Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 149 şi 150 din Tratatul CE,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 noiembrie 2007 intitulată "Învăţarea continuă în serviciul cunoaşterii, creativităţii şi inovaţiei: proiect de raport comun al Consiliului şi al Comisiei pentru 2008 privind implementarea Programului de lucru Educaţie şi formare profesională 2010" (COM(2007)0703), precum şi documentul de lucru însoţitor al serviciilor Comisiei (SEC(2007)1484),

–   având în vedere programul detaliat de lucru privind urmărirea obiectivelor sistemelor de educaţie şi formare din Europa(1) şi raportul intermediar ulterior privind progresele realizate în implementarea acestuia,

–   având în vedere rezoluţia Consiliului din 15 noiembrie 2007 privind educaţia şi formarea ca factori esenţiali ai Strategiei de la Lisabona(2),

–   având în vedere Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a unui program de acţiune în domeniul învăţării continue(3),

–   având în vedere rezoluţia Consiliului din 15 noiembrie 2007 privind noile competenţe pentru noile locuri de muncă(4),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 28 august 2007 intitulat "Către politici şi practici bazate pe cunoaştere în domeniul educaţiei şi formării" (SEC(2007)1098),

–   având în vedere Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 de stabilire a Cadrului european de calificări pentru învăţarea continuă(5),

–   având în vedere Recomandarea 2006/143/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind continuarea cooperării europene în domeniul asigurării calităţii în învăţământul superior(6),

–   având în vedere Carta Europeană pentru mobilitate(7),

–   având în vedere rezoluţia sa din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educaţie(8),

–   având în vedere Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competenţele cheie pentru învăţarea continuă(9),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 16 ianuarie 2008 privind formarea adulţilor: "Niciodată nu este prea târziu să înveţi"(10),

–   având în vedere rezoluţia din 23 septembrie 2008 privind procesul de la Bologna şi mobilitatea studenţilor(11),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 23 septembrie 2008 privind îmbunătăţirea calităţii pregătirii profesorilor(12),

–   având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 13-14 martie 2008,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie, precum şi avizul Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (A6-0455/2008),

A.   întrucât, până în 2010, Uniunea Europeană ar trebui să devină lider mondial în materie de calitate a sistemelor de învăţământ şi formare, acestea constituind un factor de maximă importanţă pentru desăvârşirea Procesului de la Lisabona;

B.   întrucât în procesul de consolidare a autonomiei şi responsabilităţii universităţilor s-au înregistrat progrese, iar sprijinul ce li se acordă în acest context trebuie intensificat;

C.   întrucât sistemele de educaţie şi cele de formare profesională au menirea de a oferi egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi;

D.   întrucât integrarea perspectivei egalităţii de gen în politicile de educaţie şi de formare este indispensabilă succesului Strategiei de la Lisabona, care are ca obiectiv, printre altele rezolvarea inegalităţii între femei şi bărbaţi pe piaţa europeană a muncii şi, mai ales, atingerea unei rate de angajare a femeilor de 60% până în 2010;

E.   întrucât statele membre trebuie să continue reforma sistemelor lor naţionale de învăţământ şi formare, prin conlucrare şi schimb de cele mai bune practici;

F.   întrucât atingerea obiectivelor de la Lisabona şi consolidarea triunghiului cunoaşterii presupune implementarea fermă a instrumentelor şi strategiilor coerente şi cuprinzătoare de învăţare de-a lungul vieţii convenite de Parlamentul European şi Consiliu;

G.   întrucât Europa are nevoie de niveluri mai ridicate de calificare, iar creativitatea şi activităţile novatoare trebuie promovate pe tot parcursul procesului de învăţământ şi formare;

H.   întrucât se impune luarea unor măsuri care să asigure, în viitor, specializarea necesară în domeniul mediului înconjurător şi în cel social, de exemplu promovând în toate formele de învăţământ abordarea extinsă a problematicii legate de schimbarea climatică şi de alte aspecte ambientale;

I.   întrucât programele de învăţământ ar trebui să contribuie la dezvoltarea personală a studenţilor incluzând predarea cunoştinţelor despre drepturile omului şi valorile europene;

