Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1638/2006 de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat (COM(2008)0308 – C6-0200/2008 – 2008/0095(COD))

P6_TA(2008)0315 A6-0271/2008

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0308),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolele 179 și 181a din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0200/2008),

–   având în vedere articolul 51 și articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0271/2008),

1.   aprobă propunerea Comisiei;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (COM(2008)0247 – C6-0208/2008 – 2008/0088(CNS))

P6_TA(2008)0316 A6-0270/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2008)0247),

–   având în vedere articolul 37 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0208/2008),

–   având în vedere articolul 51 și articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A6-0270/2008),

1.   aprobă propunerea Comisiei;

2.   invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.   solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

4.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la propunerea modificată de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă (a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE) (versiune codificată) (COM(2008)0111 – C6-0127/2008 – 2006/0214(COD))

P6_TA(2008)0317 A6-0290/2008

(Procedura de codecizie – codificare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea modificată a Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0111),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 137 alineatul (2) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0127/2008),

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–   având în vedere articolele 80 și 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0290/2008),

A.   întrucât grupul consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului, Consiliului și Comisiei;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 79/409/CEE a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice, în ceea ce priveşte implementarea competenţelor de executare conferite Comisiei (COM(2008)0105 – C6-0088/2008 – 2008/0038(COD))

P6_TA(2008)0318 A6-0259/2008

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2008)0105),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 175 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0088/2008),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (A6-0259/2008),

1.   aprobă propunerea Comisiei;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei TVA 2006/112/CE din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (COM(2007)0677 – C6-0433/2007 – 2007/0238(CNS))

P6_TA(2008)0319 A6-0232/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2007)0677),

–   având în vedere articolul 93 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6–0433/2007),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A6–0232/2008),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

