Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea din 18 septembrie 2007 a Comisiei intitulată "Construirea unei alianţe globale privind schimbările climatice între Uniunea Europeană şi ţările sărace în curs de dezvoltare, cele mai vulnerabile la schimbările climatice" (COM(2007)0540),

–   având în vedere Concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2007 privind Alianţa mondială împotriva schimbărilor climatice între Uniunea Europeană şi ţările sărace în curs de dezvoltare, cele mai vulnerabile la schimbările climatice,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2003 intitulată "Schimbările climatice în contextul cooperării pentru dezvoltare" (COM(2003)0085),

–   având în vedere primul raport de progrese al Comisiei din 2007 (2004-2006) în ceea ce priveşte Planul de acţiune al UE privind schimbările climatice şi dezvoltarea,

–   având în vedere Documentul din 14 martie 2008 a Înaltului Reprezentant şi al Comisiei Europene adresat Consiliului European, intitulat "Schimbările climatice şi securitatea internaţională",

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei din 29 iunie 2007 intitulată "Adaptarea la schimbările climatice în Europa - posibilităţile de acţiune ale Uniunii Europene" (COM(2007)0354),

–   având în vedere Declaraţia comună a Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi în Consiliu, a Parlamentului European şi a Comisiei privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene intitulată "Consensul european"(1),

–   având în vedere Declaraţia de la Paris privind eficienţa ajutoarelor, adoptată la 2 martie 2005, în urma Forumului la nivel înalt privind eficienţa ajutoarelor ("Declaraţia de la Paris"),

–   având în vedere Declaraţia comună a Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi în Consiliu, a Parlamentului European şi a Comisiei intitulată "Consensul european privind ajutorul umanitar"(2),

–   având în vedere Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1992 privind schimbările climatice (CCONUSC),

–   având în vedere Raportul privind dezvoltarea umană 2007/2008, intitulat "Combaterea schimbărilor climatice: solidaritate într-o lume divizată", publicat de Programul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare,

–   având în vedere Declaraţia de la Malé privind dimensiunea umană a schimbărilor climatice mondiale, adoptată la Malé (Republica Maldivelor) la 14 noiembrie 2007,

–   având în vedere Foaia de parcurs de la Bali, adoptată la Conferinţa privind schimbările climatice a Organizaţiei Naţiunilor Unite din insula Bali (Indonezia), în decembrie 2007,

–   având în vedere cel de-al patrulea raport de evaluare intitulat "Schimbările climatice în 2007: efecte, adaptare şi vulnerabilitate", pregătit de grupul de lucru II din cadrul Comisiei interguvernamentale pentru schimbările climatice (CISC),

–   având în vedere raportul din 2006 al lui Nicholas Stern, intitulat "Economia schimbărilor climatice. Analiza Stern",

–   având în vedere Declaraţia privind integrarea adaptării la schimbările climatice în cooperarea pentru dezvoltare, adoptată de către miniştrii mediului şi dezvoltării ai ţărilor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) la 4 aprilie 2006,

–   având în vedere raportul OCDE din 2007, intitulat "Bilanţul progreselor legate de integrarea adaptării la schimbările climatice în activităţile de cooperare pentru dezvoltare",

–   având în vedere "Cadrul pentru acţiune de la Hyogo pentru 2005-2015: consolidarea rezistenţei naţiunilor şi a comunităţilor în faţa catastrofelor" adoptat de Conferinţa mondială privind reducerea catastrofelor, desfăşurată în ianuarie 2005, la Hyogo (Japonia),

–   având în vedere raportul bianual al Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (FAO) a Organizaţiei Naţiunilor Unite, intitulat "Situaţia pădurilor lumii, 2007",

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare şi avizul Comisiei pentru afaceri externe, avizul Comisiei pentru bugete, precum şi avizul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (A6-0366/2008),

A.   întrucât schimbările climatice ameninţă în mod serios acţiunile de diminuare a sărăciei, de apărare a drepturilor omului, a păcii şi securităţii, de asigurare a aprovizionării cu apă şi alimente şi de atingere a obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) în multe ţări în curs de dezvoltare;

B.   întrucât în unele ţări în curs de dezvoltare au loc defrişări de păduri în favoarea culturilor destinate biocarburanţilor;

C.   întrucât ţările industrializate poartă o responsabilitate istorică pentru schimbările climatice şi au obligaţia morală de a susţine ţările în curs de dezvoltare în eforturile lor de adaptare la consecinţele acestora;

