Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–   având în vedere Protocolul la Tratatul de la Amsterdam privind sistemul public de difuziune în statele membre (Protocolul la Tratatul de la Amsterdam)(1),

–   având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat "Pluralismul mijloacelor de informare în masă în statele membre ale Uniunii Europene" (SEC(2007)0032),

–   având în vedere Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre cu privire la desfăşurarea activităţilor de difuzare a programelor de televiziune(2),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 20 noiembrie 2002 privind concentrarea mijloacelor de informare în masă(3),

–   având în vedere Convenţia Unesco din anul 2005 privind protejarea şi promovarea diversităţii formelor de exprimare culturală (Convenţia UNESCO privind diversitatea culturală),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 22 aprilie 2004 privind riscurile în UE şi mai ales în Italia ale încălcării libertăţii de expresie şi informare [articolul 11 alineatul (2) din Carta Drepturilor Fundamentale](4),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 2001 referitoare la aplicarea regulilor privind ajutoarele de stat în cazul serviciilor publice de radiodifuziune(5),

–   având în vedere Rezoluţia Consiliului din 25 ianuarie 1999 privind difuzarea de programe publice(6),

–   având în vedere Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei din 31 ianuarie 2007 Rec(2007)3 adresată statelor membre privind misiunea serviciului public în domeniul mass-media în societatea informaţională,

–   având în vedere Recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 27 iunie 2000 Rec 1466(2000) privind educaţia în domeniul mijloacelor de comunicare,

–   având în vedere Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei din 31 ianuarie 2007 Rec(2007)2 privind pluralismul mass-media şi diversitatea conţinutului media,

–   având în vedere rezoluţia sa din 13 noiembrie 2007 privind interoperabilitatea serviciilor de televiziune digitală interactivă(7)

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie şi avizele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie şi Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0303/2008),

A.   întrucât Uniunea Europeană a confirmat angajamentul său de a apăra şi promova pluralismul mijloacelor de informare în masă, ca pilon principal al dreptului la informare şi al libertăţii de exprimare înscrise în articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale Uniunii Europene, care rămân principii fundamentale în menţinerea democraţiei, a pluralismului civic şi a diversităţii culturale;

B.   întrucât Parlamentul European şi-a exprimat, în mod repetat, opinia conform căreia Comisia ar trebui să instituie un cadru juridic stabil, atât în sectorul media, cât şi în societatea informaţională, în ansamblul ei, astfel încât să garanteze un nivel echivalent de protecţie a pluralismului în statele membre şi să permită operatorilor să beneficieze de oportunităţile create de piaţa unică;

C.   întrucât, aşa cum subliniază Comisia în documentul său de lucru sus-menţionat, conceptul de pluralism în materie de mass-media nu poate fi limitat la concentrarea proprietăţii în sector, ci include şi aspecte legate de serviciile publice de radiodifuziune, puterea politică, concurenţa economică, diversitatea culturală, dezvoltarea noilor tehnologii, transparenţă şi condiţiile de muncă ale jurnaliştilor din Uniunea Europeană;

D.   întrucât serviciile publice de radiodifuziune trebuie să dispună de resursele şi instrumentele necesare, de natură să le asigure independenţa reală faţă de presiunile politice şi forţele pieţei;

E.   întrucât, în prezent, serviciile publice de radiodifuziune sunt constrânse, nejustificat şi în detrimentul calităţii programelor lor, să concureze, în ceea ce priveşte cotele de audienţă, cu canalele comerciale al căror obiectiv final nu este calitatea, ci satisfacerea cererii majoritare a publicului;

F.   întrucât Convenţia UNESCO privind diversitatea culturală acordă o importanţă considerabilă, printre altele, creării unor condiţii care să permită manifestarea diversităţii în sectorul media;

G.   întrucât Convenţie UNESCO privind diversitatea culturală recunoaşte dreptul părţilor de a adopta măsuri menite să consolideze diversitatea în sectorul media, inclusiv prin intermediul serviciilor publice de difuziune;

