Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/2125(INL)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0467/2008

Texte depuse :

A6-0467/2008

Dezbateri :

PV 18/12/2008 - 3
CRE 18/12/2008 - 3

Voturi :

PV 18/12/2008 - 6.22
CRE 18/12/2008 - 6.22
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0637

Texte adoptate
PDF 405kWORD 100k
Joi, 18 decembrie 2008 - Strasbourg
EJustiţie
P6_TA(2008)0637A6-0467/2008
Rezoluţie
 Anexă

Rezoluţia Parlamentului European din 18 decembrie 2008 conţinând recomandări către Comisia privind e-justiţia (2008/2125(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 192 al doilea paragraf din Tratatul CE,

–   având în vedere lucrările Grupului de lucru al Consiliului pentru procesarea datelor juridice (e-Justiţie),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 mai 2008 intitulată "Către o strategie europeană în domeniul e-justiţie" (COM(2008)0329),

–   având în vedere lucrările în curs pe această temă ale Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Europei, pentru eficientizarea justiţiei (CEPEJ),

–   având în vedere articolele 39 şi 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice şi avizul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0467/2008),

A.   întrucât Consiliul a decis, în 2007, să înceapă lucrările în vederea încurajării la nivel european a utilizării tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC) în domeniul justiţiei, în special prin crearea unui portal european;

B.   întrucât, pentru că numărul persoanelor implicate în litigii transfrontaliere în Europa este estimat la 10 milioane, folosirea mai extinsă a tehnologiilor informaţiei (TI) este esenţială pentru a asigura un acces mai bun la justiţie al cetăţenilor, precum şi pentru a raţionaliza şi simplifica procedurile judiciare şi a reduce termenele procedurale şi costurile operaţionale ale litigiilor transfrontaliere;

C.   întrucât definiţia e-justiţiei este cuprinzătoare, acoperind utilizarea tehnologiilor electronice în domeniul justiţiei, sfera de aplicare a acestei definiţii nu este neapărat legată de conceptul de e-justiţie astfel cum este interpretat de Comisie în comunicarea menţionată anterior din 30 mai 2008 şi de Grupul de lucru al Consiliului pentru e-justiţie;

D.   întrucât, dacă sunt aplicate corect, TI pot contribui semnificativ la îmbunătăţirea accesibilităţii şi eficienţei sistemului juridic şi judiciar european; întrucât, dat fiind gradul din ce în ce mai mare de integrare al pieţei interne şi mobilitatea în creştere pe teritoriul european, provocările inerente cu care se confruntă sistemul judiciar transfrontalier, precum limba, distanţa şi necunoaşterea sistemelor judiciare, vor căpăta probabil amploare; întrucât, cu toate acestea, soluţionarea acestor probleme poate fi într-o oarecare măsură facilitată prin utilizarea adecvată a TIC, ameliorând astfel accesul la justiţie al cetăţenilor europeni şi contribuind la creşterea eficienţei pieţei unice;

E.   întrucât, după cum se subliniază în raportul CEPEJ privind utilizarea TIC în sistemele judiciare europene, aplicarea tehnologiilor electronice în domeniul justiţiei nu are întotdeauna un efect pozitiv şi, pentru a obţine rezultate satisfăcătoare, acţiunea trebuie întreprinsă la nivel instituţional şi strategic;

F.   întrucât, pe termen mai lung, utilizarea TI în soluţionarea litigiilor va necesita schimbări fundamentale în dreptul procedural şi în modul de elaborare şi redactare a legislaţiei, iar un acces eficient la lege şi justiţie va necesita interconectarea registrelor (registre de comerţ şi registre de societăţi, cadastrale şi de testamente etc.); întrucât Parlamentul s-a ocupat deja de comptibilizarea accesului la justiţie cu utilizarea TI în cadrul legislaţiei privind litigiile minore, titlurile executorii europene şi medierea; întrucât utilizarea TI trebuie încurajată în toate domeniile, inclusiv la prezentarea, distribuirea şi notificarea actelor, furnizarea de probe şi procesarea cererilor de asistenţă juridică, fiind necesară cuprinderea acesteia în toate propunerile legislative viitoare; întrucât se pot deja preconiza măsuri în domeniile actelor electronice, al transparenţei patrimoniului debitorilor şi al probelor;