3.   invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care acesta intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 2 (2)  În ceea ce privește dispozițiile referitoare la importul și la locul impozitării livrărilor de gaze naturale și de electricitate, regimul special care decurge din Directiva 2003/92/CE a Consiliului din 7 octombrie 2003 de modificare a Directivei 77/388/CEE în ceea ce privește normele referitoare la locul de furnizare a gazului și a electricității nu se aplică importurilor și livrărilor de gaze naturale efectuate prin intermediul gazoductelor care nu fac parte din rețeaua de distribuție, și în special gazoductele rețelei de transport prin intermediul cărora se realizează cvasitotalitatea operațiunilor transfrontaliere prin gazoducte. Prin urmare, este necesară includerea în sfera de aplicare a regimului special a importurilor și livrărilor de gaze naturale efectuate prin intermediul tuturor tipurilor de gazoducte. (2)  Normele actuale garantează, în ceea ce privește gazele naturale și electricitatea, că TVA se percepe la locul unde acestea sunt consumate efectiv de către clienţi. Prin intermediul acestor norme se evită denaturarea concurenței între statele membre. În ceea ce privește dispozițiile referitoare la importul și la locul impozitării livrărilor de gaze naturale și de energie electrică, regimul special care decurge din Directiva 2003/92/CE a Consiliului din 7 octombrie 2003 de modificare a Directivei 77/388/CEE în ceea ce privește normele referitoare la locul de furnizare a gazului și a energiei electrice nu se aplică importurilor și livrărilor de gaze naturale efectuate prin intermediul gazoductelor care nu fac parte din rețeaua de distribuție, și în special gazoductele rețelei de transport prin intermediul cărora se realizează cvasitotalitatea operațiunilor transfrontaliere prin gazoducte. Sfera de aplicare a regimului special este în mod nejustificat restrânsă, nu corespunde realității economice şi ar trebui, prin urmare, să fie extinsă, pentru a include importurile și livrările de gaze naturale efectuate prin intermediul tuturor tipurilor de gazoducte. Este necesar, în continuare, să se aducă clarificări cu scopul de a asigura o punere în aplicare și o interpretare coerente ale Directivei 2006/112/CE în întreaga Comunitate, în conformitate cu definițiile prevăzute în articolul 2 din Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale1, care explică semnificația transportului și distribuției de gaz prin gazoducte. __________ 1 JO L 176, 15.7.2003, p. 57. Amendamentul 2 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 3 (3)  Acest regim special nu se aplică în prezent nici importurilor și nici livrărilor de gaze naturale efectuate cu ajutorul navelor de transport de gaze naturale, cu toate că aceste gaze prezintă caracteristici identice celor importate sau livrate prin gazoducte și sunt destinate, după regazeificare, transportului prin gazoducte. Prin urmare, este necesară includerea în sfera de aplicare a regimului special a importurilor și livrărilor de gaze naturale efectuate prin intermediul navelor de transport de gaze naturale. (3)  Acest regim special nu se aplică în prezent nici importurilor și nici livrărilor de gaze naturale efectuate cu ajutorul navelor de transport de gaze naturale, cu toate că aceste gaze prezintă caracteristici identice celor importate sau livrate prin gazoducte și sunt destinate, după regazeificare, transportului prin gazoducte. Prin urmare, este necesară includerea în sfera de aplicare a regimului special a importurilor și livrărilor de gaze naturale efectuate prin intermediul navelor de transport de gaze naturale între gazoducte. Amendamentul 3 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 4 (4)  Primele rețele de termoficare sau de refrigerare transfrontaliere au fost deja date în exploatare. Problematica cu privire la livrările sau la importurile de agenți de termoficare sau de refrigerare este similară cu cea referitoare la livrările sau importurile de gaze naturale sau de electricitate. Normele actuale garantează, în ceea ce privește gazele naturale și electricitatea, că TVA se percepe la locul unde acestea sunt consumate efectiv de către cumpărători. Aceste norme evită, prin urmare, denaturarea concurenței între statele membre. În consecință, este necesar să se aplice, în cazul agenților de termoficare și de refrigerare, același regim ca cel aplicabil gazelor naturale și electricității. (4)  Primele rețele de termoficare sau de refrigerare transfrontaliere au fost deja date în exploatare. Problematica care se ridică cu privire la livrările sau la importurile de agenți de termoficare sau de refrigerare este similară cu cea referitoare la livrările sau importurile de gaze naturale sau de energie electrică. În consecință, este necesar să se aplice, în cazul agenților de termoficare și de refrigerare, același regim ca şi cel aplicabil gazelor naturale și energiei electrice. Amendamentul 4 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 6 (6)  Experiența dobândită în urma punerii recente în aplicare a procedurii actualmente în vigoare, care prevede responsabilitatea Comisiei de a se pronunța cu privire la existența unui risc de denaturare a concurenței ca urmare a aplicării unei cote reduse a TVA livrărilor de gaze naturale, de electricitate și de încălzire urbană, a demonstrat caracterul caduc și inutil al acesteia. În fapt, normele de stabilire a locului impozitării garantează că TVA se percepe la locul unde gazele naturale, electricitatea, agenții de termoficare și de refrigerare se consumă efectiv de cumpărători. Aceste norme evită, prin urmare, orice denaturare a concurenței între statele membre. Cu toate acestea, furnizarea de informații suficiente Comisiei și celorlalte state membre cu privire la cotele reduse introduse de către un stat membru în acest sector sensibil rămâne importantă. Prin urmare, este necesară o procedură de consultare prealabilă a Comitetului pentru TVA. (6)  Experiența dobândită în urma punerii recente în aplicare a procedurii prevăzute la articolul 102 din Directiva 2006/112/CE, care prevede responsabilitatea Comisiei de a se pronunța cu privire la existența unui risc de denaturare a concurenței ca urmare a aplicării unei cote reduse a TVA livrărilor de gaze naturale, de energie electrică și de încălzire urbană, a demonstrat caracterul caduc și inutil al acesteia. În fapt, normele de stabilire a locului impozitării garantează că TVA se percepe la locul unde gazele naturale, energia electrică, agenții de termoficare și de refrigerare se consumă efectiv de consumatori, ceea ce neutralizează cota TVA. Aceste norme evită, prin urmare, denaturarea concurenței între statele membre. Cu toate acestea, furnizarea de informații suficiente Comisiei și celorlalte state membre cu privire la cotele reduse introduse de către un stat membru în acest sector sensibil rămâne importantă. Prin urmare, este necesară o procedură de consultare prealabilă a Comitetului pentru TVA. Amendamentul 5 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 7 (7)  Întreprinderile comune și alte structuri create în temeiul articolului 171 din Tratatul CE au sarcina de a pune în practică politici comunitare. În scopul evitării impactului unei impozitări în avantajul statului membru în care este datorată taxa, în detrimentul celorlalte state membre și al Comunităților Europene, este necesar să se acorde întreprinderilor comune create de către Comunități, care au personalitate juridică și care primesc efectiv finanțări de la bugetul general al Comunităților în temeiul Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, scutirea de la plata TVA pentru achizițiile efectuate în amonte. (7)  Întreprinderile comune și alte structuri create în temeiul articolului 171 din Tratatul CE au sarcina de a pune în practică politici comunitare. În scopul evitării impactului unei impozitări în avantajul statului membru în care este datorată taxa, în detrimentul celorlalte state membre și al Comunităților Europene, este necesar să se acorde întreprinderilor comune create de către Comunități, care au personalitate juridică și care primesc efectiv finanțări de la bugetul general al Comunităților în temeiul Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, scutirea de la plata TVA pentru achizițiile efectuate în amonte, cu condiția ca aceste întreprinderi și structuri să nu desfășoare nicio activitate economică în sensul articolului 9 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE. Amendamentul 6 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 10 (10)  În acest context, este necesară aplicarea acestei reguli bunurilor imobile care îi sunt livrate persoanei impozabile și serviciilor importante aferente acestor bunuri care îi sunt prestate. În fapt, aceste situații reprezintă cazurile cele mai semnificative, ținând cont, pe de o parte, de valoarea și de durata de viață economică a acestor bunuri și, pe de altă parte, de faptul că utilizarea mixtă a acestui tip de bunuri este o practică curentă. (10)  În acest context, este necesară aplicarea acestei reguli bunurilor imobile care îi sunt livrate persoanei impozabile și serviciilor importante aferente acestor bunuri care îi sunt prestate, care, în virtutea valorii lor economice, pot fi asimilate cu achiziționarea unui bun imobil. În fapt, aceste situații reprezintă cazurile cele mai semnificative, ținând cont, pe de o parte, de valoarea și de durata de viață economică a acestor bunuri și, pe de altă parte, de faptul că utilizarea mixtă a acestui tip de bunuri este o practică curentă. În schimb, reparațiile sau îmbunătățirile minore care au o importanță economică limitată, ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al acestei directive. Amendamentul 7 Propunere de directivă – act de modificare Articolul 1 – punctul 3a (nou) Directiva 2006/112/CE Titlul V – Capitolul 1 – Secțiunea 4 – titlu (3a)  La titlul V, capitolul 1, titlul secțiunii 4 se înlocuiește cu următorul text: "Livrarea de bunuri prin intermediul rețelelor de transport sau de distribuție". Amendamentul 8 Propunere de directivă – act de modificare Articolul 1 – punctul 4 Directiva 2006/112/CE Articolul 38 – alineatul 1 (1)  În cazul livrărilor de gaze naturale către un comerciant persoană impozabilă prin intermediul unui gazoduct sau al unei nave de transport de gaze naturale ori în cazul livrărilor de electricitate sau agenți de termoficare sau de refrigerare prin intermediul rețelelor de termoficare sau de refrigerare, locul livrării este considerat a fi locul unde comerciantul persoană impozabilă respectiv și-a stabilit sediul activității sale economice sau locul unde dispune de un sediu comercial fix pentru care sunt livrate bunurile sau, în absența unui astfel de sediu al activității sale sau a unui sediu comercial fix, locul unde își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită. (1) În cazul livrărilor de gaze naturale către un comerciant persoană impozabilă prin intermediul unui gazoduct sau al unei nave de transport de gaze naturale între gazoducte ori în cazul livrărilor de energie electrică sau agenți de termoficare sau de refrigerare prin intermediul rețelelor de termoficare sau de refrigerare, locul livrării este considerat a fi locul unde comerciantul persoană impozabilă respectiv și-a stabilit sediul activității sale economice sau locul unde dispune de un sediu comercial fix pentru care sunt livrate bunurile sau, în absența unui astfel de sediu al activității sale sau a unui sediu comercial fix, locul unde își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită. Amendamentul 9 Propunere de directivă – act de modificare Articolul 1 – punctul 4 Directiva 2006/112/CE Articolul 39 – alineatul 1 În cazul livrării de gaze naturale prin gazoducte sau prin intermediul unei nave de transport de gaze naturale, sau în cazul livrărilor de electricitate sau de agenți de termoficare sau de refrigerare care nu intră sub incidența articolului 38, locul livrării respective este considerat a fi locul unde cumpărătorul utilizează și consumă efectiv bunurile. În cazul livrării de gaze naturale prin gazoducte sau prin intermediul unei nave de transport de gaze naturale între gazoducte, sau în cazul livrărilor de energie electrică sau de agenți de termoficare sau de refrigerare care nu intră sub incidența articolului 38, locul livrării respective este considerat a fi locul unde cumpărătorul utilizează și consumă efectiv bunurile. Amendamentul 10 Propunere de directivă – act de modificare Articolul 1 – punctul 11 Directiva 2006/112/CE Articolul 168a – alineatul 1 În cazul achiziționării, construirii, renovării sau transformării substanțiale a unui bun imobil, exercitarea inițială a dreptului la deducere, care apare în momentul în care taxa devine exigibilă, este limitată la proporția de utilizare efectivă în vederea realizării de operațiuni care dau dreptul la deducere. În cazul achiziționării, construirii, renovării sau transformării substanțiale a unui bun imobil, exercitarea inițială a dreptului la deducere, care apare în momentul în care taxa devine exigibilă, este limitată la proporția de utilizare efectivă în vederea realizării de operațiuni care dau dreptul la deducere. Reparațiile sau îmbunătățirile minore vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestei dispoziții.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de aprobare, în numele Comunității Europene, a Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenția CEE/ONU de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (COM(2008)0132 – C6-0161/2008 – 2008/0052(CNS))

P6_TA(2008)0320 A6-0221/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2008)0132),

–   având în vedere Protocolul privind evaluarea strategică de mediu la Convenția CEE/ONU de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier,

–   având în vedere articolul 175 alineatul (1) și articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 300 alineatul (3) primul paragraf din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0161/2008),

–   având în vedere articolul 51 și articolul 83 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0221/2008),

1.   aprobă încheierea protocolului;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (COM(2006)0752 – C6-0089/2008 – 2006/0251(CNS))

P6_TA(2008)0321 A6-0246/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2006)0752) ,

–   având în vedere Protocolul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen,

–   având în vedere articolul 62, articolul 63 primul paragraf punctul 3 literele (a) și (b), articolele 66 și 95 și articolul 300 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 300 alineatul (3) primul paragraf din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0089/2008),

–   având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–   având în vedere articolul 51 și articolul 83 alineatul (7), precum și articolul 35 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0246/2008),

1.   aprobă propunerea de decizie a Consiliului astfel cum a fost modificată și aprobă încheierea protocolului;

2.   își rezervă dreptul de a-și apăra prerogativele conferite de tratat,

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Guvernului și Parlamentului Principatului Liechtenstein.

