Parlamentul European,

–   având în vedere Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM), adoptate în cadrul summit-ului Mileniului al ONU din septembrie 2000,

–   având în vedere Programul de acțiune al UE din cadrul Consiliului European din iunie 2008 și etapele principale de parcurs până în 2010,

–   având în vedere reuniunea la nivel înalt consacrată Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, care urmează să se desfășoare la New York, la 25 septembrie 2008,

–   având în vedere raportul UE privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului 2000-2004, întocmit de Comisie (SEC(2005)456),

–   având în vedere Concluziile Președinției Consiliul European de la Bruxelles din 16 și 17 decembrie 2004, de confirmare a angajamentului deplin al Uniunii Europene față de ODM și coerența politicilor,

–   având în vedere Declarația ONU privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1959, conform căreia "se acordă îngrijiri speciale și protecție atât copilului cât și mamei, inclusiv o îngrijire adecvată prenatală și postnatală", precum și Convenția ONU privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, prin care statele semnatare "asigură îngrijiri de sănătate prenatale și postnatale mamelor",

–   având în vedere Comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European și Consiliului intitulată "Egalitatea între sexe și emanciparea femeilor în cadrul cooperării pentru dezvoltare" (COM(2007)0100),

–   având în vedere strategia comună Africa-EU, adoptată la Summitul UE - Africa de la Lisabona din 2007,

–   având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2008 referitoare la egalitatea de gen și autonomizarea femeilor, în cadrul cooperării pentru dezvoltare(1),

–   având în vedere rezoluțiile sale din 12 aprilie 2005 privind rolul Uniunii Europene în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului(2) și din 20 iunie 2007 privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului – etapa intermediară(3),

–   având în vedere rezoluțiile sale din 17 noiembrie 2005 privind o strategie de dezvoltare pentru Africa(4) și din 25 octombrie 2007 privind situația actuală a relațiilor cu UE-Africa(5),

–   având în vedere cea de-a patra Conferință Mondială a Femeilor organizată la Beijing în septembrie 1995, Declarația și Platforma de acțiune adoptate la Beijing, precum și documentele ulterioare finale, adoptate în sesiunile speciale Beijing +5 și Beijing +10 ale ONU, referitoare la acțiunile și inițiativele ulterioare de implementare a Declarației de la Beijing și a Platformei de acțiune adoptate la 10 iunie 2000 și, respectiv, la 11 martie 2005,

–   având în vedere declarațiile comune ale Consiliului și reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, ale Parlamentului European și ale Comisiei privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene: "Consensul european" (Consensul european privind politica de dezvoltare)(6), și Consensul european privind ajutorul umanitar(7),

–   având în vedere rapoartele din 2005 și 2006 ale Fondului ONU pentru populație privind situația populației la nivel mondial, intitulate "Promisiunea egalității: echitatea de gen, sănătatea reproducerii și Obiectivele de dezvoltare ale mileniului" din 2005 și, respectiv, "Calea spre speranță: femeile și migrația internațională" din 2006,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare ("Instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare" (ICD))(8) ,

–   având în vedere Protocolul privind drepturilor femeilor din Africa, cunoscut și sub denumirea de "Protocolul de la Maputo", în vigoare de la 25 noiembrie 2005, și Planul de acțiune de la Maputo pentru operaționalizarea cadrului de politică continentală pentru sănătatea sexuală și a reproducerii și pentru drepturile aferente 2007-2010, adoptat în cadrul sesiunii speciale a conferinţei miniştrilor sănătăţii din Uniunea Africană din septembrie 2006,

–   având în vedere Conferința internațională a ONU privind populația și dezvoltarea (CIPD), care a avut loc la Cairo în septembrie 1994, Programul final de acțiune adoptat la Cairo și documentele ulterioare referitoare la rezultatele adoptate în 1999 la sesiunea specială a Adunării Generale a privind acțiunile viitoare pentru implementarea Programului de acțiune al CIPD (CIPD+5),

