Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2007/2639(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B6-0425/2008

Texte depuse :

B6-0425/2008

Dezbateri :

Voturi :

PV 25/09/2008 - 7.3
CRE 25/09/2008 - 7.3
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0458

Texte adoptate
PDF 313kWORD 99k
Joi, 25 septembrie 2008 - Bruxelles
Dezbatere anuală privind progresele realizate în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie
P6_TA(2008)0458B6-0425/2008

Rezoluţia Parlamentului European din 25 septembrie 2008 referitoare la dezbaterea anuală cu privire la progresele realizate în 2007 în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (SLSJ) (articolele 2 şi 39 din Tratatul UE)

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 2, 6 şi 39 din Tratatul UE, precum şi articolele 13, 17-22, 61-69, 255 şi 286 din Tratatul CE, care constituie temeiurile juridice principale pentru dezvoltarea UE şi a Comunităţii ca spaţiu de libertate, securitate şi justiţie,

–   având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral B6-0006/2008 şi B6-0007/2008,

–   având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât statele membre au principala responsabilitate privind garantarea libertăţii, securităţii şi justiţiei pentru cetăţenii lor; întrucât după intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht şi chiar mai mult după intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, UE trebuie să contribuie la atingerea acestor obiective, luând în considerare aşteptările cetăţenilor Uniunii referitoare la protecţia drepturilor fundamentale şi aplicarea în cadrul Uniunii a principiilor statului de drept şi a cooperării loiale şi efective între statele membre;

B.   întrucât ratificarea Tratatului de la Lisabona este o precondiţie esenţială şi urgentă pentru a garanta că UE este un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie (SLSJ), deoarece conţine ameliorări fundamentale ale legitimităţii şi eficacităţii acţiunilor UE;

C.   întrucât atât intervenţiile din timpul reuniunii pregătitoare din 26 noiembrie 2007 cu participarea parlamentelor naţionale, cât şi cele din timpul ultimei dezbateri în plen din 31 ianuarie 2008, au evidenţiat importanţa unei pregătiri adecvate a tranziţiei către noul cadru legislativ care va decurge din ratificarea Tratatului de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007, care va modifica Tratatul UE şi va institui un Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE);

D.   întrucât, cu toate acestea, realizarea unui veritabil SLSJ este departe de a fi finalizată şi are de depăşit dificultăţi şi obstacole majore, fapt confirmat şi în Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2008 intitulată "Raport privind punerea în aplicare a Programului de la Haga pe anul 2007" (COM(2008)0373);

E.   întrucât, aşa cum subliniază respectivul raport şi fără a aduce atingere adoptării unei serii de măsuri importante, programul stabilit de Consiliul European de la Haga în 2004 are întârzieri grave şi, se remarcă, în special, următoarele:

   - există în continuare o mare lipsă de încredere reciprocă şi mai ales de solidaritate între statele membre, îndeosebi cu privire la politicile privind imigrarea legală şi ilegală şi cu privire la cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală;
   - aceste probleme afectează şi faza de transpunere a puţinelor măsuri adoptate, deoarece "este evident gradul insuficient de succes în următoarele domenii: politica privind vizele, schimbul de informaţii dintre autorităţile de aplicare a legii şi cele judiciare, prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, gestionarea crizelor în cadrul Uniunii Europene, cooperarea poliţienească şi vamală şi cooperarea judiciară în materie penală";

F.   constatând că statele membre înseşi menţionează aceste probleme în contextul activităţii lor de pregătire a viitorului program al SLSJ pentru perioada 2010-2014; recunoscând faptul că acquis-ul actual în domeniul afacerilor interne, care a fost dezvoltat treptat, este nestructurat şi astfel este greu de explicat cetăţenilor Uniunii; întrucât, uneori, chiar şi specialişti întâmpină greutăţi în a-l înţelege şi unele dintre aceste instrumente se suprapun, iar baza legală pentru anumite acţiuni poate fi găsită în acte diferite; întrucât, în cele din urmă, procesul de monitorizare a aplicării corecte a directivelor CE în cele 27 state membre devine din ce în ce mai dificil şi necesită din ce în ce mai mult timp;