H.   întrucât rolul important pe care îl au mijloacele de informare audiovizuale publice în asigurarea pluralismului este recunoscut în cadrul Convenţiei UNESCO privind diversitatea culturală şi în sus-menţionatul Protocol la Tratatul de la Amsterdam, în care se menţionează că sistemul de mijloace publice de informare din statele membre este direct conectat la nevoile democratice, sociale şi culturale ale fiecărei societăţi, precum şi la nevoia de a garanta pluralismul în sectorul media, iar statele membre sunt răspunzătoare pentru stabilirea misiunii televiziunii publice şi pentru finanţarea acesteia;

I.   întrucât Comunicarea Comisiei din 2001 recunoaşte în totalitate rolul central pe care îl au organismele publice de radiodifuziune în promovarea pluralismului şi a diversităţii culturale şi lingvistice şi subliniază că, în cadrul verificării ajutoarelor de stat în cauză, Comisia va aplica criterii precum importanţa promovării diversităţii culturale şi satisfacerea nevoilor democratice, sociale şi culturale ale fiecărei societăţi;

J.   întrucât Rezoluţia Consiliului din 25 ianuarie 1999 reiterează rolul esenţial al serviciilor publice de difuziune în promovarea pluralismului şi solicită ca statele membre să le ofere atribuţii lărgite, care să reflecte rolul pe care acestea îl au în răspândirea în societate a avantajelor oferite de noile servicii audiovizuale şi de informare, precum şi de noile tehnologii;

K.   întrucât Protocolul la Tratatul de la Amsterdam a fost adoptat pentru a asigura statelor membre competenţele necesare organizării sistemelor publice naţionale de difuziune într-o manieră adaptată realităţilor democratice şi nevoilor culturale ale societăţilor acestora, astfel încât să poată permite garantarea pluralismului în sectorul media;

L.   întrucât recomandarea mai sus menţionată Rec(2007)3 subliniază rolul specific al sistemului public de difuziune ca sursă de informaţii şi comentarii imparţiale şi independente, de conţinuturi inovatoare şi variate care respectă înalte standarde etice şi de calitate, ca forum de dezbateri publice, precum şi ca mijloc de promovare a unei mai largi participări democratice a oamenilor, cerând astfel ca statele membre să poată în continuare adapta atribuţiile sistemului public de difuziune astfel încât să-şi îndeplinească scopul în noul peisaj mediatic;

M.   întrucât pluralismul sectorului media poate fi garantat numai printr-un echilibru politic adecvat la nivelul conţinutului oferit de serviciul public de televiziune;

N.   întrucât experienţa demonstrează că concentrarea fără restricţii a proprietăţii pune în pericol pluralismul şi diversitatea culturală şi întrucât un sistem bazat exclusiv pe concurenţa pieţei libere nu poate garanta pluralismul sectorului media;

O.   întrucât modelul european bazat pe doi piloni privind televiziunea publică şi cea privată, precum şi mijloacele de informare audiovizuale, s-a dovedit a fi important pentru consolidarea pluralismului sectorului media şi ar trebui dezvoltat în continuare;

P.   întrucât concentrarea proprietăţii generează o dependenţă din ce în ce mai mare a profesioniştilor din sectorul media faţă de marii proprietari de trusturi de presă;

Q.   întrucât noile tehnologii şi, în special, trecerea la tehnologia digitală pentru producţia şi difuzarea conţinuturilor audiovizuale, precum şi intrarea pe piaţă a noi servicii de comunicare şi informare au influenţat în mod semnificativ numărul de produse existente şi de mijloace de difuzare; întrucât, cu toate acestea, o creştere cantitativă a mijloacelor şi a serviciilor de informare nu garantează în mod automat diversitatea conţinuturilor; întrucât este necesar, prin urmare, să se folosească mijloace noi şi actualizate de asigurare a pluralismului sectorului media şi a diversităţii culturale şi să se furnizeze publicului informaţii prompte şi obiective;

R.   întrucât cadrul actual de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor, care reflectă relaţionarea directă şi interdependenţa dintre infrastructură şi reglementarea conţinuturilor, oferă statelor membre instrumentele tehnice adecvate pentru protejarea pluralismului sectorului media şi al conţinuturilor, precum normele privind accesul şi cele obligatorii ("must carry rules");