G.   întrucât ideea de a crea un portal/o reţea destinat(ă) e-justiţiei este salutară, dar este necesar să fie luate, fără greş, în considerare atât nevoile cetăţenilor UE, cât şi cele ale profesioniştilor din domeniul dreptului, şi să se faciliteze accesul la justiţie prin punerea la dispoziţie a unor mijloace de acces la informaţii transparente şi uşor de utilizat; întrucât relaţia dintre cetăţenii UE şi autorităţile publice naţionale ar trebui, prin urmare, facilitată, iar victimele infracţiunilor, suspecţii şi "utilizatorii justiţiei" în general ar trebui să beneficieze de instrumentele juridice ale UE în viaţa lor de zi cu zi; întrucât, în acelaşi timp, pentru a fi cu adevărat eficient, portalul/reţeaua ar trebui inclus(ă) cu titlul de proiect-pilot în cadrul reţelelor transeuropene menţionate la articolul 154 din Tratatul CE şi dezvoltat(ă) cu ajutorul soluţiilor de interoperabilitate pentru administraţiile publice europene (ISA), după cum s-a afirmat în comunicarea Comisiei din 29 septembrie 2008 (COM(2008)0583);

H.   întrucât, doar 50% din cetăţenii europeni au acces la internet, dezvoltarea şi aplicarea serviciilor de e-justiţie ar trebui să fie însoţite de respectarea absolută a principiilor de transparenţă, egalitate în faţa legii şi control public şi ar trebui, cel puţin pe durata perioadei tranzitorii, să aibă caracter suplimentar şi opţional, în raport cu practicile dezvoltate în statele membre până în prezent;

I.   întrucât portalurile existente sunt depăşite, aglomerate şi greu de utilizat şi întrucât trebuie folosiţi cei mai buni specialişti în TI pentru a îmbunătăţi accesul la informaţie, sisteme electronice şi registre; întrucât un portal unic al justiţiei europene, cu acces diferenţiat pentru magistraţi şi funcţionarii publici şi profesioniştii din acest sector şi din altele, precum şi pentru cetăţeni ar trebui să ofere un sistem de gestionare a identităţii, care să separe spaţiul destinat cetăţenilor de cel rezervat profesioniştilor; întrucât, deşi este esenţial să se creeze şi să se amelioreze o reţea judiciară europeană, principala preocupare trebuie să fie, mai mult ca niciodată, accesul la justiţie al cetăţenilor şi societăţilor;

J.   întrucât realizarea obiectivului creării unui spaţiu european de justiţie cunoaşte o anumită întârziere, provocată de numărul redus al autorităţilor judiciare care au acces la acţiunile de formare judiciară organizate de UE, iar instrumentele electronice şi-ar putea aduce o contribuţie semnificativă la propagarea pe scară largă a unei culturi judiciare europene, care constituie baza viitorului spaţiu european de justiţie;

K.   întrucât trebuie acordată atenţie disparităţilor semnificative în ceea ce priveşte cunoştinţele de drept comunitar ale judecătorilor naţionali din statele membre, evidenţiate de Parlamentul European în rezoluţia sa din 9 iulie 2008 privind rolul judecătorului naţional în sistemul jurisdicţional al Uniunii Europene(1);

L.   întrucât se impune abordarea fără întârziere a chestiunilor esenţiale în domeniul de e-justiţie, inclusiv cea a limbii;