G.   întrucât îşi exprimă convingerea, la fel ca şi Consiliul, că Uniunea Europeană nu are altă soluţie decât să insiste asupra aplicării SLSJ, care se referă la esenţa reglementărilor constituţionale naţionale şi că statele membre au un interes deosebit de a continua dialogul între acestea, precum şi dialogul cu instituţiile europene;

H.   întrucât, în această perioadă de tranziţie până la finalizarea ratificării Tratatului de la Lisabona, este necesară adoptarea anumitor măsuri generale, înainte de sfârşitul anului 2009, care, deşi sunt inspirate din Tratatul de la Lisabona, ar putea fi adoptate în temeiul tratatelor existente, respectându-se pe deplin articolul 18 din Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor şi care ar putea reduce efectele negative ale problemelor menţionate anterior; întrucât aceste măsuri se referă, în special, la:

   – analiza procedurilor, structurilor şi deciziilor instituţiilor, a principiilor şi obiectivelor stabilite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, proclamată la Strasbourg la 12 decembrie 2007(1),
   – promovarea transparenţei privind luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional, în special în legătură cu SLSJ, în conformitate cu recenta hotărâre a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE) privind transparenţa legislativă (cauza Turco(2)),
   – implicarea efectivă a parlamentelor naţionale în crearea şi punerea în aplicarea a SLSJ, inclusiv în privinţa evaluării acestor politici în alte state membre şi de către agenţiile Uniunii Europene,
   – garantarea respectării prevalenţei legislaţiei comunitare asupra legislaţiei UE (articolul 47 din Tratatul UE) la încheierea acordurilor internaţionale, în special în cazul sancţiunilor care afectează cetăţeni ai unor ţări terţe sau în cazul în care cetăţeni Uniunii ar putea fi discriminaţi (ridicarea vizelor); Parlamentul ar trebui să participe în mod automat la încheierea de către UE a acordurilor internaţionale privind cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală,
   – consolidarea cooperării loiale şi a solidarităţii dintre statele membre în aplicarea politicilor şi măsurilor luate de Uniune prin întărirea şi democratizarea mecanismelor de evaluare reciproce existente deja în cadrul cooperării Schengen şi al combaterii terorismului,
   – iniţierea cooperării consolidate în cadrul primului pilon unde unanimitatea necesară este imposibil de obţinut (a se vedea dezbaterea privind propunerea Comisiei din 17 iulie 2006 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială (COM(2006)0399)),
   – depăşirea stadiului embrionar şi nesigur al iniţiativelor realizate de agenţiile Uniunii Europene şi al cooperării cu administraţiile naţionale,
   – elaborarea unei veritabile politici de comunicare care să permită cetăţenilor Uniunii să fie mai bine informaţi în legătură cu iniţiativele luate la nivelul Uniunii şi la nivel naţional şi să devină mai familiarizaţi cu autorităţile Uniunii şi cu autorităţile naţionale relevante pe care le pot contacta, fără a aduce atingere acţiunilor în instanţă referitoare la aspecte susceptibile de a afecta drepturile fundamentale ale cetăţenilor;
  I. întrucât, în această perioadă de tranziţie, este şi mai stringentă necesitatea de a se lua în considerare, în interesul cetăţenilor Uniunii, îmbunătăţirile pe care le va aduce Tratatul de la Lisabona în următoarele domenii:
   – protecţia drepturilor fundamentale, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
   – controlul judiciar exercitat de CJCE, inclusiv privind legislaţia din domeniul controlului poliţienesc şi judiciar,
   – controlul democratic ca urmare a extinderii codeciziei Parlamentului European şi ca urmare a implicării parlamentelor naţionale în procesul legislativ al Uniunii şi în evaluarea impactului acesteia, inclusiv în privinţa politicilor referitoare la SLSJ;