D.   întrucât ţările în curs de dezvoltare au contribuit în măsura cea mai mică la schimbările climatice, dar vor suferi consecinţele acestora în mod considerabil, mai ales în ceea ce priveşte insecuritatea aprovizionării cu apă şi alimente provocate de secetă, deşertificare, ridicarea nivelului mărilor, noile provocări pentru agricultură, noile riscuri pentru sănătate, evenimentele meteorologice extreme şi presiunile migratoare; întrucât ţările în curs de dezvoltare vor deţine mijloacele cele mai reduse de a face faţă acestor consecinţe;

E.   întrucât în multe ţări industrializate s-a acordat, recent, o atenţie deosebită măsurilor pentru adaptarea la schimbările climatice şi pentru reducerea riscurilor şi întrucât aceleaşi nevoi urgente au fost neglijate, în mare măsură, în ţările cu venituri reduse;

F.   întrucât importurile în UE de lemn provenit din activităţi forestiere ilegale şi neviabile încurajează în mod considerabil defrişările şi, conform estimărilor, creează costuri anuale în valoare de miliarde de euro pentru ţările sărace;

G.   întrucât aproximativ 20% din cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră sunt cauzate de defrişări, care duc la o pierdere anuală estimată de 13 milioane de hectare de păduri tropicale; întrucât defrişările din zona tropicală reprezintă o ameninţare serioasă la adresa biodiversităţii şi a mijloacelor de subzistenţă a peste un miliard de persoane sărace care trăiesc în aceste păduri şi depind de resursele lor;

H.   întrucât consecinţele concrete ale schimbărilor climatice trebuie să fie, adesea, abordate la nivel local de către autorităţile locale; întrucât corelarea adecvată între nivelul internaţional, naţional şi local de elaborare a politicilor reprezintă, prin urmare, o provocare de importanţă deosebită în ceea ce priveşte dezvoltarea unor strategii eficiente de adaptare la schimbările climatice şi de atenuare a efectelor acestora; întrucât este necesar să se realizeze modificări structurale la scară largă, fără a se renunţa la o abordare orientată spre comunităţile locale, axată pe necesitatea de reducere a sărăciei;

I.   întrucât ameninţările la adresa securităţii pe care le reprezintă schimbările climatice sunt luate în considerare din ce în ce mai serios, precum conflictele pentru accesul la resursele naturale limitate, catastrofele naturale provocate de schimbările climatice şi fluxurile de migraţie la scară largă; întrucât strategiile de dezvoltare concepute pentru a aborda în paralel provocările reprezentate de schimbările climatice şi cele legate de securitate se vor dovedi esenţiale în asigurarea unui răspuns eficient şi adaptat în ţările în curs de dezvoltare;

J.   întrucât eforturile internaţionale în domeniul adaptării la schimbările climatice şi al reducerii riscurilor de catastrofe (RRC) au fost, până la ora actuală, limitate, fragmentate, nesatisfăcător coordonate şi, în multe cazuri, greu accesibile ţărilor în curs de dezvoltare, ceea ce este în totală contradicţie cu obiectivele stabilite în Consensul european privind dezvoltarea şi în Declaraţia de la Paris;

K.   întrucât măsurile de adaptare la schimbările climatice, de RRC şi consolidarea capacităţilor pentru dezvoltare trebuie să fie strâns legate, dar până în prezent au fost insuficient integrate în cadrul agenţiilor de cooperare pentru dezvoltare şi al instituţiilor internaţionale; întrucât o abordare comună şi coerentă ar avea un rol vital pentru punerea în aplicare cu succes a Alianţei mondiale împotriva schimbărilor climatice (AMSC);

L.   întrucât este necesară formarea de echipe pluridisciplinare de gestionari în domeniul crizelor, specialişti în dezvoltare, planificatori, experţi climatologi şi în domeniul adaptării la schimbările climatice, care să stabilească un set de bune practici pentru dezvoltarea regională;

M.   întrucât luarea de măsuri timpurii în materie de adaptare la schimbările climatice şi de RRC reprezintă, în mod clar, o soluţie rentabilă; întrucât previziunile arată că un dolar cheltuit pe o acţiune de RRC are capacitatea de a economisi până la şapte dolari în intervenţiile de urgenţă, reprezentând, de asemenea, un argument solid în favoarea plăţii anticipate a sumelor destinate ajutorului;

N.   întrucât, în consecinţă, orice încercare de a contabiliza de două ori finanţările acordate de Uniunea Europeană pentru atingerea ODM şi promisiunile făcute în cadrul CCONUSC ar trebui respinsă;

O.   întrucât orice întârziere în adoptarea unor decizii ferme privind măsurile necesare pentru atenuarea efectelor şi a cauzelor schimbărilor climatice va determina costuri mult mai ridicate;

