Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2008 referitoare la poziția comună a Consiliului în vederea adoptării directivei Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (10597/2/2008 – C6-0324/2008 – 2004/0209(COD))
(Procedura de codecizie: a doua lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere poziția comună a Consiliului (10597/2/2008 – C6-0324/2008),
– având în vedere poziția sa în primă lectură(1) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2004)0607),
– având în vedere propunerea modificată a Comisiei (COM(2005)0246),
– având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,
– având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A6-0440/2008),
1. aprobă poziția comună astfel cum a fost modificată;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.
Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 17 decembrie 2008 în vederea adoptării Directivei 2009/.../CE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(3),
întrucât:
(1) Articolul 137 din tratat prevede sprijinirea şi completarea de către Comunitate a acţiunilor statelor membre în vederea îmbunătăţirii mediului de lucru, cu scopul de a proteja sănătatea şi siguranţa lucrătorilor. Directivele adoptate pe baza articolului menţionat anterior ar trebui să evite impunerea unor constrângeri administrative, financiare şi juridice care ar împiedica crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
(2) Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului(4) stabileşte cerinţele minime în materie de organizare a timpului de lucru, aplicabile, printre altele, perioadelor de repaus zilnic şi săptămânal, pauzelor, timpului de lucru maxim săptămânal, concediului anual, precum şi anumitor aspecte ale muncii de noapte, muncii în ture şi ritmului muncii.
(3) Articolul 19 al treilea paragraf şi articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2003/88/CE prevăd o reexaminare înainte de 23 noiembrie 2003.
(4) La mai mult de zece ani de la adoptarea Directivei 93/104/CE a Consiliului ║ (5), prima directivă privind organizarea timpului de lucru, este necesar să se ia în considerare noile dezvoltări şi exigenţe atât ale angajatorilor cât şi ale lucrătorilor şi să se identifice resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor privind dezvoltarea şi ocuparea forţei de muncă stabilite de Consiliul European din 22 şi 23 martie 2005, în contextul strategiei de la Lisabona.
(5) Concilierea vieţii de familie cu cea profesională reprezintă de asemenea un element esenţial pentru atingerea obiectivelor stabilite de Uniunea Europeană în cadrul strategiei de la Lisabona, în special în vederea creşterii gradului de ocupare în rândul femeilor. Obiectivul urmărit nu constă numai în îmbunătăţirea mediului de lucru, ci şi în posibilitatea de a răspunde mai bine nevoile lucrătorilor, în special ale celor cu responsabilităţi familiale O serie de modificări cuprinse în prezenta directivă urmăresc asigurarea unei mai bune concilieri a vieţii de familie cu cea profesională.
(6) În acest context, statele membre ar trebui să încurajeze partenerii sociali să încheie acorduri la un nivel corespunzător, pentru a îmbunătăţi concilierea vieţii de familie cu cea profesională.
(7) Este necesară o îmbunătățire a protecției ║ siguranței şi sănătății lucrătorilor ca urmare a provocărilor pe care le reprezintă noile forme de organizare a timpului de lucru, introducerea de modele privind timpul de lucru care să ofere oportunități de învățare de-a lungul vieții pentru lucrători, precum și ▌ concilierea vieții de familie cu cea profesională, pe de o parte, și o organizare mai flexibilă a timpului de lucru pe de altă parte.
(8)În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene, elementele caracteristice ale conceptului de "timp de lucru" constau din obligația de a fi prezent fizic în locul stabilit de angajator și de a rămâne la dispoziția acestuia în vederea prestării fără întârziere a unor servicii, dacă este necesar.
(9)În situațiile în care lucrătorilor nu le-au fost acordate perioade de repaus, după perioada de lucru trebuie să li se acorde perioade de repaus compensatorii, în conformitate cu dreptul aplicabil, convențiile colective sau alte acorduri încheiate între partenerii sociali.
(10) Dispoziţiile privind perioada de referinţă pentru timpul de lucru maxim săptămânal trebuie de asemenea reexaminate, în scopul adaptării acestora la nevoile angajatorilor şi ale lucrătorilor, sub rezerva garanţiilor privind protejarea siguranţei şi sănătăţii ║ lucrătorilor.
(11) Atunci când durata contractului muncă este mai mică de un an, perioada de referinţă nu ar trebui să depăşească această durată.
(12) Experiența acumulată din aplicarea articolului 22 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE demonstrează că decizia finală de natură exclusiv individuală de a nu aplica articolul 6 ridică probleme în ceea ce privește protecția siguranței și sănătății ║ lucrătorilor, precum și în ceea ce privește libertatea de alegere a lucrătorului. În consecință, derogarea prevăzută prin respectiva dispoziție ar trebui să înceteze.