J.   întrucât, în temeiul tratatelor existente, căile de atac aflate la dispoziţia cetăţenilor Uniunii în privinţa măsurilor SLSJ sunt încă limitate, în comparaţie cu posibilităţile existente în alte domenii de activitate ale UE, întrucât competenţele CJCE sunt limitate, în special în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală şi întrucât, în plus, unele state membre limitează în continuare dialogul dintre instanţele UE şi instanţele naţionale în acest domeniu; întrucât Consiliul ar trebui să amâne adoptarea oricăror măsuri care ar putea afecta drepturile fundamentale până la ratificarea Tratatului de la Lisabona,

1.  Invită Consiliul European, Consiliul şi Comisia:

   a) să iniţieze procesul de identificare a priorităţilor pentru viitorul program multianual SLSJ pentru perioada 2010-2014, pe baza unei abordări coerente şi curajoase, care să depăşească mentalitatea ministerială şi să se inspire din obiectivele şi principiile stabilite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
   b) să se alăture Parlamentului în dialogul acestuia cu parlamentele naţionale privind priorităţile pentru perioada 2010-2014, având în vedere dificultăţile în calea punerii în aplicare a programelor de la Tampere şi Haga şi activitatea desfăşurată în cadrul indicaţiilor strategice iniţiale ale Consiliului şi Consiliului European referitoare la imigraţie, azil şi integrare, în vederea finalizării acestei faze iniţiale de dialog la dezbaterea anuală pentru 2008 a Parlamentului referitoare la progresele înregistrate în anul 2008 în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie şi în vederea elaborării unei comunicări a Comisiei pe această temă, căzându-se de acord că va fi responsabilitatea Parlamentului ales pentru următoarea legislatură şi a Consiliului European să adopte programul final la momentul potrivit;
   c) să convină cu Parlamentul asupra unei liste de texte sau propuneri care ar putea fi adoptate sau ar trebui adoptate cu titlu prioritar înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi, în orice caz înainte de încheierea prezentei legislaturi,
  d) să realizeze progrese în cadrul negocierilor asupra propunerilor în materie de cooperare poliţienească şi judiciară (care cad sub incidenţa procedurii de codecizie), încercând să ajungă deja la un acord politic cu Parlamentul şi, odată acordul obţinut, să garanteze că:
   – fie adoptarea formală a propunerilor respective este amânată până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona,
   – fie Consiliul adoptă decizia sau deciziile-cadru în cauză în condiţiile Tratatului UE, acceptând totodată să le readopte în condiţiile Tratatului UE astfel cum se modifică prin Tratatul de la Lisabona, fapt ce ar permite CJCE să exercite un control judiciar deplin; în măsura în care un acord politic a fost deja atins, Parlamentul ar putea accepta să nu redeschidă negocierile asupra conţinutului acestuia, astfel cum se procedează în cazul procedurilor de adoptare a codificărilor oficiale(3);

2.   propune ca priorităţi pentru domeniile care ţin sau vor ţine de procedura de codecizie/aviz conform în această perioadă de tranziţie:

  