S.   întrucât, cu toate acestea, respectarea pluralismului informaţiilor şi a diversităţii conţinuturilor nu este asigurată automat de progresul tehnologic, ci trebuie instituită printr-o politică activă, coerentă şi vigilentă din partea autorităţilor publice europene şi naţionale;

T.   întrucât internetul a lărgit accesul la diferite surse de informare, puncte de vedere şi opinii, dar nu a luat încă locul mijloacelor de informare tradiţionale în calitate de formator esenţial al opiniei publice;

U.   întrucât în urma evoluţiei tehnologice editorii de ziare distribuie din ce în ce mai mult conţinut prin intermediul internetului şi, prin urmare, depind în mare măsură de veniturile din publicitate (on-line),

V.   întrucât mijloacele de informare în masă rămân un instrument de influenţă politică şi întrucât există un risc considerabil în ceea ce priveşte capacitatea acestora de a-şi îndeplini funcţia de gardian al democraţiei, dat fiind faptul că întreprinderile private de media sunt motivate în mod predominant de profitul financiar; întrucât acest lucru poate duce la pierderea diversităţii, a calităţii conţinutului şi a multitudinii de opinii, garantarea pluralismului mediatic netrebuind, aşadar, să fie lăsată numai sub influenţa mecanismelor pieţei;

W.   întrucât marile întreprinderi media şi-au construit poziţii importante şi adesea dominante în unele state membre şi întrucât existenţa trusturilor de presă aflate în proprietatea unor întreprinderi care pot încheia contracte de achiziţii publice reprezintă o ameninţare la adresa independenţei media;

X.   întrucât contribuţia întreprinderilor de media multinaţionale din unele state membre este esenţială pentru revitalizarea peisajului audiovizual, însă întrucât sunt necesare anumite îmbunătăţiri în privinţa condiţiilor de muncă şi a salarizării;

Y.   întrucât condiţiile de muncă şi calitatea muncii profesioniştilor din sectorul media trebuie îmbunătăţite şi întrucât, în lipsa unor garanţii sociale, un număr tot mai mare de jurnalişti sunt angajaţi în condiţii precare;

Z.   întrucât legislaţia comunitară cu privire la concurenţă este într-o anumită măsură limitată în capacitatea sa de abordare a aspectelor care privesc concentrarea mijloacelor de comunicare în masă, deoarece activităţile focalizate pe concentrarea verticală şi orizontală a structurii de proprietate a mijloacelor de informare în masă din noile state membre nu au atins limitele financiare de la care s-ar aplica dreptul comunitar al concurenţei;

AA.   întrucât introducerea unor norme exagerat de restrictive privind proprietatea media riscă să reducă competitivitatea întreprinderilor europene pe piaţa mondială şi să crească influenţa grupurilor media din afara Europei;

AB.   întrucât consumatorii de informaţie ar trebui să aibă acces la o gamă largă de conţinuturi;

AC.   întrucât creatorii de informaţie se străduiesc să producă conţinuturi de cea mai înaltă calitate posibilă, dar condiţiile de realizare nu sunt la fel de satisfăcătoare în toate statele membre;

AD.   întrucât proliferarea noilor mijloace (internet în bandă largă, canale satelit, televiziunea terestră digitală etc.) şi a diverselor forme de proprietate a mijloacelor de informare nu sunt în sine suficiente pentru a garanta pluralismul în ce priveşte conţinutul media;

AE.   întrucât normele cu privire la calitatea conţinuturilor şi protecţia minorilor trebuie să se aplice atât la nivelul mijloacelor de informare în masă publice, cât şi cele private;

AF.   întrucât întreprinderile media constituie entităţi de neînlocuit din perspectiva pluralismului şi a apărării democraţiei, trebuind astfel să fie mai activ implicate în practicile legate de etica afacerilor şi responsabilitatea socială;

AG.   întrucât în mijloacele de informare comerciale conţinuturile generate de utilizatori privaţi, în special conţinuturile audiovizuale, se utilizează din ce în ce mai mult contra unei sume modeste sau chiar gratuit, ceea ce ridică probleme de etică, de protecţie a vieţii private şi reprezintă o practică ce supune ziariştii şi pe ceilalţi profesionişti din mijloacele de informare în masă unei presiuni concurenţiale nejustificate;