M.   întrucât ministerele de justiţie au optat pentru o abordare descentralizată a dezvoltării e-justiţiei la nivel european, în care există o anumită coordonare centrală care permite utilizarea în comun a informaţiei la nivel european, dând posibilitatea operării independente a sistemelor naţionale şi evitând dificultăţile inerente creării unui nou sistem centralizat de e-justiţie al UE, şi întrucât unele state membre s-au angajat într-o cooperare bilaterală; întrucât Grupul de lucru al Consiliului a ajuns la concluzia că iniţiativele legate de e-justiţie nu ar trebui să fie obligatorii pentru statele membre, pentru a nu le obliga să introducă noi sisteme naţionale sau să facă schimbări majore în cele existente;

N.   întrucât tehnologiile informaţionale s-au dovedit a fi un instrument eficient în combaterea criminalităţii transnaţionale, fapt evidenţiat de rezultatele obţinute, de exemplu, de Sistemul de informaţii Schengen şi evoluţiile sale ulterioare; întrucât utilizarea unor tehnologii de vârf în prevenirea şi combaterea criminalităţii transnaţionale ar trebui valorificată la maximum, iar proiecte precum Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare ar trebui să se bucure de cel mai larg sprijin posibil, inclusiv din punct de vedere financiar;

O.   întrucât actualul sistem de obţinere a probelor în materie penală din alte state membre se bazează în continuare pe instrumentele lente şi ineficiente oferite de asistenţa reciprocă în materie penală; întrucât, acolo unde este cazul şi numai dacă prin aceasta nu este afectată poziţia juridică a persoanei care depune mărturie, utilizarea unor tehnici precum videoconferinţa ar reprezenta un progres important în ceea ce priveşte strângerea probelor de la distanţă;

P.   întrucât crearea unui spaţiu european de justiţie atrage după sine şi consolidarea drepturilor fundamentale şi a garanţiilor procedurale ale cetăţenilor UE, iar această strategie ar trebui implementată cu respectarea deplină a celor mai înalte standarde de protecţie a datelor;

Q.   întrucât măsurile legislative destinate să asigure o mai bună cunoaştere a sistemelor de justiţie penală ale celorlalte state membre ar trebui completate prin punerea la dispoziţie on-line a acestor cunoştinţe,

1.   aprobă planurile Comisiei, în special propunerea de a promova un cadru european de interoperabilitate (CEI) în cadrul programului IDABC şi al activităţii în desfăşurare cu privire la e-semnătură şi e-identitate;

2.   invită Comisia să completeze spaţiul european de justiţie, libertate şi securitate cu un spaţiu de e-justiţie prin:

   a) adoptarea de măsuri concrete în vederea realizării unui spaţiu european de e-justiţie;
   (b) Identificarea clară a aspectelor care fac obiectul acţiunii UE, utilizându-se, de exemplu, o definiţie diferită sau adăugându-se acronimul UE la termenul de e-justiţie făcându-se astfel referinţă la "e-justiţia UE" sau la "justiţia UE";
   c) lansând portalul/reţeaua de e-justiţie şi răspunzând, în acelaşi timp, atât nevoilor cetăţenilor Uniunii Europene, cât şi ale celor care exercită profesii juridice, şi garantând punerea la dispoziţie a unor mijloace transparente şi uşor de utilizat pentru accesul la informaţii, care să valorifice, în special, reţelele transeuropene menţionate la articolul 154 din tratatul CE şi dezvoltate prin intermediul ISA;
   d) utilizând pe scară largă instrumentele electronice în dezvoltarea unei culturi judiciare europene;
   e) valorificând pe deplin potenţialul noilor tehnologii pentru a preveni şi a combate criminalitatea transnaţională;
   f) consolidarea şi furnizarea imediată de instrumente care să permită ameliorarea procesului de aducere de probe în alte state membre, precum videoconferinţa;
   g) consolidarea drepturilor fundamentale, a garanţiilor procedurale în procedurile penale, precum şi protecţia datelor ca parte integrantă a elaborării şi implementării planului de acţiune privind UE-justiţia;

3.   consideră că activitatea instituţiilor ar trebui să fie orientată într-o mai mare măsură spre cetăţean;

