Parlamentul European,

–   având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 158 și 159,

–   având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 15,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune(1) (denumit în continuare "regulamentul general privind fondurile structurale"), în special articolul 11, intitulat "Parteneriat",

–   având în vedere Agenda teritorială a Uniunii Europene și Carta de la Leipzig privind dezvoltarea durabilă a orașelor europene, precum și primul program de acțiune pentru punerea în aplicare a Agendei teritoriale a Uniunii Europene,

–   având în vedere studiul efectuat de Departamentul Tematic Politici Structurale și de Coeziune al Parlamentului European, intitulat "Guvernare și parteneriat în politica regională",

–   având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (COTER-IV-17) și cel al Comitetului Economic și Social European privind guvernarea și parteneriatul (CESE 1177/2008),

–   având în vedere avizul exploratoriu al Comitetului Economic și Social European intitulat "Pentru o dezvoltare echilibrată a mediului urban: provocări și oportunități" (CESE 737/2008),

–   având în vedere ghidul practic al Comisiei privind finanțarea din fonduri europene pentru cercetare, dezvoltare și inovare,

–   având în vedere cel de-al doilea ciclu al programului european URBACT (2007-2013), care are rolul de a încuraja schimbul de experiență între orașele europene, și în special cele șapte noi rețele tematice destinate guvernării,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru control bugetar (A6-0356/2008),

A.   întrucât interesul și bunăstarea cetățenilor se află în centrul politicilor naționale și regionale europene și întrucât un nivel sporit de guvernare și parteneriat, având ca scop atingerea unei mai bune coordonări și cooperări între diferitele autorități, va fi în avantajul tuturor cetățenilor Uniunii;

B.   întrucât soluțiile practice așteptate de concetățenii noștri în domeniul serviciilor publice (cum ar fi transporturile publice, apa potabilă, locuințele sociale și educația) nu pot fi obținute decât pe baza unei bune guvernări la nivelul a două sisteme complementare: pe de o parte, sistemul instituțional, care prevede repartizarea competențelor și a bugetelor între stat și autoritățile regionale și locale, și, pe de altă parte, sistemul de parteneriat, care reunește diverși actori publici și privați aflați pe un teritoriu determinat și care sunt interesați de aceeași problematică;

C.   întrucât ar trebui să se atragă atenția asupra definiției "parteneriatului" inclusă în regulamentul general privind fondurile structurale, conform căruia fiecare stat membru trebuie să organizeze "un parteneriat cu autoritățile și organismele cum sunt:

D.   întrucât parteneriatul, care ar trebui să ia în considerare toate comunitățile și grupurile relevante, poate aduce avantaje și valoare adăugată aplicării politicii de coeziune prin intermediul unei legitimități sporite, a transparenței garantate și a unei mai bune absorbții a fondurilor, și întrucât parteneriatul ar trebui evaluat de asemenea în funcție de valoarea socială și civică pe care o reprezintă;

E.   întrucât o participare cât mai largă a diferiților parteneri la elaborarea programelor operaționale asigură realizarea unui document care ține seama de toate caracteristicile specifice ale unei anumite zone și care satisface cel mai bine nevoile și cerințele acesteia;

F.   întrucât un parteneriat mai strâns cu universitățile și institutele de învățământ superior și tehnic, precum și implicarea sectorului privat, pot fi avantajoase pentru strategiile din cadrul Agendei de la Lisabona și pentru politicile UE în materie de cercetare și inovare;

G.   întrucât există o corelație incontestabilă între capitalul social, sub forma voluntariatului activ, și dezvoltarea economică regională, acesta fiind un factor important în reducerea disparităților regionale;

H.   întrucât o participare largă a partenerilor menționați în regulamentul general privind fondurile structurale, precum și o mai bună cooperare între actorii implicați în punerea în aplicare a programelor și a proiectelor finanțate din fondurile structurale și din Fondul de coeziune permit creșterea eficacităţii politicii de coeziune și a efectului de pârghie al acesteia;