AH.   întrucât blogurile reprezintă o contribuţie nouă şi importantă pentru libertatea de exprimare şi sunt folosite din ce în ce mai mult de profesioniştii din media, precum şi de persoane private;

AI.   întrucât operatorilor publici de difuziune trebuie să li se ofere o finanţare stabilă precum şi mijloace de a promova interesul public şi valorile sociale, aceştia trebuind să acţioneze într-un mod onest şi echilibrat;

AJ.   întrucât statele membre dispun de o marjă largă în interpretarea misiunii şi finanţării mijloacelor publice de informare în masă;

AK.   întrucât mijloacele publice de informare în masă au o prezenţă notabilă pe piaţă doar în domeniile audiovizualului şi ale serviciilor neliniare;

AL.   întrucât faptul că fundamentul durabil al modelului european audiovizual trebuie să reprezinte un echilibru între un serviciu public puternic, independent şi pluralist şi un sector comercial dinamic; întrucât continuitatea acestui model este esenţială pentru vitalitatea şi calitatea creaţiei, pentru pluralismul media şi respectarea şi promovarea diversităţii culturale;

AM.   întrucât uneori serviciile publice media din statele membre ale UE suferă atât din cauza finanţării insuficiente, cât şi a presiunii politice;

AN.   întrucât misiunea atribuită serviciilor publice de difuziune în fiecare stat membru necesită finanţări pe termen lung şi garantarea independenţei, ceea ce nu se realizează în toate statele membre ale UE;

AO.   întrucât în anumite state membre mijloacele publice de informare pot juca un rol preeminent atât în privinţa calităţii, cât şi a audienţei,

AP.   întrucât accesul public universal la un conţinut de înaltă calitate şi diversificat este şi mai important în contextul schimbărilor tehnologice şi al concentrării crescânde, precum şi în condiţiile unui mediu globalizat, în care competiţia a devenit mai acută; întrucât serviciile publice de difuziune sunt esenţiale pentru o formare a opiniei în spiritul democraţiei, care să permită publicului să se familiarizeze cu diversitatea culturală şi să garanteze pluralismul; şi întrucât aceste servicii trebuie să fie capabile să folosească noile platforme de difuziune pentru a-şi duce la îndeplinire misiunea lor proprie, pentru a se adresa tuturor grupurilor sociale, indiferent de mijloacele de acces utilizate;

AQ.   întrucât serviciile publice de informare în masă au nevoie de finanţare publică suficientă pentru a le permite să concureze cu mijloacele comerciale de informare în masă, oferind un standard ridicat al conţinutului cultural şi informaţional;

AR.   întrucât în cursul ultimului deceniu au apărut noi canale de informare în masă şi întrucât cota crescândă din veniturile provenite din publicitate încasate de site-urile internet reprezintă o sursă de preocupare pentru mijloacele tradiţionale de comunicare;

AS.   întrucât serviciile publice şi cele comerciale de difuziune vor continua să aibă roluri complementare, alături de operatori noi, în peisajul mediatic care dispune de o multitudine de platforme de difuzare;

AT.   întrucât UE nu are în sine competenţa de a reglementa concentrarea mijloacelor de informare în masă, dar are cu toate acestea competenţe la nivelul diferitelor politici, care îi permit să joace un rol activ în apărarea şi promovarea pluralismului mediatic; întrucât domeniile în care UE poate şi trebuie să practice o politică activă care să consolideze şi să stimuleze pluralismul mediatic sunt: dreptul concurenţei şi a ajutoarelor de stat, reglementările care vizează audiovizualul şi telecomunicaţiile, precum şi relaţiile (comerciale) externe;

AU.   întrucât numărul de conflicte legate de libertatea de expresie continuă să crească;

AV.   întrucât, într-o societate a informaţiei, educaţia în domeniul media este un mijloc esenţial pentru a oferi cetăţenilor posibilitatea de a contribui activ şi informat la viaţa democratică;

AW.   întrucât volumul crescând de informaţii oferite (în special datorită internetului) face ca interpretarea şi evaluarea acestora să devină tot mai importante;

AX.   întrucât promovarea educaţiei în domeniul mass-media în rândul cetăţenilor Uniunii Europene trebuie să beneficieze de un sprijin mai puternic;