În materie de drepturi fundamentale şi cetăţenie

   – definirea unor criterii mai transparente la nivelul Uniunii, în special în cazurile în care măsurile UE ar putea submina garanţiile protejate în temeiul constituţiilor statelor membre (articolul 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (CEDO)) şi revizuirea măsurilor UE condamnate de ECJC (a se vedea cauzele T-228/02 Organisation des Modjahedines du peuple d`Iran/Consiliu, T-47/03 Sison/Consiliu, T-253/04 KONGRA-GEL şi alţii/Consiliu, T-229/02 PKK/Consiliu privind listele negre),
   – considerarea sistematică a impactului legislaţiei europene şi al măsurilor naţionale de punere în aplicare asupra drepturilor fundamentale, în special cu privire la combaterea terorismului, având în vedere răspunsurile trimise recent Comisiei în acest domeniu de către statele membre,
   – iniţierea dialogului pregătitor pentru mandatul de negociere privind aderarea UE la CEDO (articolul 6 alineatul (2) din Tratatul UE),
   – revizuirea programului de activităţi al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, luând în considerare priorităţile indicate de instituţii şi în special de Parlament, în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare şi al respectării principiilor UE (articolul 7 din Tratatul UE) (a se vedea declaraţia interinstituţională adoptată la momentul adoptării Regulamentului (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înfiinţarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene(4)),
   – înaintarea unei propuneri legislative pentru limitarea discriminării directe şi indirecte care afectează circulaţia cetăţenilor Uniunii, accesul la justiţie în altă ţară decât ţara de origine şi protecţia consulară şi diplomatică în ţări terţe (articolul 20 din TFUE),
   – înaintarea unei propuneri în materie de transparenţă şi confidenţialitate a informaţiilor şi documentelor prelucrate de instituţiile UE,
   – înaintarea unei propuneri privind protecţia datelor (care să ofere o consolidare a măsurilor care variază în momentul actual în funcţie de pilonul vizat), ca răspuns la îngrijorarea legată de deteriorarea rapidă a standardelor de protecţie a datelor în Uniune, în special cu referire la standardele inadecvate de protecţie pentru transferurile transatlantice de date şi care să îndemne Consiliul să adapteze decizia-cadru privind protecţia datelor din cadrul celui de-al treilea pilon în conformitate cu recomandările Parlamentului,
   – consolidarea structurilor interne ale instituţiilor responsabile cu protecţia drepturilor fundamentale în Uniune, în special în cadrul Consiliului (transformarea Grupului de lucru ad-hoc pentru drepturi fundamentale şi cetăţenie într-un grup de lucru permanent, astfel cum a propus Preşedinţia slovenă),
   – consolidarea, prin cooperare administrativă (articolul 66 din Tratatul CE), a dialogului dintre statele membre, a cunoaşterii reciproce a sistemelor juridice, a activării procedurii dialogului pentru implicarea parlamentelor naţionale şi a Parlamentului, în special în cazurile în care apar dificultăţi în procesul de punere în aplicare a strategiilor UE şi a măsurilor care privesc SLSJ,
  

În materie de spaţiu judiciar european

   – revizuirea propunerii legislative privind drepturile persoanelor în procedura penală (articolul 69 A din TFUE),
   – o propunere privind drepturile victimelor criminalităţii şi ale terorismului (articolul 69 A din TFUE),
   – consolidarea recunoaşterii reciproce între statele membre atât a măsurilor luate in absentia, cât şi a probelor (articolul 69 A din TFUE),
   – interconectarea registrelor de caziere judiciare,
   – revizuirea statutului agenţiilor Europol, Eurojust şi al Reţelei Judiciare Europene în lumina noului temei juridic;
  

În materie de protecţie a frontierelor

   – adoptarea de măsuri adecvate pentru asigurarea funcţionării depline a Sistemului de Informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II) şi a intrării în vigoare a deciziilor legate de Tratatul de la Prüm(5),
   – consolidarea Frontex şi evaluarea impactului noilor propuneri ale Comisiei în materie de control al frontierelor,
   – ameliorarea informaţiilor Frontex privind acordurile semnate de Frontex cu ţări terţe şi privind rapoartele de evaluare referitoare la operaţiuni comune şi garantarea unor controale la frontieră care respectă drepturile omului; modificarea mandatului Frontex în vederea includerii operaţiunilor de salvare pe mare,
   – stabilirea unei cooperări structurate între Frontex şi Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) pentru simplificarea operaţiunilor realizate, luând în considerare protecţia drepturilor omului;
  