J.   întrucât calitatea şi eficacitatea sistemelor de învăţământ şi formare şi accesul cetăţenilor la acestea trebuie considerate drept obiective politice majore la nivel european;

K.   întrucât învăţământul şi formarea trebuie să fie permanent corelate cu posibilităţile, specificul şi necesităţile locale şi regionale;

1.   salută Comunicarea Comisiei menţionată mai sus, din 12 noiembrie 2007 şi ameliorările prezentate;

2.   remarcă necesitatea sprijinirii acţiunilor desfăşurate în domeniul învăţământului şi formării prin măsuri complementare coerente, de natură socio-economică, în vederea îmbunătăţirii standardului general de viaţă al cetăţenilor europeni;

3.   subliniază necesitatea integrării migranţilor şi minorităţilor (în special a rromilor) şi a acţiunilor îndreptate către includerea grupurilor cu nevoi speciale (în primul rând, a femeilor, a persoanelor cu handicap şi a celor în vârstă) la toate nivelurile şi sferele sistemului de învăţământ; consideră că migranţilor ar trebui să le fie acordat un sprijin suplimentar, în timp ce minorităţile etnice şi rromii ar trebui asistaţi de personal calificat, aparţinând aceleiaşi minorităţi sau care – cel puţin – vorbesc limba maternă a acestora;

4.   subliniază importanţa sportului în cadrul învăţământului şi formării şi necesitatea de a-i acorda acestuia o atenţie deosebită, de exemplu prin intensificarea practicării educaţiei fizice şi sportului în toate etapele de învăţământ, de la nivel preşcolar la universitate, şi solicită ca planurile de învăţământ să prevadă cel puţin trei ore de sport pe săptămână, iar şcolile să fie sprijinite pentru ca, în funcţie de posibilităţi, să depăşească această cerinţă minimă;

5.   subliniază rolul cheie al familiei şi al mediului social în toate aspectele educaţiei şi formării;

6.   observă că educaţia are un rol primordial în dezvoltarea socială şi personală atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor; subliniază, aşadar, importanţa consolidării educaţiei şi a formării profesionale ca baze fundamentale pentru îndeplinirea obiectivului promovării egalităţii între femei şi bărbaţi;

7.   îşi exprimă regretul că sistemele de învăţământ nu stimulează mai mult fetele să se orienteze către trasee şi formări profesionale în care bărbaţii sunt în mod tradiţional supra-reprezentaţi, dar şi invers; îşi exprimă aprecierea cu privirea la măsurile în favoarea egalităţii de gen şi îndeamnă statele membre să lanseze programe destinate femeilor în care să li se propună posibilităţi de orientare profesională cât mai diverse precum şi o continuare ulterioară a acestora pe piaţa muncii;

8.   subliniază că inegalităţile de şanse între femei şi bărbaţi, existente la nivelul învăţământului şi al educaţiei de-a lungul vieţii de calitate, sunt mai accentuate în zonele izolate şi în regiunile defavorizate geografic şi social; invită, aşadar, la o promovare mai activă a iniţiativelor educative în cadrul politicii regionale;

9.   constată sub-reprezentarea constantă a femeilor în anumite domenii de studiu, la toate nivelele, precum şi în sectorul de cercetare; încurajează, de aceea, întreprinderea unor măsuri practice şi luarea de acţiuni pozitive pentru a remedia această situaţie;

10.   constată că cei care şi-au întrerupt studiile, mai ales tinerele mame, pot suferi discriminări şi solicită adoptarea unor sisteme mai flexibile, care să faciliteze reluarea studiilor sau a formării profesionale după naşterea unui copil şi să reconcilieze perioada de studii cu viaţa profesională şi cea de familie;

11.   remarcă necesitatea de a îmbunătăţii calitatea programelor şi a predării la toate nivelurile, a asigurărilor sociale ale corpului didactic şi de a acorda o mai mare atenţie mobilităţii şi pregătirii lor continue;

12.   subliniază că alfabetizarea mediatică şi cunoaşterea TIC ar trebui să fie încurajate substanţial şi recomandă ca educaţia mediatică să constituie o parte integrantă a planurilor de învăţământ la toate nivelurile de şcolarizare, precum şi ca personalului didactic şi persoanelor în vârstă să le fie oferite module pedagogice în domeniul mediilor de informare;