AY.   întrucât mijloacele de informare europene operează în prezent pe o piaţă globalizată, ceea ce înseamnă că restricţiile globale privind proprietarii acestora le vor afecta în mod semnificativ capacitatea de a concura cu companii din ţări terţe, cărora nu li se aplică aceleaşi restricţii; întrucât, prin urmare, este necesar să se realizeze un echilibru între aplicarea coerentă a regulilor de concurenţă loială şi existenţa unor supape de siguranţă privind pluralismul, pe de o parte, şi garantarea flexibilităţii necesare societăţilor pentru a putea concura pe piaţa internaţională de media, pe de altă parte;

AZ.   întrucât trăim într-o societate a excesului informaţional, a comunicării instantanee şi a mesajelor nefiltrate, iar pentru selectarea informaţiei este nevoie de competenţe specifice;

BA.   întrucât măsurile de consolidare şi de promovare a pluralismului mediatic trebuie să fie fundamentale în relaţiile externe ale UE (în domeniul comerţului şi în orice alt domeniu), în special în contextul Politicii europene de vecinătate, al strategiei de extindere şi al acordurilor bilaterale de parteneriat;

1.   îndeamnă Comisia şi statele membre să garanteze pluralismul mijloacelor de informare în masă, să asigure accesul cetăţenilor UE la mijloace de informare în masă libere şi diversificate şi să recomande îmbunătăţiri dacă este cazul;

2.   are convingerea că un sistem pluralist de mijloace de informare în masă reprezintă o cerinţă esenţială pentru asigurarea continuităţii modelului social european democratic;

3.   constată că peisajul mediatic european este supus unei convergenţe continue, atât din punct de vedere al mijloacelor de informare în masă, cât şi al pieţelor;

4.   subliniază faptul că, în cadrul sistemului de mijloace de informare în masă, concentrarea proprietăţii creează un mediu care favorizează monopolizarea pieţei publicitare, introduce bariere în calea intrării pe piaţă a noilor agenţi economici şi, de asemenea, conduce la uniformitatea conţinutului mediatic;

5.   subliniază faptul că dezvoltarea sistemului de mijloace de informare în masă se orientează, din ce în ce mai mult, spre obţinerea de profituri şi că, prin urmare, nu se asigură o protecţie adecvată a proceselor sociale, politice sau economice şi a valorilor înscrise în codurile de conduită ale jurnaliştilor; consideră, prin urmare, că legislaţia în domeniul concurenţei trebuie să se îmbine cu legislaţia privind mijloacele de informare în masă, pentru a garanta accesul, concurenţa şi calitatea şi pentru a preveni conflictele de interese între concentrarea proprietăţii asupra mijloacelor de informare în masă şi puterea politică, care sunt în detrimentul concurenţei libere, condiţiilor de concurenţă echitabilă şi pluralismului;

6.   reaminteşte statelor membre că în procesul decizional al autorităţilor naţionale de reglementare trebuie să urmărească permanent un echilibru între sarcinile care le-au fost încredinţate şi libertatea de exprimare a cărei protecţie revine, în ultimă instanţă, justiţiei;

7.   invită Comisia să îşi asume angajamentul de a promova un cadru juridic stabil, care să garanteze un nivel ridicat de protecţie a pluralismului în toate statele membre;

8.   solicită, prin urmare, atât garantarea unui echilibru între organismele de radiodifuziune publice şi private - în statele membre în care există asemenea organisme publice de radiodifuziune - cât şi garantarea îmbinării legislaţiei în domeniul concurenţei cu legislaţia privind mijloacele de informare în masă, pentru a consolida pluralismul mijloacelor de informare în masă;

9.   consideră că obiectivele principale ale autorităţilor publice ar trebui să fie crearea condiţiilor adecvate pentru a asigura un nivel înalt de calitate a mijloacelor de informare în masă (inclusiv a mijloacelor publice de informare în masă), pentru a asigura diversitatea acestora şi a garanta independenţa deplină a jurnaliştilor;

10.   solicită adoptarea de măsuri în vederea ameliorării competitivităţii grupurilor mediatice europene, pentru a contribui în mod semnificativ la creşterea economică, care trebuie susţinută şi printr-o mai mare sensibilizare a cetăţenilor şi îmbogăţirea cunoştinţelor acestora în legătură cu aspectele economice şi financiare;

