2004, p. 8. (13) Texte adoptate, P6_TA(2007)0471. (14) JO L 396, 30.12.2006, p. 1. Versiune rectificată în JO L 136, 29.5.2007, p. 3. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1354/2007 al Consiliuliu (JO L 304, 22.11.2007, p. 1). (15) JO L 121, 1.5.2001, p. 34

Rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind Revizuirea la jumătatea perioadei a celui de-al șaselea Program comunitar de acțiune pentru mediu (2007/2204(INI))

P6_TA(2008)0122 A6-0074/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu(1),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2006 privind strategia tematică pentru protecția și conservarea mediului marin(2),

–   având în vedere poziția sa în primă lectură din 14 noiembrie 2006 privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii în materie mediul marin (directiva "Strategia pentru mediul marin")(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 25 aprilie 2007 referitoare la o strategie tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 26 septembrie 2006 privind strategia tematică pentru mediul urban(5),

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 noiembrie 2007 referitoare la strategia tematică pentru protecția solului(6),

–   având în vedere poziția sa din 14 noiembrie 2007 privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru privind protecția solului și de modificare a Directivei 2004/35/CE(7),

–   având în vedere Rezoluția sa din 26 septembrie 2006 referitoare la strategia tematică privind poluarea aerului(8),

–   având în vedere poziția sa din 26 septembrie 2006 privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa(9),

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 februarie 2007 referitoare la o strategie tematică privind reciclarea deșeurilor(10),

–   având în vedere poziția sa din 13 februarie 2007 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile(11),

–   având în vedere poziția sa din 23 octombrie 2007 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru pentru acțiuni comunitare în vederea utilizării durabile a pesticidelor(12),

–   având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2007 referitoare la o strategie tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor(13),

–   având în vedere poziția sa din 23 octombrie 2007 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare(14),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru comerț internațional, avizul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A6-0074/2008),

A.   întrucât Europa nu se află încă pe calea către o veritabilă dezvoltare durabilă;

B.   întrucât Comisia recunoaște că s-au înregistrat doar progrese limitate în privința problemelor fundamentale de integrare a aspectelor de mediu în alte domenii de politici și de îmbunătățire a aplicării legislației comunitare;

C.   întrucât Comisia atrage atenția asupra faptului că multe presiuni de natură ecologică de fapt se intensifică: emisiile globale de gaze cu efect de seră sunt în creștere, pierderea biodiversității se accelerează, poluarea continuă să aibă un efect important asupra sănătății publice, cantitatea de deșeuri produse în cadrul Uniunii Europene continuă să crească și amprenta ecologică a Europei este în creștere continuă; întrucât acest fapt aduce în discuție efectele contraproductive, din punct de vedere ecologic, ale altor politici majore ale UE;

D.   întrucât este improbabilă realizarea unei dezvoltări durabile atât timp cât aspectele de mediu nu sunt pe deplin integrate în toate domeniile de politici principale;

E.   întrucât un mediu curat și sănătos este esențial pentru bunăstarea oamenilor și pentru condiții sociale prielnice;

F.   întrucât politicile bine elaborate în materie de mediu pot contribui, de asemenea, la atingerea altor obiective, precum creșterea competitivității, stimularea creșterii economice, crearea de noi locuri de muncă, stimularea inovației și promovarea progresului științific prin dezvoltarea de tehnologii noi şi sigure;

1.   consideră că este regretabilă amânarea cu aproape un an a examinării la jumătatea perioadei a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu și deplânge faptul că, în ansamblu, Uniunea Europeană nu este în grafic cu punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în programul de acțiune, contrar afirmațiilor Comisiei din cadrul propriei sale examinări la jumătatea perioadei; reamintește faptul că, spre deosebire de precedentul program, al șaselea program comunitar de acțiune a fost adoptat prin procedura de codecizie, în conformitate cu articolul 251 din Tratatul CE; solicită Uniunii Europene să facă tot posibilul pentru atingerea obiectivelor stabilite în PAM 6, având în vedere că neatingerea acestora ar afecta credibilitatea UE, printre altele, în rândul publicului care este interesat de situația mediului;

2.   ia act de faptul că utilizarea strategiilor tematice, ca nou instrument procedural, a mărit importanța procesului prelegislativ și a creat noi oportunități pentru implicarea părților interesate și abordarea mai strategică a politicii legislative a UE; totuși, își exprimă regretul că strategiile tematice au mărit durata procesului de elaborare a politicii în materie de mediu, prin amânarea formulării unor propuneri concrete privind politica respectivă și adoptarea măsurilor care decurg din aceasta;

3.   consideră că, având în vedere importanţa politicilor în materie de mediu pentru industrie şi faptul că în general autorităţile responsabile cu punerea acestora în aplicare sunt primăriile şi autorităţile locale, este necesar ca acest lucru să fie luat în considerare în momentul elaborării legislaţiei şi că opiniile reprezentanţilor industriei, ai micilor întreprinderi şi ai autorităţilor locale trebuie să fie reprezentate şi ascultate în cadrul organelor consultative;

4.   consideră că este esențială consolidarea poziției celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu, drept dimensiunea de mediu a strategiei pentru dezvoltare durabilă a UE;

5.   consideră că, în cadrul UE, competenţele trebuie definite şi alocate în mod clar şi atrage atenţia asupra faptului că examinarea intermediară a Comisiei arată că există confuzie şi ambiguitate internă în ceea ce priveşte competenţele Comisiei şi ale statelor membre; subliniază că atât limitele competenţelor respective ale acestora cât şi responsabilităţile care le revin trebuie stabilite şi explicate, pentru a asigura asumarea acestor responsabilităţi în continuare;

6.   atrage atenția asupra faptului că strategiile tematice sunt ineficiente în cazul în care coincid, în plan temporal, cu dosare legislative voluminoase, fiind eficiente înainte de apariția documentului legislativ relevant sau singure;

7.   subliniază legătura directă dintre starea mediului și sănătatea umană; în vederea punerii în aplicare a strategiei de integrare a aspectelor legate de sănătate în toate politicile ("Health in all policies"), invită Comisia să realizeze studii care să evidențieze relația de tip cauză-efect dintre modificarea calității mediului și starea de sănătate a populației;

Strategiile tematice

8.   consideră că UE a acționat în mod consecvent pentru atingerea obiectivelor diplomatice de mediu stabilite în cel de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu; reamintește, totuși, faptul că UE nu a reușit să își îndeplinească angajamentele privind obiectivele și acțiunile prioritare pentru stoparea schimbărilor climatice; își exprimă deosebita îngrijorare privind creșterea emisiilor în sectorul transporturilor și faptul că efectul măsurilor utilizate în tentativa de a ameliorara eficiența energetică se manifestă lent; reamintește Comisiei să publice o comunicare privind obiective de mediu cantitative pentru un sistem de transport durabil; speră ca statele membre să-și îndeplinească obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite în Protocolul de la Kyoto, până în 2012;

9.   deplânge faptul că, probabil, obiectivul stopării declinului biodiversității până în 2010 nu va fi atins și faptul că strategiile propuse pentru protejarea mediului marin și a solului nu vor da rezultate concrete de mediu până în 2012; constată că sunt necesare eforturi mai mari pentru a sprijini integrarea politicii în materie de biodiversitate în cadrul politicilor din alte domenii; atrage atenția asupra necesității unei finanțări corespunzătoare a programului Natura 2000 și a altor obiective prioritare care sunt în strânsă legătură cu acesta;

10.   consideră că, referitor la substanțele chimice, Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice(15) reprezintă un progres în reducerea riscurilor pentru om și mediu, însă trebuie să demonstreze că va reduce aceste riscuri în mod eficient și într-o măsură semnificativă, și regretă faptul că regulamentul nu respectă în toate privințele obiectivele stabilite în cel de-al șaselea program de acțiune pentru mediu; consideră că este regretabil faptul că strategia tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor a fost întârziată considerabil și faptul că măsurile luate pentru îmbunătățirea calității aerului și a mediului urban și pentru reducerea zgomotului nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor programului de acțiune pentru mediu; îndeamnă Comisia să prezinte, cât mai curând posibil, o propunere de revizuire a directivei privind plafoanele naționale de emisii(16); consideră că este necesar să se asigurare aplicarea deplină a directivei privind zgomotul ambiental(17);

11.   întrucât calitatea aerului din spațiile interioare afectează sănătatea, îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine acțiunile întreprinse de Organizația Mondială a Sănătății în materie de calitate a aerului din spațiile interioare și invită Comisia să propună, cât mai curând posibil, măsuri legislative concrete privind calitatea aerului din spațiile interioare;

12.   constată faptul că, în privința obiectivelor pentru protecția apei stabilite în cel de-al șaselea program de acțiune pentru mediu, nu există decalaje majore; invită totuși Comisia să asigure aplicarea deplină a Directivei-cadru privind apa(18) și să reevalueze integrarea angajamentelor UE în materie de protecție a apei în cadrul altor politici; îndeamnă, în plus, Comisia să prezinte cât mai curând posibil o propunere de directivă privind reducerea cantității de fosfor în agricultură și în detergenți în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții(19);

13.   consideră necesară punerea în aplicare a unei noi politici privind apele, axată pe economisirea și gestionarea durabilă a resurselor hidrologice;

14.   consideră că este regretabil faptul că strategiile tematice privind resursele naturale și deșeurile au diluat obiectivele celui de-al șaselea program de acțiune pentru mediu; regretă faptul că nu s-au stabilit obiective concrete, la nivelul UE, pentru disocierea creșterii economice de utilizarea resurselor prin orientarea către un model durabil de producție și consum; este de acord că sunt necesare mai multe acțiuni privind deșeurile biologice pentru a încuraja evitarea depozitării acestora și pentru a garanta aplicarea celor mai bune opțiuni de procesare, precum cele bazate pe atenuarea schimbărilor climatice; continuă să încurajeze promovarea unor forme nepoluante de gestionare a deșeurilor și a unor măsuri mai severe de descurajare a depozitării de deșeuri care poluează mediul;

15.   invită Comisia și statele membre să adopte toate măsurile necesare în vederea exploatării raționale și eficiente a resurselor naturale, fără a pune în pericol biodiversitatea;

Punerea în aplicare și asigurarea aplicării legislației în vigoare

16.   reamintește că aplicarea deplină și corectă a legislației în vigoare este o prioritate maximă și consideră că legislația obligatorie rămâne esențială pentru abordarea provocărilor din domeniul mediului; solicită Comisiei să-și consolideze activitățile legate de calitatea sa de gardian al tratatului; solicită, prin urmare, și autorității bugetare a UE să acorde Comisiei toate resursele financiare și umane necesare pentru a garanta realizarea, în toate statele membre, a celei mai eficiente monitorizări a punerii în aplicare şi a asigurării aplicării legislației în vigoare;

17.   evidențiază necesitatea punerii în aplicare eficiente și exacte a legislației comunitare din domeniul mediului și recomandă adoptarea unor măsuri speciale de sprijinire a regiunilor care întâmpină dificultăți în punerea în practică a acestui aspect al acquis-ului comunitar; încurajează autoritățile statelor membre să elaboreze strategii de transpunere pentru a defini cu claritate rolurile și responsabilitățile autorităților naționale, regionale și locale în transpunerea și aplicarea corectă a legislației comunitare din domeniul mediului;

18.   totuși, își exprimă îngrijorarea privind propunerile mai multor interlocutori care susțin reducerea și atenuarea reglementărilor comune sau chiar înlocuirea acestora cu acorduri voluntare sau cu alte măsuri neobligatorii; reafirmă, așadar, că o mai bună reglementare ar trebui să se concentreze asupra normelor și standardelor neechivoce și transparente bazate pe legislația referitoare la obiectivele stabilite și pe o mai bună asigurare a aplicării acesteia;

19.   salută propunerile Comisiei de consolidare a executării legislației în materie de mediu la nivel național, prin îmbunătățirea accesului la justiție și utilizarea armonizată a legislației de sancționare; constată că aspectele preventive ale legislației de sancționare contribuie la îmbunătățirea executării legilor și la o mai bună protejare a mediului;

20.   solicită în continuare elaborarea și revizuirea politicilor comunitare de mediu într-un mod care să insiste mai degrabă pe stabilirea obiectivelor, decât pe descrierea mijloacelor, dând statelor membre și agricultorilor libertatea să găsească cele mai eficace și eficiente mijloace pentru atingerea obiectivelor dorite;

Natura, biodiversitatea și schimbările climatice

21.   consideră că Comisia ar trebui să asigure deplina punere în aplicare a directivelor privind habitatele şi păsările; recomandă, cu respectarea principiului subsidiarității, o fiscalitate care să promoveze cele mai bune acțiuni și care să acționeze ca factor descurajant asupra activităților poluante;

22.   atrage atenția Comisiei, totuși, asupra faptului că nu este suficient să se facă cunoscute consecințele penale în fiecare caz pentru împiedicarea unor comportamente ilegale și în același timp poluante; subliniază, prin urmare, importanța prevederii de sancțiuni a posteriori în dreptul penal, în special pentru aruncarea ilegală a reziduurilor periculoase pe teritoriul altor țări;

Stimulentele ecologice și reforma subvențiilor dăunătoare mediului

23.   salută Cartea verde privind instrumentele de piață utilizate în scopuri aferente politicii de mediu și altor politici conexe, prezentată de Comisie; consideră că este necesară o utilizare mai largă a instrumentelor de piață, având în vedere impactul tuturor proceselor de producție și distribuție și al modelelor de consum asupra mediului;

24.   este de părere că sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS) nu a dus încă la o reducere a emisiilor de CO2 din cauza alocării unor cote de emisii extrem de generoase; atrage atenția asupra faptului că UE s-a angajat să-și reducă, până în 2020, emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelul din 1990; insistă asupra necesității prevederii în cadrul ETS, pentru perioada de după 2012, a unui plafon suficient de drastic, a scoaterii tuturor cotelor la licitație și a unei limite calitative și cantitative asupra utilizării reducerilor certificate de emisii (CER) și a unităților de reducere a emisiilor (ERU);

25.   constată totuși faptul că rolul eco-impozitării rămâne modest și nu indică o tendință de creștere; invită Comisia și statele membre să depună eforturi suplimentare pentru reformarea impozitului ecologic, incluzând un transfer al sarcinii fiscale de la impozitarea care frânează bunăstarea (de ex. impozitarea forței de muncă) către impozitarea care susține bunăstarea (de ex. impozitarea activităților dăunătoare mediului, precum utilizarea resurselor și poluarea); reamintește că, în ciuda unanimității în materie fiscală, tratatele oferă posibilitatea cooperării consolidate și atrage atenţia asupra existei metodei deschise de coordonare;

26.   ia act de faptul că a fost accelerată eliminarea subvențiilor dăunătoare mediului; totuși, consideră că este inacceptabil că nu s-au luat măsuri concrete pentru reforma subvențiilor dăunătoare mediului în viitorul apropiat și, prin urmare, invită Comisia să prezinte, până la sfârșitul lui 2008, propuneri concrete pentru eliminarea treptată, pe parcursul următorilor cinci ani, a tuturor subvențiilor dăunătoare mediului;