4.   salutând entuziasmul statelor membre pentru crearea de proiecte bilaterale care pot fi extinse mai târziu astfel încât să includă toate statele membre şi să ofere aşadar, produsul optim pentru toată Uniunea, avertizează asupra posibilului efect de fragmentare al unei asemenea abordări şi îşi exprimă încrederea că se va evita acest lucru;

5.   solicită Comisiei să acorde atenţia necesară dezvoltării instrumentelor de e-learning destinate magistraţilor, în cadrul e-justiţie;

6.   confirmă faptul că aceste recomandări respectă principiul subsidiarităţii şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului;

7.   consideră că propunerea solicitată nu are implicaţii financiare;

8.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie, precum şi recomandările detaliate în anexă, Comisiei şi Consiliului, precum şi parlamentelor şi guvernelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2008)0352.


ANEXĂ

RECOMANDĂRI DETALIATE PRIVIND CONŢINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

Recomandarea 1 (în ceea ce priveşte forma şi domeniul de aplicare al instrumentului ce urmează a fi adoptat)

În absenţa unei rezoluţii votate de Consiliu privind un plan de acţiune în realizarea căruia să fie implicată şi Comisia, Comisiei i s-a cerut să pregătească un plan de acţiune privind e-justiţia la nivel european. Acesta ar trebui să constea într-o serie de acţiuni individuale, după cum se detaliază mai jos, unele dintre acestea putând sta la baza unor propuneri legislative, de exemplu pentru cooperare administrativă în temeiul articolului 66 din tratatul CE, sau a unor recomandări, acte administrative ori decizii.

(Acţiuni concrete în vederea realizării spaţiului european de justiţie) Primul pas în această direcţie ar consta, desigur, din dotarea fiecărei autorităţi judiciare din UE cu un computer, o adresă de e-mail şi o conexiune la internet. Acest deziderat ar putea să pară un truism, dar, din nefericire, nu este cazul: în numeroase cazuri, autorităţile judiciare nu sunt dotate cu acest instrument indispensabil şi, chiar dacă sunt, nu au posibilitatea sau voinţa de a-l utiliza. Această situaţie trebuie remediată.

(Identificarea clară a sferei de aplicare a e-justiţiei) Pentru a evita neînţelegerile, ar fi indicat să se identifice cu claritate aspectele care fac obiectul acţiunii Uniunii Europene, utilizându-se, de exemplu, o definiţie diferită sau adăugându-se acronimul UE la termenul de e-justiţie, făcându-se astfel referinţă la "e-justiţia UE" sau la "justiţia UE":

Recomandarea 2 (în ceea ce priveşte conţinutul minim al instrumentului ce urmează a fi adoptat)

Planul de acţiune ar trebui să conţină cel puţin următoarele acţiuni:

1.  Planul de acţiune privind UE-justiţia

Pentru a evita fragmentarea şi a îmbunătăţi coordonarea şi coerenţa, Comisia ar trebui să elaboreze, împreună cu Parlamentul, un plan de acţiune privind UE-justiţia care să aibă drept public ţintă cetăţenii şi profesioniştii din domeniu şi să propună o strategie destinată să asigure crearea spaţiului european de justiţie în cele mai bune condiţii posibile. Din acest punct de vedere, instituţiile UE şi statele membre ar trebui să coopereze în mod loial (în conformitate cu articolul 10 din tratatul CE), angajându-se să se înştiinţeze reciproc cu privire la orice informaţie pertinentă, inclusiv legislaţia nou adoptată, după cum se procedează, mutatis mutandis, în domeniul pieţei interne în ceea ce priveşte schimbul de informaţii privind reglementările tehnice naţionale. Totodată, deşi orice măsură care vizează îmbunătăţirea înţelegerii reciproce a informaţiilor este salutară, trebuie să se acorde atenţie definirii şi limitării cu precizie a utilizării traducerii automate, întrucât aceasta produce uneori "traduceri" care induc în eroare.