11.   subliniază influenţa crescândă, în UE şi mai ales în noile state membre, a investitorilor extracomunitari în sectorul mijloacelor de informare în masă;

12.   solicită aplicarea consecventă a dispoziţiilor legislaţiei în domeniul concurenţei la nivel naţional şi al Uniunii, pentru a asigura un nivel înalt de concurenţă, precum şi accesul pe piaţă al noilor concurenţi;

13.   consideră că dreptul european al concurenţei a contribuit la limitarea concentrării mijloacelor de informare în masă; subliniază, cu toate acestea, importanţa supravegherii independente, de către statele membre, a mijloacelor de informare în masă şi solicită, în acest sens, ca reglementarea mijloacelor de informare în masă la nivel naţional să fie eficientă, clară, transparentă şi exigentă;

14.   salută intenţia Comisiei de a crea indicatori concreţi pentru evaluarea pluralităţii mediatice;

15.   solicită elaborarea unor noi indicatori, pe lângă cel referitor la pluralismul mijloacelor de informare în masă, care să reprezinte criterii pentru analizarea mijloacelor de informare în masă, inclusiv pentru analizarea orientării acestora în ceea ce priveşte democraţia, statul de drept, drepturile omului şi ale minorităţilor şi codurile de conduită profesională ale jurnaliştilor;

16.   consideră că normele privind concentrarea mijloacelor de informare în masă ar trebui să guverneze nu numai proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă şi producţia de conţinut mediatic, ci şi canalele (electronice) şi mecanismele de acces la conţinutul de pe internet şi de diseminare a acestuia, cum ar fi motoarele de căutare.

17.   subliniază necesitatea asigurării accesului la informaţie pentru persoanele cu handicap;

18.   recunoaşte faptul că auto-reglementarea are un rol important în asigurarea pluralismului mediatic; salută iniţiativele luate de sector în domeniu;

19.   încurajează crearea unei carte a libertăţii mijloacelor de informare în masă, care să garanteze libertatea de expresie şi pluralismul;

20.   solicită respectarea libertăţii mijloacelor de informare în masă şi a respectării, în acelaşi timp, de către acestea, a codului de etică;

21.   subliniază necesitatea instaurării unor sisteme de monitorizare şi punere în aplicare a pluralismului mijloacelor de informare în masă, bazate pe indicatori fiabili şi imparţiali;

22.   subliniază necesitatea ca autorităţile UE şi ale statelor membre să asigure independenţa editorială şi jurnalistică prin instituirea unor garanţii sociale şi juridice specifice şi adecvate şi atrage atenţia asupra importanţei instituirii şi aplicării în mod uniform în statele membre şi în toate pieţele în care funcţionează societăţi de media stabilite în UE, a unor principii editoriale pentru a împiedica proprietarii, acţionarii sau organismele externe, precum guvernele, să influenţeze conţinutul ştirilor;

23.   invită statele membre să asigure, prin mijloace adecvate, un echilibru just între sensibilităţile politice şi sociale, mai ales în ceea ce priveşte programele de ştiri şi de actualităţi;

24.   salută dinamismul şi diversitatea pe care le-au adus noile mijloace de informare în masă în peisajul mediatic şi încurajează folosirea într-un mod responsabil a noilor tehnologii precum televiziunea mobilă ca platformă pentru mijloacele de informare în masă comerciale, publice şi pentru cele ale comunităţilor;

25.   încurajează o dezbatere deschisă referitoare la toate chestiunile legate de statutul blogurilor;

26.   îşi exprimă sprijinul pentru garantarea drepturilor de autor la nivelul presei on-line, terţii având obligaţia să menţioneze sursa atunci când preiau declaraţii;

27.   recomandă includerea educaţiei în domeniul mass-media printre competenţele europene esenţiale şi sprijină elaborarea unei programe europene de bază pentru educaţia în domeniul mass-media, subliniind în acelaşi timp rolul acestora în reducerea oricărei forme de decalaj digital;