Integrarea politicii în materie de mediu, cooperare internațională și promovarea inovațiilor

27.   îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze o integrare mai puternică și mai coerentă a politicii în materie de mediu în toate domeniile de elaborare a politicilor UE; solicită integrarea aspectelor privind protecția mediului și protecția sănătății în toate politicile și implicarea regiunilor și a administrațiilor locale în acest efort, în vederea punerii în aplicare a abordării "sănătate în toate politicile", abordare proclamată la nivelul Uniunii Europene; deplânge atât lipsa integrării acestor aspecte în diferitele cadre juridice în materie de mediu și în pregătirea noii legislații, precum și lipsa integrării lor în legislația care are alte obiective principale decât protecția mediului;

28.   consideră că pentru obținerea unor rezultate concrete privind integrarea aspectelor de mediu în alte sectoare economice, este necesară elaborarea unor obiective și calendare obligatorii; subliniază, în același timp, responsabilitatea agenților economici din anumite sectoare industriale în atingerea unor rezultate pe termen lung în cadrul politicilor în materie de climă și energie;

29.   subliniază că o politică eficientă în domeniul mediului este legată fundamental de îmbunătățirea calității vieții și, în acest context, pune în lumină importanța dimensiunii regionale pentru implementarea celui de-al șaselea PAM, în special pentru acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea; subliniază importanța campaniilor de sensibilizare a opiniei publice cu privire la obiectivele celui de-al șaselea plan de acţiune pentru mediu și la procesul de implementare a acestuia;

30.   subliniază faptul că, în cadrul programelor de dezvoltare regională, este necesar să se țină seama de programul NATURA 2000, pentru a putea concilia principiul protecției biodiversității europene cu dezvoltarea și îmbunătățirea calității vieții populației; consideră că trebuie lansată, în acest context, o amplă campanie de informare și promovare a bunelor practici, pentru a arăta cum pot fi conciliate aceste două principii, în aparență contradictorii;

31.   accentuează necesitatea îmbunătățirii coordonării rețelelor de actori locali și regionali pentru a răspândi și aplica cele mai bune practici în regiunile mai slab dezvoltate; susține promovarea cooperării transfrontaliere atât între statele membre, cât și cu țările și regiunile învecinate cu UE, cum ar fi regiunea Mării Negre și cea a Mării Baltice, precum și spațiul mediteranean, în special pentru a preveni poluarea transfrontalieră;

32.   își exprimă îngrijorarea cu privire la constatările unei serii de studii independente(20) (21) (22) (23) , care arată că orientările Comisiei privind evaluarea impactului nu sunt respectate integral de direcțiile generale ale Comisiei, că evaluarea și cuantificarea impactului economic au fost accentuate în detrimentul impactului de mediu, social și internațional, că evaluarea costurilor legislației se face într-o măsură mult mai mare decât evaluarea beneficiilor și că preocupările pe termen scurt prevalează asupra celor pe termen lung; consideră că un dezechilibru atât de puternic în evaluările de impact este contraproductiv în raport atât cu politica de mediu însăși, cât și cu integrarea acesteia în alte politici ale UE; invită Comisia să întreprindă măsuri pentru rectificarea acestor deficiențe persistente;

33.   salută puternicul angajament al Comisiei față de consolidarea dimensiunii internaționale a politicii în materie de mediu; consideră că este necesar să se garanteze integrarea politicii în materie de mediu în toate acțiunile externe ale UE și să se amelioreze guvernarea internațională în materie de mediu; încurajează Comisia și statele membre să continue promovarea unor politici și a unor cerințe ambițioase în materie de mediu, de exemplu, prin promovarea transferului de tehnologie și schimbul de practici recomandate cu țările în curs de dezvoltare;

34.   subliniază că Uniunea Europeană trebuie să promoveze "diplomația climatică" în mod mai intens și mai coerent în cadrul relațiilor comerciale pe care le are cu țări care nu sunt obligate de acorduri multilaterale privind protecția mediului, cum ar fi Statele Unite, China și India, care, din diverse motive, nu aplică Protocolul de la Kyoto; de asemenea, invită Comisia să acorde asistenţă ţărilor în curs de dezvoltare prin intermediul tuturor mecanismelor disponibile în implementarea de tehnologii durabile şi eficiente;

35.   recomandă adăugarea unei clauze de durabilitate în OMC, care să prevadă o serie de principii ale politicii de mediu, cum ar fi principiul precauţiei și principiul "poluatorul plătește", în baza cărora să se poată evalua măsuri de natură comercială, astfel încât reglementările comerciale să nu submineze protecția mediului, iar reglementările de mediu să nu poată fi folosite în scopuri protecționiste;

36.   solicită Consiliului și Comisiei să utilizeze negocierile comerciale bilaterale și regionale pentru a obține angajamente comerciale cu beneficii ecologice directe; consideră că Uniunea Europeană trebuie, împreună cu statele membre, să intensifice dialogul cu țările cu economii emergente, astfel încât dezbaterile pe teme de interes comun, cum ar fi schimbările climatice, gestiunea deșeurilor și exploatarea ilegală a lemnului, să fie concretizate prin punerea în aplicare a unor programe comune; sprijină propunerea Comisiei de creare a unui Forum al dezvoltării durabile, deschis participării societății civile, cu includerea unei părți importante dedicate aspectelor climatice, în toate acordurile comerciale, și solicită aplicarea acestui principiu în cadrul negocierilor în curs;

37.   invită Comisia și statele membre să promoveze o exploatare mai pragmatică și orizontală a inovării și a noilor tehnologii în toate politicile UE, astfel încât aceste elemente să joace un rol fundamental în consolidarea protecției mediului; subliniază necesitatea introducerii fără întârziere a unei abordări de tip "Top Runner" (cea mai bună tehnologie disponibilă), un instrument mai ambițios de ameliorare continuă a modelelor de producție și consum, pentru a garanta că, în viitor, toate produsele de piață din UE vor fi concepute, produse și folosite în conformitate cu criterii de durabilitate;

38.   reamintește că investițiile în tehnologiile inovatoare, ecologice, precum și în ecodesign, în eficiența energetică la utilizatorii finali și în performanța energetică a clădirilor, sunt extrem de benefice pe termen lung, în ciuda eventualelor costuri ridicate pe termen scurt și subliniază necesitatea ca autoritățile regionale să încurajeze întreprinderile să profite din plin de pe urma unor astfel de investiții;

39.   încurajează Comisia și statele membre să adopte norme într-adevăr ecologice privind achizițiile publice, pentru a promova inovarea și modelele durabile de producție și consum;

40.   solicită Comisiei să sprijine autoritățile naționale, regionale și locale în organizarea unor achiziții publice comune cu respectarea principiului durabilității, punând la dispoziție un cadru clar care să faciliteze definirea obiectivelor măsurabile și a criteriilor de calitate;

41.   invită Comisia să îşi dubleze eforturile pentru atingerea obiectivului de 20% în materie de surse de energie regenerabile şi de 10% în materie de consum de biocarburanţi, ţinând cont de faptul că aprovizionarea cu alimente în Europa și în exteriorul acesteia nu trebuie să fie pusă în pericol de culturile energetice; subliniază că mecanismul de durabilitate, în prezent în curs de elaborare, ar trebui să aplice cele mai stricte criterii de durabilitate în privinţa biocarburanţilor;

42.   subliniază că agricultura din UE se concentrează tot mai mult pe obținerea de produse alimentare sigure și de calitate, pentru a proteja sănătatea cetățenilor Uniunii;

43.   încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale ale acestora să găsească cea mai bună utilizare a noilor posibilități de investiții oferite de fondurile structurale și de noile programe aferente politicii de vecinătate a UE și să garanteze că programele lor operaționale și proiectele susținute din fondurile structurale contribuie la o mai bună implementare a legislației comunitare în domeniul mediului și la realizarea obiectivului pe termen lung al dezvoltării durabile pe tot cuprinsul Uniunii Europene, în acord cu celelalte priorități tematice;

44.   consideră că, este esenţial să fie îmbunătăţită aplicarea principiului substituției, care ține seama de disponibilitatea, accesibilitatea beneficiile și costul produselor de substituție; atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că trebuie să se țină seama de proiectare, de procesele de producție și utilizare care permit folosirea produselor ce nu reprezintă un risc pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu, sau care prezintă un astfel de risc scăzut;

Principiile "unei reglementări mai bune" în politica de mediu

45.   atrage atenția asupra faptului că, dacă se dorește o reglementare mai bună, ar trebui revizuite suprapunerile din cadrul legislației, care creează o povară birocratică și subminează competitivitatea;

46.   consideră că abordarea filosofică aplicată procesului de revizuire este lipsită de gândire critică și nu analizează cauzele întârzierilor; este de părere că numai analizând și reflectând asupra cauzelor acestor întârzieri se pot întreprinde măsuri adecvate pentru viitor;

47.   atrage atenția asupra faptului că, dacă se dorește într-adevăr îmbunătățirea metodologiei legislative și formularea unor norme pragmatice care să poată fi aplicate cu ușurință de autoritățile responsabile, de întreprinderi și de cetățeni, se impune în mod imperativ extinderea interacțiunii dintre instituțiile și organismele comunitare și societatea civilă pentru a răspunde la întrebările acesteia și pentru a lua în considerare deciziile și opiniile regiunilor, primăriilor, sectoarelor industriale afectate și asociațiilor aferente; subliniază, de asemenea, că trebuie luate în considerare costurile pe termen scurt ale transformării echipamentelor existente;

Către schimbarea comportamentală

48.   subliniază faptul că sunt necesare noi modalități de evaluare a nivelului de bunăstare, bazate pe valori realiste pentru serviciile ecologice; consideră că PIB-ul, întrucât nu mai poate reflecta toate aspectele și necesitățile societății moderne, nu mai reprezintă un instrument adecvat pentru evaluarea bunăstării și a dezvoltării; încurajează UE să dezvolte în continuare și să utilizeze ca instrument politic un indicator nou care să integreze impactul negativ al progresului economic asupra mediului și sănătății noastre și care să contribuie la decuplarea creșterii economice de presiunea exercitată asupra mediului; consideră că acest nou indicator ar trebui să promoveze dezvoltarea unei societăți integrate și să încurajeze o mai bună integrare a aspectelor privind mediul în alte politici;

49.   invită Comisia să abordeze protecția sănătății umane ca problemă de prim rang în cadrul priorităților în domeniul protecției mediului;

50.   consideră că Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol de lider în crearea unor opțiuni politice care să ducă la schimbări comportamentale radicale ale modelelor de consum și producție;

51.   subliniază importanța sprijinirii consumatorilor în vederea adoptării unui comportament mai responsabil care – dincolo de cadrul juridic național – ar putea avea o influență pozitivă în ceea ce privește amploarea și seriozitatea angajamentelor în domeniul mediului asumate de către actorii de pe piață;

52.   consideră că informarea adecvată a cetățenilor trebuie considerată o prioritate; susține cu tărie dezvoltarea unui sistem de etichetare clar și cuprinzător, având în vedere că ar aduce o contribuție importantă, ajutând consumatorul să "ia decizia corectă";

53.   solicită cu insistență realizarea unei evaluări a rezultatelor celui de-al șaselea PAM, înaintea finalizării propunerii pentru cel de-Al șaptelea PAM;

54.   consideră că evaluarea celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu ar trebui să fie realizată de către un organism extern, independent de Comisie;

o
o   o

55.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 242, 10.9.2002, p. 1. (2) JO C 314 E, 21.12.2006, p. 131. (3) JO C 314 E, 21.12.2006, p. 86. (4) JO C 74 E, 20.3.2008, p. 660. (5) JO C 306 E, 15.12.2006, p. 182. (6) Texte adoptate, P6_TA(2007)0504. (7) Texte adoptate, P6_TA(2007)0509. (8) JO C 306 E, 15.12.2006, p. 176. (9) JO C 306 E, 15.12.2006, p. 102. (10) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 168. (11) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 135. (12) Texte adoptate, P6_TA(2007)0444. (13) Texte adoptate, P6_TA(2007)0467. (14) Texte adoptate, P6_TA(2007)0445. (15) JO L 396, 30.12.2006, p. 1, Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1354/2007 al Consiliului (JO L 304, 22.11.2007, p. 1). (16) Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (JO L 309, 27.11.2001, p. 22) (17) JO L 189, 18.7.2002, p. 12. (18) JO L 327, 22.12.2000, p.1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2008/32/CE (JO L 81, 20.3.2008, p. 60) (19) JO L 104, 8.4.2004, p. 1. (20) Evaluările de impact asupra politicilor Comisiei Europene: Achievements and Prospects), Consiliile Consultative Europene pentru Mediu și Dezvoltare Durabilă, aprilie 2006. (21) "Echillibrarea proporțiilor - până unde ar trebui să meargă evaluările de impact ale UE?" (Getting Proportions Right - How far should EU impact assessments go?), Institut for Miljøvurdering, aprilie 2006. (22) "Spre bine sau spre rău? The EU's "Better Regulation" Agenda and the Environment), Institutul de Politică Europeană în Domeniul Mediului, noiembrie 2005. (23) "Dezvoltarea durabilă în evaluările de impact integrate efectuate de Comisia Europeană în 2003" (Sustainable Development in the European Commission's integrated impact assessments for 2003), Institutul de Politică Europeană în Domeniul Mediului, aprilie 2004.

Rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind industriile culturale din Europa (2007/2153(INI))

P6_TA(2008)0123 A6-0063/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 151 din Tratatul CE,

–   având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință si Cultură pentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, din 2005 (Convenţia UNESCO privind diversitatea culturală),

–   având în vedere concluziile Consiliului din 13 și 14 noiembrie 2006, precum și a celui din 24 și 25 mai 2007, în special în ceea ce privește contribuția sectoarelor culturale și din domeniul creației la îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona, precum și rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură,

–   având în vedere Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune(1),

–   având în vedere Decizia Consiliului 2006/515/CE din 18 mai 2006 privind încheierea Convenției pentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale (2),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare" (COM(2007)0242), precum și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește această comunicare (SEC(2007)0570),

–   având în vedere rezoluția sa din 4 septembrie 2003 privind industriile culturale(3),

–   având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2004 privind un cadru comunitar pentru societățile de gestiune colectivă în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe(4),

–   având în vedere recomandarea 2005/737/CE a Comisieidin 18 octombrie 2005 privind gestiunea colectivă transfrontalieră a drepturilor de autor și a drepturilor conexe în serviciile legale de muzică online(5),

–   având în vedere rezoluția sa din 7 iunie 2007 privind statutul social al artiștilor(6),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A6-0063/2008),

A.   întrucât cultura reprezintă atât un bun public și un scop în sine pentru dezvoltarea individului și a societății, funcționând ca un instrument care contribuie la creșterea economică, la ocuparea forței de muncă și la coeziunea socială, precum și la dezvoltarea regională și locală, așa cum demonstrează studiile științifice recente, în special studiul privind economia culturii în Europa, realizat de KEA European Affairs pentru Comisia Europeană;

B.   întrucât industriile culturale nu ar putea nici să existe, nici să contribuie la îmbogățirea valorii culturale și economice europene, în absența aportului permanent de noi conținuturi, în toate domeniile artistice, din partea unor comunități înfloritoare de creatori, fie ei cineaști, compozitori, autori, artiști plastici sau designeri;

C.   întrucât industriile culturale sunt industrii care oferă operelor intelectuale o valoare economică adăugată, generând în același timp noi valori pentru indivizi și societate; întrucât aceste industrii culturale includ industriile tradiționale, precum industriile cinematografiei, muzicii și publicisticii, mass-mediei și industriile din sectorul de creație precum modă și design, industriile din domeniul turismului, artelor și informației;

D.   întrucât, în conformitate cu definiția dată de Convenția UNESCO privind diversitatea culturală, industriile culturale includ toate sectoarele în care se combină creația, producția și comercializarea de bunuri și servicii, iar trăsătura lor distinctă constă în conținutul lor intangibil și cu caracter cultural; întrucât produsul industriilor culturale este în mod tipic protejat de drepturile de proprietate intelectuală;

E.   întrucât sunt necesare totuși o mai mare recunoaștere, garantarea unui statut juridic aparte, precum și un sprijin mai susținut pentru ansamblul industriilor culturale și din domeniul creației, inclusiv pentru microîntreprinderi și IMM, precum și pentru artiștii individuali, pentru a ajuta aceste sectoare să-și dezvolte pe deplin propriul potențial și, de asemenea, să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona;

F.   întrucât industriile culturale produc și difuzează o gamă largă de produse culturale menite să informeze, să educe și să contribuie la divertismentul cetățenilor, bazate din ce în ce mai mult pe noi tehnologii și noi formate digitale și audiovizuale, și întrucât Uniunea Europeană trebuie să-și asume un rol de promovare și reglementare în ceea ce privește aceste produse, garantând o remunerație corectă și adecvată creatorilor de produse originale, prin intermediul unei protecții adecvate și eficiente a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, asigurând astfel viabilitatea industriilor culturale europene;

G.   întrucât în cadrul societății de astăzi a informației și a tehnologiei digitale apar noi forme de producție, distribuție și consum, care dau naștere la noi produse și servicii culturale care trebuie protejate împotriva pirateriei, dar care, de asemenea, au nevoie în general de modele antreprenoriale și economice adecvate, care să asigure accesibilitatea,deschiderea și diversitatea produselor cu un conținut cultural, păstrându-le în același timp caracterul lor specific, în comparație cu produsele obișnuite comerciale și garantând o remunerație echitabilă tuturor categoriilor de deținători de drepturi pentru utilizarea conținutului cultural protejat de drepturile de autor;

H.   întrucât produsele și serviciile culturale prezintă particularități care le disting de alte produse și servicii, iar acestea trebuie luate în considerare la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene;

I.   întrucât protecția adecvată și eficientă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe reprezintă un mijloc esențial pentru creatori de a obține, în cadrul exploatării comerciale a operelor lor, o remunerație corespunzătoare eforturilor lor creatoare și întrucât această protecție este, prin urmare, indispensabilă pentru supraviețuirea industriilor culturale;

J.   întrucât industriile culturale și comunitatea creatorilor contribuie în mod esențial la promovarea diversității culturale, la asigurarea posibilității de a alege a consumatorului, la sporirea diversității antreprenoriale, la democratizarea accesului la cultură, la consolidarea identității și integrării europene și la promovarea dialogului intercultural;

K.   întrucât industriile culturale contribuie într-o măsură semnificativă la dezvoltarea și coeziunea locală și regională, deoarece reprezintă un pol de atracție pentru investiții în turism, creează noi categorii de produse comerciale și de servicii "cu caracter local" și, prin crearea de noi locuri de muncă și de noi posibilități de dezvoltare economică, contribuie la evitarea marginalizării sociale a regiunilor îndepărtate sau defavorizate;

L.   întrucât autorii se află, de asemenea, la baza activităților industriilor culturale și întrucât se cuvine, prin urmare, să se creeze pentru aceștia un cadru economic, juridic și social care să poată asigura dezvoltarea potențialului lor creator;

M.   întrucât este necesar să se realizeze o legătură strânsă între cultură, educație și formare, în vederea consolidării capacităților de creație și de producție din sectorul cultural;

N.   întrucât experiența "capitalelor europene ale culturii" ilustrează în mod concret aportul sectorului cultural la viața economică și socială a orașului și la bunăstarea locuitorilor săi;

O.   întrucât ajutorul de stat și alte subvenții în beneficiul sectorului creației ar trebui văzute ca o investiție și nu un lux și trebuie evaluate în egală măsură, în conformitate cu normele UE privind concurența, Protocolul anexat la Tratatul de la Amsterdam privind sistemul de radiodifuziune publică din statele membre, articolul 151 din Tratatul CE, precum și Convenția UNESCO privind diversitatea culturală;

P.   întrucât ar trebui să se încurajeze investițiile private și publice, precum și mecenatul, în sectorul cultural;

Q.   întrucât fenomenul de concentrare din sectorul industriilor culturale reprezintă un risc pentru diversitate și pentru oferta de bunuri culturale pentru consumatori;

R.   întrucât creativitatea este o condiție a dezvoltării inovării în Europa, iar întreprinderile tehnologice europene ar avea de câștigat lucrând în simbioză cu creatorii în cadrul grupărilor de întreprinderi ("clusters");

S.   întrucât este necesar să se acorde un sprijin mai mare întreprinderilor mici și microîntreprinderilor, stimulării rețelelor acestora, precum și lucrătorilor din cadrul acestor întreprinderi, care contribuie substanțial la crearea prosperității într-o economie și întrucât creatorii ar trebui să fie sprijiniți să-și dezvolte pregătirea de antreprenori creatori și încurajați să se întrețină din creativitate;

T.   întrucât fragmentarea sectorului creației în Europa, care nu se explică decât în parte prin motive de ordin lingvistic sau de identitate națională, precum și absența unor industrii culturale care să aibă o dimensiune cu adevărat europeană, poate reprezenta un obstacol în îndeplinirea rolului care îi revine Europei în lume în domeniul cultural;

U.   întrucât diversitatea culturală și libera circulație a ideilor se înscriu în originalitatea, pluralitatea de identități și egalitatea între bărbați și femei;

V.   întrucât egalitatea între bărbați și femei reprezintă una dintre valorile esențiale ale Uniunii Europene care se transmite prin cultură și întrucât această transmitere a valorilor favorizează integrarea europeană;

W.   întrucât, în sectorul industriilor culturale, reprezentarea echilibrată a bărbaților și a femeilor este departe de a reprezenta o realitate;

X.   întrucât femeile ocupă posturi de răspundere în industria culturală, cel mai adesea în cadrul IMM-urilor sau în cazul în care acestea își înființează propria afacere;

Y.   întrucât, în sectorul cheie al industriei culturale (telecomunicații, internet, mass media, comerț electronic și software), participarea femeilor se dovedește a fi extrem de scăzută la doar 30 % și doar 20 % dintre noile întreprinderi din acest sector sunt înființate de femei,

1.   salută faptul că atât Consiliul cât și Comisia sunt gata să recunoască rolul central jucat de cultură și creativitate ca factori importanți pentru promovarea cetățeniei europene, apropierea culturii de cetățenii europeni și îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, consolidându-și astfel importanța în dezvoltarea proiectului european;

2.   subliniază faptul că, în contextul "economiei post-industriale" actuale, competitivitatea Uniunii va trebui să fie consolidată, de asemenea, de domeniile culturii și creativității; în acest context, invită Comisia și statele membre să elaboreze în mod prioritar politici axate nu doar pe inovare antreprenorială, ci și pe inovarea de la nivelul acțiunilor culturale și al economiei creației;

3.   constată că industriile culturale sunt furnizori importanți de servicii cu valoare adăugată, care reprezintă baza unei economii dinamice a cunoașterii și, prin urmare, trebuie să fie recunoscute ca o contribuție importantă la competitivitate în Uniunea Europeană;

4.   consideră că industriile culturale, care constituie o importantă sursă de creare de locuri de muncă în Uniunea Europeană, trebuie îndeosebi să exploateze talentul creator; îndeamnă statele membre să încurajeze modalități noi și inovatoare de învățare de-a lungul vieții, care să contribuie la dezvoltarea talentului creator;

5.   invită Consiliul și Comisia să definească în mod clar în ce constă o viziune europeană a culturii, a creativității și a inovării, precum și să elaboreze măsuri politice structurate în vederea promovării dezvoltării efective a industriilor europene din domeniul creației, pe care să le integreze în cadrul unei veritabile strategii europene în domeniul cultural; consideră că o prioritate majoră în acest sens este definirea identității sectorului industriilor și întreprinderilor culturale;

6.   invită, prin urmare, Comisia să asigure colectarea datelor statistice sistematice în acest domeniu, pentru ca Uniunea și statele membre să poată dispune de elemente statistice coerente și comparabile, necesare pentru elaborarea unor politici adecvate, orientate spre promovarea sectorului cultural și creator;

7.   încurajează statele membre să includă formări pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial în programele naționale de învățământ gimnazial și superior, în special în domeniile consacrate studiilor umaniste, artelor și culturii;

8.   solicită Comisiei și Înaltului reprezentant pentru politica externă și de securitate comună să integreze mai bine și mai eficient dimensiunea culturală a Europei, în mod specific industriile culturale, precum și creatorii, în relațiile externe ale Uniunii Europene, precum și în cadrul Politicii europene de vecinătate și în marile foruri de dialog cu alte regiuni ale lumii;

9.   consideră că dezvoltarea industriilor culturale depinde într-o mare măsură de posibilitățile oferite de o mobilitate transfrontalieră și că, din acest motiv, trebuie abordate problemele legate de mandatul european de arestare și definite norme concrete în acest domeniu, și își reafirmă, în această privință, cererile formulate în rezoluția susmenționată privind statutul social al artiștilor;

10.   salută ideea promovării mobilității persoanelor, bunurilor și serviciilor din sectorul creației, respectând normele și principiile prevăzute de Convenția UNESCO privind diversitatea culturală și invită Comisia să prezinte Parlamentului o Carte verde pe această temă, care să reflecte specificitatea acestui sector reprezentând o valoare atât culturală, cât și economică;

11.   subliniază necesitatea elaborării unui model social și economic care să ofere o plasă de siguranță adecvată întreprinzătorilor din domeniul creației, în special celor independenți, în domeniul culturii și al economiei creației în care s-au înregistrat până în prezent procentaje ridicate de încadrare cu normă redusă și condiții de muncă instabile;

12.   consideră că gestiunea bine organizată, colectivă, transfrontalieră a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și modelele economice care respectă drepturile tuturor deținătorilor de drepturi sunt esențiale pentru a permite exploatarea la maximum a potențialului creativ, garantând în același timp remunerarea echitabilă a tuturor categoriilor de deținători de drepturi;

13.   reamintește Comisiei de rezoluția menționată mai sus, din 13 martie 2007, și solicită o abordare comunitară care să țină seama de particularitățile erei digitale, de conservarea diversității culturale europene, de părțile implicate care joacă un rol modest și de repertoriile locale, pe baza principiului egalității de tratament;

14.   solicită Comisiei să procedeze sistematic și cât mai rapid cu putință la aplicarea în întregime a articolului 151 alineatul (4) din Tratatul CE, pentru ca sectorul cultural și cultura să fie luate în considerare în toate celelalte politici comunitare, în special în cele privind piața internă, concurența, comerțul, întreprinderile și cercetarea și dezvoltarea, și să țină mai bine seama de specificitatea sectorului cultural la punerea în aplicare a acestor politici, precum și în cadrul politicii externe la încheierea de tratate internaționale în conformitate cu Convenția UNESCO privind diversitatea culturală, adoptând un rol proactiv și îmbunătățind cooperarea internațională;

15.   invită Comisia și statele membre să pună în aplicare Convenția UNESCO privind diversitatea culturală și să țină seama pe deplin de principiile enunțate în aceasta, atât în politicile sale interne, cât și externe;

16.   invită Comisia să elaboreze o structură menită să consolideze coordonarea activităților și politicilor care au un impact asupra sectorului cultural și al creației, precum și să creeze un grup de lucru pentru cultură și economia creației, în vederea analizării mai amănunțite a contribuției directe a culturii și creativității asupra inovării, a creșterii economice și a dezvoltării sociale în Uniunea Europeană; precum și să propună măsuri concrete în cooperare cu Parlamentul, în contextul politicilor comunitare;

17.   îndeamnă Comisia, în lumina evoluțiilor rapide ale tehnologiilor și piețelor, și pentru a garanta că industriile culturale și creatorii profită de pe urma dezvoltării platformelor numerice, să reanalizeze din punct de vedere cultural și economic chestiunea critică a proprietății intelectuale și să îi invite pe toți cei implicați în acest domeniu, în special operatorii de telecomunicații și furnizorii de acces la internet, să găsească împreună soluții echitabile pentru factorii interesați mai mari și mai mici, în vederea găsirii unui echilibru între posibilitățile de acces la activități și informații culturale și proprietatea intelectuală, astfel încât să se asigure remunerarea echitabilă, reală a tuturor categoriilor de deținători de drepturi, o alegere reală pentru consumatori, precum și diversitatea culturală; atrage atenția în acest sens asupra faptului că incriminarea consumatorilor care nu încearcă realizarea unui profit nu este soluția cea mai bună pentru a combate pirateria digitală;

18.   invită Comisia să ia măsuri în vederea prevenirii, educării și sensibilizării consumatorilor, în special a tinerilor din școli, cu privire la valoarea proprietății intelectuale și a creativității în general, precum și să încurajeze consumatorii să respecte proprietatea intelectuală;

19.   solicită în mod special Comisiei să sprijine eforturile depuse în vederea introducerii de noi modele antreprenoriale în era digitală, care să permită consumatorului să beneficieze de avantajele noilor tehnologii, păstrându-se în același timp dreptul legitim la remunerarea creației artistice și culturale;

20.   invită Comisia să recunoască faptul că, odată cu apariția internetului, modalitățile clasice de utilizare a produselor și serviciilor culturale s-au schimbat complet și că este esențial să se asigure accesul neîngrădit la conținuturile culturale online, precum și la diversitatea de expresii culturale, dincolo de simpla logică industrială și comercială, prin garantarea, în plus, a unei remunerații echitabile distribuite tuturor categoriilor de deținători de drepturi;

21.   consideră că o reformă a drepturilor de proprietate intelectuală este crucială pentru promovarea creativității și încurajarea dezvoltării operelor culturale; recomandă "Paris Accord" drept cadru în vederea stabilirii unui echilibru corect între interesele creatorilor și cele ale consumatorilor;