13.   relevă că trebuie să fie facilitată tranziţia între sisteme de învăţământ şi formare diferite şi dintre învăţământul oficial, neoficial şi informal;

14.   îndeamnă insistent Consiliul să monitorizeze implementarea practică a politicilor europene în materie de educaţie şi învăţământ în fiecare dintre statele membre; consideră că guvernele naţionale ar trebui să stabilească în mod transparent obiective proprii în domeniu şi să introducă legislaţia adecvată, precum şi măsurile pertinente care să asigure atingerea standardelor europene şi, în special, să asigure implementarea instrumentelor adoptate la nivel european, cum este recomandarea mai sus-menţionată privind competenţele cheie pentru învăţarea continuă, Cadrul european de calificări şi Europass(13);

Învăţământul preşcolar

15.   subliniază necesitatea majorării resurselor destinate îmbunătăţirii condiţiilor materiale şi de spaţiu, precum şi formării permanente a personalului, în vederea ridicării calităţii învăţământului preşcolar şi a creşterii resurselor de investit, întrucât accesul universal la un învăţământ preşcolar de calitate constituie o modalitate adecvată de a deschide accesul la învăţarea continuă pentru toţi copiii, cu precădere pentru cei proveniţi din medii sociale defavorizate şi din cadrul minorităţilor etnice;

16.   insistă asupra importanţei dezvoltării aptitudinilor de bază la copii, a învăţării limbii materne sau a limbii ţării lor de reşedinţă şi a dobândirii cât mai de timpuriu a aptitudinilor de citire şi scriere;

17.   are convingerea că învăţarea unei a doua limbi trebuie să înceapă în acest stadiu timpuriu; dar că, în cazul copiilor mici, studiul limbilor trebuie organizat prin joacă şi fără presiuni;

18.   solicită statelor membre să instituie obligativitatea învăţământului preşcolar.

Învăţământul primar şi secundar:

19.   accentuează necesitatea acordării unei atenţii speciale acelora care, în caz contrar, ar putea abandona ulterior sistemul de învăţământ; consideră că ar trebui adoptate măsuri şi programe speciale urmărind reducerea incidenţei abandonului şcolar şi că, în cazurile în care acesta este inevitabil şi continuă să se producă, persoanele în cauză ar trebui sprijinite, oferindu-li-se posibilitatea reintegrării în societate şi modalităţi adecvate de educaţie pe care să le adopte;

20.   subliniază că învăţământul primar şi secundar ar trebui să doteze copiii cu calităţile care să le permită să gândească independent, creator şi novator şi să-i transforme în cetăţeni înzestraţi cu capacitate proprie de reflecţie şi cu o perspectivă critică faţă de media;

21.   subliniază importanţa planurilor de învăţământ pentru şcolile din toate statele membre, care ar trebui să includă cursuri urmărind promovarea şi dezvoltarea creativităţii şi a spiritului novator al copiilor;

22.   consideră că programele şi cuprinsul acestora trebuie să fie actualizate permanent, astfel încât să rămână pertinente, punând accentul pe rolul calităţilor antreprenoriale şi pe voluntariat, şi subliniază că – dacă doresc să înregistreze progrese semnificative în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor strategiei de la Lisabona în cadrul programului "Educaţie şi formare 2010" şi să promoveze învăţarea de-a lungul vieţii în Uniunea Europeană – toate statele membre trebuie să acorde o atenţie sporită şi să aloce mai multe resurse pregătirii corpului didactic;

23.   are convingerea că copiii ar trebui să înveţe o a doua limbă străină cât mai de timpuriu posibil;

24.   încurajează puternic învăţarea limbilor străine de la o vârstă fragedă şi includerea predării unei limbi străine în programa şcolară din învăţământul primar; subliniază faptul că, pentru atingerea acestui obiectiv, este deosebit de important să se investească fonduri suficiente în recrutarea şi formarea profesorilor de limbi străine;