28.   susţine că scopul educaţiei în domeniul media trebuie să fie, aşa cum prevede Recomandarea Rec 1466 (2000) mai sus menţionată, acela de a oferi cetăţenilor instrumente pentru interpretarea critică şi utilizarea volumului tot mai mare de informaţii care li se transmit; consideră că, prin intermediul acestui proces educativ, cetăţenii vor deveni capabili să elaboreze mesaje şi să selecţioneze mijloacele de informare cele mai adecvate pentru a le comunica, exercitându-şi astfel pe deplin dreptul la libertatea de informare şi exprimare;

29.   îndeamnă Comisia să acorde, în adoptarea unei strategii europene privind educaţia în domeniul mass-media, suficientă atenţie normelor privind evaluarea critică a conţinuturilor şi schimburile de bune practici în această domeniu;

30.   solicită Comisiei şi statelor membre să consolideze pe piaţa televiziunii cu transmisie pe cablu, prin satelit sau cu transmisie analogică/digitală, un cadru obiectiv de acordare a licenţelor de emisie pe baza unor criterii transparente şi egale pentru toţi, cu scopul de a institui un sistem concurenţial pluralist şi de a evita abuzurile de tip monopolist sau de poziţie dominantă;

31.   reaminteşte Comisiei că i s-a solicitat, de mai multe ori, să elaboreze o directivă destinată să asigure pluralismul, să încurajeze şi să protejeze diversitatea culturală, astfel cum a fost definită în Convenţia UNESCO privind diversitatea culturală, precum şi să garanteze accesul tuturor companiilor din domeniul media la mijloacele tehnice care să le permită să se adreseze publicului în totalitatea sa;

32.   îndeamnă statele membre să sprijine serviciile publice de radiodifuziune de înaltă calitate, în măsură să ofere o alternativă reală la programele canalelor comerciale şi care, fără a fi nevoite să concureze pentru a obţine cote de audienţă şi venituri din publicitate, pot ocupa un loc însemnat în peisajul european, ca piloni de menţinere a pluralismului mass-media, a dialogului democratic şi a accesului tuturor cetăţenilor la conţinuturi de calitate;

33.   solicită Comisiei şi statelor membre să sprijine o cooperare mai extinsă între autorităţile de reglementare europene şi să intensifice schimburile de opinii şi discuţiile oficiale şi neoficiale dintre autorităţile de reglementare din sectorul transmisiilor de radio şi televiziune;

34.   recomandă, în cazul în care este necesar, ca mijloacele publice de informare în masă din statele membre să asigure reflectarea naturii multiculturale a regiunilor;

35.   încurajează publicarea structurii de proprietate a tuturor formelor de presă pentru a contribui la o mai mare transparenţă a obiectivelor şi identităţii operatorului şi a editorului;

36.   încurajează statele membre să garanteze că aplicarea dreptului naţional al concurenţei mijloacelor de informare în masă, precum şi sectorului internetului şi al tehnologiilor comunicaţiilor, facilitează şi promovează pluralismul mijloacelor de informare în masă; invită Comisia să ţină seama de impactul normelor europene de concurenţă asupra pluralismului mijloacelor de informare în masă atunci când le execută;

37.   recomandă ca normele ce reglementează ajutoarele de stat să fie elaborate şi puse în aplicare într-un mod care să permită serviciilor publice şi mijloacelor pentru comunitate de informare în masă să îşi îndeplinească rolul într-un mediu dinamic, asigurându-se în acelaşi timp că mass-media publică îşi îndeplineşte sarcina încredinţată de statele membre într-o manieră transparentă şi responsabilă şi evitând folosirea abuzivă a fondurilor publice din motive avantajoase din punct de vedere politic sau economic;

38.   solicită Comisiei să ţină cont de Convenţia UNESCO privind diversitatea culturală şi de Recomandarea sus-menţionată Rec (2007)3 atunci când va decide cu privire la necesitatea revizuirii Comunicării sale din 2001; în cazul în care Comisia hotărăşte să revizuiască orientările existente, solicită ca toate măsurile sau clarificările propuse să fie analizate din perspectiva impactului acestora asupra pluralismului mediatic şi să respecte competenţele statelor membre;

39.   recomandă Comisiei să folosească, dacă consideră necesar, procesul de revizuire a Comunicării sale din 2001 pentru a consolida serviciul public de difuziune în poziţia sa de garant al pluralismului mediatic în Uniunea Europeană;