2.  Măsuri cu privire la o legislaţie adaptată exigenţelor viitorului

Comisia ar trebui să instituie un mecanism capabil să garanteze că toată legislaţia viitoare din domeniul dreptului civil va fi concepută astfel încât să poată fi utilizată în aplicaţii on-line. De exemplu, ar trebui întreprinse acţiuni pentru a se asigura că societatea privată europeană propusă poate fi înfiinţată prin utilizarea aplicaţiilor on-line, precum şi că propunerile privind recunoaşterea instrumentelor de tipul celor care privesc protecţia juridică a adulţilor sau alte acte autentice sunt adaptate utilizării on-line. În consecinţă, în cazul în care se fac propuneri care implică formulare de completat de către cetăţeni, acestea trebuie concepute şi formatate de la început în vederea utilizării electronice şi trebuie să fie disponibile în toate limbile oficiale ale statelor membre. Ar trebui luate măsuri pentru a reduce la minimum necesitatea de a introduce text liber şi pentru a garanta că, atunci când este necesar, se oferă asistenţă on-line în toate limbile oficiale şi există servicii electronice on-line de traducere. De asemenea, atunci când este necesar să se prevadă notificarea sau comunicarea actelor, aceasta ar trebui făcută astfel încât notificarea sau comunicarea să se poată face prin poşta electronică, inclusiv semnăturile, iar atunci când este necesară o depoziţie orală, să se încurajeze recurgerea la videoconferinţe.

Toate viitoarele propuneri ar trebui să cuprindă o declaraţie motivată a Comisiei prin care se atestă realizarea unei evaluări a textului prezentat din punctul de vedere al facilităţii de utilizare în cadrul e-justiţie.

Comisia ar trebui să examineze toată legislaţia existentă în domeniul justiţiei civile şi să propună modificări, acolo unde este necesar, pentru a o face să corespundă cerinţelor e-justiţiei. Mai exact, Comisiei i se solicită, în acest context, să examineze prioritar procedura europeană de soluţionare a litigiilor minore, titlul executoriu european şi mijloace alternative de soluţionare a litigiilor (ASL), pentru a permite cetăţenilor şi societăţilor accesul direct on-line la acestea. În mod similar, trebuie revizuite Regulamentul privind notificarea şi transmiterea actelor(1) şi Regulamentul privind probele în materie civilă(2). Scopul este de a oferi o serie de instrumente simple şi eficiente, utile şi utilizabile de către cetăţeni şi întreprinderile mici, şi nu un sistem care să favorizeze doar litigiile comerciale tratate în bloc.

3.  Măsuri privind procedura civilă

Comisia şi Consiliul ar trebui să raporteze Parlamentului European cu privire la reforma şi armonizarea dreptului procedural şi administrarea probelor în litigiile transfrontaliere şi în cauzele prezentate Curţii de Justiţie, ţinând cont de evoluţiile din domeniul tehnologiei informaţiei. Obiectivul ar trebui să fie instituirea unor proceduri civile mai simple, mai puţin costisitoare şi mai rapide în cauzele transfrontaliere.

4.  Măsuri privind dreptul contractual şi dreptul consumatorilor

Accentul ar trebui să cadă, în aceste domenii, pe legislaţia preventivă, care să ofere o mai mare claritate şi simplitate şi să evite obstacolele, dificultăţile şi cheltuielile generate în special de dreptul internaţional privat.

În acest context, se solicită Comisiei să elaboreze clauze şi condiţii standard pentru comerţul electronic. Aceasta va permite în ultimă instanţă operatorilor să propună consumatorilor (sau altor comercianţi) un "buton albastru" cu ajutorul căruia să poată accepta aplicarea dreptului contractual european standard la tranzacţiile lor. Acest sistem ar putea fi completat printr-un sistem on-line de depunere a plângerilor, cu acces la un instrument autorizat on-line de ASL.

5.  Măsuri privind limbile, multilingvismul şi interoperabilitatea

Ar trebui lansat un program de evaluare a modalităţii optime de a furniza servicii de traducere on-line pe portalurile europene de e-justiţie. Concomitent, ar trebi instituit un grup de lucru pe tema simplificării şi standardizării tehnologiei. Fiecare stat membru ar trebui să pună la dispoziţie o bază de date de traducători şi interpreţi autorizaţi.