I.   întrucât o abordare integrată trebuie nu doar să ia în considerare aspectele economice, sociale și de mediu ale dezvoltării teritoriale, dar și să permită coordonarea intereselor diverșilor actori vizați, ținând seama de caracteristicile teritoriale specifice, pentru a fi în măsură să răspundă provocărilor care apar la nivel local și regional;

J.   întrucât o mai bună coordonare între diversele politici publice, la toate nivelurile administrative implicate, și o guvernare eficace sunt indispensabile pentru progresul dezvoltării teritoriale durabile;

K.   întrucât conceptul de abordare integrată este considerat, în prezent, drept o necesitate și a venit momentul ca acest concept să fie pus în aplicare în practică;

L.   întrucât politicile structurale au constituit a doua parte ca mărime din bugetul Uniunii Europene în perioada de programare 2000-2006 și reprezintă politicile principale ale Uniunii Europene în perioada 2007-2013;

M.   întrucât este indicat să se asigure o cooperare mai eficientă și o mai mare transparenţă în relațiile dintre diferitele autorități și instituții publice și organisme private, pentru toți actorii implicați, fără ca aceasta să implice neapărat transferul de competențe juridice și înființarea unor noi autorități, această cooperare contribuind la creșterea eficienței fiecăreia dintre aceste entităţi;

N.   întrucât ar trebui să se ia în considerare participarea autorităților regionale și locale la etape cât mai timpurii cu putință ale negocierilor pe marginea legislației comunitare și, în special, în cadrul negocierilor pe marginea viitorului pachet de reglementare privind politica de coeziune;

O.   întrucât conceptul de "zone de concentrare a populației și a forței de muncă" constă în luarea în considerare a unităților administrative de bază la nivelul cărora se pot aborda în mod corespunzător problemele care apar în legătură cu elementele fundamentale ale vieții de zi cu zi a cetățenilor (transporturi, servicii publice, calitatea vieții, locurile de muncă și activitățile economice locale, siguranță etc.);

P.   întrucât guvernarea eficace poate fi facilitată prin intermediul amenajării adecvate a teritoriului;

Q.   întrucât cunoașterea "managementului de proiect" de către actorii responsabili de punerea în aplicare a politicii de coeziune reprezintă un factor-cheie pentru îmbunătățirea și facilitarea guvernării;

R.   întrucât este oportun să se profite de pe urma experiențelor reușite ale noilor metode de guvernare și de parteneriat, inclusiv de pe urma celor deja aplicate cu succes în cadrul programelor finanţate din fondurile europene, precum metoda LEADER și subvenția globală (conform articolelor 42 și 43 din regulamentul general privind fondurile structurale);

S.   întrucât existenţa unor structuri și strategii de comunicare adecvate în toate stadiile de concepere, aplicare și evaluare a politicilor, definite în strânsă colaborare cu autoritățile regionale și locale şi prin care se promovează difuzarea informației în toate sectoarele societății, contribuie la creşterea transparenţei şi stimulează participarea generală precum şi sentimentul de apartenență al populației locale;

Guvernarea și fondurile comunitare

1.   solicită statelor membre și autorităților regionale și locale să utilizeze pe deplin diferitele fonduri comunitare (fonduri structurale, programul-cadru comunitar pentru cercetare și dezvoltare, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală) destinate promovării dezvoltării regionale și urbane, cu scopul de a facilita finanțarea integrată;

2.   invită autoritățile naționale, regionale și locale să utilizeze într-un mod mai intens abordarea integrată în perioada de programare actuală;

3.   propune, în cadrul viitoarei politici de coeziune, instituirea obligativității principiului de abordare integrată; consideră că aplicarea acestui principiu trebuie să se întreprindă într-un termen bine stabilit;

4.   propune, în scopul simplificării și al eficientizării, să se evalueze fezabilitatea fuziunii diverselor fonduri europene, în special a Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului social european, a Fondului de coeziune și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, în cadrul viitoarei politici de coeziune pentru perioada de după 2013;

5.   constată că existența unor proceduri transparente și clare este un factor al bunei guvernări și, prin urmare, invită Comisia și statele membre să examineze fără întârziere, sub rezerva unui calendar fix ce urmează să fie stabilit de Comisie, în colaborare cu autoritățile regionale și locale și luând în considerare sugestiile și opiniile potențialilor beneficiari, cum pot fi simplificate și raționalizate procedurile și cum pot fi împărțite mai clar responsabilitățile de punere în aplicare a politicii de coeziune, în scopul reducerii presiunii birocratice asupra persoanelor și organismelor implicate;

6.   invită Comisia să promoveze utilizarea articolului 56 din regulamentul general privind fondurile structurale, care permite efectuarea de contribuții în natură la proiectele co-finanțate de UE;

Guvernarea și parteneriatul

7.   invită Comisia să realizeze și să prezinte Parlamentului un bilanț al punerii în aplicare a principiului de parteneriat de către statele membre în cadrul procesului de elaborare a cadrelor naționale strategice de referință și a programelor operaționale, prin care să identifice factorii care determină succesul sau eșecul guvernării, și să examineze, de asemenea, în ce măsură au fost luate în considerare observațiile și sugestiile partenerilor în etapa de elaborare a programelor operaționale;

8.   invită Comisia să elaboreze un ghid care să conțină o definiție clară și criterii de evaluare și să stabilească instrumentele, mijloacele și bunele practici (printre altele pentru selecția de parteneri) care să faciliteze punerea în aplicare a unor parteneriate efective, în conformitate cu articolul 11 din regulamentul general privind fondurile structurale, respectându-se totodată cadrul instituțional propriu fiecărui stat membru;

9.   constată că procesul de parteneriat nu poate funcționa decât cu participarea unor parteneri care dispun de capacitățile și resursele necesare și solicită autorităților de management să contribuie la consolidarea acestor capacități, transmițând partenerilor, într-o etapă timpurie şi în conformitate cu articolul 11 din regulamentul general privind fondurile structurale, aceleași informații pe care le au la dispoziție şi autoritățile și alocând resurse financiare adecvate, destinate asistenței tehnice pentru punerea în aplicare a principiului parteneriatului, de exemplu pentru formare, pentru dezvoltarea capitalului social și pentru a conferi un caracter mai "profesional" activităților din cadrul parteneriatului;

10.   își exprimă regretul în legătură cu faptul că în cadrul perioadei de programare actuale nu a fost rezervată, în cadrul fondurilor structurale, nicio sumă minimă cuantificabilă pentru punerea în aplicare a principiului parteneriatului; invită Consiliul și Comisia să rezerve în cadrul legislației viitoare o sumă minimă cuantificabilă din fondurile structurale pentru punerea în aplicare a principiului parteneriatului;

11.   ia act de rolul important pe care voluntariatul îl joacă în cadrul procesului de parteneriat și invită statele membre și Comisia să sprijine și să faciliteze importanta activitate a voluntarilor, prin care aceștia contribuie la acest proces, precum și implicarea mai puternică a persoanelor și a organizațiilor la nivel local în democrația locală, într-un parteneriat pe mai multe niveluri;

12.   reamintește obligația de a se organiza o consultare publică a cetățenilor și a organizațiilor ce reprezintă societatea civilă cu privire la programare, în vederea reflectării propunerilor acestora, și subliniază faptul că participarea societății civile contribuie la legitimitatea procesului de luare a deciziilor; constată că participarea opiniei publice la faza pregătitoare a programelor operaționale pentru perioada 2007-2013 nu a fost la nivelul așteptărilor; invită, prin urmare, Comisia să definească bunele practici și să faciliteze aplicarea acestora pentru a asigura o mai mare participare a cetățenilor înainte de viitoarea perioadă de programare;

13.   invită autorităţile de management să informeze partenerii cu privire la forma și nivelul la care sunt luate în considerare sugestiile formulate de aceștia în cadrul diferitelor etape de programare a fondurilor structurale;

14.   reamintește că parteneriatul poate contribui la eficacitatea, eficiența, legitimitatea și transparența în toate fazele de programare și punere în aplicare a fondurilor structurale și poate spori gradul de angajament pentru rezultatele programelor, precum și de asumare a acestora; solicită, prim urmare, statelor membre și autorităților de management să implice partenerii mai profund și mai din timp în toate etapele programării și punerii în aplicare a fondurilor structurale pentru a utiliza mai eficient experiența și cunoștințele acestora;

15.   îndeamnă statele membre să asigure, prin realizarea de parteneriate public-privat, o mai bună cooperare între sectorul public și cel privat în ceea ce privește punerea în aplicare a fondurilor structurale, dat fiind că avantajele potențiale oferite de parteneriatele public-privat sunt încă în mare măsură neexploatate;

16.   constată că noile state membre nu au respectat pe deplin principiul parteneriatului și, prin urmare, introducerea acestuia ar putea fi consolidată treptat;

17.   solicită ca în următoarele regulamente privind fondurile structurale să fie incluse dispoziții specifice, în temeiul cărora aplicarea principiului parteneriatului să devină obligatorie din punct de vedere juridic, precum şi criterii ce pot fi ușor verificate;

Guvernarea la mai multe niveluri

18.   invită statele membre să desfășoare în cel mai scurt termen acțiunile concrete ale primului program de acțiune pentru punerea în aplicare a Agendei teritoriale a Uniunii Europene, în special în cadrul rubricii 3.1, pentru a consolida guvernarea la mai multe niveluri;

19.   sugerează includerea dimensiunii guvernării în cadrul rubricii 4.1 a primului program de acțiune pentru punerea în aplicare a Agendei teritoriale a Uniunii Europene, prin care se solicită Observatorul în rețea al amenajării teritoriului european (ORATE) să elaboreze noi indicatori privind coeziunea teritorială;

20.   consideră că succesul unei guvernări la mai multe niveluri trebuie să se bazeze pe o abordare ascendentă; invită, în acest context, autoritățile locale și regionale să cerceteze posibilități de a-și intensifica cooperarea și contactele cu autoritățile naționale și cu Comisia și recomandă organizarea de reuniuni regulate între funcționarii din cadrul autorităților naționale, regionale și locale;

21.   încurajează statele membre să descentralizeze punerea în aplicare a politicii de coeziune, pentru a permite o bună funcționare a sistemului de guvernare la mai multe niveluri, cu respectarea principiilor parteneriatului și al subsidiarității, și le invită să ia măsurile legislative și bugetare necesare în materie de descentralizare;

22.   evidențiază faptul că, la nivel regional și local, capacitatea administrativă, precum și stabilitatea și continuitatea acesteia, constituie o condiție prealabilă pentru absorbția eficientă a fondurilor și pentru garantarea unui impact maxim al acestora; invită statele membre să asigure existența unor structuri administrative și a unor resurse umane adecvate din punct de vedere al recrutării, remunerării, formării, precum şi sub aspectul resurselor, procedurilor, al transparenței și al accesibilităţii;

23.   solicită curților de conturi naționale să joace un rol mai determinant în cadrul mecanismelor de control, pentru a asigura utilizarea corespunzătoare a fondurilor, îndeplinindu-şi în acest fel responsabilitățile cu eficacitate și având un rol mai activ;

24.   încurajează statele membre să delege gestionarea fondurilor structurale către autoritățile regionale și locale, pe baza unor termeni și criterii asupra cărora s-a căzut de acord în prealabil și pe care autoritățile respective trebuie să le respecte, pentru a le implica într-o mai mare măsură, prin intermediul unor structuri de coordonare formale, în procesul de elaborare și punere în aplicare a programelor operaționale sau, cel puțin, să le acorde subvenții globale; recomandă utilizarea pe deplin a posibilităţilor oferite prin intermediul subvenţiilor globale, pentru a permite autorităților locale și regionale să deţină un rol activ în mecanismul de guvernare la mai multe niveluri;