Text propus de Comisie   Amendament Amendamentul 1 Propunere de decizie a Consiliului Referirea 1 având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 62, articolul 63 punctul (3) literele (a) și (b), 66 și 95 coroborate articolul 300 alineatul (2) primul paragraf a doua teză, precum și cu articolul 300 alineatul (3) primul paragraf, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 62, articolul 63 punctul 3 literele (a) și (b), 66 și 95 coroborate cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf a doua teză, precum și cu articolul 300 alineatul (3) al doilea paragraf, Amendamentul 2 Propunere de decizie a Consiliului Referirea 3 având în vedere avizul Parlamentului European, având în vedere avizul conform al Parlamentului European,

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea unui Protocol între Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția (COM(2006)0754 – C6-0090/2008 – 2006/0252(CNS))

P6_TA(2008)0322 A6-0247/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2006)0754),

–   având în vedere Protocolul între Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil introduse într-un stat membru sau în Elveția,

–   având în vedere articolul 63 primul paragraf punctul 1 litera (a) și articolul 300 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 300 alineatul (3) primul paragraf din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0090/2008),

–   având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–   având în vedere articolul 51 și articolul 83 alineatul (7), precum și articolul 35 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0247/2008),

1.   aprobă propunerea de decizie a Consiliului astfel cum a fost modificată și aprobă încheierea protocolului;

2.   își rezervă dreptul de a-și apăra prerogativele conferite de tratat,

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Principatului Liechtenstein.

Textul propus d e Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de decizie a Consiliului Referirea 1 având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 63 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză și articolul 300 alineatul (3) primul paragraf, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 63 punctul 1 litera (a) coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză și articolul 300 alineatul (3) al doilea paragraf, Amendamentul 2 Propunere de decizie a Consiliului Referirea 3 având în vedere avizul Parlamentului European, având în vedere avizul conform al Parlamentului European,

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 privind propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului între Comunitatea Europeană, Elveția și Principatul Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru, în Elveția sau în Liechtenstein (COM(2006)0753 – C6-0091/2008 – 2006/0257(CNS))

P6_TA(2008)0323 A6-0261/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2006)0753),

–   având în vedere Protocolul între Comunitatea Europeană, Elveția și Principatul Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru, în Elveția sau în Liechtenstein,

–   având în vedere articolul 63 primul paragraf punctul 1 litera (a) și articolul 300 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 300 alineatul (3) primul paragraf din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0091/2008),

–   având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–   având în vedere articolul 51 și articolul 83 alineatul (7), precum și articolul 35 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6–0261/2008),

1.   aprobă propunerea de decizie a Consiliului astfel cum a fost modificată și aprobă încheierea protocolului;

2.   își rezervă dreptul de a-și apăra prerogativele conferite de tratat;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernelor și parlamentelor Confederației Elvețiene și Principatului Liechtenstein.

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de decizie a Consiliului Referirea 1 având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 63 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză și articolul 300 alineatul (3) primul paragraf, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 63 primul paragraf punctul (1) litera (a) coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză și articolul 300 alineatul (3) al doilea paragraf, Amendamentul 2 Propunere de decizie a Consiliului Referirea 3 având în vedere avizul Parlamentului European, având în vedere avizul conform al Parlamentului European,

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1683/95 de instituire a unui model uniform de viză cu privire la numerotarea vizelor (COM(2008)0188 – C6-0187/2008 – 2008/0074(CNS))

P6_TA(2008)0324 A6-0268/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei (COM(2008)0188),

–   având în vedere articolul 62 punctul (2) litera (b) punctul (iii) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 67 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0187/2008),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0268/2008),

1.   aprobă propunerea Comisiei;

2.   invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.   solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care acesta intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

4.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de reînnoire a Acordului de cooperare științifică și tehnologică între Comunitatea Europeană și Guvernul Republicii India (16681/2007 – COM(2007)0576 - C6-0073/2008 – 2007/0207(CNS))

P6_TA(2008)0325 A6-0254/2008

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2007)0576) ,

–   având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (16681/2007),

–   având în vedere articolul 170 alineatul (2) și articolul 300 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 300 alineatul (3) primul paragraf din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6–0073/2008),

–   având în vedere articolul 51 și articolul 83 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A6–0254/2008),

1.   aprobă proiectul de decizie a Consiliului astfel cum a fost modificat și aprobă încheierea acordului;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului Republicii India.

Textul propus de Consiliu   Amendamentul Amendamentul 1 Proiect de decizie Considerentul 3a (nou) (3a)  Acordul reprezintă un element-cheie în realizarea obiectivelor Parteneriatului strategic UE-India semnat în 2004 și în atingerea unor obiective politice cu caracter mai cuprinzător. Amendamentul 2 Proiect de decizie Considerentul 3b (nou) (3b)  Comitetul director CE-India S&T răspunde de coordonarea eficientă și de facilitarea activităților de cooperare desfășurate în temeiul acordului. Este de dorit ca acesta să ajungă la un acord anual pentru revizuirea programului de lucru și ca regulamentul său de procedură să se bazeze pe principiile transparenței și responsabilității. Amendamentul 3 Proiect de decizie Considerentul 3c (nou) (3c)  Obiectivele prioritare ale activităților comune de cercetare desfășurate în cadrul acordului ar trebui să fie obținerea de informații comparabile și îmbunătățirea fondului de date. Amendamentul 4 Proiect de decizie Considerentul 3d (nou) (3d)  În cadrul punerii în aplicare a acordului, ar trebui depuse eforturi de ambele părți pentru a intensifica participarea Comunităţii la programele de cercetare ale Indiei și viceversa și pentru a mări numărul schimburilor de cercetători între Comunitate și India, precum și pentru a îmbunătăți mobilitatea cercetătorilor în general. Amendamentul 5 Proiect de decizie Considerentul 3e (nou) (3e)  În cadrul punerii în aplicare a acordului, ar trebui de asemenea să se acorde prioritate politicilor în domeniul energiei și de mediu, precum și dezvoltării necesare a tehnologiilor energetice inovatoare. Ar trebui angajate eforturi și inițiative comune, ca de exemplu cele vizând dezvoltarea tehnologiilor de captare și depozitare rentabile ale dioxidului de carbon, precum și a tehnologiilor regenerabile, care sunt în interesul ambelor părți. Amendamentul 6 Proiect de decizie Considerentul 3f (nou) (3f)  În cadrul punerii în aplicare a acordului, ar trebui acordată de asemenea o atenție deosebită principiului reciprocității. Amendamentul 7 Proiect de decizie Considerentul 3g (nou) (3g)  Este de dorit să se realizeze o evaluare intermediară a punerii în aplicarea a acordului.

Decizia Parlamentului European din 8 iulie 2008 privind cererea de ridicare a imunităţii lui Witold Tomczak (2008/2078(IMM))

P6_TA(2008)0326 A6-0277/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere cererea Procurorului public adjunct din Varşovia de ridicare a imunităţii lui Witold Tomczak privind procedura penală deschisă de Parchetul regional din Varşovia (Warszawa Śródmieście Północ), Polonia, introdusă la 14 decembrie 2007, înaintată Procurorului general al Poloniei la 31 ianuarie 2008 şi comunicată în şedinţă plenară la 10 martie 2008,

–   în urma audierii lui Witold Tomczak la 28 mai 2008, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–   având în vedere articolele 9 şi 10 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor Europene, din 8 aprilie 1965, precum şi articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–   având în vedere hotărârile Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene din 12 mai 1964 şi din 10 iulie 1986(1),

–   având în vedere articolul 105 din Constituţia Poloniei,

–   având în vedere articolul 6 alineatul (2) şi articolul 7 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0277/2008),