P.   întrucât majoritatea problemelor legate de mediu, inclusiv cele generate de schimbările climatice, tind să se agraveze odată cu creşterea şi expansiunea populaţiei, în timp ce dinamica populaţiei, în termeni de creştere, distribuţie şi compoziţie reprezintă o parte integrantă a procesului de dezvoltare, deoarece afectează şi este afectată, în acelaşi timp, de schimbările de mediu; întrucât Conferinţa internaţională din 1994 privind populaţia şi dezvoltarea de la Cairo a subliniat cu claritate avantajele multiple pe care le implică politicile specializate în domeniu, orientate preponderent spre comunităţile locale, fără caracter coercitiv, însă, cu toate acestea, aspectele legate de populaţie au rămas, până în prezent, în mare măsură neincluse în planurile de dezvoltare sau de adaptare la schimbările climatice;

Q.   întrucât integrarea eficientă a măsurilor de adaptare la schimbările climatice şi de atenuare a efectelor acestora în politicile de dezvoltare implică intervenţii în politicile din domeniul hidrologic, al agriculturii, al gestionării resurselor forestiere, al sănătăţii, infrastructurii, educaţiei şi populaţiei;

R.   întrucât reducerea corupţiei ar spori eficienţa eforturilor de adaptare la schimbările climatice şi de atenuare a efectelor acestora;

S.   întrucât Raportul de progrese din 2007 a Planului de acţiune al UE privind schimbările climatice şi dezvoltarea mai sus menţionat arată că progresele înregistrate în domeniul integrării schimbărilor climatice în politicile de dezvoltare ale Uniunii Europene, în special în documentele de strategie ale ţărilor şi ale regiunilor, au fost insuficiente şi mult prea lente;

T.   întrucât există, la ora actuală, o carenţă enormă în ceea ce priveşte finanţarea acţiunilor de adaptare în ţările în curs de dezvoltare; întrucât, în timp ce costurile anuale de adaptare estimate se situează între 50 şi 80 de miliarde de dolari pe an, suma totală a fondurilor acordate prin mecanisme de finanţare multilaterale s-a ridicat, la jumătatea anului 2007, la mai puţin de 0,5% din sumele preconizate;

U.   întrucât, deşi UE şi-a stabilit obiectivul de a deveni un lider în lupta împotriva schimbărilor climatice, bugetul UE nu reflectă prioritatea acordată politicilor şi măsurilor adoptate de Uniune în ceea ce priveşte lupta împotriva schimbărilor climatice;

V.   întrucât o parte din finanţările destinate AMSC vor proveni din Fondul European de Dezvoltare (FED) şi Programul tematic privind resursele naturale (ENRTP) (în conformitate cu articolul 13 din Instrumentul comunitar de dezvoltare (ICD)(3));

W.   întrucât FED a fost folosit, în principal, pentru a finanţa noi iniţiative; întrucât Comisia ar trebui să îşi respecte angajamentul de a găsi noi surse de finanţare pentru a menţine FED; întrucât Comisia sa pentru dezvoltare a concluzionat, în numeroase rânduri, că FED ar trebui să fie integrat în bugetul UE pentru a asigura controlul democratic asupra modului în care acesta este utilizat;

X.   întrucât, în conformitate cu articolul 21 privind adoptarea unor documente de strategie şi a unor programe orientative multianuale şi cu articolul 35 alineatul (2) din ICD, Parlamentul European are dreptul să controleze acţiunile Comisiei, după cum se prevede la articolele 5 şi 8 din Decizia nr. 1999/468/CE;

Y.   întrucât mecanismul de dezvoltare nepoluantă (MDN) s-a dovedit, până în prezent, insuficient de adaptat pentru a răspunde nevoilor celor mai sărace ţări în materie de investiţii în tehnologii nepoluante: mai puţin de 3% din totalitatea proiectelor MDN s-au desfăşurat în Africa, iar aproape 90% din reducerile certificate de emisii au fost acordate proiectelor realizate în China, India, Coreea şi Brazilia,

1.   salută iniţiativa Comisiei de lansare a unei AMSC, care reprezintă o recunoaştere importantă a efectelor pe care schimbările climatice le au asupra dezvoltării; totuşi, invită Comisia să clarifice mai bine valoarea adăugată specifică a AMSC; în acest context, subliniază că coordonarea şi cooperarea cu alţi actori principali trebuie să fie o parte integrantă a programului de lucru al AMSC, astfel încât să asigure o complementaritate optimă între iniţiativele întreprinse;

2.   consideră că AMSC reprezintă un pilon important al acţiunii externe a UE privind schimbările climatice şi constituie o platformă complementară care susţine actualul proces în contextul Convenţiei Cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice şi a Protocolului de la Kyoto, cu rolul de a realiza progrese în punerea în aplicare a acestora şi a acordurilor conexe;