22.   solicită Comisiei și statelor membre să pună la dispoziție mijloacele necesare pentru a permite asigurarea respectului și protecției proprietății intelectuale;

23.   solicită Comisiei şi statelor membre să recunoască că internetul reprezintă o platformă vastă pentru expresia culturală, accesul la cunoştinţe şi participarea democratică la procesul de creaţie europeană, construind punţi între generaţii cu ajutorul societăţii informaţionale; invită astfel Comisia şi statele membre să evite adoptarea de măsuri care contravin drepturilor omului şi libertăţilor civile, principiilor proporţionalităţii, eficacităţii şi efectului de descurajare, precum întreruperea accesului la internet;

24.   îndeamnă Comisia ca, în cadrul luptei împotriva pirateriei, să responsabilizeze toți actorii implicați, inclusiv consumatorii, și să elaboreze campanii de sensibilizare și de educare;

25.   consideră că finanțarea adecvată a industriilor culturale și din domeniul creației, precum și a comunităților creatoare este esențială, și solicită Consiliului, Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare, recomandând forme mixte de finanțare și de garantare a siguranței financiare și promovând un cadru fiscal și de reglementare favorabil industriilor culturale, precum și comunităților din domeniul creației, în special aplicarea creditelor fiscale și a ratelor reduse de TVA pentru toate produsele culturale, inclusiv pentru operele online;

26.   subliniază importanța pe care o au, pentru sectorul european al creației, infrastructurile gratuite în domeniul informațiilor, cum ar fi WorldWideWeb, infrastructuri fondate pe modele de participare deschisă și standarde deschise, și solicită Comisiei să prezinte o strategie privind infrastructuri de informații mai deschise și interoperabile;

27.   consideră că este necesar ca Fondurile structurale, programele destinate IMM-urilor, precum și cel de-al Şaptelea program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (2007-2013) să acorde un loc special și finanțare suficientă dezvoltării industriilor culturale și din domeniul creației, inclusiv IMM-urilor și întreprinderilor artistice individuale în domeniu, și își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta un studiu referitor la impactul finanțărilor din Fondurile structurale și al Şaptelea program-cadru asupra sectorului cultural și educațional;

28.   reiterează importanța obiectivelor Băncii Europene de Investiții din cadrul Inițiativei pentru inovare 2010 (i2i) și solicită clasificarea lor în funcție de priorități; încurajează Comisia și statele membre să exploreze noi modalități de a oferi asistență financiară pentru înființarea și dezvoltarea IMM-urilor în sectoarele culturii și creației (de exemplu, prin intermediul celui de-al Şaptelea program-cadru ); încurajează utilizarea Fondurilor structurale pentru sprijinirea artelor tradiționale, a patrimoniului și a industriilor culturale și inovatoare; invită Comisia să monitorizeze aceste activități și să sprijine difuzarea de bune practici;

29.   solicită Comisiei să promoveze accesul la industriile culturale în ceea ce privește programele de asistență tehnică pentru țările terțe, în special pentru China, India și America Latină;

30.   solicită Comisiei să încurajeze și să sprijine parteneriatele între sectorul industriilor culturale și sectoarele tehnologiilor informației și ale comunicării, pentru a promova sinergia între creativitate și inovare, în contextul strategiei de la Lisabona;

31.   solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a elabora un program similar programului MEDIA, să completeze procedurile pentru aplicarea inițiativei privind biblioteca digitală europeană, să stimuleze și să sprijine industriile muzicii, teatrului și publicisticii, pentru a facilita distribuirea transnațională a operelor și, în prealabil, să elaboreze, în cadrul programului "Cultura", un mecanism care să permită industriilor culturale non-audiovizuale să aibă acces la finanțări comunitare pentru acțiuni de promovare a cărții (printre altele, prin intermediul standurilor comune la târgurile de carte) și, de asemenea, să promoveze muzica și formarea profesională;

32.   invită Comisia și statele membre să mărească cuantumul ajutoarelor pentru traduceri, având în vedere că bugetele alocate programelor culturale europene nu pot îndeplini obiectivele ambițioase urmărite;

33.   consideră că este necesar să se încurajeze sectorul industriilor culturale și din domeniul creației, prin îmbunătățirea sistemelor de calificare, învățare și formare, în special prin încercarea de a-i forma pe cei care studiază disciplinele culturale și artistice la orice nivel, în așa fel încât să fie pregătiți pentru viața profesională, precum și prin stimularea unei mai bune sinergii între întreprinderile din sector și școli și prin încurajarea colaborării mai strânse dintre școlile și instituțiile statelor membre care sunt deja active în acest domeniu; consideră că este necesar, de asemenea, să se înregistreze mai multe progrese cu privire la recunoașterea reciprocă a diplomelor de studii în domeniul artelor;

34.   subliniază natura specifică a anumitor ocupații și cunoștințe din sectoarele culturale, ale creației și artizanale, în care trebuie asigurată continuitatea prin mecanisme adecvate de transfer al cunoașterii;

35.   invită Comisia și statele membre să ia măsurile adecvate pentru punerea în valoare a cunoștințelor tradiționale, în vederea încurajării mobilității și a facilitării accesului la locurile de muncă din UE al profesioniștilor sectoarelor vizate;

36.   invită statele membre să acorde o atenție deosebită nivelurilor salariale ale femeilor în industriile culturale, pentru a se asigura că sistemele de remunerare nu duc la discriminări salariale bazate pe sex;

37.   subliniază rolul important pe care îl joacă industriile culturale în lupta împotriva stereotipurilor legate de sex, promovarea egalității între bărbați și femei și schimbarea mentalităților; invită statele membre să încurajeze industriile culturale să transmită aceste idei prin intermediul inițiativelor lor;

38.   invită statele membre și autoritățile lor locale să asigure o mai bună comunicare între industriile de creație și organismele financiare prin dezvoltarea serviciilor de consultanță în materie de gestiune a întreprinderii, consiliere financiară, informare și formare pentru întreprinderile mici, antreprenorii și lucrătorii din sectorul cultural și al creației;

39.   acordă o mare importanță prevederilor Directivei 2007/65/CE și invită statele membre să asigure transpunerea sa în timp util, precum și Comisia să pună la dispoziția Parlamentului European informații cu privire la punerea în aplicare a acestei directive;

40.   subliniază oportunitățile create de tehnologiile în bandă largă de mare viteză disponibile în cele mai îndepărtate locuri și de noile tehnologii fără fir pentru dezvoltarea și difuzarea unor servicii și a unui conținut cultural nou și inovator, atât în zonele rurale, cât și în zonele urbane ale fiecăruia dintre cele 27 de state membre; în plus, invită statele membre să acorde prioritate dezvoltării de rețele în bandă largă în zonele rurale și periferice, în vederea depășirii decalajului digital; constată că progresul tehnologic îi oferă consumatorului un acces mai rapid la conținutul cultural;

41.   reamintește Comisiei și statelor membre poziția adoptată de acestea până în prezent în cadrul negocierilor comerciale internaționale, cu privire la serviciile audiovizuale și le invită să continue pe viitor, în cadrul negocierilor OMC - GATS, să nu facă nicio propunere de liberalizare a serviciilor audiovizuale și să nu prezinte nicio solicitare de a primi derogare de la aplicarea clauzei națiunii celei mai favorizate;

42.   salută înființarea în 2007 a premiului anual pentru film al Parlamentului European (PRIX LUX), ca mijloc de consolidare a politicii culturale, de promovare a diversității culturale și lingvistice, de păstrare a tradiției culturale și de sprijinire a schimburilor culturale; solicită ca acest premiu să ia în considerare, în special, participarea și creativitatea femeilor, în vederea recunoașterii contribuției acestora la dezvoltarea și progresul cinematografiei europene;

43.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și UNESCO și Consiliului Europei.

(1) JO L 332, 18.12.2007, p. 27. (2) JO L 201, 25.7.2006, p. 15. (3) JO C 76 E, 25.3.2004, p. 459. (4) JO C 92 E, 16.4.2004, p.425. (5) JO C 301 E, 13.12.2007, p.64. (6) Texte adoptate, P6_TA(2007)0236.

Rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare (2007/2211(INI))

P6_TA(2008)0124 A6-0075/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 151 din tratat,

–   având în vedere Decizia nr. 1855/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a Programului Cultura (2007-2013)(1),

–   având în vedere Convenția privind protecția și promovarea diversității de expresii culturale, adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (Convenţia UNESCO privind diversitatea culturală) la 20 octombrie 2005,

–   având în vedere Decizia Consiliului 2006/515/CE din 18 mai 2006 privind încheierea Convenției privind protecția și promovarea diversității de expresii culturale(2),

–   având în vedere concluziile Consiliului pentru educație, tineret și cultură, formulate la încheierea reuniunii sale din 24 și 25 mai 2007, privind contribuţia sectorului cultural şi creativ la realizarea obiectivelor de la Lisabona (9021/2007),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată "Europa în lume – câteva propuneri practice pentru o mai bună coerență, eficiență și vizibilitate" [COM(2006)0278],

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 10 mai 2007 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare [COM(2007)0242] și documentul de lucru aferent al Comisiei [SEC(2007)0570],

–   având în vedere rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură(3) ,

–   având în vedere rezoluția sa din 5 septembrie 2001 privind cooperarea culturală în Uniunea Europeană(4),

–   având în vedere rezoluția sa din 4 septembrie 2003 privind industriile culturale(5),

–   având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2007 referitoare la recomandarea 2005/737/CE a Comisiei din 18 octombrie 2005 privind administrarea colectivă transfrontalieră a drepturilor de autor și a drepturilor conexe în serviciile de muzică on-line legale(6),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru comerț internațional și al Comisiei pentru dezvoltare regională (A6-0075/2008),

A.   întrucât, fără a nega faptul că este în întregime de dorit să se adopte cea mai deschisă atitudine posibilă față de orice altă cultură, Uniunea Europeană are o îndatorire foarte specială de a proteja bogăția culturală a Europei, care implică faptul că patrimoniul cultural european, în toate dimensiunile sale, trebuie protejat prin orice mijloace și făcut cunoscut atât în interiorul, cât și în afara Uniunii;

B.   întrucât arta și cultura sunt mijloace care permit exprimarea și conștientizarea mai puternică a dezvoltării personale și sociale și care dau posibilitatea persoanelor și comunităților să intre în relație cu propriul patrimoniu și cu propria memorie și să-și conceptualizeze viitorul individual și colectiv;

C.   întrucât arta și cultura deschid noi forme de dialog, creează spații de înțelegere culturală și permit persoanelor și grupurilor să-și depășească propriile poziții identitare;

D.   întrucât, ca spațiu al schimburilor, al dezbaterilor, al creativității și al producerii ideilor, artele și cultura încurajează angajamentul civic și participarea;

E.   întrucât patrimoniul cultural european, înțeles în diversitatea expresiilor sale și ca sinteză a principalelor sale surse, cum ar fi, de exemplu, antichitatea greacă și romană și cea iudeo-creștină, a așezat Europa, de-a lungul istoriei, în avangarda tuturor continentelor și s-a dovedit a fi un motor incomparabil de inovare, de dezvoltare și de progres, care s-a răspândit în toate direcțiile și continuă, și astăzi, să fie un punct de referință esențial de umanism, îmbogățire și animație spirituală, de democrație, de toleranță și de cetățenie;

F.   întrucât, într-o lume din ce în ce mai globalizată, caracteristicile specifice și marcante care constituie nucleul bogăției culturale europene reprezintă o adevărată valoare adăugată al cărui rol identitar este vital pentru Europa și pentru Uniune, pentru a-i da acesteia posibilitatea de a înțelege lumea, pentru a-i garanta coeziunea, a-i marca unicitatea și a-i permite afirmarea în fața altor popoare;

G.   întrucât flexibilitatea și mobilitatea sunt indisociabil legate de exercitarea profesiunilor artistice;

H.   întrucât producțiile artistice reunesc atât artiști europene, cât și din afara Europei, a căror mobilitate este frânată de politicile naționale de solicitare de vize persoanelor care se deplasează în interiorul UE;

I.   întrucât expresiile specifice ale influenței exercitate de patrimoniul cultural european, de-a lungul istoriei, asupra altor continente, trebuie să dea naștere unor acțiuni speciale care să pună în evidență acești factori de construire a civilizației, a înțelegerii mutuale și a unui demers constructiv care să reunească popoarele reprezentate de astfel de forme de expresie;

J.   întrucât autoritățile locale și regionale joacă un rol extrem de important pentru dezvoltarea și consolidarea culturii, în special prin intermediul protejării patrimoniului cultural și prin promovarea inovării artistice în regiunile lor respective, ceea ce reprezintă un factor care merită o atenție specială în cadrul agendei europene pentru cultură într-o lume în curs de globalizare;

K.   întrucât imigranții din afara Europei, turiștii și alți vizitatori sunt obligați să respecte patrimoniul cultural european, care deține un statut privilegiat în statele membre;

L.   întrucât, pe de o parte, creatorii, artiștii și industriile culturale din Europa au un rol decisiv în crearea unei identități culturale europene, în împărtășirea valorilor comune și în dezvoltarea continuă a cetățeniei europene care depășește conceptul de stat-națiune și recunoaște, în același timp, diversitatea culturală pe plan european, național, regional și lingvistic;

M.   întrucât, pe de altă parte, creatorii, artiștii și industriile culturale din Europa au, de asemenea, o reală influență asupra veniturilor economice, a surselor bunăstării și creării de locuri de muncă în UE;

N.   întrucât, ca urmare a progresului tehnologic, produsele culturale sunt din ce în ce mai mult obținute, diseminate și consumate pe cale digitală, iar politicile trebuie să țină seama de această evoluție;

O.   întrucât industriile culturale europene se află într-un spațiu protejat din punct de vedere al reglementărilor comerciale, ceea ce reflectă percepția europeană conform căreia produsele și serviciile culturale diferă de celelalte tipuri de bunuri și servicii, necesitând reglementări specifice;

P.   întrucât muzeele și instituțiile culturale cele mai importante din Uniunea Europeană desfășoară, din ce în ce mai mult, schimburi importante din punct de vedere economic cu instituții echivalente din alte părți ale lumii, ceea ce creează venituri substanțiale care depășesc cadrul veniturilor obținute din turism;

Q.   întrucât patrimoniul istoric, cultural și arheologic al statelor membre UE merită o protecție maximă împotriva riscurilor de exporturi ilegale și comerț ilicit în general, așa cum este prevăzut în Convenția privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate a bunurilor culturale din 14 noiembrie 1970 și în alte instrumente internaționale din domeniu;

R.   întrucât UE trebuie să demonstreze solidaritate în protejarea patrimoniului cultural al statelor terțe, mai ales al celor cu un sector cultural slab dezvoltat, și să prevină în mod activ importurile ilegale de bunuri culturale, protejate în țările de origine;