(13)Este important ca atunci când un lucrător are mai multe contracte de muncă, să fie luate măsuri pentru a garanta că timpul de lucru al lucrătorului este definit ca suma perioadelor de timp lucrate în cadrul fiecărui contract.
(14) În conformitate cu articolul 138 alineatul (2) din tratat, Comisia a consultat partenerii sociali la nivel comunitar în ceea ce priveşte posibila orientare a unei acţiuni comunitare în acest domeniu.
(15) În urma consultării, Comisia a considerat că o acţiune comunitară ar fi recomandabilă şi a consultat, din nou, partenerii sociali cu privire la conţinutul propunerii preconizate, în conformitate cu articolul 138 alineatul (3) din tratat.
(16) La încheierea acestei a doua etape a consultării, partenerii sociali la nivel comunitar nu au informat Comisia cu privire la intenţia lor de a iniţia procedura care ar putea duce la încheierea unui acord prevăzut la articolul 139 din tratat.
(17) Deoarece obiectivul prezentei directive, şi anume modernizarea legislaţiei comunitare privind organizarea timpului de lucru, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre şi, prin urmare, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat la respectivul articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
(18) Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale şi principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(6). În special, aceasta urmăreşte să asigure respectarea deplină a dreptului la condiţii de muncă echitabile şi corecte, menţionat la articolul 31 din cartă şi în special la alineatul (2) al acestuia care prevede că "orice lucrător are dreptul la o limitare a duratei maxime de muncă şi la perioade de odihnă zilnică şi săptămânală, precum şi la o perioadă anuală de concediu plătit".
(19) Punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui să menţină nivelul general de protecţie acordat lucrătorilor în ceea ce priveşte ║ siguranţa şi sănătatea la locul de muncă,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 2003/88/CE se modifică după cum urmează:
1. La articolul 2 se introduc următoarele puncte:"
1a. "timp de gardă" înseamnă orice perioadă în care lucrătorul are obligaţia de a se afla la locul de muncă, pentru a-şi exercita, la cererea angajatorului, activitatea sau funcţiile;
1b. "loc de muncă" înseamnă locul sau locurile în care lucrătorul îşi exercită în mod normal activitatea sau funcţiile şi care este determinat în conformitate cu condiţiile stabilite în cadrul raportului de muncă sau în contractul aplicabil lucrătorului;
1c. "perioada inactivă a timpului de gardă'înseamnă perioada în cursul căreia lucrătorul de gardă este de gardă, în sensul punctului 1a, dar nu i se solicită, de către angajator, să îşi exercite în mod efectiv activitatea sau funcţiile;
"
2. Se introduc următoarele articole:"
Articolul 2a
Timp de gardă
Se consideră ca timp de lucru timpul de gardă în integralitatea sa, inclusiv perioada inactivă.
Cu toate acestea, în baza unor convenții colective sau a altor acorduri încheiate de partenerii sociali, sau în temeiul anumitor dispoziții legale ori regulamentare, perioadele inactive ale timpului de gardă pot fi calculate în mod specific, pentru a se respecta durata maximă a timpului de lucru săptămânal menționată la articolul 6, cu condiția respectării principiilor generale de protecție a sănătății și siguranței lucrătorilor.
Perioada inactivă a timpului de gardă nu este luată în considerare la calculul perioadelor de repaus zilnic sau săptămânal prevăzute la articolul 3 şi respectiv la articolul 5 ▌.
Articolul 2b
Calcularea timpului de lucru
Atunci când un lucrător are mai multe contracte de muncă, timpul de lucru al lucrătorului este compus din suma perioadelor de timp lucrate în cadrul fiecărui contract.
Articolul 2c
Concilierea vieţii de familie cu cea profesională
Statele membre încurajează partenerii sociali la nivelul corespunzător, fără a aduce atingere autonomiei acestora, să încheie acorduri pentru a îmbunătăţi concilierea vieţii de familie cu cea profesională.
Statele membre se asigură, fără a aduce atingere Directivei 2002/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare şi consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană* şi în colaborare cu partenerii sociali, că:
-
angajatorii informează cu mult timp înainte lucrătorii cu privire la orice modificare introdusă în structura timpului de lucru, precum și
-
lucrătorii au dreptul să solicite modificarea orarului sau a structurii timpului de lucru, iar angajatorii trebuie să analizeze aceste solicitări în mod echitabil, ținând cont de necesitățile în materie de flexibilitate ale angajatorilor și lucrătorilor. Angajatorii pot refuza astfel de solicitări numai dacă dezavantajele organizatorice pe care le implică sunt mult mai mari în raport cu beneficiile pe care le aduc lucrătorilor.