–   având în vedere cadrul de acțiune și recomandările de la Bruxelles cu privire la sănătate în contextul dezvoltării durabile, adoptate la prima reuniune a miniștrilor sănătății ai Grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) desfăşurată la Bruxelles, în octombrie 2007,

–   având în vedere Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale, care a intrat în vigoare de la 3 ianuarie 1976, și în special articolul 12,

–   având în vedere Comentariul general nr.14 al Comitetului privind drepturile economice, sociale și culturale, referitor la articolul 12 din pactul menţionat anterior ("Dreptul la cele mai înalte standarde de sănătate",

–   având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor care a intrat în vigoare la 3 septembrie 1981,

–   având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât sănătatea maternă (ODM 5) este domeniul unde s-au înregistrat cele mai mici progrese comparativ cu celelalte Obiective de dezvoltare ale mileniului, având cele mai mici șanse să fie realizat până în 2015, mai ales în Africa subsahariană și Asia de Sud;

B.   întrucât mai mult de o jumătate de milion de femei mor în fiecare an în perioada sarcinii sau la naștere, 99% din aceste decese având loc în țările în curs de dezvoltare; întrucât pe parcursul a 20 de ani rata mortalității anuale în Africa subsahariană a scăzut cu doar 0,1, iar femeile din această regiune prezintă un risc de unu la șaisprezece de a muri în timpul sarcinii sau la naștere; întrucât mortalitatea maternă reprezintă cel mai dramatic indicator al inegalităților în materie de sănătate la nivel mondial;

C.   întrucât, pe lângă inegalitățile geografice, experiența și cercetarea privind mortalitatea maternă indică un decalaj semnificativ între ratele mortalității materne în funcție de sănătate, rasă și etnie, mediul urban sau rural, nivelul de educație și chiar diviziunile lingvistice sau religioase din cadrul țărilor, inclusiv din țările industrializate, decalaj care reprezintă cea mai mare discrepanță din toate statistice privind sănătatea publică;

D.   întrucât în cadrul G8 s-a ajuns la un acord referitor la un pachet de măsuri privind sănătatea, care va contribui la formarea și recrutarea a 1.5 milioane de lucrători în domeniul sănătății și va asigura că 80% din mame sunt asistate la naștere de lucrători calificați în domeniul sănătății; întrucât acest acord include și un angajament de a crește proporția lucrătorilor în domeniul sănătății până la 2,3 lucrători la 1.000 de persoane, în 36 de țări africane care se confruntă cu o insuficiență critică în acest sens; întrucât, totuși, nu se menționează crearea unei de rezerve de 10 miliarde $, suma care, în opinia celor care activează în societatea civilă este necesară pentru salvarea vieților a șase milioane de mame și copii în fiecare an;

E.   întrucât mortalitatea maternă și morbiditatea reprezintă urgențe la nivel mondial în materie de sănătate, estimându-se că anual aproximativ 536 000 de femei decedează la naştere, în timp ce una din douăzeci suferă complicații grave, de la infecții cronice, afecțiuni care duc la dizabilități, cum ar fi fistula obstetrică, până la dizabilități permanente;

F.   întrucât motivul pentru care femeile mor în timpul sarcinii și la naștere nu e un mister - cauzele mortalității materne sunt clare și binecunoscute, la fel cum sunt și mijloacele pentru a o evita;

G.   întrucât cauzele mortalității materne ar putea fi evitate printr-o îngrijire maternă în condiții de siguranță, prin accesul la mijloace anticoncepționale eficiente și la avorturi legale, făcute în condiții de siguranță;

H.   întrucât mortalitatea maternă ar putea fi prevenită prin creșterea accesului la metodele de planificare familială și încurajarea recurgerii la acestea, prin accesul la o îngrijire maternă sigură și de calitate, prin punerea la dispoziție a acesteia, mai ales în timpul sarcinii, la naștere, prin organizarea unei îngrijiri obstetrice de urgență și pentru perioada postnatală, precum și prin îmbunătățirea stării de sănătate și de nutriție a femeilor și a poziției lor în societate;