În materie de migraţie şi azil

  – o acţiune rapidă şi ambiţioasă din partea Comisiei şi Consiliului pentru impulsionarea strategiei Uniunii axate pe viitor privind:
   – migraţia legală: viitorul pachet privind migraţia legală (propuneri cu privire la procedura cererii unice pentru "Cartea albastră", lucrătorii sezonieri, lucrătorii transferaţi în cadrul societăţii, stagiarii remuneraţi, precum şi alte propuneri),
   – imigraţia legală: propuneri incluzând sancţiuni şi un sistem al UE de reinstalare;
   – azilul: punerea în aplicare a fazei II, incluzând revizuirea Directivei 2005/85/CE a Consiliului din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare şi retragere a statutului de refugiat(6) şi a Directivei 2004/83/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecţie internaţională şi referitoare la conţinutul protecţiei acordate(7) şi stabilirea unui Birou european de sprijin în materie de azil,
   – dezvoltarea unei politici comunitare privind migraţia şi azilul bazată pe deschiderea unor canale de migraţie legală şi pe definirea de norme comune pentru protecţia drepturilor fundamentale ale migranţilor şi ale solicitanţilor de azil în Uniune,
   – includerea în deciziile CE şi în deciziile cadru a tuturor prevederilor stabilite prin Convenţia internaţională privind protecţia drepturilor tuturor lucrătorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 18 decembrie 1990;

3.   salută propunerea de finalizare a pachetului de măsuri pentru combaterea discriminării şi îndeamnă Consiliul să acţioneze în spiritul Tratatului de la Lisabona şi să includă recomandările Parlamentului;

4.   consideră că este necesar ca, din acest moment, parlamentele naţionale şi societatea civilă să fie implicate într-o manieră structurată în formularea acestor măsuri legislative, precum şi în evaluarea acestor politici în statele membre; în acest sens, solicită Comisiei şi Consiliului să reexamineze, împreună cu Parlamentul, reţelele, agenţiile şi instrumentele a căror sarcină ar fi evaluarea impactului politicilor în materie de SLSJ şi să promoveze o interacţiune mai strânsă cu societatea civilă europeană;

5.   reaminteşte faptul că Tratatul de la Lisabona va recunoaşte rolul Parlamentului în încheierea acordurilor internaţionale privind politicile în materie de SLSJ; solicită în acest context:

o
o   o

   – să fie informat în timp util cu privire la toate acordurile cu ţări terţe care nu sunt încheiate până la 31 decembrie 2008,
   – să fie informat în mod periodic cu privire la negocierile în curs,
   – să se organizeze, de urgenţă, o dezbatere cu privire la dimensiunea externă a SLSJ, având în vedere că Uniunea creează de facto o cooperare poliţienească şi judiciară cu ţări terţe, în special cu SUA, prin intermediul unor acorduri bilaterale referitoare la o serie de subiecte, sustrăgându-se astfel procedurilor formale şi democratice de luare a deciziilor şi controlului parlamentar;

6.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi de a invita respectivele parlamente să înainteze comentariile, sugestiile şi propunerile lor până la data de 15 noiembrie 2008, cu suficient timp înainte de dezbaterea anuală din decembrie 2008 privind progresele înregistrate în anul 2008 în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

(1) JO C 303, 14.12.2007, p. 1.
(2) Hotărârea din 1 iulie 2008 în cauzele conexe C-39/05 P şi C-52/05 P Regatul Suediei şi Maurizio Turco/Consiliul Uniunii Euopene.
(3) Acordul interinstituţional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative, punctul 4, JO C 102, 4.4.1996, p.2.
(4) JO L 53, 22.2.2007, p. 1.
(5) Tratatul din 27 mai 2005 între Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale.
(6) JO L 326, 13.12.2005, p. 13.
(7) JO L 304, 30.9.2004, p. 2.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate