Parlamentul European,

–   având în vedere Convenţia UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale din 2005,

–   având în vedere Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre cu privire la desfăşurarea activităţilor de difuzare a programelor de televiziune(1), şi îndeosebi considerentul 37 din Directiva 2007/65/CE şi articolul 26 din Directiva 89/552/CEE),

–   având în vedere Decizia nr. 854/2005/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 de instituire a unui program comunitar multianual de promovare a utilizării, în condiții de mai mare siguranță, a Internetului și a noilor tehnologii on-line(2),

–   având în vedere Decizia nr.1718/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007)(3),

–   având în vedere Recomandarea 2006/952/CE Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind protecţia minorilor şi a demnităţii umane, precum şi dreptul la replică în legătură cu competitivitatea industriei europene de servicii audiovizuale şi de informare on-line(4),

–   având în vedere Recomandarea 2006/962/CE Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competenţele cheie pentru învăţarea de-a lungul vieţii(5),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2007, intitulată "O abordare europeană a competenţei mediatice în mediul digital"(COM(2007)0833),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, intitulat "Pluralismul mediatic în statele membre ale Uniunii Europene" (SEC(2007)0032),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2005, intitulată "i2010 – O societate informaţională europeană pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă" (COM(2005)0229),

–   având în vedere rezoluţia sa din 20 noiembrie 2002 privind concentrarea mass-media(6),

–   având în vedere rezoluţia sa din 6 septembrie 2005 privind aplicarea articolelor 4 şi 5 din Directiva 89/552/CEE ("Televiziunea fără frontiere"), astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/36/CE, pentru perioada 2001-2002(7),

–   având în vedere rezoluţia din 27 aprilie 2006 privind trecerea de la radiodifuziunea analogică la cea digitală: o oportunitate pentru politica europeană a audiovizualului şi diversitatea culturală(8),

–   având în vedere concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind competenţele interculturale(9) şi privind abordarea europeană privind competenţa mediatică în mediul digital(10),

–   având în vedere Declaraţia UNESCO de la Grünwald, din 1982, privind educaţia în domeniul mass-media,

–   având în vedere Agenda UNESCO de la Paris, din 2007 - "Douăsprezece recomandări pentru educaţia în domeniul mass-media",

–   având în vedere Recomandarea REC(2006)12 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei adresată statelor membre privind pregătirea copiilor pentru noul mediu al informaţiei şi comunicaţiilor,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie (A6-0461/2008),

A.   întrucât mass-media influențează mediul politic şi viaţa socială de zi cu zi; întrucât un grad ridicat de concentrare a mass-mediei poate periclita pluralismul în acest domeniu şi întrucât competența mediatică constituie, prin urmare, un element central pentru cultura politică şi participarea activă a cetăţenilor Uniunii;

B.   întrucât toate tipurile de mass-media audiovizuale sau în formă imprimată, clasice şi digitale, se combină şi are loc o convergenţă a diferitelor forme de mass-media din punct de vedere tehnic şi al conţinutului şi întrucât, datorită tehnologiilor inovatoare, noile mass-media au o răspândire tot mai mare în toate domeniile, implicând un rol tot mai activ din partea utilizatorilor de mass-media, iar comunităţile sociale, blogurile şi jocurile video reprezintă şi acestea mijloace de comunicare;

C.   întrucât internetul reprezintă prima şi principala sursă de informare pentru utilizatorii de mass-media tineri, întrucât abilităţile acestora privind utilizarea internetului sunt adaptate nevoilor lor specifice, fără a exista o ordine din punct de vedere sistematic, şi întrucât adulţii, pe de altă parte, se informează în primul rând prin intermediul radioului, al televiziunii, al ziarelor şi al revistelor; întrucât competenţa mediatică trebuie, prin urmare, să corespundă, în actualul peisaj mediatic, atât provocărilor lansate de noile mass-media, având în vedere în special posibilităţile de interacţionare şi participare creativă aferente acestora, cât şi cunoştinţelor presupuse de mass-media tradiţionale, ce reprezintă în continuare principala sursă de informaţii pentru cetăţeni;

D.   întrucât noile tehnologii de comunicare pot sufoca utilizatorul neavizat cu o avalanșă de informații nediferențiate în funcție de relevanță, excesul cantitativ putând constitui o problemă la fel de mare ca lipsa informației;

E.   întrucât o bună formare în utilizarea tehnologiei informaţiei şi a acelor mass-media care respectă drepturile şi libertăţile individuale îmbunătăţeşte în mod semnificativ calificarea profesională individuală şi contribuie, pe plan social, la realizarea obiectivelor de la Lisabona;

F.   întrucât accesul pe scară largă la tehnologii de comunicare dă oricui posibilitatea de a transmite astfel informații şi de a le difuza în toată lumea, fiecare cetățean fiind astfel un potențial jurnalist, competențele în domeniul mass-media devenind astfel necesare nu doar pentru înțelegerea informației, ci și pentru capacitatea de a produce și a distribui conținut media şi întrucât cunoştinţele informatice nu determină în mod automat competenţe mediatice sporite;

G.   întrucât, pe fundalul dezvoltării reţelelor de telecomunicaţii şi al progresului înregistrat de tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), se constată diferenţe mari între statele membre, dar şi între regiuni, în special zonele îndepărtate şi cele rurale, ceea ce ascunde pericolul unei adânciri continue a decalajului digital în cadrul Uniunii Europene;

H.   întrucât școlile au un rol esențial în formarea aptitudinilor de comunicare și de discernământ ale oamenilor, întrucât există mari disparități în ceea ce priveşte educația în domeniul mass-media și gradul de integrare și utilizare a TIC în sistemul educațional între statele membre și diferitele regiuni şi întrucât educaţia în domeniul mass-media poate să fie efectuată în primul rând de către cadre didactice care au o educaţie şi o formare corespunzătoare în acest domeniu;

I.   întrucât educația în domeniul mass-media are un rol esențial în atingerea unui nivel înalt de competență mediatică, o parte importantă a educaţiei politice, care sprijină oamenii să îşi consolideze comportamentul de cetățeni activi și să conștientizeze mai mult drepturile și obligațiile pe care le au; întrucât, în plus, cetăţenii bine informaţi şi maturi din punct de vedere politic, constituie fundamentul unei societăţi pluraliste şi întrucât, prin crearea de conținuturi și produse mass-media proprii, se dobândesc capacităţi care permit o înțelegere mai profundă a principiilor și valorilor conținuturilor mass-media produse de profesioniști;

J.   întrucât activitatea pedagogică privind mass-media este mai puţin răspândită în rândul persoanelor în vârstă decât în rândul tinerilor şi întrucât acestea manifestă adeseori anumite temeri sau inhibiţii faţă de noile tipuri de mass-media;

K.   întrucât ameninţările la adresa securităţii datelor personale sunt din ce în ce mai subtile şi mai numeroase, acestea prezentând un grad ridicat de risc pentru utilizatorii neavizaţi;

L.   întrucât competenţa mediatică reprezintă o calificare indispensabilă în societatea informatică şi a comunicaţiilor;

M.   întrucât mass-media creează oportunități privind comunicarea la nivel mondial și deschiderea către lume, în calitatea acestora de piloni ai societăților democratice și mediatori ai cunoașterii și informațiilor, şi întrucât noile mijloace de comunicare în masă digitale oferă posibilitatea de a participa şi de a fi creativ, facilitând astfel o îmbunătăţire a participării cetățenilor la procesele politice;

N.   întrucât datele disponibile în acest moment nu sunt suficiente pentru a avea o imagine exactă a nivelului de competenţă mediatică în cadrul Uniunii Europene;

O.   întrucât importanţa decisivă a competenţei mediatice a fost evidenţiată şi de către UNESCO, spre exemplu în Declaraţia de la Grünwald referitoare la educaţia în domeniul mass-media (1982) şi în Agenda de la Paris – douăsprezece recomandări pentru educaţia în domeniul mass-media (2007),

Elemente esenţiale

1.   salută comunicarea Comisiei mai sus-menţionată privind o abordare europeană a competenţei mediatice în mediul digital, constată însă necesitatea unei ameliorări a formulării unui concept european de promovare a competenţei mediatice, îndeosebi în ceea ce priveşte includerea mass-media clasice şi importanţa educaţiei privind mass-media;

2.   salută Concluziile Consiliului din 22 mai 2008; aşteaptă ca statele membre să se pronunţe în mod explicit în favoarea promovării competenţei mediatice şi propune consolidarea comitetului de contact compus din reprezentanţi ai statelor membre şi menţionat în Directiva 89/552/CEE, prin participarea unor experţi în educaţie;

3.   îndeamnă Comisia să adopte o recomandare şi să dezvolte un plan de acțiune privind competenţa mediatică, precum şi să organizeze, în cursul anului 2009, o întâlnire a comitetului de contact privind serviciile mass-media audiovizuale cu obiectivul de a realiza schimburi de informații și de a colabora cât mai eficient în mod regulat;

4.   solicită autorităţilor responsabile cu reglementarea mijloacelor de comunicare audiovizuale şi electronice să coopereze la diferite niveluri pentru îmbunătăţirea competenţei mediatice, recunoaşte nevoia specială de dezvoltare la nivel naţional atât a unor coduri de conduită, cât şi a unor iniţiative comune de reglementare şi subliniază că este necesar ca toate părţile interesate să fie implicate în promovarea studierii sistematice şi a analizei regulate a diverselor faţete şi dimensiuni ale competenţei mediatice;

5.   recomandă Comisiei să recurgă la grupul de experţi în domeniul competenţei mediatice (Media Literacy Expert Group) în contextul dezbaterii aspectelor referitoare la educație și recomandă ca grupul de experţi să mărească regularitatea reuniunilor şi să se consulte periodic cu reprezentanții tuturor statelor membre;

6.   constată că o contribuţie activă la promovarea competenţei mediatice poate fi asigurată, pe lângă factorii decizionali, jurnalişti, organismele de radio şi televiziune şi companiile din domeniul mass-media, în primul rând de către micile organisme locale, cum ar fi bibliotecile, centrele de formare a adulţilor, centrele culturale şi mass-media, cele de dezvoltare şi perfecţionare profesională, precum şi acele mass-media destinate cetăţenilor (de exemplu, canalele publice);

7.   solicită Comisiei, cu privire la articolul 26 din Directiva 89/552/CEE, să conceapă indicatori ai competenţei mediatice în vederea unei promovări pe termen lung a acesteia în Uniunea Europeană;

8.   constată că competenţa mediatică înseamnă a poseda capacitatea de a utiliza în mod autonom diversele mass-media, de a înţelege diferitele aspecte şi conţinuturi ale mass-media şi de a le valorifica în mod critic, de a le comunica în contexte de mare diversitate, precum şi de a crea şi de a difuza conţinuturi mediatice; constată, de asemenea, faptul că, în contextul nenumăratelor surse disponibile, este esenţială capacitatea de a filtra şi a extrage în mod structurat informaţiile provenite din fluxul de date şi imagini pus la dispoziţie de noile mass-media;

9.   subliniază faptul că educaţia în domeniul mass-media reprezintă un element cheie al politicii de informare a consumatorului, al abordării în cunoştinţă de cauză a chestiunilor legate de dreptul de proprietate intelectuală, al participării democratice active a cetăţenilor şi al promovării dialogului intercultural;

10.   încurajează Comisia să intensifice politica sa de promovare a competenţei mediatice în cooperare cu toate organismele Uniunii, precum şi cu autorităţile locale şi regionale şi să consolideze cooperarea cu UNESCO şi cu Consiliul Europei;

Grupuri-ţintă şi obiective

11.   subliniază că activităţile de educaţie în domeniul mass-media trebuie să includă toţi cetăţenii – copii, tineri, adulţi, persoane în vârstă şi persoane cu handicap;

12.   subliniază că dezvoltarea competenței mediatice începe în cercul familial, prin îndrumări cu privire la modul în care se aleg serviciile din domeniul mass-media, evidenţiind importanța educației în domeniul mass-media destinată părinților, care joacă un rol determinant în formarea deprinderilor copiilor legate de utilizarea mass-media, şi continuă în cadrul școlar și pe parcursul învățării de-a lungul vieții și este consolidată prin activitatea autorităților naționale, guvernamentale, şi de reglementare și prin munca depusă de actorii și instituțiile din domeniul mass-media;

13.   consideră că obiectivele educaţiei în domeniul mass-media sunt utilizarea competentă şi creativă a mass-media şi a conţinutului acestora, analiza critică a produselor mass-media, înţelegerea funcţionării industriei mediatice şi producerea autonomă de conţinut mass-media;

14.   recomandă ca educația în domeniul mass- media să includă aspectele legate de importanța respectării drepturilor de proprietate intelectuală, în special în ceea ce priveşte internetul, de securitatea datelor și de dreptul la autonomie privind activitatea de informare; subliniază necesitatea ca noii utilizatori cu competenţe mediatice să fie conştienţi de potenţialele riscuri la adresa securităţii informaţionale, a securităţii datelor personale sau de riscurile legate de actele de violenţă cibernetică;

15.   observă faptul că publicitatea reprezintă o componentă importantă a serviciilor prestate de mass-media în prezent; subliniază faptul că competenţa mediatică ar trebui să furnizeze şi criterii de evaluare a instrumentelor şi practicilor utilizate în cadrul publicităţii;

Asigurarea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor

16.   invită factorii de decizie europeni să reducă decalajul digital dintre statele membre şi dintre zonele urbane şi rurale, prin dezvoltarea unei infrastructuri informaţionale şi de comunicaţii şi, îndeosebi, prin instalarea de conexiuni în bandă largă în regiunile mai puţin dezvoltate;

17.   constată faptul că printre serviciile publice de interes general se numără și instalarea de conexiuni în bandă largă, ce ar trebui să se caracterizeze printr-o ofertă generoasă și de înaltă calitate, precum și prin prețuri accesibile şi solicită ca fiecare cetățean să aibă posibilitatea de a utiliza o conexiune cu bandă largă la costuri reduse;

Educaţia privind mass-media în şcoli şi ca parte componentă a perfecţionării cadrelor didactice

18.   subliniază că educaţia în domeniul mass-media ar trebui să facă parte din educaţia formală, la care au acces toţi copiii şi că ar trebui să fie parte integrantă din programa şcolară la toate etapele din învăţământ;

19.   solicită includerea competenţei mediatice, ca a noua competenţă-cheie, în cadrul european de referinţă privind învăţarea de-a lungul vieţii din Recomandarea 2006/962/CE;

20.   recomandă ca educaţia în domeniul mass-media să fie orientată, pe cât posibil, asupra aspectelor practice şi să fie corelată cu materiile economice, politice, literare, sociale, artistice şi informatico-tehnice şi sugerează că soluţia o reprezintă crearea unei materii specifice denumite "educaţia în domeniul mass-media", precum şi o abordare interdisciplinară, combinată cu proiecte extraşcolare;

21.   recomandă instituțiilor de învățământ, ca mijloc de formare practică a competențelor mediatice, să încurajeze realizarea de producții media (tipărite, audiovizuale şi în formatul noilor mass-media), în care să fie implicați atât elevii, cât și cadrele didactice;

22.   solicită Comisiei ca, la elaborarea anunţată a indicatorilor competenţei mediatice, să includă atât calitatea cursurilor şcolare, precum şi formarea cadrelor didactice în domeniu;

23.   constată că, pe lângă aspectele pedagogice și de formare a conștiinței politice, un rol decisiv îl joacă și dotarea cu noile tehnologii și accesul la acestea şi subliniază necesitatea îmbunătăţirii substanţiale a infrastructurii şcolare pentru a facilita astfel accesul tuturor elevilor la computere, internet, precum şi la o educaţie corespunzătoare;

24.   subliniază că educaţia în domeniul mass-media are o importanţă deosebită în şcolile speciale, întrucât, în cazul a numeroase tipuri de handicap, mass-media au un rol deosebit în surmontarea problemelor de comunicare;

25.   recomandă integrarea de module obligatorii de pedagogie privind mass-media în instruirea cadrelor didactice la toate treptele de formare pentru a realiza o educaţie intensivă; solicită, prin urmare, autorităţilor naţionale competente să sensibilizeze toate cadrele didactice cu privire la utilizarea mijloacelor de educare audiovizuale şi la problemele aferente educaţiei în domeniul mass-media;

26.   subliniază necesitatea schimbului periodic de informaţii, de cele mai bune practici şi, în domeniul educaţiei, de metode pedagogice între statele membre;

27.   solicită Comisiei să dedice o parte a programului ce urmează să continue programul MEDIA 2007 promovării competenţei mediatice, deoarece, în forma sa actuală, programul are o contribuţie modestă la promovarea competenţei mediatice; sprijină, de asemenea, eforturile Comisiei privind elaborarea unui nou program denumit "Media Mundus" în vederea consolidării cooperării internaţionale în domeniul audiovizual; solicită integrarea mai semnificativă a competenței mediatice în alte programe de sprijin din UE, îndeosebi în programele "Lifelong Learning", "eTwinning", "Safer Internet", precum și în Fondul Social European;

Educaţia privind mass-media a persoanelor mai în vârstă

28.   subliniază că educaţia în domeniul mass-media adresată persoanelor mai în vârstă trebuie să fie oferită în locurile unde se găsesc acestea, de exemplu în cadrul asociaţiilor, al căminelor de bătrâni şi de îngrijire a acestora, în cadrul grupurilor de petrecere a timpului liber şi de hobby, la sediul organizaţiilor sau cercurilor de persoane în vârstă;

29.   constată că reţelele digitale oferă îndeosebi persoanelor în vârstă posibilitatea de a participa la viaţa cotidiană prin intermediul comunicării şi de a-şi conserva autonomia un timp cât mai lung;

30.   reaminteşte faptul că, în cazul educaţiei în domeniul mass-media destinate persoanelor în vârstă, trebuie luate în considerare experienţele şi concepţiile de viaţă ale acestora, precum şi felul în care acestea se raportează la mass-media;

o
o   o

31.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic şi Social European, Comitetului Regiunilor, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 332, 18.12.2007, p. 27. (2) JO L 149, 11.6.2005, p. 1. (3) JO L 327, 24.11.2006, p. 12 (4) JO L 378, 27.12.2006, p. 72. (5) JO L 394, 30.12.2006, p. 10. (6) JO C 25 E, 29.1.2004, p. 205. (7) JO C 193 E, 17.8.2006, p. 117. (8) JO C 296 E, 6.12.2006, p. 120. (9) JO C 141, 7.6.2008, p. 14. (10) JO C 140 , 6.6.2008, p. 8.