S.   întrucât balanța comercială a UE în ceea ce privește bunurile și serviciile culturale este nefavorabilă;

T.   întrucât globalizarea economică și constituirea industriilor culturale la scară mondială constituie o provocare pentru diversitatea lingvistică și culturală, care reprezintă, ea-însăși, o valoare în sine, de unde rezultă importanța definirii unui demers european comun pentru a face față acestor provocări;

U.   întrucât industria turismului și serviciile aferente se află la intersecția dintre comerțul internațional și cultură și, în relația dintre UE și țările terțe, pot constitui un instrument potrivit pentru punerea în valoare a destinațiilor culturale europene, asociată cu beneficii comerciale pozitive care ar putea contribui astfel la garantarea unei durabilități sociale, culturale și de mediu;

V.   întrucât nu există suficiente statistici relevante și de încredere privind comerțul internațional cu bunuri și servicii culturale,

W.   întrucât tehnologiile digitale trebuie înțelese ca o nouă modalitate de răspândire a produselor și a serviciilor culturale în întreaga lume, ceea ce poate contribui la aprofundarea înțelegerii interculturale cu condiția accesului liber și echitabil și a respectării diferențelor culturale și lingvistice;

X.   întrucât noile tehnologii media, printre care portalurile și serviciile de internet cu sursă deschisă (open source), precum și dezvoltarea lor, acumulează o cantitate sporită de conținut pentru a deveni competitive;

Y.   întrucât aceste evoluții constituie provocări fără precedent care necesită o nouă reflecție privind modul de gestionare și reglementare a problemelor ce afectează protecția drepturilor de proprietate intelectuală, pirateria și digitalizarea neautorizată, ținându-se cont de necesitatea unui echilibru între accesul echitabil la produsele și serviciile culturale și noile forme de creații artistice și intelectuale;

Z.   întrucât contrafacerea și pirateria produselor culturale duc la pierderea locurilor de muncă în UE și subminează competitivitatea industriilor culturale și calitatea produselor, ceea ce afectează în mod deosebit acele state membre care obțin cea mai mare parte a veniturilor din producerea de bunuri culturale și din utilizarea acestora în scop lucrativ;

AA.   întrucât Comisiei i s-a conferit competența, în ultimă instanță, de a proteja drepturile de proprietate intelectuală ale industriilor europene în toate forurile internaționale, precum și în raport cu parteneri comerciali care nu beneficiază de legislație adecvată în acest domeniu;

AB.   întrucât cultura este în mod specific inclusă în acordurile de liber schimb (ALS) ale UE și în alte instrumente comerciale;

AC.   întrucât cultura și limba reprezintă motoare ale dezvoltării regionale și contribuie în mod semnificativ la atragerea de noi investiții, în special în regiunile subdezvoltate, care dispun de puține resurse naturale sau atracții turistice, și întrucât artiștii și instituțiile culturale au un rol decisiv în definirea identității regiunilor și în creșterea atractivității lor, precum și în procesul de integrare europeană;

AD.   întrucât cultura, în calitate de sector care creează locuri de muncă și favorizează creșterea economică, este importantă în mod deosebit pentru dezvoltarea orașelor (în special de dimensiuni mici și mijlocii) și a zonelor rurale și întrucât, în sfera socială, identitatea culturală este un factor important de integrare și de creștere a coeziunii sociale la nivel regional și în comunitățile locale;

AE.   întrucât politicile de coeziune și de dezvoltare rurală fac posibilă acordarea de sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural și promovarea profesiilor artistice în scopul creșterii atractivității regiunilor;

AF.   întrucât IMM-urile și capitalul privat ar trebui să joace un rol din ce în ce mai important în sectorul cultural și ar trebui să contribuie la punerea în practică a proiectelor și măsurilor în acest domeniu, îndeosebi prin intermediul parteneriatelor public-privat (PPP),

1.   salută comunicarea Comisiei privind agenda europeană pentru cultură și susține obiectivele stabilite; ia act de faptul că a subliniat, în diferite ocazii, rolul esențial al culturii pentru punerea în aplicare a Strategiei de la Lisabona și stabilirea unui nou pilon privind guvernanța globală și dezvoltarea durabilă;

2.   de asemenea, salută faptul că mai sus-menționata comunicare a Comisiei a fost primită în mod pozitiv de către Consiliu, așa cum o ilustrează rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007;

3.   subliniază că autoritățile locale, regionale și naționale joacă un rol-cheie în dezvoltarea și consolidarea culturii, în special în protejarea patrimoniului cultural, precum și în promovarea inovației artistice și a industriilor creative;

4.   salută abordarea de către Comisie a problemei mobilității artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii;

5.   subliniază necesitatea promovării apariției și a mobilității tinerilor artiști europeni;

6.   regretă că agenda europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare nu conține nicio mențiune referitoare la marele număr de parteneriate dintre orașe, autorități locale și regiuni;

7.   subliniază faptul că sectorul cultural joacă un rol important în atingerea obiectivelor noii Strategii de la Lisabona și atrage atenția asupra importanței culturii pentru crearea unui mediu de viață pozitiv și dinamic, în special prin oportunitățile uriașe pentru dezvoltarea economică a multor regiuni create de turismul cultural;

8.   subliniază faptul că, în conformitate cu articolul 151 din tratat, acțiunea în sectorul cultural nu trebuie să submineze diversitatea culturală și identitățile naționale, ci trebuie să îmbrace forma politicilor de cooperare și a acordurilor de parteneriat între statele membre; de asemenea, subliniază rolul regiunilor Uniunii Europene ca forum important pentru cooperarea culturală;

9.   este preocupat de faptul că comunicarea nu a reușit să clarifice problema actuală creată de neînțelegerea conceptului de cultură în ceea ce privește artele contemporane și tradiționale, patrimoniul european și industriile creative profitabile și cele orientate spre profit; în plus, obiectivele stabilite în agendă prezintă, în general, cultura ca având o importantă valoare socială, economică, politică și o valoare mai general "instrumentală", dar nu includ conceptul de "cultură" ca valoare în sine (cultura que cultura);

10.   este preocupat de faptul că dezbaterea privind dialogul cultural și intercultural și conceptul de "cultură" este adesea interpretată mai degrabă ca un element care unește popoarele decât ca un moderator al diferențelor; în acest context, ar dori să îl citeze pe Jean Monnet, care afirma că: acești tineri "inițiați în frumuseți și valori aparținând diferitelor culturi și care nu încetează să privească la propria țară cu dragoste și mândrie, vor deveni europeni";

11.   consideră că articolul 151 alineatul (4) din tratat trebuie să fie pus în aplicare complet și într-o manieră coerentă, caracteristicile specifice ale sectorului cultural și, nu în ultimul rând potențialul său creativ și inovator și semnificația sa socială trebuie luate în considerare din punct de vedere cultural și economic, astfel încât cultura să își poată asuma pe deplin locul său just în cadrul Tratatului de la Lisabona;

12.   consideră că obiectivul Comisiei de a dezvolta, în continuare, dialogul cu societatea civilă în cadrul sectorului cultural este crucial pentru elaborarea unei agende europene pentru cultură coerente și că numai prin intermediul unui astfel de dialog structurat politicile europene pot reflecta cu adevărat realitățile și solicitările artiștilor europeni și ale operatorilor culturali;

13.   invită Comisia să propună recomandări pentru protecția sistemelor de administrare a drepturilor digitale, care să ia în considerare, în egală măsură, cerințele pieței interne a UE și Convenția UNESCO privind diversitatea culturală;

14.   subliniază faptul că productivitatea și creativitatea artiștilor trebuie să fie garantată într-o manieră durabilă, dar că acest lucru presupune o situație socială sigură pentru artiști, inclusiv un cadru juridic corespunzător pentru domenii precum cel fiscal, al muncii, al securității sociale și al legislației privind drepturilor de autor;

15.   invită Comisia și statele membre să dea un suflu nou Convenției UNESCO privind diversitatea culturală și să ia pe deplin în considerare principiile fundamentale ale convenției în politicile sale interne și externe;

16.   reamintește Comisiei obligația Comunității de a pune în aplicare Convenția UNESCO privind diversitatea culturală în exercitarea competențelor de care se bucură în politicile acoperite de convenție, în special în politica comercială comună, politicile de cooperare pentru dezvoltare, cooperarea economică, financiară și tehnică cu țările terțe, libera circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor, concurența și piața internă, inclusiv proprietatea intelectuală(7);

17.   consideră că programele comunitare existente în domeniul culturii nu reflectă în întregime dimensiunile patrimoniului cultural european comun și invită Comisia, prin urmare, să propună elaborarea de programe specifice în vederea creșterii creativității artistice și protejării legăturilor, pe scară largă și la nivel mai profund, cu acele bunuri și valori, atât materiale cât și imateriale, care constituie patrimoniul cultural european și să permită acestor bunuri și valori să interacționeze, în conformitate cu concepția umanistă a identităților și a diferențelor, în cadrul operelor artistice actuale, permițând astfel ca acestea să fie cunoscute și împărtășite;

18.   subliniază că programele din sectorul cultural vor avea o contribuție importantă la consolidarea coeziunii, a unei convergențe reale, a creșterii economice, a dezvoltării durabile, a inovării, a ocupării forței de muncă și a competitivității;

19.   subliniază că UE are un rol esențial de jucat în vederea luării măsurilor concrete care să permită impulsionarea mobilității artiștilor europeni și extracomunitari;

20.   solicită introducerea unei vize specifice destinate artiștilor pentru a le permite acestora să poată accepta imediat, atunci când li se oferă, un contract profesional de foarte scurtă durată;

21.   reafirmă importanța strategică a programului cultural atractiv al Uniunii Europene, "Capitalele culturale europene ", care impulsionează în mod semnificativ dezvoltarea socială și economică a orașelor și a regiunilor prin introducerea unei valori adăugate europene;

22.   solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită cooperării intensive și eficiente dintre capitalele europene ale culturii din perioada 2007-2011 și Cultural Cities Net 2010, care reunește peste 20 de orașe din Ungaria, Germania și Turcia, care doresc să colaboreze în vederea elaborării obiectivelor lor în domeniul culturii europene, pentru ca acestea din urmă să coopereze cu capitalele culturale la pregătirile realizate pentru 2010 și pentru ca acestea să își prezinte proiectele simultan, pe scară largă și în cele mai diverse locuri;

23.   insistă asupra faptului că mobilitatea și flexibilitatea sunt singurele mijloace care permit atât asigurarea supraviețuirii activității creatoare în statele membre, cât și consolidarea identității culturale europene;

24.   recomandă Consiliului și Comisiei elaborarea unui program în vederea consolidării prestigiului patrimoniului clasic european și contribuțiilor istorice ale culturilor naționale, de-a lungul secolelor și sub toate aspectele, un astfel de program trebuind să existe în paralel și să fie complementar programului-cadru "Cultura" pentru 2007-2013, și să ia, de asemenea, în considerare necesitățile viitoare ale sectorului cultural;

25.   invită Comisia să își intensifice politicile de sprijinire a traducerii literare din cadrul programului "Cultura"(2007-2013);

26.   invită Comisia să elaboreze un program destinat dezvoltării și promovării în lume a limbilor europene și a rolului lor în creaţia culturală de pe alte continente, în vederea facilitării atât a cunoașterii și a înțelegerii mutuale, cât și a interacțiunii culturale generate și vehiculate de aceste limbi în dimensiunile lor extraeuropene;

27.   invită Comisia să întărească și să promoveze schimburile culturale internaționale, dobândirea de aptitudini culturale, precum și multilingvismul în rândul cetățenilor Uniunii Europene;

28.   subliniază că, ca urmare a desemnării anului 2008 drept "An European al Dialogului Intercultural", Uniunea Europeană ar trebui să pună în practică valorile dialogului intercultural, să se deschidă ea însăși către alte culturi și să promoveze și să dezvolte oportunități de cooperare, propunând țărilor terțe o serie interesantă de programe culturale, în special celor care participă la politica europeană de vecinătate, a căror implicare în programe culturale comune ar avea o influență mobilizatoare extrem de importantă;

29.   propune ca Parlamentul, Consiliul, Comisia și statele membre să se angajeze în vederea stabilirii de condiții cu adevărat favorabile pentru cultură șicreaţia culturală, pe toate planurile vieții Uniunii și, în special, în ceea ce privește familia, școala, învățarea continuă, comunicarea în societate și universul tehnologiilor digitale;

30.   susține faptul că proiectele culturale specifice trebuie să fie promovate, în continuare, la nivel european, biblioteca europeană digitală fiind un astfel de exemplu; solicită ca biblioteca să fie creată cât mai repede;

31.   sprijină numeroasele acorduri de parteneriat cultural între orașe, comunități și regiuni, care sunt de o mare importanță pentru dezvoltarea socială a regiunilor și pentru promovarea inovației culturale; invită Comisia și statele membre să ofere tot sprijinul posibil inițiativelor culturale locale, regionale și interregionale, acestea fiind un factor esențial ce permite procesului de integrare regională și europeană să răspundă provocărilor mondiale;

32.   subliniază că predarea artelor și a literaturii joacă un rol important în perfecționarea personalității tinerilor, trezindu-le și dezvoltându-le vocațiile și permițându-le să se bucure pe deplin de bunurile și valorile culturale;

33.   subliniază necesitatea de a introduce în programele școlare din toate statele membre un curs comun de istorie a Uniunii Europene care să promoveze identitatea și cultura europeană în contextul globalizării;

34.   insistă asupra faptului că este important să se construiască, atât în școli cât și în societate, legături inovatoare între cultură, cercetare, știință și tehnologie și să fie create programe care să acopere aceste domenii;

35.   invită Comisia să pună la dispoziție măsuri care să permită identificarea sectoarelor aflate în situație de criză în cadrul industriilor culturale europene, concentrându-se în mod special asupra pieței editurilor a cărei evoluție a pus în pericol creația literară de calitate în avantajul succeselor comerciale, iar în ceea ce privește universul creației muzicale, acesta se confruntă cu amenințarea difuzării planetare a tehnologiilor digitale, prin procese de concentrare a gestionării drepturilor colective și prin piraterie;

36.   invită Comisia și statele membre să utilizeze mijloacele necesare în vederea asigurării respectării și protejării drepturilor de proprietate literară și artistică, în special în contextul digital;

37.   consideră că ar trebui puse baze solide pentru crearea unei adevărate diplomații culturale și invită statele membre și instituțiile Comunității să consolideze dimensiunea culturală a reprezentanțelor lor diplomatice și să adopte inițiative structurate și periodice în favoarea culturii europene;

38.   invită statele membre și instituțiile Comunității să încurajeze inițiativele destinate dezvoltării turismului cultural;

39.   recomandă Consiliului și Comisiei să elaboreze și să promoveze, în toate statele membre, o listă a "locurilor de pelerinaj cultural", în vederea punerii în practică a unor inițiative și evenimente specifice care să aibă loc în mod regulat în aceste monumente și lăcașuri cu importantă influență culturală;

40.   consideră că ar trebui creată o siglă a patrimoniului european în vederea punerii în valoare a dimensiunii europene a bunurilor și monumentelor culturale, a siturilor memoriale, a locurilor comemorative, care sunt mărci ale istoriei și patrimoniului Europei;