6.  Măsuri privind portalurile europene de e-justiţie

Toate măsurile prezentate mai sus trebuie încredinţate unei unităţi de coordonare şi management, responsabilă şi de coordonarea contribuţiilor diverselor state membre şi de garantarea interoperabilităţii acestora.

Unitatea de coordonare şi management trebuie să aibă, de asemenea, drept sarcină conceperea şi operarea portalului european de e-justiţie, care ar trebui să prevadă spaţii pentru cetăţeni, profesioniştii din sectorul juridic, magistraţi şi funcţionari, şi să prezinte un raport Comisarului pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Parlamentului European şi Consiliului. Trebuie începute cât mai curând (nu mai târziu de 2009-2010) studii de fezabilitate a utilizării semnăturilor electronice în domeniul juridic, accesarea de la distanţă a bazelor naţionale de date (registrele de insolvabilitate, funciare, comerciale etc.) şi crearea unei reţele securizate, luându-se în considerare rezultatele obţinute deja de Consiliu (interconectarea registrelor de insolvabilitate, eventuala cooperare cu EULIS şi EBR). Studiul de fezabilitate asupra unei platforme de schimburi virtuale ar trebui să înceapă în 2011. Studiile de fezabilitate ar trebui să respecte dispoziţiile privind publicitatea şi accesul la informaţi stabilite în fiecare stat membru, pentru a asigura protecţia datelor şi certitudinea juridică privind informaţiile.

În realizarea acestor studii ar trebui ţinut cont de munca deja efectuată în domeniu de către notari (recunoaşterea semnăturilor, notariatul electronic, registrele de testamente etc.). cu scopul de a asigura instrumente uşor de utilizat cetăţenilor, societăţilor, profesioniştilor, magistraţilor şi funcţionarilor însărcinaţi cu administraţia judiciară.

(a)  Portalul european e-justiţie pentru cetăţeni

Portalul multilingv trebuie conceput în aşa fel încât să ofere toată asistenţa necesară cetăţenilor şi societăţilor în căutare de asistenţă juridică şi consultanţă iniţială în legătură cu probleme juridice transfrontaliere.

Pe lângă accesul la bazele de date juridice, la soluţionările electronice (litigii minore, ordine de plată), la modalităţile alternative de soluţionare a litigiilor (inclusiv SOLVIT) şi la mediatori, ar trebui să dispună şi de sisteme inteligente care să ajute cetăţenii să afle cum trebuie abordate problemele juridice. Aceste sisteme ar trebui să ghideze cetăţenii în următoarele privinţe: (a) găsirea unui avocat în alt stat membru, care vorbeşte limba lor (sau notar, consilier juridic etc., explicând şi funcţia fiecăruia), (b) identificarea ajutoarelor juridice posibile şi (c) modalităţile de îndeplinire a anumitor formalităţi în diferite state membre (de exemplu, pentru constituirea unei societăţi, prezentarea bilanţului, redactarea unui testament, vânzarea sau cumpărarea unei case etc.). Sistemele ar trebui să ofere indicaţii şi pentru identificarea tipului de problemă, a acţiunilor procedurale etc.

Atunci când este posibil, ar trebui oferită consultanţă juridică gratuită prin email, prin intermediul şi sub supravegherea organismelor naţionale din domeniu. Ar trebui cel puţin să fie puse la dispoziţie liste cu avocaţi, notari, executori judecătoreşti, auditori, experţi juridici recunoscuţi oficial şi traducători şi interpreţi autorizaţi din fiecare state membru, precum şi legături către organismul profesional competent. Ar trebui, de asemenea, prezentate şi sistemele juridice ale fiecărui stat membru.

Ar trebui să existe şi posibilitatea de acces la asistenţa juridică de urgenţă şi la poliţie.

În plus, portalul ar trebui să permită şi accesul la diversele registre, precum şi publicarea jurnalelor oficiale naţionale.