A.   întrucât Witold Tomczak a fost ales în Sejm (Camera inferioară a Parlamentului polonez) la 21 septembrie 1997 şi la 23 septembrie 2001; întrucât, după semnarea Tratatului de aderare la 16 aprilie 2003 Witold Tomczak a devenit observator în Parlamentul European; întrucât a fost deputat în Parlamentul European de la 1 mai 2004 până la 19 iulie 2004; întrucât a fost ales în Parlamentul European la 13 iunie 2004 şi mandatul său în Parlamentul polonez s-a încheiat la 16 iunie 2004;

B.   întrucât Witold Tomczak este acuzat că la 21 decembrie 2000, în Galeria Zachęta din Varşovia, a cauzat asupra unei sculpturi intitulate "A noua oră", care îl reprezintă pe Papa Ioan Paul al II-lea strivit de o piatră, un prejudiciu evaluat la 39 669 PLN (circa 11 500 EUR), încălcând articolul 288 alineatul (1) din Codul Penal al Poloniei(2);

C.   întrucât Parchetul regional din Varşovia a strâns probe împotriva lui Witold Tomczak, dar acesta a refuzat să răspundă la întrebări privind incidentul care a avut loc la Galeria Zachęta;

D.   întrucât Witold Tomczak susţine că prin acţiunea sa împotriva sculpturii a intenţionat să apere sentimentele sale religioase şi pe cele ale altor persoane, precum şi demnitatea Papei; întrucât acesta contestă valoarea presupusului prejudiciu cauzat şi întrucât consideră că, în orice caz, comportamentul său urmărea protejarea unei valori superioare, onoarea Papei în ochii catolicilor polonezi;

E.   întrucât, pe baza informaţiilor obţinute, Witold Tomczak nu este apărat prin imunitate parlamentară, în ceea ce priveşte diferitele alegaţii care au fost supuse atenţiei Preşedintelui Parlamentului European,

1.   hotărăşte să ridice imunitatea lui Witold Tomczak;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum şi raportul comisiei competente, autorităţilor competente din Republica Polonia.

(1) Cauza 101/63, Wagner/Fohrmann şi Krier, Rec. 1964, p. 383, şi cauza 149/85, Wybot/Faure şi alţii, Rec. 1986, p. 2391. (2) Dispoziţiile articolului respectiv sunt următoarele: "Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani". (Text original în poloneză: "Kto cudzą rzecz niszczy, uszkadza lub czyni niezdatną do użytku, podlega karze pozbawienia wolności od 3 miesięcy do lat 5").

Rezoluţia Parlamentului European din 8 iulie 2008 privind apărarea prerogativelor Parlamentului European în fața instanțelor naționale (2007/2205(INI))

P6_TA(2008)0327 A6-0222/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale (A6–0222/2008),

A.   întrucât Parlamentul European nu dispune de personalitate juridică și, drept urmare, unele aspecte specifice, inerente statutului său special, îl împiedică să-și apere prerogativele în fața instanțelor naționale;

B.   întrucât Parlamentul respectă dreptul de inițiativă al Comisiei, dar își susține totodată dreptul conferit prin articolul 192 din TCE de a cere Comisiei să prezinte propuneri legislative;

C.   întrucât, în această privință, Parlamentul European dispune, în conformitate cu tratatul, de o serie de mijloace juridice care asigură protejarea prerogativelor susmenționate în raporturile sale cu alte instituții comunitare, cum ar fi acțiunile în constatarea abținerii de a acționa (articolul 232 din Tratatul CE) și acțiunile în anularea actelor comunitare (articolul 230 din Tratatul CE);

D.   întrucât, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, nerespectarea obligațiilor ce decurg din tratate atrage după sine răspunderea statelor membre, indiferent de autoritatea de stat a cărei acțiune sau lipsă de acțiune se află la originea nerespectării, inclusiv în cazul instituțiilor independente din punct de vedere constituțional(1);

E.   întrucât Parlamentul European nu dispune însă de aceleași instrumente directe pentru a-și apăra prerogativele în fața instanțelor naționale, în special în cazul în care există o hotărâre judecătorească națională în contra acestora, deoarece nu poate fi parte în procedurile judiciare naționale și nici nu poate sesiza direct Curtea de Justiție pentru a-și apăra deciziile;

F.   întrucât, în ultimă instanță, Parlamentul European nu poate recurge, împotriva unui stat membru, la acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (articolul 226 din Tratatul CE), aceasta fiind de competența exclusivă a Comisiei,

G.   întrucât lipsa unor instrumente adecvate pentru apărarea propriilor decizii poate afecta eficacitatea Parlamentului European ca organ politic și legislativ;

H.   întrucât principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii Europene și principiul bunei administrări impun ca activităţile organelor comunitare să se desfășoare conform normelor transparenței și inteligibilității, astfel ca motivele care stau la baza adoptării sau neadoptării unei măsuri să fie clare,

I.   întrucât, pentru a împiedica producerea unor astfel de dificultăți, este recomandabilă întărirea măsurilor de protecție a prerogativelor parlamentare, și aceasta nu prin modificarea Tratatului CE ci, pornind de la experiența parlamentelor naționale, prin extrapolarea mijloacelor corespunzătoare cerințelor specifice ale Parlamentului European;

J.   întrucât rezultatele studiului efectuat în acest scop în mai multe state membre arată cu claritate că majoritatea sistemelor juridice naționale pun la dispoziția parlamentelor mijloace juridice destinate să garanteze nu numai apărarea intereselor adunării în ansamblul ei, ci și pe cele ale fiecăruia dintre membrii săi;

K.   întrucât statele membre trebuie să respecte principiul cooperării sincere și loiale stipulat la articolul 10 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, sunt obligate "să instituie un sistem de căi de atac judiciare și de proceduri care să garanteze respectarea dreptului la o protecție jurisdicțională efectivă"(2);

L.   întrucât ar fi recomandabil ca, în raporturile sale cu puterea judecătorească, fie ea reprezentată de Curtea de Justiție sau de tribunalele naționale, Parlamentul European să dispună de mijloace de protecție a propriilor prerogative analoage celor prevăzute în sistemele juridice naționale pentru propriile parlamente,

1.   invită Comisia să țină cont de solicitările Parlamentului European de a intenta acțiuni pentru încălcarea dreptului comunitar împotriva oricărui stat membru care încalcă prerogativele parlamentare și solicită din partea comisarului competent o motivare amplă, în cazul în care Colegiul comisarilor decide să nu le dea curs;

2.   sugerează modificarea statutului Curții de Justiție, în sensul ca Parlamentului European să-i fie conferit dreptul de a depune observații în fața Curții în toate cazurile în care sunt puse în discuție, direct sau indirect, prerogativele sale pentru ca, atunci când Parlamentul European nu este oficial parte în proces, intervenția sa să nu rămână la discreția Curții, așa cum prevede actualmente articolul 24 alineatul (2) din statutul acesteia;

3.   sugerează efectuarea unei analize aprofundate, pentru a se stabili dacă mecanismul juridic la care se referă articolul 300 alineatul (6) din Tratatul CE poate fi aplicat în cazurile în care prerogativele Parlamentului European sunt serios amenințate, permițând acestuia să solicite Curții de Justiție să se pronunțe asupra compatibilității unui act din dreptul național cu dreptul comunitar primar, fără a aduce atingere competenței exclusive a Comisiei de a intenta sau nu o acțiune pentru încălcarea dreptului comunitar contra statului membru care ar fi comis-o;

4.   solicită comisiei competente să pregătească un amendament la articolul 121 din Regulamentul de procedură a Perlamentului, care să includă toate acțiunile depuse, la toate instanțele, și să prevadă o procedură simplificată, de aplicat atunci când Curtea de Justiție este sesizată printr-o procedură accelerată sau de urgență;

5.   consideră oportună încurajarea unei politici de colaborare între Parlamentul European și instanțele naționale, pe coordonatele care au dat deja rezultate bune în unele state membre, dezvoltând practici procedurale care să permită participarea Parlamentului European la procesele în care îi sunt vizate prerogativele, judecate de instanțele naționale;

6.   invită Comisia să propună măsuri legislative adecvate pentru a garanta apărarea în justiție, cu deplină eficacitate, a prerogativelor Parlamentului;

7.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Cauza 8/70 Comisia vs.Italia Rec. [1970], p. 961. (2) Cauza C-50/00P Unión de Pequeños Agricultores / Council Rec. [2002] I-6677.