3.   reaminteşte concluziile alarmante ale Documentului mai sus menţionat intitulat Schimbările climatice şi securitatea internaţională, în care se atrăgea atenţia asupra faptului că schimbările climatice măresc riscurile la adresa securităţii UE, ameninţând să reprezinte o sarcină suplimentară pentru state şi regiuni ale lumii deja instabile şi expuse conflictelor şi subminând eforturile de atingere a ODM ale ONU;

4.   ia act de faptul că eforturile de combatere a schimbărilor climatice trebuie să se bazeze nu numai pe un elan politic, ci şi pe societatea civilă, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare; consideră că ar trebui lansate campanii publice de informare şi adoptate programe de educaţie în şcoli şi universităţi, pentru a pune la dispoziţia cetăţenilor atât analize şi evaluări cu privire la situaţia schimbărilor climatice, cât şi pentru a propune reacţii corespunzătoare în special în ceea ce priveşte schimbarea obiceiurilor de viaţă, în vederea reducerii emisiilor;

5.   subliniază că o coordonare şi o colaborare mai bună între Comisie şi statele membre este de o importanţă majoră în domeniul politicii UE privind schimbările climatice şi dezvoltarea, deoarece AMSC reprezintă o ocazie unică de a îndeplini principiile care stau la baza Consensului european şi a Declaraţiei de la Paris, precum şi a programului de acţiune al Conferinţei internaţionale privind populaţia şi dezvoltarea din 1994 de la Cairo; mai mult, este convins că unul din rolurile principale ale AMSC ar trebui să fie acela de a oferi un "centru de informare" pentru iniţiativele statelor membre;

6.   invită UE să asigure un loc esenţial schimbărilor climatice în dezvoltarea politicii sale de cooperare; consideră că lupta împotriva schimbărilor climatice ar trebui să abordeze cauzele structurale şi solicită o evaluare sistematică a riscurilor legate de schimbările climatice, care să ţină seama de toate aspectele referitoare la planificarea politicilor şi la procesul decizional, referitoare printre altele la comerţ, agricultură şi siguranţa alimentară, atât în UE, cât şi în ţările în curs de dezvoltare;

7.   subliniază că AMSC ar trebui să adopte măsuri concrete pentru a asigura o abordare coerentă a impactului schimbărilor climatice asupra dezvoltării, inclusiv asupra agriculturii UE, a politicii comerciale şi de pescuit, pe de o parte, şi, pe de altă parte, a problemelor legate de subvenţiile la export, cum ar fi ajutorul condiţionat, povara datoriei, creditele la export şi utilizarea în scopuri comerciale a ajutorului alimentar, privatizarea şi liberalizarea forţate ale sectoarelor economice vitale;

8.   subliniază faptul că, având în vedere că Alianţa mondială împotriva schimbărilor climatice, care beneficiază de 60 milioane de euro pentru perioada 2008–2010, trebuie să completeze procesul actual al CCONUSC, orice suprapunere referitoare la măsurile luate ar trebui evitată, iar fondurile ar trebui concentrate asupra măsurilor care aduc valoarea adăugată cea mai ridicată; consideră că, odată încheiat un acord privind schimbările climatice pentru perioada ulterioară anului 2012, obiectivele şi finanţările Alianţei mondiale împotriva schimbărilor climatice trebuie revizuite în funcţie de rezultate;

9.   consideră că fondurile neprevăzute în CCONUSC nu pot fi apreciate ca parte a îndeplinirii de către ţările dezvoltate a angajamentelor asumate în cadrul convenţiei menţionate;

10.   consideră că cele 60 de milioane de euro atribuite AMSC până în prezent nu sunt suficiente; solicită Comisiei să fixeze un obiectiv de finanţare a AMSC pe termen lung de cel puţin 2 miliarde de euro pe an până în 2010 şi de 5-10 miliarde euro pe an până în 2020;

11.   invită Comisia să ofere informaţii detaliate privind mecanismele financiare actuale în materie de schimbări climatice şi dezvoltare la nivel naţional şi internaţional; invită Comisia, pe baza acestor informaţii, să propună fără întârziere măsurile necesare pentru mărirea sprijinului financiar al UE în ceea ce priveşte schimbările climatice şi dezvoltarea, garantând o cât mai bună coordonare şi complementaritate cu iniţiativele deja existente;