41.   recomandă Consiliului și Comisiei să sprijine și să promoveze programul Consiliului Europei intitulat "Itinerarii Culturale Europene", lansat în 1987, deoarece itinerariile în chestiune reprezintă rețele exemplare incluzând regiuni și comunități locale care reprezintă o marcă a patrimoniului și istoriei comune ale Europei;

42.   propune Consiliului și Comisiei elaborarea unui program de sponsorizare a artelor europene și desemnarea unui "Mecena european al artelor", în vederea stabilirii de parteneriate eficiente între sectorul public și sectorul privat, în cadrul obiectivelor acțiunii preconizate de Comisie;

43.   propune, de asemenea, ca prestigioase premii europene, decernate în mod sistematic, să fie create pentru fiecare domeniu al creaţiei culturale;

44.   sugerează, de asemenea, ca vizibilitatea premiilor existente să fie mărită, iar efectele acestora, evaluate;

45.   sugerează ca, în perspectiva aniversării bicentenarului nașterii lui Frederic Chopin, compozitor strălucit care a avut o contribuție incontestabilă la cultura mondială, anul 2010 ar trebui să fie desemnat drept "Anul European Frederic Chopin";

46.   sugerează că anul 2011 ar trebui desemnat drept "Anul European al Clasicilor Greci și romani", în vederea atragerii atenției popoarelor Uniunii asupra acestui patrimoniu cultural esențial, aflat astăzi în primejdia de a fi dat uitării;

47.   recomandă ca, în interesul promovării valorilor culturale europene și pentru ilustrarea angajamentului său în favoarea culturii, Comisia, în colaborare cu statele membre, ar trebui să organizeze și să sprijine, în mod regulat, un an european care să comemoreze o personalitate europeană, o activitate artistică sau un eveniment cultural;

48.   sugerează necesitatea de a se ameliora promovarea, accesul și popularizarea acestor măsuri;

49.   semnalează Consiliului necesitatea revizuirii imperioase și urgente a mijloacelor bugetare propuse în comunicarea Comisiei și a celor deja existente;

50.   îndeamnă Comisia și Consiliul să garanteze că normele care reglementează relațiile comerciale, atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral, sunt transparente, echitabile, deschise și orientate către accesul la piață; reiterează, de asemenea, faptul că aceste norme trebuie să permită industriilor culturale europene să își dezvolte întregul potențial, în special în sectorul audiovizual, muzical și editorial;

51.   invită Comisia să revizuiască mecanismele de control vamal și de schimb de informații cu statele membre, pentru a se asigura de maxima lor eficiență în combaterea exporturilor și importurilor ilegale de opere de artă și alte bunuri culturale protejate;

52.   invită Comisia să ia măsurile adecvate pentru inițierea unei revizii detaliate a protecției drepturilor de proprietate intelectuală, în scopul unei mai bune reconcilieri între protecția deținătorilor drepturilor de proprietate și accesul liber și echitabil la produsele și bunurile culturale în acquis-ul comunitar, normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și acordurile bilaterale ale UE, în scopul eradicării cauzelor primare ale contrafacerii și pirateriei;

53.   invită Comisia să facă uz de prerogativele sale pentru a garanta că toți partenerii comerciali își respectă obligațiile care derivă din acordurile încheiate în cadrul OMC și din legislația comercială internațională, inclusiv posibila activare a instrumentelor de soluționare a conflictelor, prevăzute în acordurile internaționale;

54.   invită Comisia să creeze un set de indicatori și de instrumente fiabile și coerente pentru măsurarea și evaluarea comerțului internațional al produselor culturale;

55.   având în vedere că turismul cultural reprezintă un segment în continuă creștere al industriei culturale mondiale, invită Comisia să includă în cadrul acordurilor UE de politică comercială clauze referitoare la diseminarea și comercializarea de produse cu valoarea istorică și culturală;

56.   invită Comisia și statele membre să ia în considerare, din ce în ce mai mult, clauzele ALS ale UE și alte intrumente de comerț care abordează comerțul produselor culturale, atunci când monitorizează aplicarea acestor acorduri comerciale;

57.   subliniază importanța stimulării fluxului transfrontalier de produse culturale prin intermediul unei mobilități îmbunătățite a artiștilor și a lucrătorilor din sectorul cultural; consideră că mobilitatea transfrontalieră a culturii și artelor europene are un rol important în răspândirea valorilor europene, precum și în menținerea și dezvoltarea diversității culturale și a dialogului intercultural;

58.   invită Comisia să identifice posibilele bariere netarifare impuse de către țări terțe comercializării anumitor bunuri și servicii culturale europene și, după caz, să întreprindă măsuri pentru eliminarea acestora;

59.   subliniază, în acest sens, că Uniunea Europeană ar trebui să sprijine și să faciliteze accesul țărilor în curs de dezvoltare la piața sa de produse și servicii culturale, acordând o atenție deosebită impactului pozitiv pe care aceasta îl poate avea asupra creării de locuri de muncă și a dezvoltării tehnologice a industriilor culturale din aceste țări;

60.   invită Comisia să propună acțiuni culturale și evenimente specifice de promovare a culturii europene în țările în curs de dezvoltare, oferind, în același timp, prioritate accesului la cultură în politicile sale de dezvoltare;

61.   sprijină integrarea sistematică a dimensiunii culturale și a diferitelor componente ale culturii în toate politicile, proiectele și programele externe și de dezvoltare ca un mijloc de ameliorare a eforturilor diplomatice ale Comisiei și a viabilității și durabilității tuturor activităților de cooperare ale UE, precum și ca mijloc de accelerare a măsurilor de sensibilizare a publicului cu privire la importanța laturii culturale a activităților de dezvoltare;

62.   salută crearea unor programe speciale, cu caracter interdependent, de cooperare culturală cu unele țări partenere din regiunea PEV, din Asia și din altă parte, precum Fondul cultural pentru India;

63.   salută propunerea Comisiei de a crea un Fond cultural UE-ACP, ca o contribuție comună a UE la procesul de producere și difuzare de bunuri culturale în țările ACP și ia act de faptul că al 10-lea Fond European de Dezvoltare prevede fonduri inițiale la care se vor adăuga contribuții din partea statelor membre;

64.   invită Comisia să promoveze respectarea acordurilor internaționale și a altor instrumente juridice care sunt relevante în materie de drepturi culturale, pentru a garanta libertatea culturală și a proteja diversitatea și manifestările acesteia în contextul planurilor de liberalizare a pieței care amenință diversitatea culturală în țările în curs de dezvoltare;

65.   solicită Comisiei să promoveze schimburile culturale între UE și țări și regiuni terțe;

66.   solicită Comisiei să promoveze includerea politicii culturale în politicile de cooperare pentru dezvoltare, în special în ceea ce privește interacţiunea acesteia cu politicile sociale și economice;

67.   invită Comisia să garanteze că toate programele și proiectele sale de cooperare țin cont de cultura locală și contribuie la sporirea accesului populației la cultură și la modalități de expresie culturală, contribuind, în același timp, la reducerea sărăciei și a excluderii sociale; subliniază importanța educației, inclusiv a promovării includerii culturii în programele de învățământ de la toate nivelurile din țările în curs de dezvoltare;

68.   reamintește Comisiei că dezvoltarea patrimoniului cultural este indisolubil legată de posibilitatea publicului de a se folosi și de a se bucura de acesta și că, ținând seama de caracterul perisabil al patrimoniului cultural, acesta ar trebui gestionat într-un mod durabil; consideră, de asemenea, că este necesar ca gestionarea patrimoniului cultural să fie viabilă din punct de vedere economic și să contribuie, astfel, la ameliorarea situației socio-economice a populației;

69.   sprijină implicarea dinamică a UE în activitatea organizațiilor internaționale din domeniul culturii, precum și în proiectul Organizației Națiunilor Unite, "Alianța civilizațiilor".

70.   recunoaște importanța planurilor pentru o agendă culturală europeană, constată însă că, în comunicarea Comisiei privind această agendă, nu se specifică nici detalii legate de finanțarea acesteia, nici un plan practic de folosire a metodei deschise de coordonare; invită Comisia să prezinte aceste detalii într-un timp cât mai scurt;

71.   subliniază rolul important al autorităților locale și regionale în promovarea și încurajarea culturii în regiunile lor, mai ales în sfera patrimoniului cultural și în calitate de susținători ai inovației artistice, de instituții responsabile pentru organizarea și finanțarea manifestărilor și inițiativelor culturale, precum și a educației și a formării și în calitate de organizatori de festivaluri și reuniuni culturale;

72.   recomandă ca statele membre să implice autoritățile locale și regionale nu numai în procesul de monitorizare a rezultatelor, ci și în acela de punere în aplicare a oricăror noi agende culturale ale UE, astfel încât politica culturală pusă în aplicare în realitate să reflecte așteptările și nevoile specifice ale regiunilor;

73.   atrage atenția asupra necesității de a promova diversitatea culturală și de a acorda culturii un rol semnificativ în cadrul dialogului purtat nu numai între diferitele state, ci și între regiuni din întreaga lume, promovând schimburile interculturale și integrând cultura în programele de dezvoltare; susține ideea abordării integrate privind crearea de strategii culturale, care să includă toate sectoarele și toți factorii care influențează în mod direct sau indirect dezvoltarea culturii;

74.   subliniază rolul important pe care îl are turismul cultural în creșterea economică și crearea bogăției la nivel regional, precum și în mărirea valorii patrimoniului cultural european și faptul că asociațiile culturale regionale și cei activi în domeniul politicii culturale trebuie să fie implicați în acest proces;

75.   regretă faptul că Comisia nu acordă suficientă atenție acordurilor de înfrățire dintre orașe, municipalități și regiuni, în condițiile în care acestea constituie, de mulți ani, un excelent forum de cooperare culturală și schimburi de informații;

76.   invită Comisia să promoveze, la nivel european, cele mai bune practici în domeniul culturii, atrăgând atenția asupra faptului că cele mai multe dintre aceste practici se formează la nivel regional; sugerează organizarea de conferințe tematice și instituirea de baze de date cu acces public care să conțină cele mai bune practici, disponibile în toate limbile oficiale ale UE;

77.   ținând cont de actualul An European al Dialogului Intercultural, subliniază rolul pe care îl pot avea regiunile în calitate de focar cultural; invită Comisia să prezinte propuneri concrete de activități pentru 2008 și să implice activ regiunile în procesul de planificare și de desfășurare a acestor activități;

78.   este de acord cu Comisia că diversitatea culturală și lingvistică a UE reprezintă un avantaj competitiv major; reamintește statelor membre că predarea limbilor străine și programele educaționale și de schimb cultural în cadrul și în afara Uniunii Europene au nevoie de susținere continuă; reamintește rolul emisiunilor TV în domeniul schimbului intercultural;

79.   invită Comisia să sprijine inițiativele culturale din cadrul proiectelor de cooperare regională, inclusiv la nivelul orașelor de dimensiuni mici și mijlocii, printre altele în cadrul programului Interreg IV C, și să integreze dimensiunea culturală în inițiativa "Regiuni pentru schimbare economică";

80.   invită statele membre să sprijine cultura la nivel regional prin investiții în infrastructura culturală, prin intermediul fondurilor structurale și să elaboreze programe regionale în materie de dezvoltare culturală prin consultări cu sectorul cultural și cel educațional, precum și cu societatea civilă;

81.   invită Comisia și statele membre să stabilească principii simple, transparente și precise cu privire la punerea în practică a PPP, astfel încât acestea să devină un instrument eficient de finanțare a proiectelor culturale la nivel regional și să favorizeze o implicare mai activă a IMM-urilor;

82.   salută propunerea Comisiei de a crea un fond cultural UE-ACP, ca o contribuție a UE la procesul de difuzare a bunurilor culturale ale țărilor ACP și ţărilor şi teritoriile de peste mări (TTPM); consideră că ar trebui să existe inițiative similare mai ales pentru țările vizate de politica de vecinătate;

83.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și UNESCO și Consiliului Europei.

(1) JO L 372, 27.12.2006, p. 1. (2) JO L 201, 25.7.2006, p. 15. (3) JO C 287, 29.11.2007, p. 1. (4) JO C 72 E, 21.3.2002, p. 142. (5) JO C 76 E, 25.3.2004, p. 459. (6) JO C 301 E, 13.12.2007, p. 64. (7) Răspunsul la întrebarea scrisă P-5554/07.

Rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind Cartea verde a Comisiei intitulată "Adaptarea la schimbările climatice în Europa - posibilităţile de acţiune ale Uniunii Europene" (COM(2007)0354)

P6_TA(2008)0125 B6-0131/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei: "Adaptarea la schimbările climatice în Europa - posibilităţile de acţiune ale Uniunii Europene" (COM(2007)0354) (Cartea verde privind adaptarea la schimbările climatice),

–   având în vedere Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC) şi, în special, articolul 2 şi articolul 4 alineatul (1) literele (b), (e) şi (f), precum şi Protocolul de la Kyoto la UNFCCC şi procedurile de aplicare a acestuia,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată "Strategie pentru regiunile ultraperiferice: realizări şi perspective" (COM(2007)0507),

–   având în vedere cel de-al patrulea raport de evaluare (RE4) al Comisiei interguvernamentale pentru schimbările climatice (IPCC) şi, în special, contribuţia grupului de lucru II la acest raport,

–   având în vedere dezbaterea Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pe tema impactului schimbărilor climatice asupra păcii şi securităţii, din 17 aprilie 2007,

–   având în vedere cea de-a treisprezecea Conferinţă a părţilor (COP 13) UNFCCC şi cea de-a treia Conferinţă a părţilor ce serveşte drept reuniune a părţilor la Protocolul de la Kyoto (COP/MOP 3), ce a avut loc în Bali, Indonezia, între 3 şi 15 decembrie 2007,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind schimbările climatice şi, în special, pe cea din 16 noiembrie 2005, intitulată "Succesul luptei împotriva schimbărilor climatice globale"(1), cea din 18 ianuarie 2006 privind schimbările climatice(2), care a abordat rezultatul Conferinţei de la Montreal (COP 11-COP/MOP 1), cea din 4 iulie 2006, privind reducerea impactului aviaţiei asupra schimbărilor climatice"(3), cea din 14 februarie 2007 privind schimbările climatice(4) şi cea din 15 noiembrie 2007 privind limitarea schimbărilor climatice globale la 2 grade Celsius - calea de urmat pentru Conferinţa de la Bali privind schimbările climatice şi după aceasta" (COP 13 şi COP/MOP3)(5),

–   având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral B6-0014/2008 a Comisiei temporare privind schimbările climatice, depusă în conformitate cu articolul 108 din Regulamentul de procedură, şi declaraţiile Consiliului şi Comisiei,