Decizia Parlamentului European din 8 iulie 2008 privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European în ceea ce privește aprobarea Comisiei (2007/2128(REG))

P6_TA(2008)0328 A6-0198/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere scrisoarea Președintelui său din 14 decembrie 2006,

–   având în vedere rezoluția sa din 1 decembrie 2005 privind orientările pentru aprobarea Comisiei(1),

–   având în vedere articolele 201 și 202 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A6-0198/2008),

1.   hotărăște să aducă Regulamentului său de procedură modificările de mai jos;

2.   reamintește că aceste modificări vor intra în vigoare în prima zi a următoarei perioade de sesiune;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

Textul în vigoare   Amendamentul Amendamentul 1 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 99 – alineatul 2 (2)  Fiecare comisie invită candidatul desemnat să facă o declarație și să răspundă la întrebări. (2)  Comisarul desemnat este invitat de comisia sau de comisiile competente să facă o declarație și să răspundă la întrebări. Audierile sunt organizate într-un mod care să permită comisarilor desemnați să divulge Parlamentului toate informațiile relevante. Dispozițiile privind organizarea audierilor sunt stabilite într-o anexă la Regulamentul de procedură1. 1 A se vedea anexa XVI b. Amendamentul 2 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 99 – alineatul 6 (6)  În cazul în care, în cadrul Comisiei, portofoliile se schimbă în cursul mandatului, comisarii vizați sunt invitați să se prezinte în fața comisiilor responsabile de domeniile de competență ale acestora. (6)  În cazul unei modificări substanțiale de portofoliu în cursul mandatului Comisiei, ocupării unui loc vacant sau numirii unui nou comisar ca urmare a aderării unui nou stat membru, comisarii în cauză sunt invitați să se prezinte în fața comisiilor responsabile de domeniile de competență ale acestora, în conformitate cu alineatul (2). Amendamentul 3 Regulamentul de procedură al Parlamentului Anexa XVIb (nouă) ANEXA XVIb Orientări pentru aprobarea Comisiei 1.  Se aplică următoarele principii, criterii și măsuri pentru a supune întregul colegiu al Comisiei votului de aprobare al Parlamentului: (a)  Temeiuri pentru evaluare Parlamentul evaluează comisarii desemnați pe baza competenței generale, a angajamentului european și a independenței personale a acestora. Parlamentul evaluează cunoștințele legate de portofoliul potențial, precum și abilitățile de comunicare ale acestora. Parlamentul acordă o atenție deosebită echilibrului de gen. Acesta își poate exprima punctul de vedere cu privire la alocarea diferitelor portofolii de către Președintele ales. Parlamentul poate solicita toate informațiile relevante pentru luarea unei decizii cu privire la aptitudinile comisarilor desemnați. Parlamentul se așteaptă la divulgarea în întregime a informațiilor privind interesele financiare ale acestora.. (b)  Audieri Fiecare comisar desemnat este invitat să se prezinte în fața comisiei sau a comisiilor competente pentru o audiere unică. Audierile sunt publice. Audierile sunt organizate, în comun, de către Conferința președinților și Conferința președinților de comisie. În cazul portofoliilor mixte, se iau măsurile necesare pentru asocierea comisiilor competente. Există trei situații: (i) în cazul în care portofoliul comisarului desemnat se încadrează în domeniul de competență al unei singure comisii, comisarul desemnat este audiat doar de această comisie; (ii) în cazul în care portofoliul comisarului desemnat se încadrează, în proporții relativ egale, în domeniul de competență al mai multor comisii, comisarul desemnat este audiat în comun de comisiile respective, precum și (iii) în cazul în care portofoliul comisarului desemnat se încadrează cu precădere în domeniul de competență al unei comisii și doar într-o mică măsură în domeniul de competență al cel puțin uneia dintre celelalte comisii, comisarul desemnat este audiat de comisia competentă în principal, care invită cealaltă comisie sau celelalte comisii să participe la audiere. Președintele ales al Comisiei este consultat pe deplin cu privire la aceste măsuri. Comisiile prezintă comisarilor desemnați întrebări scrise, în timp util înainte de audieri. Numărul întrebărilor scrise pe fond este limitat la cinci pentru fiecare comisie competentă. Audierile se desfășoară în circumstanțe și în condiții care le oferă comisarilor desemnați posibilități egale și echitabile de a se prezenta și de a-și exprima opiniile. Comisarii desemnați sunt invitați să facă o expunere orală introductivă, de cel mult douăzeci de minute. Desfășurarea audierilor vizează dezvoltarea unui dialog politic pluralist între comisarii desemnați și deputați. Înainte de încheierea audierii, comisarilor desemnați li se acordă posibilitatea de a face o scurtă declarație finală. (c)  Evaluare O înregistrare video numerotată a audierilor este pusă la dispoziția publicului în termen de douăzeci și patru de ore. Comisiile se reunesc imediat după audiere pentru a proceda la evaluarea fiecărui comisar desemnat. Aceste reuniuni se desfășoară cu ușile închise. Comisiile sunt invitate să se pronunțe dacă, în opinia lor, comisarii desemnați au competențele necesare pentru a fi membri ai colegiului și pentru a îndeplini sarcinile specifice care le-au fost atribuite. În cazul în care comisia nu poate să ajungă la un consens cu privire la aceste două aspecte, președintele acesteia supune, în ultimă instanță, cele două decizii la vot secret. Declarațiile de evaluare ale comisiilor sunt făcute publice și prezentate în cadrul unei reuniuni comune a Conferinței președinților și a Conferinței președinților de comisie, care se desfășoară cu ușile închise. În urma unui schimb de opinii, Conferința președinților și Conferința președinților de comisie declară audierile încheiate, cu excepția cazului în care acestea decid să solicite informații suplimentare. Președintele ales al Comisiei prezintă întregul colegiu al comisarilor desemnați și programul acestuia în cadrul unei ședințe a Parlamentului la care este invitat întregul Consiliu. Prezentarea este urmată de o dezbatere. La încheierea dezbaterii, orice grup politic sau un număr de cel puțin patruzeci de deputați pot depune o propunere de rezoluție. Se aplică articolul 103 alineatele (3), (4) și (5). După votul asupra propunerii de rezoluție, Parlamentul decide prin vot dacă aprobă sau nu numirea, în calitate de organ, a Președintelui ales și a comisarilor desemnați. Parlamentul decide cu majoritatea voturilor exprimate, prin apel nominal. Acesta poate amâna votul pentru următoarea ședință. 2.  Următoarele dispoziții se aplică în cazul unei modificări în componența colegiului comisarilor sau a unei modificări substanțiale de portofoliu în cursul mandatului său: (a) în cazul unui loc vacant, apărut în urma unei demisii, pensionări obligatorii sau a unui deces, Parlamentul, acționând prompt, invită comisarul desemnat să participe la o audiere, în condițiile prevăzute la alineatul (1); (b) în cazul aderării unui nou stat membru, Parlamentul invită comisarul desemnat să participe la o audiere, în condițiile prevăzute la alineatul (1); (c) în cazul unei modificări substanțiale de portofoliu, comisarii în cauză sunt invitați să se prezinte în fața comisiilor interesate înainte de preluarea noilor lor responsabilități. Prin derogare de la procedura prevăzută la alineatul (1) litera (c) al treilea paragraf, atunci când votul în plen privește numirea unui singur comisar, votul este secret.