_______________________________
* JO L 80, 23.3.2002, p.29.
"
3. Articolul 17 se modifică după cum urmează:
a)
║ alineatul (1) se modifică după cum urmează:
i)
în fraza introductivă, cuvintele "articolele 3-6, 8 şi 16" se înlocuiesc cu "articolele 3-6, articolul 8 şi articolul 16 literele (a) şi (c)";
ii)
litera (a) se înlocuiește cu următorul text:"
a)
directorilor executivi (sau persoanelor în funcții comparabile), personalului de conducere aflat în subordinea lor directă și persoanelor numite direct de un consiliu de administrație;
"
b)
la alineatul (2), cuvintele "cu condiția ca lucrătorii în cauză să beneficieze de perioade de repaus echivalente compensatorii " se înlocuiesc cu "cu condiția ca, după consumarea timpului de lucru, lucrătorii în cauză să beneficieze de perioade de repaus compensatorii echivalente, în conformitate cu dreptul aplicabil, convențiile colective sau alte acorduri încheiate între partenerii sociali";
c)
la alineatul (3) fraza intoductivă, cuvintele "articolele 3, 4, 5, 8 şi 16" se înlocuiesc cu "articolele 3, 4, 5, 8 şi articolul 16 literele (a) şi (c)";
d)
alineatul (5) se modifică după cum urmează:
(i)
Primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:" (5) În conformitate cu alineatul (2) al prezentului articol, se poate deroga de la articolul 6 în cazul medicilor stagiari, în conformitate cu dispoziţiile stabilite în cel de-al doilea până la al şaselea paragraf din prezentul alineat."
(ii)
Ultimul paragraf se elimină.
4. La articolul 18, paragraful al treilea, cuvintele "cu condiția ca lucrătorii să beneficieze de perioade de repaus compensatorii echivalente" se înlocuiește cu "║cu condiția ca, după consumarea timpului de lucru, lucrătorii în cauză să beneficieze de perioade de repaus compensatorii echivalente, în conformitate cu legislația aplicabilă, convențiile colective sau alte acorduri încheiate între partenerii sociali".
5. Articolul 19 se înlocuieşte cu următorul text:"
Articolul 19
Limitări ale derogărilor de la perioadele de referinţă
▌ Prin derogare de la articolul 16 litera (b), statele membre au posibilitatea, cu condiţia respectării principiilor generale referitoare la protecţia siguranţei şi sănătăţii lucrătorilor, de a permite, din motive obiective sau tehnice, sau din motive legate de organizarea lucrului, ca perioada de referinţă să fie stabilită astfel încât să nu depăşească douăsprezece luni:
a)
prin convenţie colectivă sau acord încheiat între partenerii sociali, potrivit dispoziţiilor din articolul 18; sau
b)
prin dispoziții cu caracter legislativ sau administrativ în urma consultării partenerilor sociali la un nivel corespunzător, în cazurile în care lucrătorii nu sunt acoperiți prin convenții colective sau alte acorduri încheiate între partenerii sociali, cu condiția ca statele membre interesate să adopte măsurile necesare pentru ca angajatorii:
i)
să informeze și să se consulte cu lucrătorii sau reprezentanții acestora cu privire la introducerea structurii propuse a timpului de lucru și la modificarea acesteia;
ii)
să adopte măsurile necesare pentru a preveni și/sau a elimina orice risc cu privire la sănătate și siguranță pe care l-ar putea implica structura propusă a timpului de lucru.
Prin utilizarea opţiunii în temeiul literei (b) din primul paragraf, statele membre se asigură că angajatorii îşi respectă obligaţiile prevăzute în secţiunea II din Directiva 89/391/CEE.
"
6. Articolul 22 se înlocuieşte cu următorul text:"
Articolul 22
Dispoziţii diverse
(1) Cu toate că principiul general este că timpul de lucru maxim săptămânal în Uniunea Europeană este de 48 de ore și că, în practică, situațiile în care lucrătorii lucrează mai mult timp reprezintă o excepție la nivelul Uniunii Europene, statele membre pot decide să nu aplice dispozițiile articolului 6 pe durata unei perioade de tranziție încheiată ...*, cu condiția să ia măsurile necesare pentru a asigura protecția efectivă a siguranței și sănătății lucrătorilor. Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestei opțiuni se stabilește prin convențiile colective sau printr-un acord între partenerii sociali la un nivel corespunzător, sau prin legislația națională în urma consultării partenerilor sociali la nivelul corespunzător.