(b)  Portalul securizat european de e-justiţie

Acest portal ar trebui conceput pentru utilizarea de către magistraţi, funcţionari judiciari, funcţionari ai ministerelor naţionale de justiţie şi avocaţi şi securizat prin acordarea unor drepturi de acces diferite.

Pe lângă accesul la bazele de date juridice şi legislative şi la o gamă cât mai completă de registre naţionale, portalul ar trebui să permită şi comunicarea, video-conferinţele şi schimbul de documente în mod securizat între instanţe judecătoreşti şi între acestea şi părţile dintr-un proces (dematerializarea proceselor). În acest scop, ar trebui să fie posibilă verificarea semnăturilor electronice prin sisteme de verificare adecvate.

Portalul trebuie să permită, de asemenea, schimbul de informaţii cu privire, de exemplu, la persoane care au interdicţie de a lucra cu copiii sau de a conduce o societate.

Punctele de contact din cadrul Reţelei Judiciare Europene în materie civilă şi comercială din statele membre ar trebui încurajate să aibă un rol activ în dezvoltarea e-justiţiei, contribuind la conceperea şi operarea viitoarelor portaluri, inclusiv a portalului e-justiţie destinat cetăţenilor, care este o parte integrantă din politica comunitară privind e-justiţia, conceput, în special, pentru a oferi cetăţenilor acces direct la justiţie. Prima măsură în acest sens ar fi includerea pe site-urile ministerelor naţionale ale justiţiei a unei legături către site-ul Reţelei Judiciare Europene.

Portalul ar trebui să le ofere cetăţenilor Uniunii Europene informaţii cu privire la sistemul de justiţie penală al statelor membre, în special în ceea ce priveşte drepturile lor, şi ar trebui să includă informaţii practice privind autorităţile competente şi modalităţile prin care se pot adresa acestora, modalităţile de obţinere a formularelor, asistenţa juridică, listele de avocaţi în măsură să se ocupe de clienţi străini; portalul ar trebui, de asemenea, să pună la dispoziţia profesioniştilor din domeniul dreptului legislaţia Uniunii Europene şi legislaţia importantă a statelor membre; site-urile Formării Judiciare Europene (FJE), al Reţelei Judiciare Europene (RJE) în materie civilă şi comercială, al Reţelei Europene de Formare Judiciară (REFJ) şi altele oferă deja numeroase informaţii utile. Cu toate acestea, informaţiile respective sunt fragmentare şi greu de găsit; deciziile judiciare pertinente ar trebui puse la dispoziţie; toate aceste informaţii ar trebui să poată fi obţinute atât on-line, cât şi off-line, şi ar trebui să se acorde deosebită atenţie mecanismelor de sincronizare care oferă informaţii actualizate (fluxurile RSS).

7.  Formarea profesională în domeniul judiciar

Pentru a difuza cultura judiciară europeană şi a ajunge la un număr cât mai mare posibil de autorităţi judiciare încă din momentul intrării în magistratură, fiecărei autorităţi judiciare proaspăt numite ar trebui să i se furnizeze un fel de "trusă de supravieţuire", sub forma unui CD sau al unei chei USB conţinând Tratatul UE, Tratatul CE, precum şi textele fundamentale privind cooperarea judiciară şi informaţii privind sistemele judiciare ale altor state membre. De asemenea, trebuie avute în vedere şi publicaţiile UE destinate cetăţenilor, care oferă informaţii practice cu privire la cooperarea judiciară la nivelul UE şi la sistemele penale ale statelor membre. În plus, instrumentele electronice de formare profesională oferite de REFJ, care reprezintă instituţiile de pregătire profesională a magistraţilor din întreaga Uniune Europeană, ar trebui să primească atenţia şi susţinerea cuvenite din partea Comisiei şi a Consiliului.