12.   subliniază că, pentru a acorda importanţa cuvenită schimbărilor climatice, este necesar să se pună la dispoziţie noi fonduri prin intermediul unor linii bugetare diferite şi al unor noi surse de finanţare, precum fondurile pentru ajutor umanitar, drept răspuns la catastrofele provocate de schimbările climatice, fondurile aferente politicii externe şi de securitate comune (PESC) şi instrumentul de stabilitate, în contextul politicii de securitate preventive sau ca răspuns la ameninţările la adresa securităţii sau la conflictele provocate de schimbările climatice, alte fonduri pentru acţiuni externe când este cazul, precum şi taxele ecologice, parteneriatele de tip public-privat şi alte mecanisme inovatoare de finanţare create în acest scop;

13.   ia act cu interes de concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 19 şi 20 iunie 2008 şi implicaţiile bugetare ale acestora; consideră că nu se poate răspunde acestor cerinţe bugetare decât apelându-se la mijloacele prevăzute de Acordul Interinstituţional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară(4); subliniază încă o dată că ar trebui să se prevadă credite noi pentru noile misiuni;

14.   constată că, în acest cadru, ajutorul oficial pentru dezvoltare al Uniunii Europene se situează încă sub obiectivul de 0,56% din venitul naţional brut al Uniunii Europene până în 2010 şi că este dificil de imaginat că Uniunea Europeană va fi în măsură să îşi îndeplinească toate angajamentele fără a recurge la noi resurse inovatoare;

15.   invită Comisia să mărească finanţarea imediată pentru AMSC, lucru care s-ar putea realiza iniţial, în regim de urgenţă, prin intermediul ENRTP şi cel de-al zecelea FED; subliniază, cu aceeaşi ocazie, urgenţa acordării de fonduri suplimentare de asistenţă neguvernamentală pentru dezvoltare în vederea adaptării şi dezvoltării de mecanisme de finanţare inovatoare în acest scop;

16.   reaminteşte Comisiei că, dacă fondurile pentru finanţarea AMSC sunt asigurate prin ENRTP sau prin FED, acestea ar trebui, în calitate de fonduri de dezvoltare, să fie folosite numai pentru acţiuni compatibile cu asistenţa pentru dezvoltare, astfel cum sunt definite de Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE (CAD); insistă asupra faptului că acestea ar trebui să reprezinte o sursă de finanţare care poate fi utilizată doar o singură dată şi că o viitoare completare trebuie asigurată din surse alternative;

17.   invită Comisia să se asigure că finanţarea AMSC prin intermediul ENRTP şi al FED nu se realizează în detrimentul altor obiective importante de cooperare pentru dezvoltare, cum ar fi cele referitoare la educaţie, sănătate, egalitatea de gen sau accesul la apă;

18.   subliniază că statele membre trebuie să-şi asume o răspundere mult mai mare pentru finanţarea activităţilor proprii de dezvoltare şi alinierea acestora la AMSC;

19.   invită Comisia şi statele membre să găsească un acord cu privire la alocarea a cel puţin 25% din veniturile estimate obţinute în cadrul sistemului UE de comercializare a emisiilor în următoarea perioadă tranzacţii, în vederea finanţării AMSC şi a altor măsuri legate de schimbările climatice în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv a eforturilor de protejare a pădurilor şi de reducere a emisiilor cauzate de defrişări şi de degradarea pădurilor;

20.   invită Comisia să folosească viitoarea revizuire a bugetului UE drept oportunitate pentru a reevalua priorităţile globale ale UE în materie de cheltuieli şi pentru a aloca fonduri suplimentare pentru schimbările climatice şi dezvoltare în general şi pentru AMSC în special, inclusiv prin realocarea de fonduri aferente politicii agricole comune (PAC);

21.   solicită Comisiei şi statelor membre să pună în practică imediat ideea unui mecanism global de finanţare a schimbărilor climatice, după modelul Mecanismului internaţional de finanţare în favoarea vaccinărilor şi al conceptului referitor la ajutorul pentru planificarea anticipată, pentru a se garanta alocarea AMSC a unor sume importante într-o perioadă de timp relativ scurtă;

22.   solicită Comisiei să invite sectorul privat să devină un partener apropiat al AMSC, luând în considerare faptul că fondurile publice ar putea să joace un rol de catalizator prin stimularea investiţiilor şi prin facilitarea accesului la pieţe şi la tehnologie; încurajează în mod special Comisia să investească în dezvoltarea de modele de parteneriat de tip public/privat în domenii-cheie precum asigurarea securităţii aprovizionării cu apă şi a infrastructurii în zone vulnerabile, unde carenţele de finanţare la ora actuală sunt considerabile, având în vedere că schimbările climatice afectează numeroase domenii politice (precum accesul la apă, sănătatea publică, furnizarea de energie etc.), care necesită intervenţia statului şi a autorităţilor locale; reaminteşte faptul că prioritatea UE ar trebui să fie consolidarea capacităţii de acţiune publică în aceste domenii;