Guvernarea și dimensiunea teritorială

25.   solicită statelor membre care nu și-au adaptat încă legislația națională astfel încât să permită punerea în aplicare a Grupului european de cooperare teritorială (GECT) să ia această măsură în cel mai scurt termen;

26.   solicită Comisiei să identifice, efectuând o analiză pentru a determina nivelul NUTS cel mai pertinent, zona în care, pe baza experiențelor acumulate, ar putea să se pună cel mai bine în aplicare o politică integrată de dezvoltare a teritoriilor, care ar putea constitui baza pentru proiecte viitoare, în special;

Guvernarea și instituțiile Uniunii Europene

27.   salută recunoașterea într-o măsură din ce în ce mai mare de care se bucură autoritățile regionale și locale precum și consolidarea principiului subsidiarității prin Tratatul de la Lisabona; invită instituțiile europene să analizeze, începând chiar din momentul de față, consecințele concrete ale unor astfel de evoluții;

28.   constată că în cadrul Consiliului nu există nicio entitate destinată în mod special politicii de coeziune având drept misiune asigurarea unei monitorizări strategice a acestei politici, care reprezintă cel mai important post bugetar al Uniunii Europene, și solicită statelor membre să prevadă, în cadrul Consiliului, sesiuni specifice ale miniștrilor responsabili cu politica de coeziune;

29.   salută crearea în cadrul Comisiei a unor grupuri inter-servicii, precum cele consacrate "politicii urbane" și "abordării integrate"; solicită Comisiei să extindă această abordare ce implică mai multe servicii și să informeze Parlamentul și Comitetul Regiunilor cu regularitate în legătură cu rezultatele lucrărilor grupurilor menționate;

30.   se angajează să analizeze adaptarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European pentru a permite organizarea unei activități transversale consacrate tematicilor care implică mai multe comisii parlamentare (prin intermediul unor grupuri temporare sau de alt tip), în special în cadrul lucrărilor grupului de lucru pentru reforma parlamentară;

31.   invită Comitetul Regiunilor să-și intensifice acțiunile destinate dezvoltării practicii guvernării, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ;

Instrumentele de promovare a unei guvernări de succes și a parteneriatului

32.   solicită statelor membre și Comisiei să sprijine dezvoltarea acțiunilor de formare în domeniul guvernării și al parteneriatului, împreună cu toate instituțiile de învățământ și de formare profesională publice și private, pentru a răspunde marilor provocări de la nivel comunitar;

33.   invită statele membre să utilizeze în mod adecvat planificarea teritoriului pentru a favoriza o dezvoltare regională echilibrată;

34.   invită reprezentanții aleși și funcționarii administrațiilor centrale, regionale și locale, precum și partenerii implicați în gestionarea programelor operaționale din cadrul politicii de coeziune în conformitate cu articolul 11 din regulamentul general privind fondurile structurale, să utilizeze resursele financiare disponibile în cadrul acestor programe pentru asistență tehnică pentru a urma acțiuni de formare profesională în ceea ce privește formele de guvernare specifice acestor programe, în special "managementul de proiect"; invită, de asemenea, Comisia să solicite statelor membre să prezinte în mod detaliat modul în care au utilizat programele financiare specifice;

35.   consideră că rețelele europene de schimb de bune practici ar trebui să-și extindă anvergura în materie de guvernare și de parteneriat, să accentueze mai puternic învățămintele politice și strategice extrase din ciclurile de programare anterioare și să asigure accesul public la schimburile de experiență în toate limbile UE, contribuind astfel la aplicarea efectivă a bunelor practici;

36.   salută inițiativa Președinției franceze a UE de a lansa un proces de elaborare a unui cadru de referință pentru sustenabilitatea urbană şi solidaritatea socială și solicită ca acest cadru de referință să ia în considerare dimensiunea guvernării și a parteneriatului;

37.   propune crearea unui program similar programului ERASMUS, destinat organelor alese ale administrației publice regionale și locale;

o
o   o

38.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 31.7.2006, p. 25.