25.   consideră că dezvoltarea talentului propriu, a capacităţilor specifice şi a abilităţilor naturale ale elevilor trebuie să constituie, în acest stadiu al educaţiei, un obiectiv major; relevă că aceste capacităţi ar putea constitui ulterior o bază în ceea ce priveşte activitatea lucrativă şi ocuparea unui loc de muncă;

26.   subliniază că elevilor care nu au dobândit sau nu dobândesc aptitudini de bază trebuie să le fie acordată o atenţie deosebită, la fel ca şi celor excepţional dotaţi, astfel ca aceştia să-şi poată dezvolta în cel mai înalt grad capacităţile şi talentul care depăşesc media;

27.   recomandă statelor membre să îmbunătăţească substanţial calitatea pregătirii academice şi profesionale a personalului didactic, a formării acestuia şi a procesului de învăţare de-a lungul vieţii.

28.   încurajează ferm promovarea unei perfecţionări profesionale continue şi coerente a cadrelor didactice pe tot parcursul carierei; este de părere că tuturor cadrelor didactice ar trebui să li se ofere posibilitatea de a-şi actualiza regulat competenţele şi calificările, precum şi cunoştinţele pedagogice;

29.   propune introducerea cât mai rapidă în programele de învăţământ a unor module de cetăţenie a Uniunii care să formeze o nouă generaţie în spiritul valorilor Uniunii în domenii precum drepturile omului, multiculturalitate, toleranţă, mediu, schimbări climatice;

Educaţie şi formarea profesionale (EFP):

30.   remarcă necesitatea ridicării calităţii şi atractivităţii EFP;

31.   relevă că EFP trebuie să fie mai bine corelat şi mai coerent integrat atât în economia europeană, cât şi în economiile naţionale, în scopul unei mai bune coordonări între procesul de învăţământ şi piaţa muncii;

32.   insistă asupra intensificării substanţiale a mobilităţii (nu numai a celei geografice, ci şi a mobilităţii între EFP şi învăţământul superior) elevilor şi a personalului didactic;

Învăţământ superior

33.   consideră că programele universitare ar trebui modernizate, pentru a satisface necesităţile socio-economice actuale şi viitoare;

34.   recomandă ca instituţiile de învăţământ superior să dezvolte cu prioritate programe interdisciplinare, la graniţa dintre ştiinţe, pentru a forma specialişti capabili să rezolve problemele tot mai complexe ale lumii de astăzi;

35.   subliniază că interesul manifestat de studenţi şi elevi pentru conţinutul şi programele de studiu în domeniul tehnic, al ştiinţelor naturii şi al protecţiei mediului trebuie intensificat;

36.   invită statele membre să sprijine efectiv parteneriatele dintre universităţi şi societăţile comerciale, precum şi cu numeroasele părţi interesate existente la nivel naţional, regional şi local;

37.   remarcă faptul că cooperarea dintre instituţiile europene de învăţământ superior trebuie substanţial îmbunătăţită ca şi, în măsura posibilului, transferabilitatea titlurilor de studiu;

38.   subliniază necesitatea îmbunătăţirii substanţiale a calităţii activităţii profesorilor şi lectorilor din învăţământul superior, precum şi a actualizării constante a programelor utilizate, conţinutului acestora şi metodelor de lucru;

39.   sugerează corelarea Institutului European pentru Inovare şi Cercetare cu Procesul de la Bologna şi includerea acestuia în cadrul reformei învăţământului superior european;

40.   recomandă insistent ca statele membre să îmbunătăţească mobilitatea elevilor şi a cadrelor didactice, inclusiv mobilitatea între ţări, programe de studiu şi discipline; subliniază, în acest context, importanţa implementării Cartei europene a calităţii pentru mobilitate, în scopul creării unui veritabil spaţiu european de învăţare şi formare continuă şi al promovării cooperării economice, sociale şi regionale;

Învăţarea de-a lungul vieţii

41.   consideră că angajatorii ar trebui încurajaţi să perfecteze aranjamente în ceea ce priveşte învăţământul şi formarea angajaţilor lor, inclusiv prin stimulente acordate pentru participarea muncitorilor necalificaţi la programele de învăţare de-a lungul vieţii;