23.   invită Comisia să stabilească parteneriate cu sectorul asigurărilor private şi să caute metode de dezvoltare a proiectelor-pilot de asigurări pentru a finanţa adaptarea sau RRC, în domeniul asigurărilor naţionale şi regionale, cât şi în cel al asigurărilor individuale;

24.   regretă că implicarea guvernelor, a societăţii civile şi a autorităţilor locale ale ţărilor în curs de dezvoltare a fost în general neadecvată de-a lungul procesului de planificare a AMSC; solicită Comisiei să se asigure că luarea de decizii pe durata proceselor de elaborare, punere în aplicare, distribuire a fondurilor şi evaluare se face în parteneriat cu părţile interesate;

25.   invită Comisia să utilizeze AMSC pentru sprijinirea şi consolidarea capacităţilor ţărilor partenere de a identifica, gestiona şi reduce ameninţările la adresa securităţii provocate de schimbările climatice şi încurajează Comisia să aloce fonduri suplimentare în acest scop; invită, de asemenea, Comisia să garanteze că Direcţia Generală pentru relaţii externe participă pe deplin la întregul proces de programare şi punere în aplicare a AMSC, pentru garantarea unei coerenţe optime între politica de cooperare pentru dezvoltare, schimbările climatice şi politica externă şi de securitate;

26.   invită Comisia să utilizeze AMSC pentru iniţierea unor dezbateri atât cu comunitatea de donatori, cât şi cu ţările partenere, pe tema consolidării pregătirii şi a planificării de urgenţă pentru a face faţă migraţiei pe scară largă, în eventualitatea în care anumite regiuni devin nelocuibile din cauza schimbărilor climatice;

27.   insistă asupra faptului că AMSC trebuie însoţită de mecanisme eficiente de raportare, inclusiv de indicatori detaliaţi de înregistrare a progresului şi de scheme de urmărire;

28.   consideră că o valoare adăugată şi competenţă specifică adusă de AMSC ar putea fi stabilirea unei legături între măsurile locale de adaptare şi cadrele climei globale şi politicile generale de dezvoltare; salută, în acest context, componenta "dialog politic" a AMSC, care constituie un pas important către punerea în legătură a programului de reducere a sărăciei şi a ODM cu programul pentru schimbări climatice; subliniază totuşi că AMSC va avea succes numai în măsura în care face parte dintr-o strategie globală la nivelul UE pentru negocierile de după 2012, în cadrul căreia sprijinul viguros în favoarea reducerii efectelor schimbărilor climatice şi a activităţilor de adaptare din ţările în curs de dezvoltare constituie o prioritate maximă;

29.   încurajează Comisia să utilizeze dialogul politic şi preconizata sa declaraţia comună planificată între UE, pe de o parte, şi ţările cele mai puţin dezvoltate şi statele insulare mici în curs de dezvoltare, pe de altă parte, ca forum în vederea promovării ideii de "contract global", în care cooperarea pentru dezvoltare şi activităţile legate de schimbările climatice sunt strâns integrate şi în care să se acorde atenţie, în mod explicit, preocupărilor populaţiei, astfel cum se preconizează în iniţiativa pentru un plan Marshall la nivel global;

30.   subliniază necesitatea accelerării eforturilor de integrare a adaptării la schimbările climatice, a RRC şi a măsurilor demografice şi de sănătate reproductivă în cadrul ajutorului pentru dezvoltare atât din partea a Comisiei, cât şi a statelor membre, mai ales în etapa de punere în aplicare, întrucât, dintr-o perspectivă sistemică, aceste domenii sunt absolut fundamentale; solicită Comisiei să profite de următoarea revizuire intermediară a documentelor strategice de ţară pentru a realiza progrese în acest domeniu;

31.   insistă asupra faptului că Comisia, în paralel cu AMSC, trebuie să dezvolte în continuare măsurile ca urmare a raportului de progrese din 2007 al Planului de acţiune al UE privind schimbările climatice şi dezvoltarea, care conţine multe elemente importante care nu trebuie pierdute din vedere, inclusiv crearea unor "centre de informare" pe teren în vederea îmbunătăţirii coordonării şi a accesului la informaţii;

32.   subliniază că elaborarea şi punerea în aplicare a programelor naţionale de acţiune privind adaptarea (PNAA) prin intermediul Fondului global de mediu (FGM) a suferit o serie de deficienţe cauzate de o finanţare neadecvată, de subestimarea costurilor de adaptare, de legăturile insuficiente cu dezvoltarea umană, de birocraţie excesivă a mijloacelor de acces şi de un profil centrat pe proiecte; invită Comisia să soluţioneze pe deplin aceste deficienţe în cadrul furnizării de asistenţă în implementarea PNAA prin intermediul AMSC în ţările cele mai puţin dezvoltate şi în statele insulare mici în curs de dezvoltare; în acest context, salută intenţia Comisiei de consolidare a capacităţilor instituţiilor de guvernanţă prin programare, cu ajutorul sprijinului bugetar;

33.   subliniază că buna utilizare a sprijinului bugetar pentru adaptarea la schimbările climatice orientată spre dezvoltare depinde de folosirea pe scară largă a tuturor mijloacelor din cadrul acordurilor privind sprijinul bugetar, inclusiv dialogurile privind politicile prioritare, monitorizarea pe termen lung şi asistenţa tehnică pentru stabilirea şi executarea bugetului; insistă asupra necesităţii implicării active a societăţii civile şi a comunităţilor locale; îndeamnă, de asemenea, Comisia să fie pregătită pentru a lua măsuri complementare acolo unde sprijinul bugetar se dovedeşte inadecvat sau unde nu reuşeşte să vină în ajutorul populaţiilor sărace şi foarte vulnerabile;

34.   invită Comisia să garanteze că studiile planificate ale AMSC cu privire la adaptarea la schimbările climatice în ţările în curs de dezvoltare sunt realizate dintr-o perspectivă cu adevărat ascendentă, sunt destinate persoanelor sărace şi cele mai vulnerabile, se desfăşoară în funcţie de nevoile comunităţilor locale şi sunt realizate în colaborare cu persoanele afectate; subliniază importanţa comunicării rezultatelor obţinute în urma studiilor grupurilor sale ţintă, prin intermediul unor canale media accesibile;

35.   invită Comisia să aloce resurse substanţiale cercetării factorilor economici ai adaptării în ţările în curs de dezvoltare, incluzând o mai bună înţelegere a viitoarelor costuri ale restructurării necesare a politicilor în materie de comerţ, agricultură şi securitate şi a instituţiilor competente în aceste domenii; recunoaşte că lacunele de cunoştinţe în acest domeniu diminuează eficienţa măsurilor şi a cheltuielilor de adaptare, atât din partea actorilor publici, cât şi privaţi;

36.   subliniază importanţa transferului de cunoştinţe şi tehnologie - inclusiv de tehnologie în domeniul reducerii riscurilor de catastrofe - în favoarea ţărilor partenere în AMSC; în acest scop, invită Comisia să promoveze o bibliotecă virtuală pe internet, care să conţină date relevante privind adaptările la schimbările climatice şi să încurajeze un program de schimb între specialiştii în domeniul adaptărilor la schimbările climatice din ţările partenere;

37.   reafirmă importanţa coerenţei politicilor şi invită Comisia să abordeze problematica integrării schimbărilor climatice în eforturile de reducere a sărăciei cu ocazia revizuirii bugetare a Uniunii Europene, precum şi a evaluării intermediare a diverselor instrumente ale dezvoltării;

38.   invită Comisia să acorde o atenţie sporită impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii şi silviculturii şi adaptării acestor sectoare la schimbările climatice; invită Comisia să utilizeze AMSC în sprijinirea dezvoltării unor politici agricole solide din punct de vedere al mediului, acordând prioritate garantării siguranţei alimentare a populaţiei; invită, de asemenea, Comisia să contribuie la crearea unui cadru instituţional şi financiar adecvat persoanelor sărace din mediul rural ale căror venituri depind de agricultură;

39.   subliniază că agricultura în ţările sărace în curs de dezvoltare este afectată în mod direct şi grav de schimbările climatice, ceea ce poate avea consecinţe dramatice asupra siguranţei alimentare; invită, prin urmare, Comisia să utilizeze AMSC pentru dezvoltarea unor politici agricole şi a unor metode de producţie care să răspundă mai bine nevoilor populaţiei locale şi care să constituie o soluţie pe termen lung la problema creşterii preţurilor la produsele alimentare; încurajează în special Comisia să sprijine soluţiile inovatoare de tipul creării de "centuri verzi" în jurul oraşelor, pentru a satisface nevoile alimentare de bază ale populaţiilor urbane din ţările în curs de dezvoltare;

40.   salută intenţia Comisiei de a propune o strategie europeană pentru RRC, un pas important în procesul de reunire a eforturilor în domeniul RRC cu cele din domeniul dezvoltării şi adaptării la schimbările climatice; în acest context, invită Comisia să clarifice modalităţile prin care AMSC poate facilita această integrare pe plan practic;

41.   subliniază că strategia de RRC nu va reuşi să obţină rezultate notabile fără un plan de acţiune concret şi fără o redirecţionare majoră a alocaţiilor bugetare care să asigure finanţarea pe termen lung a măsurilor de RRC şi de adaptare şi care să fie parte componentă a sprijinului obişnuit pentru dezvoltare, în locul unui sprijin umanitar pe termen scurt, lipsit de priorităţi bine definite, cum este cazul la ora actuală;

42.   subliniază nevoia importantă de resurse umane suplimentare în cadrul EuropeAid şi al delegaţiilor UE, pentru a se garanta punerea în aplicare cu succes a AMSC; invită Comisia să aloce resurse substanţiale în acest domeniu în bugetul UE pentru 2009; într-o perspectivă mai largă invită, de asemenea, Comisia să acorde resurse mult mai importante pentru pregătirea personalului din Direcţiile Generale de resort ale Comisiei şi din delegaţiile sale în domeniul adaptării la schimbările climatice şi al RRC, punând accentul pe consolidarea cunoştinţelor practice;

43.   subliniază că, în măsura în care AMSC presupune măsuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, ţările cele mai puţin dezvoltate şi statele insulare mici în curs de dezvoltare au nevoie de consolidarea capacităţii şi de sprijin tehnic pentru a fi în măsură să intensifice participarea la mecanismul de dezvoltare nepoluantă; invită, de asemenea, Comisia să se angajeze activ în negocieri privind schimbările climatice, în scopul consolidării mecanismului de dezvoltare nepoluantă, garantării adiţionalităţii şi a coerenţei cu obiectivele legate de dezvoltare şi climat; invită în continuare Comisia să nu se concentreze în mod exclusiv asupra MDN, ca mijloc unic de acţiune, ci să propună acţiuni alternative de susţinere, mai adaptate ţărilor celor mai sărace, acordând prioritate atât activităţilor de utilizare a terenurilor, cât şi celor de schimbare a utilizării terenurilor, silviculturii şi tehnologiilor cu emisii reduse de carbon;

44.   invită Comisia să dezvolte în mod urgent iniţiative politice ambiţioase complementare, mai ales în domeniul protecţiei silvice şi marine, al utilizării durabile a resurselor naturale şi al cooperării în materie de tehnologii de atenuare, sectoare în care nevoile financiare depăşesc cu mult sumele alocate în prezent prin intermediul AMSC; solicită în mod special acţiunea fermă a UE, în termeni de sprijin financiar, asistenţă tehnică, transfer de tehnologii şi cooperare în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare pentru a facilita utilizarea, în stadiul cel mai incipient cu putinţă, a tehnologiilor cu emisii reduse de gaze cu efect de seră şi a metodelor de producţie ecologice;

45.   invită Comisia să îşi revizuiască propunerea privind criteriile de durabilitate pentru biocarburanţi, stabilind o serie de cerinţe mai stricte în ceea ce priveşte avantajele pentru climat şi ecosisteme, luând, de asemenea, în considerare, efectele modificărilor indirecte ale utilizării terenurilor şi consecinţele asupra dezvoltării comunităţilor locale; subliniază că criteriile de durabilitate nu trebuie să devină noi măsuri protecţioniste, ci trebuie concepute în cadrul unui dialog cu ţările în curs de dezvoltare;

46.   consideră că Fondul mondial pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă reprezintă, în acest context, un instrument remarcabil care ar putea juca un rol important în cadrul proiectelor privind eficienţa energetică şi în promovarea energiei din surse regenerabile în ţările în curs de dezvoltare;

47.   invită Comisia să dezvolte urgent un program de lucru cuprinzător care să vizeze reducerea defrişărilor şi a degradării pădurilor în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv pentru promovarea acordurilor de parteneriat voluntare în cadrul programelor pentru aplicarea legislaţiei forestiere, guvernare şi comerţ şi să prezinte propuneri concrete cu privire la mecanismele de finanţare în cadrul Conferinţei părţilor la Convenţia privind schimbările climatice (COP 14), care va avea loc la Poznan, în decembrie 2008; reafirmă importanţa acestui tip de mecanisme, cu efect compensator nu numai în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră evitate, dar şi al biodiversităţii şi al avantajelor pădurilor în cadrul procesului de dezvoltare;

48.   regretă faptul că Comisia nu a prezentat încă propuneri clare şi riguroase, în vederea interzicerii importului de lemn şi de produse din lemn provenite din activităţi forestiere ilegale pe piaţa UE; invită Comisia să prezinte rapid propuneri în acest sens;

49.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.

(1) JO C 46, 24.2.2006, p. 1. (2) JO C 25, 30.1.2008, p. 1. (3) Regulamentul (CE) nr.1905/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanţare pentru cooperarea pentru dezvoltare (JO L 378, 27.12.2006, p.41). (4) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.