–   având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 8-9 martie 2007,

–   având în vedere programul de lucru al Comisiei pentru 2008,

–   având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât, conform contribuţiei grupului de lucru II la RE4 al IPCC, se prognozează că aproape toate regiunile europene vor fi afectate negativ de unele aspecte ale impactului viitor al schimbărilor climatice; întrucât acest impact va pune probleme multor sectoare economice, reprezentând în acelaşi timp o ameninţare suplimentară pentru biodiversitatea europeană şi un obstacol în calea dezvoltării sociale;

B.   întrucât observarea ştiinţifică regională de pe toate continentele şi din multe oceane prezintă dovezi conform cărora natura este afectată de schimbările climatice în cea mai mare măsură din cauza creşterilor de temperatură, dar şi a altor influenţe climatice în schimbare; întrucât această creştere a temperaturii care a fost observată este cauzată de activitatea umană şi influenţează sistemele fizice şi biologice;

C.   întrucât UE ar trebui să ia în considerare măsura în care adaptarea la schimbările climatice poate deschide calea spre un nou model de creştere şi dezvoltare economică care să protejeze mediul, să sporească ocuparea forţei de muncă şi să ofere o nouă dimensiune politicilor sociale;

D.   întrucât schimbările climatice reprezintă o problemă care afectează societăţile moderne în întregimea lor şi, prin urmare, toate nivelurile de guvernare, de la nivelul UE şi al autorităţilor publice până la nivelul individual al cetăţenilor, pot şi ar trebui să joace un rol important în măsurile de adaptare;

E.   întrucât măsurile de adaptare în scopul prevenirii pagubelor sunt necesare nu numai ca o reacţie la impactul viitor al climei în Europa şi în lume, ci trebuie să fie dezvoltate şi aplicate deja pentru a contracara consecinţele regionale şi locale ale nivelului actual al încălzirii globale, cauzat de emisiile istorice de gaze cu efect de seră; întrucât o astfel de adaptare necesită o abordare cu adevărat interdisciplinară şi includerea aspectelor sociale, economice şi de mediu în sens larg;

F.   întrucât există numeroase studii şi modele la scară regională sau locală privind impactul probabil al schimbărilor climatice; întrucât din multe din aceste studii lipseşte o examinare echivalentă a dimensiunii socio-economice şi a consecinţelor previzibile asupra populaţiilor afectate;

G.   întrucât monitorizarea schimbărilor climatice la nivelul UE şi coordonarea măsurilor de soluţionare a acestora ar trebui fixate drept o prioritate, astfel încât să se faciliteze o strategie comună faţă de această problemă;

H.   întrucât investiţiile publice şi private în activităţile de cercetare şi de dezvoltare din domeniul schimbărilor climatice vor fi esenţiale pentru asigurarea eficienţei optime a eforturilor de adaptare la schimbările climatice şi de limitare a creşterii temperaturii;

I.   întrucât cercetările naţionale privind schimbările climatice trebuie coordonate cu cercetările efectuate sub egida celui de-al Şaptelea program-cadru;

J.   întrucât adaptarea la schimbările climatice s-a aflat mai puţin în centrul dezbaterilor publice ca urmare a faptului că s-a pus accentul în principal pe măsurile de diminuare necesare pentru limitarea încălzirii globale;

K.   întrucât obiectivul fixat de UE de a limita încălzirea globală la 2°C ar însemna totuşi un scenariu de încălzire a Europei, marcat de schimbări climatice regionale extreme, diferitele consecinţe asupra populaţiilor afectate, economiei locale şi regionale şi a mediului ducând la intensificarea suplimentară a inegalităţilor existente şi a diferenţelor regionale în ceea ce priveşte resursele şi bunurile în Europa;

L.   întrucât cercetarea precondiţiilor şi înţelegerii fenomenelor meteorologice extreme ar trebui intensificată, aceasta fiind baza necesară pentru măsurile preventive, inclusiv punerea în aplicare a unor sisteme de alertă rapidă, şi acţiunile de evitare a deceselor şi pagubelor pentru oameni, bunuri, biodiversitate şi mediu, în viitor, şi întrucât trebuie create instrumente de evaluare a eficienţei unor astfel de măsuri;

M.   întrucât o abordare a mecanismelor de adaptare doar pe baza analizei costurilor şi beneficiilor nu pare să fie adecvată, deoarece se prevede că şi în Europa cei mai săraci vor fi cei mai afectaţi, pentru că, în general, aceştia nu beneficiază de suficiente asigurări, informaţii şi mobilitate pentru a putea reacţiona la schimbările de mediu;

N.   întrucât o abordare ascendentă cu implicarea comunităţilor afectate de consecinţele negative ale schimbărilor climatice, care să prezinte tehnicile prin care au combătut cu succes aceste consecinţe, ar fi un indicator util pentru UE, astfel încât să funcţioneze ca o platformă în promovarea de strategii, dezvoltarea de programe de sprijin corespunzătoare şi conducerea politicilor de coordonare prin reţele şi parteneriate ştiinţifice, regionale sau locale;

O.   întrucât o componentă-cheie a modului de a reacţiona la impactul schimbărilor climatice este intensificarea şi îmbunătăţirea educării profesionale şi publice în ceea ce priveşte măsurile de adaptare;

P.   întrucât este evident că schimbările climatice afectează atingerea obiectivelor de dezvoltare şi ameninţă evoluţia prosperă a Europei, dar au un impact mult mai puternic asupra ţărilor în curs de dezvoltare; întrucât problema finanţării măsurilor de adaptare trebuie să fie evaluată mai detaliat atât în UE, cât şi în ceea ce priveşte acordarea de sprijin ţărilor în curs de dezvoltare;

Q.   întrucât, în conformitate cu principiul integrării, adaptarea la schimbările climatice trebuie să fie inclusă în procesul de luare a deciziilor, după chestiuni precum modalităţile şi sectoarele în care trebuie investit; întrucât dezbaterile din cursul acestui proces de luare a deciziilor trebuie să implice atât părţile interesate la nivel local şi regional, cât şi factorii de decizie;

R.   întrucât Cartea verde privind adaptarea la schimbările climatice nu recunoaşte în mod precis excepţiile geografice şi climatice şi de dezvoltare reprezentate de regiunile ultraperiferice ale UE, în care vulnerabilităţile pot fi diferite de cele prognozate pentru continentul european, şi nici nu analizează în mod precis condiţiile climatice ale zonelor urbane sau ale părţilor dens populate ale Europei;

S.   întrucât este probabil ca schimbările climatice să afecteze acele regiuni care, datorită caracteristicilor lor topografice, depind în mod special de dinamica naturii (printre altele zonele glaciale şi regiunile montane), expunând astfel economia locală, cultura şi populaţia în întregimea sa unor presiuni şi costuri de adaptare ridicate, putând în acelaşi timp să crească şi mai mult inegalităţile regionale;

T.   întrucât Europa de Sud şi bazinul Mării Mediteraneene sunt două dintre cele mai vulnerabile zone din Europa, confruntându-se deja cu deficitul de apă, secete şi incendii forestiere;

U.   întrucât succesul strategiilor de adaptare pentru contracararea schimbărilor climatice inevitabile va necesita sprijinul sectoarelor educaţiei şi comunicării, prin implicarea mass-mediei şi participarea cetăţenilor la chestiunile privind mediul;

V.   întrucât Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 60 000 de decese pe an pot fi deja atribuite unor catastrofe naturale legate de climă; întrucât cel mai recent raport al IPCC evidenţiază impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice; întrucât există o îngrijorare deosebită în ceea ce priveşte propagarea bolilor tropicale şi a vectorilor acestora în regiunile temperate; întrucât, ca o consecinţă deosebită a acestora, unităţile de îngrijire medicală pentru grupurile cele mai vulnerabile ale societăţii vor trebui, probabil, să se adapteze în cea mai mare măsură la schimbările climatice;

W.   întrucât schimbările climatice vor continua să provoace daune serioase ecosistemelor deja vulnerabile şi aflate în pericol şi vor afecta biodiversitatea europeană; întrucât astfel de daune se vor face cel mai grav simţite în mod indirect prin degradarea ecosistemelor fundamentale pentru bunăstarea umană; întrucât, prin urmare, protejarea ecosistemelor reprezintă baza unei strategii UE de adaptare; întrucât solul este cel mai mare rezervor terestru de carbon organic, iar practicile neadaptate de gestionare a solului contribuie la reducerea acestui rezervor; întrucât este necesar să se inverseze această tendinţă şi să se garanteze că măsurile adecvate de menţinere şi, dacă este cazul, de mărire a cantităţii de carbon organic din sol să facă parte integrantă din strategia UE de adaptare;

1.   salută Cartea verde privind adaptarea la schimbările climatice şi procesul de consultare a părţilor interesate;

2.   subliniază importanţa unei strânse interconexiuni între eforturile de adaptare şi diminuare, astfel încât să se utilizeze sinergia în scopul limitării consecinţelor schimbărilor climatice; invită Comisia să examineze modalităţile de echilibrare a ambelor eforturi pentru a îmbunătăţi eficienţa amândurora cu scopul de crea o strategie holistică clară;

3.   recunoaşte că, deşi chestiunile sunt prezentate în funcţie de sector în Cartea verde privind adaptarea la schimbările climatice, multe din aceste sectoare se află într-o relaţie de strânsă interdependenţă; consideră că impactul asupra unui sector şi deciziile de adaptare luate în acesta au adesea implicaţii pentru alte sectoare şi, prin urmare, solicită Comisiei să ţină seama de aceste interacţiuni în punerea în aplicare a măsurilor de adaptare;

4.   enunţă necesitatea unei modelări ştiinţifice mai detaliate şi a unor studii după o metodă bazată pe riscuri pentru a analiza, înţelege şi anticipa mai bine impactul uman şi social al schimbărilor climatice în contextul obiectivului UE de limitare la 2°C şi dimensiunea adaptărilor locale sau regionale necesare;

5.   solicită Comisiei să realizeze un studiu privind economia adaptării, pentru a crea scenarii care să stabilească un bilanţ al costurilor şi al beneficiilor adaptării şi pentru a stimula şi anticipa acţiunile economice; subliniază importanţa adoptării unei abordări sectoriale ascendente care să ţină seama de diferenţele dintre habitatele naturale europene, cum ar fi zonele muntoase sau regiunile insulare; invită Comisia să realizeze un grafic al schimbărilor în ocuparea forţei de muncă atât în sectoarele în ascensiune, cât şi în cele în declin;

6.   invită Comisia să coordoneze şi să sprijine pregătirea ştiinţifică a unei baze de date europene comune privind vulnerabilităţile, din care să reiasă modul în care vor fi afectate grupurile sociale şi patrimoniul cultural şi naţional european şi cum ar putea reacţiona societăţile la consecinţele schimbărilor climatice în viitor; consideră că ar trebui, de asemenea, înfiinţate baze de date care să includă alte informaţii importante privind activităţile şi politicile de adaptare precum indici, politici şi măsuri etc.;

7.   invită Comisia să coordoneze reţelele existente de monitorizare a datelor de mediu şi, unde este cazul, să le combine cu structuri noi, cu scopul de a crea baze de date conţinând măsurători omogene ce pot fi folosite la producerea unor modele care să faciliteze identificarea acţiunii cel mai urgent necesare la nivel continental, regional şi local;

8.   invită Comisia să examineze modalităţile de dezvoltare aprofundată şi de sprijinire a unei reţele paneuropene de universităţi, de parteneri sociali, de organizaţii ale societăţii civile, de organisme operaţionale, în special serviciile meteorologice naţionale care dispun de numeroase informaţii, şi de factori de decizie locali sau regionali, în scopul promovării parteneriatelor intersectoriale privind adaptarea, pentru a face schimb de cunoştinţe şi politici, precum şi pentru dezvoltarea instrumentelor de măsurare a succesului măsurilor adoptate şi comunicarea sau difuzarea către public a descoperirilor şi scenariilor ştiinţifice privind adaptările necesare la schimbările climatice;

9.   consideră că, în scopul eficientizării cercetărilor privind impactul schimbărilor climatice, cercetările realizate sub egida celui de-al şaptelea program-cadru ar trebui coordonate cu cercetările realizate la nivel naţional (în special cu programele de observare a Pământului din spaţiu);

10.   consideră că UE trebuie să depună eforturi importante pentru a spori dezvoltarea tehnologică în domeniul adaptării, cu scopul de a ne sprijini propria economie şi de a transfera aceste tehnologii către ţările în curs de dezvoltare; consideră că dezvoltarea unor tehnologii eficiente, sigure şi ieftine reprezintă una din formele esenţiale de adaptare la schimbările climatice şi că următoarea conferinţă/reuniune a părţilor de la Poznan (COP 14) ar trebui să se axeze pe această chestiune;

11.   solicită Comisiei să includă adaptarea la schimbările climatice în legislaţia pe care o elaborează sau o modifică şi în toate strategiile şi proiectele de finanţare actuale şi viitoare, cu efecte teritoriale, în scopul limitării efectelor schimbărilor climatice; propune Comisiei să realizeze o analiză cuprinzătoare a instrumentelor financiare europene existente şi a utilizării acestora la măsurile de adaptare la schimbările climatice, în cadrul sferei iniţiale de aplicare a acestora, şi să indice domeniile care necesită o finanţare suplimentară;

12.   îndeamnă insistent Consiliul să ajungă cât mai curând la o decizie referitoare la propunerea de regulament de instituire a Fondul de Solidaritate al UE (FSUE), luând în considerare faptul că Parlamentul a adoptat deja o poziţie în acest sens la 18 mai 2006(6); consideră că regulamentul propus care, printre alte măsuri, coboară pragul de mobilizare a FSUE, va facilita abordarea pagubelor cauzate de catastrofe naturale sau produse de om într-un mod mai eficient, mai flexibil şi mai rapid; insistă asupra importanţei unui astfel de instrument financiar, în special în condiţiile în care se prognozează o creştere a numărului de catastrofe naturale în viitor şi datorită schimbărilor climatice;

13.   invită Comisia să aibă în vedere includerea unor măsuri financiare de adaptare pentru politicile regionale şi fondurile structurale în următorul cadru financiar pe termen lung şi, de asemenea, să propună alocarea unor resurse suplimentare în scopul de a găsi soluţii inovatoare de abordare a schimbărilor climatice;

14.   reaminteşte că orientările strategice pentru politica de coeziune UE formulează în mod explicit necesitatea de a consolida sinergiile dintre mediu şi creşterea economică; afirmă că programele de politică regională investesc în infrastructură în domeniile apei, deşeurilor, calităţii aerului, biodiversităţii, promovării planificării exploatării terenurilor, transportului public; subliniază că acestea contribuie la respectarea angajamentelor privind clima şi stimulează măsuri de prevenire a riscurilor prin politici de gestionare publică inovatoare, de exemplu, monitorizarea preventivă; exprimă, de asemenea, necesitatea ca statele membre şi Comisia să consolideze nevoia de coordonare a organizării protecţiei civile şi a planificării pentru situaţii de urgenţă; face referire, în acest sens, la lucrările programului ONU privind strategia internaţională pentru reducerea dezastrelor;