42.   remarcă necesitatea acordării unei atenţii deosebite persoanelor provenind dintr-un mediu social dezavantajos, persoanelor cu nevoi speciale, tinerilor care s-au aflat în instituţii de reeducare şi foştilor deţinuţi;

43.   subliniază că, în primul rând, femeile trebuie să fie încurajate să participe la cursuri de formare şi perfecţionare şi – în acest context – trebuie oferite şi promovate inclusiv programe speciale de facilitare a învăţării de-a lungul vieţii;

44.   subliniază că o încurajare specială trebuie acordată muncitorilor necalificaţi şi celor în vârstă, acestora trebuind să li se ofere stimulente pentru a participa la programe de învăţare continuă;

45.   solicită ca programele de educaţie destinate adulţilor, precum şi cele de învăţare de-a lungul vieţii să acorde o atenţie specială persoanelor cele mai defavorizate pe piaţa muncii, mai ales tineriilor, femeilor, în special cele din mediul rural, şi persoanelor în vârstă;

46.   atrage atenţia asupra luării în considerare a faptului că educaţia parentală pentru femei şi bărbaţi este fundamentală pentru binele persoanelor, pentru lupta împotriva sărăciei şi pentru coeziunea socială; doreşte, în acest sens, instituirea unor programe polivalente de învăţare de-a lungul vieţii şi de formare profesională a educatorilor care se ocupă de parentalitate, în cadrul educaţiei şi învăţării;

47.   subliniază că titlurile de studiu şi cunoştinţele dobândite în cadrul procesului de învăţare de-a lungul vieţii ar trebui substanţial diversificate şi recunoscute cu uşurinţă şi că, în acest scop, trebuie accelerată şi implementarea Cadrului european de calificări şi a Europass, ca instrumente de promovare a învăţării de-a lungul vieţii;

48.   consideră că atât autorităţile europene, cât şi cele naţionale, ar trebui să acorde finanţări mai mari pentru măsurile de promovare a mobilităţii, în toate etapele procesului de învăţare de-a lungul vieţii;

49.   solicită recunoaşterea şi fructificarea avantajelor oferite de Carta europeană de calitate pentru mobilitate, precum şi punerea lor în practică de către statele membre, iar din partea Comisiei, o revizuire a implementării acestora în statele membre;

50.   insistă asupra necesităţii ca tuturor celor care învaţă şi muncitorilor cu familii să le fie asigurate cât mai multe servicii sociale şi structuri de sprijin (de exemplu, instituţii pentru îngrijirea copiilor);

51.   consideră că în procesul de implementare a programului de lucru "Educaţia şi formarea profesională 2010" ar trebui integrate şi recunoscute şi serviciile de voluntariat;

52.   are convingerea că schimburile de opinii şi învăţarea/predarea reciproce între persoane aparţinând unor grupuri de vârstă diferite ar trebui intensificate;

53.   accentuează faptul că programele de învăţare de-a lungul vieţii trebuie să sprijine spiritul antreprenorial, permiţându-le cetăţenilor să constituie IMM-uri şi să satisfacă atât necesităţile de ordin social, cât şi pe cele economice;

54.   atrage atenţia asupra necesităţii de a înfiinţa servicii de informare şi orientare în materie de învăţare de-a lungul vieţii pentru persoanele aparţinând tuturor grupurilor de vârstă, facilitând în acest fel atingerea obiectivelor menţionate mai sus;

o
o   o

55.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 142, 14.6.2002, p. 1. (2) JO C 300, 12.12.2007, p. 1. (3) JO L 327, 24.11.2006, p. 45. (4) JO C 290, 4.12.2007, p. 1. (5) JO C 111, 6.5.2008, p. 1. (6) JO L 64, 4.3.2006, p. 60. (7) JO L 394, 30.12.2006, p. 8. (8) JO C 282 E, 6.11.2008, p. 131. (9) JO L 394, 30.12.2006, p. 10. (10) Texte adoptate, P6_TA(2008)0013. (11) Texte adoptate, P6_TA(2008)0423. (12) Texte adoptate, P6_TA(2008)0422. (13) Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass) (JO L 390, 31.12.2004, p. 6).