40.   consideră că mijloacele publice de informare audiovizuale trebuie să dezvolte, pentru a-şi putea realiza misiunea în era tehnologiei digitale, pe lângă programele tradiţionale, servicii şi căi de informare noi şi să poată participa la toate reţelele şi platformele digitale;

41.   salută punerea în aplicare, în anumite state membre, a dispoziţiilor care solicită furnizorilor de televiziune prin cablu să includă în grila de programe canale de stat şi să aloce o secţiune din spectrul digital furnizorilor publici;

42.   îndeamnă Comisia să interpreteze în sens larg conceptul de misiune a difuzorilor din serviciile publice, în conformitate cu o interpretare dinamică şi de perspectivă a Protocolului la Tratatul de la Amsterdam, mai ales în ceea ce priveşte participarea liberă a serviciilor publice de difuziune la dezvoltările tehnologice şi la formele derivate de producere de conţinuturi şi de prezentare (atât sub forma serviciilor lineare, cât şi a celor nelineare); acest fapt trebuie să includă şi finanţarea corespunzătoare pentru noile servicii, ca parte a misiunii serviciilor publice de difuziune;

43.   reafirmă că reglementarea utilizării spectrului de frecvenţe trebuie să ţină seama de obiectivele de interes public, cum ar fi pluralismul mediatic, şi acest lucru nu trebuie să fie determinat de o abordare bazată exclusiv pe imperativele pieţei; consideră, în plus, că statele membre trebuie să rămână răspunzătoare pentru alocarea frecvenţelor pentru a satsface nevoile specifice ale societăţilor lor, mai ales în contextul apărării şi promovării pluralismului mediatic;

44.   recomandă menţinerea şi, acolo unde este nevoie, extinderea normelor obligatorii, cu ocazia revizuirii Pachetului privind telecomunicaţiile;

45.   este de acord cu Recomandarea Rec(2007)2 mai sus menţioantă, conform căreia trebuie să se asigure accesul echitabil al furnizorilor de conţinut la reţelele de comunicaţii electronice;

46.   atrage atenţia asupra Rezoluţiei sale mai sus menţionate din 13 noiembrie 2007, deoarece interoperabilitatea are o importanţă fundamentală pentru pluralismul media;

47.   solicită o abordare echilibrată a alocării spectrului de frecvenţe, în vederea asigurării accesului echitabil al tuturor actorilor şi protejării pluralismului mijloacelor de informare în masă;

48.   este preocupat de poziţia dominantă a unui număr mic de actori importanţi on-line, care limitează intrarea pe piaţă a unor actori noi şi care frânează, prin urmare, creativitatea şi spiritul întreprinzător din acest sector;

49.   solicită o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte datele cu caracter personal şi informaţiile despre utilizatori deţinute de către motoarele de căutare pe internet, furnizorii de poştă electronică şi site-urile de reţele sociale;

50.   consideră că normele existente la nivelul Uniunii sunt suficiente pentru garantarea accesibilităţii ghidurilor electronice de programe şi a instrumentelor de prezentare şi navigare similare, dar că ar trebui să se examineze posibilitatea adoptării unor măsuri suplimentare cu privire la modul în care este prezentată informaţia despre programele disponibile, în vederea garantării accesibilităţii la serviciile de interes general; solicită Comisiei să stabilească, prin intermediul procedurilor consultative, dacă orientări minime sau o reglementare sectorială specifică sunt necesare pentru garantarea pluralismului mass-media;

51.   solicită garantarea echilibrului dintre organismele de difuziune publice şi private, precum şi aplicarea coerentă a dreptului concurenţei şi a legislaţiei privind mass-media, în vederea consolidării pluralismului mijloacelor de informare în masă;

52.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 340, 10.11.1997, p. 109. (2) JO L 332, 18.12.2007, p. 27. (3) JO C 25 E, 29.1.2004, p. 205. (4) JO C 104 E, 30.4.2004, p. 1026. (5) JO C 320, 15.11.2001, p. 5. (6) JO C 30, 5.2.1999, p. 1. (7) Texte adoptate, P6_TA(2007)0497.