15.   subliniază necesitatea ca statele membre să utilizeze fondurile pentru dezvoltare rurală pentru a intensifica adaptarea la schimbările climatice în agricultură şi silvicultură; reaminteşte rolul pe care materia organică din sol îl joacă în ceea ce priveşte fertilitatea solului şi capacitatea sa de reţinere a apei, precum şi în calitate de puţuri de carbon, şi invită Comunitatea să adopte şi să sprijine practici adecvate de gestionare a solului care să menţină nivelurile de materii organice din sol în toate solurile europene, aceasta fiind o cale eficientă de adaptare la temperaturile în creştere şi la schimbarea regimului de precipitaţii; subliniază necesitatea unor măsuri adecvate de prevenire a crizelor şi de gestionare a riscurilor atât la nivel comunitar, cât şi naţional şi regional, deoarece numărul crizelor va creşte cu siguranţă în viitor, având în vedere, în mod special, un efort sistematic de gestionare a terenurilor care să garanteze perioade mai lungi de reţinere a apei şi un număr mai redus de incendii forestiere; consideră că gestionarea riscurilor ar trebui să devină o parte integrantă şi explicită a politicii UE de coeziune;

16.   invită Comisia să propună un cadru UE de planificare pentru adaptare şi pregătire; evidenţiază nevoia de a ţine seama cum se cuvine de principiul subsidiarităţii pentru abordarea consecinţelor schimbărilor climatice prin măsuri concrete de adaptare, deoarece regiunile şi entităţile locale din Europa vor avea o capacitate mai mare de a oferi răspunsuri politice la propriile experienţe; subliniază, totuşi, necesitatea coerenţei şi coordinării planurilor de adaptare la nivelul UE;

17.   subliniază rolul-cheie pe care îl joacă comunităţile locale în combaterea schimbărilor climatice şi solicită, prin urmare, punerea în aplicare a unor strategii de dezvoltare urbană, regională şi rurală integrate şi durabile, care să ţină pe deplin seama de măsurile care vizează diminuarea şi adaptarea; solicită, de asemenea, studii ştiinţifice pentru a analiza tipurile de infrastructură care pot facilita abordarea schimbărilor climatice;

18.   solicită o mai strânsă cooperare şi schimburi de bune practici cu şi între autorităţile regionale şi locale în realizarea de construcţii, gospodărirea comunală şi serviciile ce vizează neutralizarea emisiilor de CO2 în domeniile respective, cum ar fi sistemele de încălzire a cartierelor, serviciile de reciclare îmbunătăţite, transportul public integrat, clădirile cu un consum eficient de energie şi apă, mărirea producţiei şi utilizarea energiei alternative şi intensificarea furnizării de informaţii publice privind consumul de energie;

19.   subliniază faptul că sectorul agricol este unul dintre cele mai vulnerabile la schimbările climatice, dar care, în acelaşi timp, a fost acuzat de deteriorarea mediului; consideră că măsurile de adaptare în acest sector trebuie să tindă spre reducerea vulnerabilităţii şi sporirea durabilităţii atât din punct de vedere ecologic, cât şi economic;

20.   subliniază faptul că adaptarea treptată a sectorului agricol la noile nevoi provocate de schimbările climatice ar trebui examinată în cadrul "evaluării stării de sănătate a PAC";

21.   subliniază faptul că sectorul agricol se poate adapta la schimbările climatice şi poate diminua efectele acestora prin punerea în aplicare a unei legislaţii care să consolideze durabilitatea şi să promoveze noi căi de utilizare şi gestionare a apei şi a altor resurse naturale;

22.   subliniază importanţa identificării de către statele membre şi Comisie a infrastructurii de transporturi cu cea mai mare vulnerabilitate la schimbările condiţiilor climatice şi care necesită eforturi şi investiţii suplimentare pentru a se garanta continuarea funcţionării şi siguranţa acesteia;

23.   salută rezultatul semnificativ al MOP 3 din Bali, şi anume operaţionalizarea Fondului pentru adaptare, ce reuneşte proiecte concrete de adaptare cu metode de finanţare prin intermediul unei contribuţii percepute proiectelor din cadrul Mecanismului de Dezvoltare Curată (MDC) iniţiate în ţările în curs de dezvoltare care sunt părţi la Protocolul de la Kyoto; subliniază faptul că această decizie pozitivă de a finanţa adaptarea în ţările în curs de dezvoltare independent de donatori a fost luată înainte de adoptarea Planului de acţiune de la Bali;

24.   subliniază necesitatea garantării faptului că, în cadrul evaluării impactului asupra mediului, toate permisele de construcţie şi planurile urbanistice ţin seama de diferitele scenarii de adaptare pentru a împiedica investiţii în infrastructuri incompatibile; accentuează faptul că în multe cazuri ar fi mai adecvat să nu fie dezvoltate zonele vulnerabile sau ca zone dezvoltate să fie redate naturii mai degrabă decât să se construiască sisteme de protecţie ca pregătire pentru efectele negative ale climei;

25.   consideră că este imperativă cooperarea în scopul susţinerii zonelor mai sărace ale Europei şi a ţărilor în curs de dezvoltare, având în vedere faptul că aceste zone vor fi probabil cel mai puternic afectate de schimbările climatice, dar cel mai puţin capabile să suporte consecinţele acestora; regretă că Cartea verde privind adaptarea la schimbările climatice nu se referă îndeajuns la nevoia de cooperare privind adaptarea între UE şi ţările în curs de dezvoltare; evidenţiază în special nevoia de transferuri de tehnologie şi de consolidare a capacităţilor; în acest context, salută iniţiativa Comisiei de a lansa o alianţă mondială împotriva schimbărilor climatice, dar subliniază că în prezent aceasta duce o lipsă marcantă de fonduri;

26.   recunoaşte o relaţie de condiţionalitate între obiectivele de dezvoltare şi diminuarea şi adaptarea la schimbările climatice; subliniază faptul că schimbările climatice trebuie integrate în toate activităţile de cooperare pentru dezvoltare ale UE, inclusiv programele de parteneriat existente, cum ar fi dialogul EUROMED sau parteneriatul UE-Africa în domeniul energiei; subliniază, de asemenea, importanţa deosebită a consolidării parteneriatelor cu ţările în curs de dezvoltare pentru a intensifica eforturile de evitare a despăduririlor, ceea ce presupune atât avantaje de limitare a creşterii temperaturii, cât şi de adaptare la schimbările climatice;

27.   solicită dezvoltarea în cadrul politicilor UE a unor instrumente financiare semnificative şi previzibile, cum ar fi sistemul de comercializare a emisiilor (ETS), pentru a susţine ţările în curs de dezvoltare în procesul de adaptare la impactul schimbărilor climatice, cât şi pentru a furniza fonduri pentru politicile de adaptare din statele membre;

28.   reaminteşte faptul că schimbările climatice ar putea accelera diminuarea accesului la resursele naturale; invită Comisia să prevadă măsuri suplimentare de adaptare la noile provocări legate de garantarea securităţii aprovizionării cu alimente şi energie;

29.   invită Comisia să examineze la nivel european, ţinând seama de contextul internaţional, modalităţile de includere în planurile de dezvoltare şi negocierile bugetare a adaptărilor necesare pentru a face faţă schimbărilor climatice; invită Comisia să examineze modalităţile de aplicare a acestor măsuri politicilor sectoriale pentru a dirija finanţarea şi investiţiile publice şi private; subliniază faptul că o astfel de includere trebuie să acopere domeniile ştiinţelor, integrării, sensibilizării, informării, cooperării şi monitorizării şi să urmeze clar criterii a căror respectare să fie controlată în mod regulat pentru a se justifica continuarea acordării sprijinului, rezultatul fiind retransmis Parlamentului şi Consiliului;

30.   subliniază importanţa necesităţii din ce în ce mai mari a unei utilizări raţionale a apei prin intermediul "gestionării cererii de apă", având în vedere că apa devine o resursă deficitară; invită Comisia şi statele membre să adopte măsuri de integrare care să asigure disponibilitatea, accesibilitatea, utilizarea şi conservarea apei şi să promoveze tehnologiile şi practicile inovatoare, inclusiv proiecte-pilot pentru reducerea daunelor produse de secetă şi a riscurilor de inundaţii; recunoaşte, în acest context, importanţa unei "abordări ecosistemice" pentru prevenirea sau absorbirea impactului eroziunii solului, inundaţiilor, deşertificării, creşterii nivelului mării, speciilor alogene invadatoare şi pentru creşterea rezistenţei la incendiile forestiere;

31.   recunoaşte că schimbările climatice vor duce la creşterea numărului bolilor şi al deceselor premature la nivel mondial, afectând, în special, cele mai vulnerabile grupuri ale populaţiei; invită statele membre să ia în considerare elaborarea unor măsuri de consolidare a capacităţii sistemelor de sănătate de a se adapta la efectele negative ale schimbărilor climatice; invită Comisia să creeze la nivelul UE un sistem de monitorizare şi supraveghere a efectelor schimbărilor climatice asupra sănătăţii; invită Comisia să garanteze că ameninţările schimbărilor climatice asupra sănătăţii umane se află în centrul politicii UE de adaptare la schimbările climatice şi de diminuare a creşterii temperaturii;

32.   subliniază necesitatea unei abordări climatice şi de dezvoltare diferenţiate în cazul zonelor şi regiunilor deosebit de vulnerabile la schimbările climatice, cum ar fi zonele muntoase sau litorale, insulele sau, de exemplu, cele mai îndepărtate şapte regiuni ale UE, care, având în vedere caracteristicile lor topografice şi dezavantajele lor structurale, sunt deosebit de dependente de dinamica evenimentelor naturale; în acest context, invită Comisia să extindă lista celor mai vulnerabile zone şi să coopereze cu iniţiativele regionale existente, precum Convenţia alpină şi Convenţia carpatică, în scopul utilizării optime a cunoştinţelor acumulate în cadrul unor astfel de iniţiative;

33.   invită Comisia să ia în considerare rolul vital pe care ecosistemele sănătoase îl pot juca în cadrul politicii de adaptare; subliniază faptul că actuala legislaţie a UE (de exemplu directiva privind păsările(7) şi directiva privind habitatele(8), Natura 2000 şi directiva-cadru privind apele(9)) poate contribui la abordarea acestei chestiuni în Europa; invită Comisia şi statele membre să acorde prioritate maximă aplicării acestei politici, pentru a asigura o adaptare rapidă şi eficientă la schimbările climatice;

34.   salută iniţiativa Comisiei de a înfiinţa un Grup european de consiliere privind adaptarea la schimbările climatice şi subliniază nevoia ca acest grup de experţi să ofere posibilităţi de realizare a unor strategii intersectoriale coerente la nivelul UE şi de intensificare a cadrului politicilor care să poată oferi stimulente pentru investiţii în activităţi de adaptare la schimbările climatice şi de reducere a consecinţelor acestora;

35.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei, ca o contribuţie a Parlamentului la procesul de consultare a părţilor interesate în ceea ce priveşte Cartea verde iniţiată de Comisie.

(1) JO C 280 E, 18.11.2006, p. 120. (2) JO C 287 E, 24.11.2006, p. 182. (3) JO C 303 E, 13.12.2006, p.119. (4) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 344. (5) Texte adoptate, P6_TA(2007)0537. (6) JO C 297 E, 7.12.2006, p. 331. (7) Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 103, 25.4.1979, p. 1). Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/105/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 368). (8) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7). Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/105/CE. (9) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2008/32/CE (JO L 81, 20.3.2008, p. 60).

Declaraţia Parlamentului European privind uciderea militantului pentru drepturile omului Munir Said Thalib

P6_TA(2008)0126 P6_DCL(2007)0098

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 116 din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât în septembrie 2004 cunoscutul militant indonezian pentru drepturile omului, Munir Said Thalib, fondator al unor organizaţii pentru apărarea drepturilor omului, a murit otrăvit cu arsenic în timpul zborului Garuda GA974, de la Singapore la Amsterdam;

B.   întrucât raportul despre cazul Munir Said Thalib, cerut de preşedintele Indoneziei şi întocmit de o echipă independentă de investigaţie, nu a fost niciodată făcut public;

C.   întrucât fostului copilot al companiei Garuda, Pollycarpus Budihari Priyanto, singura persoană urmărită penal în legătură cu acest caz, i s-a anulat condamnarea de către Curtea Supremă a Indoneziei în octombrie 2006;

D.   întrucât în aprilie 2007 poliţia indoneziană a arestat alte două persoane suspectate de uciderea lui Munir Said Thalib;

E.   întrucât această crimă a mai avut ca scop intimidarea şi ameninţarea celorlalţi apărători ai drepturilor omului şi a jurnaliştilor din Indonezia,

1.   invită autorităţile indoneziene să ia toate măsurile necesare pentru ca cei responsabili de această crimă, la orice nivel, să fie aduşi în faţa justiţiei şi să se facă dreptate cât mai curând posibil;

2.   invită Comisia şi Consiliul să monitorizeze investigaţiile privind uciderea lui Munir Said Thalib, inclusiv procesul în curs al lui Indra Setiawan şi al lui Rohainil Aini, foste cadre superioare ale companiei Garuda, precum şi revizuirea hotărârii Curţii Supreme în cazul Pollycarpus;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta declaraţie, împreună cu numele semnatarilor, Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi preşedintelui Republicii Indonezia şi preşedinţilor celor două camere ale parlamentului Indoneziei.

Declaraţia Parlamentului European privind subtitrarea tuturor programelor televiziunilor publice din UE

P6_TA(2008)0127 P6_DCL(2007)0099

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 3, 13, 149 şi 151 din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 116 din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât Uniunea Europeană ar trebui să se asigure că cetăţenii au acces la informaţii, educaţie şi cultură în condiţii de egalitate;

B.   întrucât pierderea parţială sau totală a auzului este o boală care afectează peste 83 de milioane de oameni înEuropa; întrucât, din cauza îmbătrânirii populaţiei europene, această problemă va continua să se amplifice;

C.   întrucâtaccesul la televiziune în Europa este universal; întrucât televiziunile publice au o misiune de serviciu public care constă, printre altele, în informarea şi educarea telespectatorilor;

D.   întrucât, în prezent, tehnologia permite subtitrarea programelor de televiziune (inclusiv a programelor realizate în direct) pe măsură ce sunt difuzate, ca exemplu fiind programele difuzate de televiziunea BBC, care s-a angajat să îşi subtitreze toate programele începând din aprilie 2008,

1.   consideră că subtitrarea tuturor programelor televiziunilor publice din Uniunea Europeană este esenţială pentru a se asigura că toţi telespectatorii, inclusiv persoanele surde şi cele cu deficienţe de auz, au acces deplin la aceste programe; consideră că subtitrarea ar contribui, de asemenea, la învăţarea limbilor străine;

2.   solicită Comisiei să prezinte o propunere legislativă care să impună televiziunilor publice din UE obligaţia de a-şi subtitra toate programele;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta declaraţie, împreună cu numele semnatarilor,Consiliului, Comisiei şi guvernelor statelor membre.