I.   întrucât această abordare preventivă implică și instruirea femeilor și a lucrătorilor în domeniul sănătății pentru a recunoaște complicațiile care pot apărea în timpul sarcinii și la naștere și a solicita îngrijire adecvată, necesită crearea unei rețele de centre medicale adecvate, la care să se poată ajunge într-un timp rezonabil și care să dispună de infrastructură și mijloace de transport, precum și punerea la dispoziție a unei îngrijiri corespunzătoare în aceste centre medicale situate în apropiere, prin intermediul unui personal calificat, a unui management eficient precum și prin dotarea cu electricitate, apă și echipamente medicale, inclusiv în zonele rurale;

J.   întrucât decesele care pot fi prevenite, în timpul sarcinii sau la naștere, reprezintă o încălcare a dreptului la viață al femeilor și al adolescentelor, după cum este prevăzut în numeroase angajamente internaționale privind drepturile omului, inclusiv în Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite, și întrucât cauzele mortalității și morbidității materne pot implica și încălcări ale altor drepturilor ale omului, inclusiv dreptul la cel mai înalt standard posibil de îngrijire medicală privind sănătatea fizică și mintală și dreptul la nediscriminare în ceea ce privește accesul la îngrijirea medicală de bază;

K.   întrucât dreptul de a decide liber privind viața sexuală și reproductivă include dreptul la căsătorie, întemeierea unei familii și începerea relațiilor sexuale în mod voluntar, precum și dreptul la libertatea față de violența și coerciția sexuală;

L.   întrucât este responsabilitatea guvernelor să pună la dispoziție ele însele, sau prin intermediul altor canale, servicii de sănătate, și întrucât chiar și guvernele care dispun de resurse limitate au posibilitatea de a lua măsuri imediate cu impact asupra mortalității materne;

M.   întrucât, în ultimă instanță, cauzele implicite ale mortalității materne și ale leziunilor provocate de naștere sunt mai puțin de natură practică sau structurală, ele reflectând mai degrabă importanța scăzută și statutul inferior acordate femeilor, care sunt în general dezavantajate în societate, și întrucât este recunoscut faptul că, în țări cu nivele similare de dezvoltare economică, cu cât statutul femeilor este mai important, cu atât rata mortalității materne este mai scăzută;

N.   întrucât femeile sunt în mod deosebit vulnerabile în timpul sarcinii sau la naștere datorită unor mai multe forme de discriminare, inclusiv inegalitățile dintre femei și bărbați în gospodărie, practicile tradiționale vătămătoare pentru femei, violența împotriva femeilor, lipsa controlului asupra drepturilor și sănătății reproductive din partea femeilor, respingerea nou-născuților de sex feminin și stereotipurile legate de femei, conform cărora acestea au în special un rol de mame și de îngrijitoare; întrucât Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) a fost ratificată de toate statele membre ale UE;

O.   întrucât Adunarea Generală a ONU a inclus "accesul universal la sănătate reproductivă până în 2015" ca unul dintre obiectivele comunităţii internaţionale din cadrul ODM, în cadrul ODM5 - reducerea mortalităţii materne;

P.   întrucât comunitatea internațională a promis, în cadrul CIPD, noi resurse, identificând sănătatea reproductivă (inclusiv serviciile de planificare familială și de sănătate maternă) ca pe o prioritate principală în eforturile internaționale din domeniul dezvoltării;

Q.   întrucât fondurile totale provenite de la donatori și destinate planificării familiale au înregistrat o scădere, și nu o creștere, ajungând la un nivel mult inferior celui din 1994, reducându-se astfel, în termeni absoluți exprimați în dolari, de la 723 milioane USD în 1995, la 442 milioane USD în 2004;

R.   întrucât UE și-a asumat în mod regulat și consecvent angajamente în vederea realizării obiectivului OMD 5 - cel mai recent în cadrul Programului de acțiune al UE privind ODM, menţionat anterior;

S.   întrucât, în ciuda gravității acestei probleme și a încălcării drepturilor omului, serviciile de îngrijire medicală acordată mamelor continuă să ocupe o poziție inferioară pe agenda internațională, fiind dezavantajate în raport cu atenția acordată intervențiilor pentru afecțiuni specifice, acest lucru ducând la marginalizarea mortalității materne, în timp ce ratele ridicate ale HIV contribuie la stagnarea sau deteriorarea ratei mortalității și morbidității materne,

1.   își exprimă profunda îngrijorarea cu privire la faptul că mortalitatea maternă (în cadrul ODM 5) este singurul ODM în cazul căruia nu numai că nu s-au înregistrat progrese din 2000, în special în Africa subsahariană și Asia de Sud, dar cifrele înregistrate în prezent sunt aceleași cu cele înregistrate acum 20 de ani;

2.   constată că, pe lângă educație, autonomizarea femeilor contribuie semnificativ la ameliorarea sănătăţii materne (ODM 5);

3.   solicită Consiliului și Comisiei să stabilească prioritățile de acțiune în vederea îndeplinirii ODM 5 (îmbunătățirea sănătății materne), înaintea întâlnirii la nivel înalt a ONU consacrate ODM;

4.   solicită Consiliului și Comisiei să reducă discrepanța dintre ratele mortalității materne din țările industrializate și cele în curs de dezvoltare prin sporirea investițiilor și întreprinderea de acțiuni în vederea îmbunătățirii resurselor umane din domeniul sănătății, precum și prin alocarea de mai multe resurse și printr-un angajament mai puternic în favoarea consolidării sistemelor sanitare și a infrastructurii sanitare de bază, inclusiv prin alocări de resurse pentru monitorizare, supraveghere, funcții de bază în domeniul sănătății publice, acțiuni la nivelul comunității și alte funcții de sprijin necesare;

5.   solicită și Consiliului și Comisiei să-și intensifice eforturile pentru a elimina mortalitatea și morbiditatea maternă ce pot fi prevenite prin dezvoltarea, implementarea și evaluarea periodică a "foilor de parcurs" și a planurilor de acțiune privind reducerea poverii globale reprezentate de mortalitatea și morbiditatea maternă, care adoptă o abordare echitabilă, sistematică și susținută, bazată pe drepturile omului, și care să se bucure de un sprijin adecvat din partea unor mecanisme instituționale solide și să beneficieze de o finanțare puternică;

6.   solicită Consiliului și Comisiei să extindă domeniul de prestare a serviciilor de sănătate maternă în contextul îngrijirilor medicale primare, care să aibă drept fundament principiul alegerii în cunoștință de cauză și al educației privind maternitatea lipsită de pericole, o îngrijire prenatală focalizată și eficientă, programe de alimentație maternă, o asistență adecvată la naștere care să evite recurgerea excesivă la operații cezariene și să asigure urgențele obstetrice, servicii de consiliere și de trimitere la alte centre pentru complicații survenite în timpul sarcinii, al nașterii și în urma întreruperii sarcinii; îngrijire postnatală și planificare familială;

7.   solicită Consiliului și Comisiei să promoveze accesul tuturor femeilor la informații și servicii cuprinzătoare privind sănătatea sexuală și reproductivă;

8.   solicită Consiliului și Comisiei să adopte și să dezvolte indicatori și valori de referință deja stabilite în ceea ce privește reducerea mortalității materne (inclusiv alocațiile din cadrul Aistenţei Oficiale pentru Dezvoltare (AOD)) și să instituie mecanisme de monitorizare și responsabilizare care ar putea duce la o îmbunătățire constantă a politicilor și programelor existente;

9.   solicită Consiliului și Comisiei să garanteze servicii de îngrijire a sănătății reproductive disponibile, accesibile, la prețuri suportabile și de bună calitate și să aloce toate resursele disponibile politicilor și programelor privind mortalitatea maternă;

10.   solicită Consiliului și Comisiei să asigure colectarea de date fiabile și actualizate, care să orienteze implementarea măsurilor de prevenire a mortalității și morbidității materne;

11.   solicită Consiliului și Comisiei să faciliteze instruirea, dezvoltarea capacităților și infrastructura necesare unui număr adecvat de asistenți la naștere calificați și să asigure accesul la astfel de asistenți pentru toate femeile și fetele însărcinate, de asemenea, să garanteze că acest obiectiv/rezultat/scop se regăsește în "foile de parcurs" și planurile naționale de acțiune;

12.   solicită ca, în cadrul programelor naționale de sănătate, să se extindă testarea HIV înainte și în timpul sarcinii, tratamentul antiretroviral pentru femeile gravide cu HIV, precum și măsurile de prevenire a HIV, cum ar fi campanii de informare și de educare în cadrul programelor naționale de sănătate;

13.   îndeamnă UE să continue să fie în fruntea eforturilor de susținere a drepturilor la sănătate sexuală și a reproducerii prin menținerea nivelurilor de finanțare pentru implementarea Programului de acțiune al CIPD și regretă că, în timp ce Africa subsahariană are cele mai mari rate de mortalitate în timpul sarcinii și la naștere, aceasta are, de asemenea, și cea mai mică rată de utilizare a contraceptivelor din lume (19%), iar 30% din toate decesele de acest tip de pe continent sunt cauzate de avorturile în condiții improprii;

14.   consideră că, pentru a îndeplini obiectivele ODM privind accesul universal la sănătatea reproductivă până în 2015, nivelul finanțării din partea UE trebuie să crească, în caz contrar femeile vor continua să moară din cauza sarcinii sau a cauzelor conexe;

15.   solicită Consiliului şi Comisiei să dezvolte programe și politici care să ia în considerare acei factori determinanți de sănătate care sunt esențiali în prevenirea mortalității materne, cum ar fi participarea la procesele decizionale în domeniul sănătății, informații privind sănătatea sexuală și reproductivă, alfabetizarea, hrana, nediscriminarea și norme sociale care să favorizez egalitatea de gen;

16.   invită Consiliul și Comisia să urmărească progresele înregistrate în reducerea mortalității materne, să participe activ la forumurile globale cu ar fi inițiativa "Countdown 2015" (numărătoarea inversă până în 2015), să împărtășească cele mai bune practici referitoare la programele și politicile din acest domeniu și să promoveze un impuls continuu pentru dezvoltare;

17.   îndeamnă statele membre ale UE să se abțină de la a reveni asupra angajamentelor de finanțare a ODM, inclusiv ODM 5, și invită președinția Consiliului să dea exemplul, garantând punerea la dispoziție a unei finanțări adecvate, previzibile, și extinderea eforturilor pentru salvarea de vieți omenești;

18.   reamintește angajamentul statelor membre UE de a atinge nivelul pentru AOD de 0,7% din produsul intern brut până în anul 2015 și invită statele membre care au întârzieri să își intensifice eforturile;

19.   invită țările care nu au interzis încă practicile și tradițiile dăunătoare de tipul mutilării genitale feminine să acționeze și să sprijine campanii de informare în acest scop;

20.   solicită Comisiei să se asigure că contractele în vederea ODM se axează în principal pe domeniile sănătății și educației;

21.   regretă faptul că biserica interzice folosirea contraceptivelor, utilizarea prezervativelor fiind un factor de o importanță crucială în prevenirea bolilor și a sarcinilor nedorite;

22.   condamnă reglementarea SUA intitulată "Global Gag Rule", care nu permite ONG-urilor străine finanțate de USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) pentru activități de planificare familială, să folosească resursele proprii care nu provin din Statele Unite pentru a oferi servicii de avort, de consiliere medicală sau de trimitere la alte clinici pentru avorturi;

23.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor din statele membre, Secretarului General al ONU, Uniunii Interparlamentare și Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

(1) P6_TA(2008)0103. (2) JO C33 E, 9.2.2006, p. 311. (3) JO C 146E, 12.6.2008, p. 232. (4) JO C 280E, 18.11.2006, p. 475. (5) P6_TA(2007)0483. (6) JO C 46, 24.2.2006, p. 1. (7) JO C 25, 30.1.2008, p. 1. (8) JO L 378, 27.12.2006, p. 41.