8.  Prevenirea şi combaterea criminalităţii transnaţionale

Până în prezent, cea mai importantă aplicaţie a e-justiţiei în cadrul justiţiei penale o constituie crearea Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare. Pentru a fi eficient, acest sistem necesită susţinerea oferită de o structură electronică capabilă să interconecteze toate cazierele judiciare naţionale(3), care ar trebui să fie creată fără întârziere. O altă aplicaţie IT importantă în spaţiul de justiţie, libertate şi securitate este Sistemul de informaţii Schengen (SIS), o bază de date de mare capacitate care permite autorităţilor competente din statele membre să facă schimb de informaţii şi să coopereze sub numeroase forme, inclusiv prin transmiterea mandatelor europene de arestare în condiţii de siguranţă şi într-un mod extrem de rapid. După cum se remarcă şi în poziţia Parlamentului European din 2 septembrie 2008(4), Eurojust este un actor-cheie în lupta împotriva criminalităţii transnaţionale la nivelul UE. Rolul său de coordonare este fundamental pentru combaterea formelor grave ale fenomenului criminalităţii, caracterizate prin gradul din ce în ce mai mare de utilizare a mijloacelor tehnologice. Datorită sistemului IT inovator de prelucrare a datelor de care dispune Eurojust (sistemul E-POC), numărul cazurilor rezolvate de Eurojust în 2008 a atins pragul de 1.000. Exemplele de acest tip trebuie să devină tot mai numeroase şi să beneficieze de surse de finanţare ale Uniunii Europene.

9.  Videoconferinţe

Utilizarea videoconferinţei în cadrul procedurilor penale reprezintă o practică relativ comună în anumite state membre. Aceasta permite luarea depoziţiilor persoanelor puse sub acuzare, a martorilor sau a experţilor în absenţa fizică a acestora şi, în paralel, asigurarea unei protecţii adecvate persoanelor care au nevoie. Convenţia europeană privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală din 2000 stabileşte anumite reguli privind audierea prin videoconferinţă a martorilor, a persoanelor puse sub acuzare şi a experţilor. Până în prezent, convenţia a fost ratificată de 24 de state membre. Parlamentul European invită statele membre să finalizeze procesul de ratificare în cel mai scurt termen posibil. Nu sunt încă disponibile statistici privind modul concret în care se utilizează videoconferinţa. Se pare că această tehnică nu este încă pe deplin exploatată, una dintre cauze fiind lipsa suportului electronic necesar. Suportul şi asistenţa financiară a UE trebuie asigurate cât mai repede posibil.

10.  Consolidarea drepturilor fundamentale şi a garanţiilor procedurale

Orice progres tehnologic este salutar în măsura în care nu periclitează drepturile fundamentale. În baza acestui considerent, la elaborarea şi aplicarea strategiei şi a planului de acţiune trebuie să se acorde atenţie respectării drepturilor fundamentale şi, în special, garanţiilor procedurale şi protecţiei datelor, acordându-se cetăţenilor Uniunii Europene dreptul de acces la informaţiile stocate şi utilizate în comun de autorităţile competente şi informaţii cu privire la căile de atac aflate la dispoziţia lor. O adevărată strategie e-justiţie nu poate funcţiona fără armonizarea garanţiilor procedurale şi a garanţiilor de protecţie adecvată a datelor în domeniul cooperării în materie de justiţie penală.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind notificarea şi comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială JO L 160, 30.6.2000, p.37.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială (JO L 174, 27.6.2001, p. 1).
(3) Parlamentul sprijină acest proiect şi îşi exprimă speranţa că va fi aplicat, ţinându-se seama de poziţia sa din 9 octombrie 2008 de instituire a sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) (P6_TA(2008)0465).
(4) Poziţia Parlamentului European din 2 septembrie 2008 privind iniţiativa Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Republicii Estonia, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Italiene, Marelui Ducat al Luxemburgului, Regatului Ţărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, Republicii Slovenia, Republicii Slovace şi a Regatului Suediei în vederea adoptării unei decizii a Consiliului privind consolidarea Eurojust şi modificarea Deciziei 2002/187/JAI (P6_TA(2008)0384).

Aviz juridic - Politica de confidențialitate