(2) În orice caz, statele membre care doresc să recurgă la această posibilitate adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că:
a)
niciun angajator nu cere unui lucrător să muncească mai mult de 48 de ore într-o perioadă de şapte zile, calculată ca medie pentru perioada de referinţă menţionată la articolul 16 litera (b), dacă nu a obţinut acordul prealabil al lucrătorului de a efectua o asemenea muncă. Acest acord este valabil pentru o perioadă care nu poate depăşi şase luni şi poate fi reînnoit;
b)
niciun lucrător nu este sancţionat de angajator deoarece nu este dispus să-şi dea acordul de a efectua o asemenea muncă sau îşi retrage, din orice motiv, acordul dat;
c)
un acord dat:
i)
la momentul semnării contractului individual de muncă sau în cursul perioadei de probă; sau
ii)
în cursul primelor patru săptămâni ale raportului de muncă
este nul şi neavenit; ▌
d)
fiecare lucrător are dreptul să îşi retragă acordul de a efectua o asemenea muncă, cu efect imediat, în primele şase luni de la încheierea unui acord valabil sau în cursul primelor trei luni de la încheierea perioadei de probă specificate în contractul său, în funcţie de care dintre aceste perioade este mai lungă, informându-şi în scris angajatorul, în timp util, cu privire la decizia sa. Drept urmare, angajatorul poate solicita lucrătorului să dea un preaviz în scris, care nu poate depăşi două luni;
e)
angajatorul ţine evidenţe actualizate ale tuturor lucrătorilor care efectuează o asemenea muncă şi evidenţe corespunzătoare pentru a se putea constata respectarea dispoziţiilor prezentei directive;
f)
evidenţele sunt puse la dispoziţia autorităţilor competente care pot, din motive legate de siguranţa şi sănătatea lucrătorilor, să interzică sau să limiteze posibilitatea de depăşire a timpului de lucru maxim săptămânal;
g)
angajatorul furnizează autorităţilor competente, la cererea acestora, informaţii cu privire la cazurile în care lucrătorii şi-au dat acordul de a munci mai mult de 48 de ore într-o perioadă de şapte zile calculată ca medie pentru perioada de referinţă menţionată la articolul 16 litera (b), precum şi evidenţe corespunzătoare pentru a se putea constata respectarea dispoziţiilor prezentei directive.
▌
_______________________________
*36 de luni de la intrarea în vigoare a Directivei 2009/.../CE a Parlamentului European şi a Consiliului (de modificare a Directivei 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru).
"
▌
7. Articolul 24 se înlocuieşte cu următorul text:"
Articolul 24
Rapoarte
(1) Statele membre comunică Comisiei textele dispoziţiilor de drept intern adoptate deja sau pe cale de adoptare în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(2) Statele membre raportează Comisiei la fiecare cinci ani cu privire la punerea în aplicare ║ a prezentei directive, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Comisia informează în această privinţă Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul consultativ pentru siguranţă şi sănătate la locul de muncă.
(3) Începând cu 23 noiembrie 1996, Comisia prezintă, la fiecare cinci ani, Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social European un raport cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive, având în vedere dispoziţiile alineatelor (1) şi (2).
"
▌
Articolul 2
Statele membre stabilesc regimul sancţiunilor aplicabile în cazul încălcărilor dispoziţiilor de drept intern care pun în aplicare prezenta directivă şi iau toate măsurile necesare pentru asigurarea aplicării acestora. Sancţiunile prevăzute trebuie să fie eficace, proporţionale şi cu efect de descurajare. Statele membre notifică aceste dispoziţii Comisiei până la …..(7). Statele membre notifică în timp util Comisiei orice modificări ulterioare aduse respectivelor dispoziţii. Acestea se asigură în special că lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora beneficiază de mijloace corespunzătoare în vederea asigurării respectării obligaţiilor care decurg din prezenta directivă.
Articolul 3
(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare conformării cu prezenta directivă până la…*, sau se asigură că partenerii sociali introduc dispoziţiile necesare printr-un acord; în acest scop statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare care să le permită să garanteze în orice moment atingerea obiectivelor prezentei directive. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere cu ocazia publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalităţile de a efectua astfel de trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispoziţiilor de drept intern adoptate în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 4
Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Poziţia Parlamentului European din 11 mai 2005 (JO C 92 E, 20.4.2006, p. 292), Poziţia comună a Consiliului din 15 septembrie 2008 (JO C 254 E, 7.10.2008, p. 26) şi Poziţia Parlamentului European din 17 decembrie 2008.