(1) JO C 285 E, 22.11.2006, p. 137.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 privind poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare şi aromele alimentare (16673/2/2007 – C6-0138/2008 – 2006/0143(COD))

P6_TA(2008)0329 A6-0179/2008

(Procedura de codecizie: a doua lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere poziţia comună a Consiliului (16673/2/2007 – C6-0138/2008)(1),

–   având în vedere poziţia sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2006)0423),

–   având în vedere propunerea modificată a Comisiei (COM(2007)0672),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (A6-0179/2008),

1.   aprobă poziţia comună astfel cum a fost modificată;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 8 iulie 2008 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2008 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare şi aromele alimentare

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în a doua lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (CE) nr. 1331/2008)

(1) JO C 111E , 6.5.2008, p. 1. (2) Texte adoptate, 10.7.2007, P6_TA(2007)0320.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la poziția comună a Consiliului în vederea adoptării regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind aditivii alimentari (16675/2/2007 – C6-0141/2008 – 2006/0145(COD))

P6_TA(2008)0330 A6-0180/2008

(Procedura de codecizie: a doua lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere poziția comună a Consiliului (16675/2/2007 – C6-0141/2008)(1),

–   având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2006)0428),

–   având în vedere propunerea modificată a Comisiei (COM(2007)0673),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0180/2008),

1.   aprobă poziția comună astfel cum a fost modificată;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 8 iulie 2008 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aditivii alimentari

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în a doua lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (CE) nr. 1333/2008)

(1) JO C 111 E, 6.5.2008, p. 10. (2) Texte adoptate, 10.7.2007, P6_TA(2007)0321.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind aromele şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele alimentare şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 1576/89 şi (CEE) nr. 1601/91 ale Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2232/96 şi a Directivei 2000/13/CE (16677/3/2007 – C6-0139/2008 – 2006/0147(COD))

P6_TA(2008)0331 A6-0177/2008

(Procedura de codecizie: a doua lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere poziţia comună a Consiliului (16677/3/2007 – C6-0139/2008)(1),

–   având în vedere poziţia sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2006)0427),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (A6-0177/2008),

1.   aprobă poziţia comună astfel cum a fost modificată;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 8 iulie 2008 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aromele şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele alimentare şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului şi a Regulamentelor (CE) nr. 2232/96 şi (CE) nr. 110/2008 şi a Directivei 2000/13/CE

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în a doua lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (CE) nr. 1334/2008)

(1) JO C 111 E, 6.5.2008, p. 46. (2) Texte adoptate, 10.7.2007, P6_TA(2007)0323.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind enzimele alimentare şi de modificare a Directivei 83/417/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului, a Directivei 2000/13/CE, a Directivei 2001/112/CE a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 258/97 (16676/1/2007 – C6-0140/2008 – 2006/0144(COD))

P6_TA(2008)0332 A6-0176/2008

(Procedura de codecizie: a doua lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere poziţia comună a Consiliului (16676/1/2007 – C6-0140/2008)(1),

–   având în vedere poziţia sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2006)0425),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (A6-0176/2008),

1.   aprobă poziţia comună astfel cum a fost modificată;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 8 iulie 2008 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind enzimele alimentare şi de modificare a Directivei 83/417/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului, a Directivei 2000/13/CE, a Directivei 2001/112/CE a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 258/97

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în a doua lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (CE) nr. 1332/2008.)

(1) JO C 111 E, 6.5.2008, p. 32. (2) Texte adoptate, 10.7.2007, P6_TA(2007)0322.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării directivei Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activitățile de aviație în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (5058/3/2008 – C6-0177/2008 – 2006/0304(COD))

P6_TA(2008)0333 A6-0220/2008

(Procedura de codecizie: a doua lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere poziţia comună a Consiliului (5058/3/2008 - C6-0177/2008)(1),

–   având în vedere poziţia sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2006)0818),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0220/2008),

1.   aprobă poziţia comună astfel cum a fost modificată;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 8 iulie 2008 în vederea adoptării Directivei (CE) nr. .../2008 a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activitățile de aviație în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în a doua lectură corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2008/101/CE.)

(1) JO C 122 E, 20.5.2008, p. 19. (2) Texte adoptate, 13.11.2007, P6_TA(2007)0505.

Decizia Parlamentului European din 8 iulie 2008 privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European pe baza propunerilor Grupului de lucru privind reforma parlamentară referitoare la lucrările ședinței plenare și la rapoartele de inițiativă (2007/2272(REG))

P6_TA(2008)0334 A6-0197/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere deciziile Conferinței președinților din 25 octombrie și 12 decembrie 2007,

–   având în vedere scrisorile Președintelui său din 15 noiembrie 2007 și 31 ianuarie 2008,

–   având în vedere primul raport interimar al Grupului de lucru privind reforma parlamentară, referitor la "Ședința plenară și calendarul activităților", prezentat Conferinței președinților la 6 septembrie 2007 și concluziile acestuia privind rapoartele de inițiativă,

–   având în vedere articolul 199 din Tratatul CE,

–   având în vedere articolele 201 și 202 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A6-0197/2008),

1.   hotărăște să aducă Regulamentului său de procedură modificările de mai jos;

2.   subliniază că amendamentele intră în vigoare în prima zi a următoarei perioade de sesiune, cu excepția punctelor 2 și 3 din noua anexă IIa, care intră în vigoare în prima zi a următoarei legislaturi parlamentare, care va începe în iulie 2009; subliniază că articolul 45 alineatul (1a) se aplică și în cazul rapoartelor autorizate înainte de intrarea în vigoare a prezentei dispoziții;

3.   hotărăște ca amendamentul 5 referitor la articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul de procedură din cadrul Deciziei Parlamentului European din 13 noiembrie 2007 privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European având în vedere Statutul deputaților(1) să intre în vigoare în prima zi a următoarei perioade de sesiune;

4.   hotărăște, în conformitate cu articolul 204 litera (c), publicarea deciziei Conferinței președinților privind normele şi practicile privind rapoartele din proprie inițiativă, astfel cum a fost modificată prin deciziile Parlamentului European din 12 decembrie 2007 și din 14 februarie 2008, ca anexă la Regulamentul de procedură; încredințează Secretarului General sarcina de a actualiza anexa respectivă în conformitate cu viitoarele decizii ale Conferinței președinților privind această chestiune;

5.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

Textul în vigoare   Amendamentul Amendamentul 1 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 38a (nou) Articolul 38a Drepturile de inițiativă conferite Parlamentului prin tratate În cazurile în care tratatele conferă un drept de inițiativă Parlamentului, comisia competentă poate decide să elaboreze un raport din proprie inițiativă. Acest raport conține: (a) o propunere de rezoluție; (b) dacă este necesar, un proiect de decizie sau de propunere; (c) o expunere de motive care să includă, dacă este necesar, o situație financiară. În cazurile în care adoptarea unui act de către Parlament necesită aprobarea sau acordul Consiliului și avizul sau acordul Comisiei, Parlamentul, după votul asupra actului propus și la propunerea raportorului, poate decide să amâne votul asupra propunerii de rezoluție până când Consiliul sau Comisia își prezintă poziția. Amendamentul 2 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 45 – alineatul 1a (nou) (1a)  Propunerile de rezoluţie conţinute în rapoartele din proprie inițiativă sunt examinate de Parlament, în conformitate cu procedura prezentării succinte, prevăzută la articolul 131a. Amendamentele la astfel de propuneri de rezoluţie nu sunt admisibile în vederea examinării în plen, cu excepția cazului în care au fost depuse de raportor pentru a fi luate în considerare informații noi, dar pot fi depuse propuneri de rezoluție de înlocuire, în conformitate cu articolul 151 alineatul (4). Dispozițiile prezentului alineat nu se aplică în cazul în care obiectul raportului necesită o dezbatere prioritară în plen, în cazul în care raportul este întocmit în temeiul dreptului de inițiativă menționat la articolul 38a sau la articolul 39, sau în cazul în care raportul poate fi considerat un raport strategic, în conformitate cu criteriile stabilite de Conferința președinților1. ______________ 1A se vedea Decizia Conferinței președinților cu privire la această chestiune, inclusă în anexa [...]. la Regulamentul de procedură. Amendamentul 3 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 45 – alineatul 2 – paragraful 1 (2)  Dispozițiile prezentului articol se aplică, prin analogie, cazurilor în care tratatele atribuie dreptul de inițiativă Parlamentului. (2)  În cazul în care obiectul unui raport intră sub incidența dreptului de inițiativă menționat la articolul 38a, autorizația poate fi refuzată numai pe motiv că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în tratate. Amendamentul 4 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 45 – alineatul 2 – paragraful 2 În aceste cazuri, Conferința președinților ia o decizie în termen de două luni. (2a)  În cazurile menţionate la articolul 38a şi la articolul 39, Conferința președinților ia o decizie în termen de două luni. Amendamentul 5 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 110 – alineatul 1 (1)  Orice deputat poate adresa Consiliului sau Comisiei întrebări cu solicitare de răspuns scris. Responsabilitatea pentru conținutul întrebărilor revine în totalitate autorului acestora. (1)  Orice deputat poate adresa Consiliului sau Comisiei întrebări cu solicitare de răspuns scris, în conformitate cu orientările stabilite într-o anexă la Regulamentul de procedură1. Responsabilitatea pentru conținutul întrebărilor revine în totalitate autorului acestora. ______________ 1 A se vedea anexa IIa. Amendamentul 6 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 110 – alineatul 2 (2)  Întrebările sunt prezentate în scris Președintelui, care le comunică instituției interesate. (2)  Întrebările sunt prezentate în scris Președintelui, care le comunică instituției interesate. În cazul în care există îndoieli privind admisibilitatea unei întrebări, decizia aparține Președintelui. Decizia sa este comunicată autorului întrebării. Amendamentul 7 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 111 – alineatul 1 (1)  Orice deputat poate adresa întrebări cu solicitare de răspuns scris Băncii Centrale Europene. (1)  Orice deputat poate adresa întrebări cu solicitare de răspuns scris Băncii Centrale Europene, în conformitate cu orientările stabilite într-o anexă la Regulamentul de procedură1. ______________ 1A se vedea anexa IIa. Amendamentul 8 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 131a (nou) Articolul 131a Prezentare succintă La cererea raportorului sau la propunerea Conferinței președinților, Parlamentul poate decide, de asemenea, ca un punct care nu necesită o dezbatere amplă să fie examinat în plen, printr-o prezentare succintă realizată de raportor. În acest caz, Comisia are posibilitatea să intervină și orice deputat are dreptul să reacționeze prin prezentarea unei declarații scrise suplimentare, în conformitate cu articolul 142 alineatul (7). Amendamentul 9 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 142 – alineatul 5 (5)  În cursul dezbaterii unui raport, Comisia și Consiliul sunt audiate, în general, imediat după prezentarea raportului de către raportor. Cu toate acestea, în cazul în care dezbaterea se referă la o propunere a Comisiei, Președintele invită Comisia să ia prima cuvântul, pentru a prezenta pe scurt propunerea, iar în cazul unui text provenind de la Consiliu, Președintele poate invita Consiliul să ia primul cuvântul; raportorul este cel care urmează în ambele cazuri. Consiliul și Comisia pot lua din nou cuvântul, în special pentru a răspunde la intervențiile deputaților. (5)  În cursul dezbaterii unui raport, Comisia și Consiliul sunt audiate, în general, imediat după prezentarea raportului de către raportor. Comisia, Consiliul și raportorul pot lua din nou cuvântul, în special pentru a răspunde la intervențiile deputaților. Amendamentul 10 Regulamentul de procedură al Parlamentului Articolul 151 – alineatul 4 (4)  Un grup politic poate depune o propunere de rezoluție pentru înlocuirea unei propuneri de rezoluție fără caracter legislativ conținută într-un raport al unei comisii. (4)  Un grup politic sau cel puțin patruzeci de deputați pot depune o propunere de rezoluție pentru înlocuirea unei propuneri de rezoluție fără caracter legislativ conținută într-un raport al unei comisii. În acest caz, grupul nu poate prezenta amendamente la propunerea de rezoluție a comisiei competente. Propunerea de rezoluție a grupului nu poate fi mai lungă decât cea a comisiei competente. Propunerea se supune fără amendamente aprobării Parlamentului printr-un vot unic. În acest caz, grupul sau deputații respectivi nu pot prezenta amendamente la propunerea de rezoluție a comisiei competente. Propunerea de rezoluție de înlocuire nu poate fi mai lungă decât cea a comisiei competente. Propunerea se supune fără amendamente aprobării Parlamentului printr-un vot unic. Dispozițiile articolului 103 alineatul (4) se aplică mutatis mutandis. Amendamentul 11 Regulamentul de procedură al Parlamentului Anexa IIa (nouă) ANEXA IIa Orientări privind întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate în temeiul articolelor 110 și 111 (1)  Întrebările cu solicitare de răspuns scris trebuie: - să intre în competența și sfera de responsabilitate a instituției vizate și să fie de interes general; - să fie concise și să cuprindă o interogație explicită; - să nu conțină un limbaj ofensator; - să nu se refere la o chestiune strict personală. (2)  În cazul în care o întrebare nu respectă aceste orientări, secretariatul oferă autorului întrebării consiliere privind modul în care aceasta poate fi formulată pentru a fi admisibilă. (3)  În cazul în care o întrebare identică sau similară a fost deja adresată și a primit un răspuns în cursul ultimelor șase luni, secretariatul trimite autorului o copie a întrebării precedente și a răspunsului. Noua întrebare nu este transmisă instituţiei vizate decât dacă autorul acesteia invocă elemente noi importante sau dacă dorește să obțină informații suplimentare. (4)  Dacă întrebarea urmărește obținerea unor informații de fapt sau statistice care sunt deja disponibile la biblioteca Parlamentului, acesta îl informează pe autor, care își poate retrage întrebarea. (5)  Întrebările privind chestiuni conexe pot primi un răspuns comun.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2007)0500.

Rezoluţia Parlamentului European din 8 iulie 2008 referitoare la bugetul 2009: primele reflecții privind proiectul preliminar de buget 2009 și mandatul pentru conciliere, secțiunea III - Comisia (2008/2025(BUD))

P6_TA(2008)0335 A6-0262/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul preliminar de buget pentru exercițiul financiar 2009, pe care Comisia l-a adoptat la 6 mai 2008,

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (AII)(1),

–   având în vedere articolul 272 din Tratatul CE și articolul 177 din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Rezoluțiile sale din 24 aprilie 2008 privind Strategia politică anuală a Comisiei pentru 2009(2) și cadrul bugetar și prioritățile pentru 2009(3),

–   având în vedere concluziile Președinției adoptate cu ocazia Consiliului European de la Bruxelles, din 19 şi 20 iunie 2008,

–   având în vedere articolul 69 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație (A6-0262/2008),

A.   întrucât în 2009, dacă va fi ratificat, Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene (Tratatul de la Lisabona) va conferi Parlamentului European puteri egale cu ale Consiliului în domeniul legislativ și bugetar și va conferi competențe noi Uniunii Europene, toate acestea urmând să aibă consecințe importante asupra bugetului UE;

B.   întrucât, ca urmare a dispozițiilor noului tratat, vor trebui aduse modificări fundamentale procedurii bugetare anuale în sine, iar diferențierea dintre cheltuielile obligatorii și cele neobligatorii, precum și rata (maximă) de creștere a cheltuielilor neobligatorii vor fi abandonate;

C.   întrucât, la 16 aprilie 2008, cele trei instituții au căzut de acord, într-o declarație, să discute, cât mai curând posibil, asupra măsurilor necesare cu privire la aspectele bugetare legate de Tratatul de la Lisabona, ținând seama de faptul că 2009 va însemna un nou Parlament și o nouă Comisie, care vor trebui să fie pe deplin pregătite pentru schimbările pe care noul tratat le va implica, dacă va fi ratificat,

Proiectul preliminar de buget 2009

1.   constată că proiectul preliminar de buget (PPB) pentru 2009 se ridică la un total de 134 349,9 milioane EUR în credite de angajament și 116 736,4 milioane EUR în credite de plată, cu o marjă de 2 638,1 milioane EUR sub plafon în cazul angajamentelor și de 7 443,6 milioane EUR în cazul plăților, cheltuielile obligatorii reprezentând 33% din angajamente și 38% din plăți;

2.   subliniază că angajamentele din PPB 2009 reprezintă 1,04% din VNB, marcând o creștere totală de 3,1% comparativ cu bugetul 2008, și că cheltuielile obligatorii au crescut cu 4,7% din cauza introducerii treptate a ajutoarelor directe către noile state membre, iar cheltuielile neobligatorii au crescut cu 2,4%;

3.   constată cu interes cu plățile din PPB 2009 reprezintă 0,90% din VNB, marcând o scădere de 3,3% comparativ cu bugetul 2008, iar plățile pentru cheltuielile obligatorii au crescut cu 4,8% în concordanță cu evoluția angajamentelor, în timp ce plățile aferente cheltuielilor neobligatorii au scăzut cu 7,6%;

4.   ia act de prioritățile PPB stabilite de Comisie:

5.   reaminteşte priorităţile Parlamentului European exprimate în Rezoluţia sa din 24 aprilie 2008 privind Strategia politică anuală a Comisiei pentru 2009, menţionată anterior;

Reflecții generale

6.   își exprimă convingerea că Uniunea Europeană trebuie să dispună de nivelul necesar de resurse pentru a-și aplica integral politicile curente și a desfășura activitățile planificate și, în același timp, pentru a-și menține un grad suficient de flexibilitate pentru a face față noilor provocări politice;

7.   constată faptul că marja globală de 2 638 milioane EUR din cadrul PPB, respectiv 2 027 milioane EUR, provine în cea mai mare parte, din marja pentru cheltuielile legate de piață și pentru plățile directe (primul pilon al PAC) din cadrul rubricii 2;

8.   ia act cu interes de concluziile Preşedinţiei, menţionate anterior, şi de implicaţiile bugetare pe care le-ar putea avea concluziile respective; consideră că nu se poate răspunde acestor cerinţe bugetare decât apelându-se la mijloacele prevăzute de AII, în special la punctele 21-23 din acesta;

9.   subliniază faptul că, din cauza marjelor foarte mici de la celelalte plafoane din CFM, în special a celor de la rubricile 1a, 3b și 4, capacitatea UE de a adapta bugetul la evoluțiile politice este foarte limitată; subliniază, în același timp, posibilitatea de a recurge la AII pentru a acoperi nevoile financiare;

10.   consideră că este responsabilitatea sa, în calitate de autoritate bugetară, să se asigure că fondurile alocate bugetului UE sunt cheltuite în vederea optimizării resurselor limitate; intenționează să depună toate eforturile pentru a adopta un buget mai ambițios, echilibrat și coerent, în cooperare cu comisiile specializate și ținând seama de solicitările acestora;

11.   nu poate identifica în toate cazurile o legătură clară între prioritățile politice ale Comisiei, descrise în Strategia politică anuală (SPA) și PPB, și majorările aferente liniilor bugetare și domeniilor de politici corespondente; nu este, în continuare, satisfăcut de încercările Comisiei de a include prioritățile Parlamentului în PPB; nu este convins, de exemplu, că prioritatea acordată combaterii schimbărilor climatice este reflectată peste tot în bugetul propus de Comisie; dorește să primească informații mai precise în ceea ce privește metodologia folosită pentru a ajunge la concluzia că se cheltuiește un procent de peste 10%, sau 14 miliarde EUR din bugetul UE, pentru atingerea obiectivelor legate de mediu; solicită să se realizeze o prezentare cuprinzătoare a tuturor cheltuielilor din buget legate de schimbările climatice, inclusiv a celor realizate din fondurile de dezvoltare rurală și din fondurile structurale, pentru a putea evalua corelarea dintre prioritățile politice și cele bugetare; subliniază necesitatea de a revizui programele actuale cu ocazia revizuirii la jumătatea perioadei, pentru a integra mai bine obiectivele legate de schimbările climatice și pentru a conferi o mai mare coerență politicilor;

12.   dorește să intre în dialog cu Consiliul și cu Comisia cu privire la utilizarea mijloacelor prevăzute în AII pentru a consolida finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, în vederea încheierii unui acord cuprinzător privind schimbările climatice, pentru perioada de după 2012;

13.   își afirmă interesul cu privire la cooperarea strânsă cu Consiliul și Comisia, pentru a ajunge în curând la un acord efectiv în ceea ce privește pachetul de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, inclusiv captarea și stocarea carbonului (CSC); constată că UE trebuie să continue să demonstreze că dezvoltarea și creșterea economică pot fi reconciliate cu o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; reamintește Consiliului concluziile Președinției menţionate anterior;

14.   se declară deosebit de îngrijorat de faptul că marjele disponibile sunt din ce în ce mai frecvent generate de un "buget creativ", cum ar fi concentrarea finanțării unor programe multianuale existente spre sfârșitul lor, excluderea unor cerințe bugetare deja cunoscute și previzibile și alte manevre similare; consideră că astfel de practici încalcă principiul bunei gestiuni bugetare și solicită din nou ca PPB să reflecte în mod just nevoile bugetare aferente exercițiului următor; invită Comisia și Consiliul să coopereze în vederea adoptării deciziilor necesare pentru a asigura un nivel satisfăcător de credite pentru bugetul 2009;

15.   subliniază importanța clarității, a consecvenței și a transparenței în prezentarea bugetului UE, o cerință absolută și în ceea ce privește nevoia de a comunica cetățenilor europeni cum sunt cheltuiți banii UE; își exprimă îngrijorarea că diferențierea dintre cheltuielile operaționale și administrative ale Comisiei a devenit tot mai dificilă și că, deja, un volum important de cheltuieli de natură administrativă, care ar trebui în mod normal să fie finanțate de la rubrica 5, sunt finanțate din credite operaționale;

16.   deplânge faptul că, în acest moment, nu există indicații clare privind modificările exacte efectuate în comparație cu programarea financiară anterioară, și nici privind modul de compensare a creșterilor dintr-un anumit exercițiu, sau faptul că această compensare are loc în mod efectiv, sau felul în care au loc concentrările finanțării în primii și ultimii ani; consideră că acest lucru contravine dispozițiilor de la punctul 46 din AII și solicită Comisiei să își îndeplinească obligațiile în acest sens;

17.   subliniază că este deosebit de important să se monitorizeze efectele pe care concentrarea finanțării în primii și ultimii ani ai unor programe multianuale le are asupra întregului buget pentru a asigura o programare coerentă a angajamentelor pe toată durata CFM, cu respectarea priorităților Parlamentului descrise în AII;

18.   este surprins de nivelul extrem de scăzut al creditelor de plată (116 736 milioane EUR) propuse de Comisie în proiectul său preliminar de buget; reamintește faptul că creditele de angajament aprobate în cadrul bugetelor 2007 și 2008 s-au ridicat la 126 500, respectiv 129 100 milioane EUR;

19.   solicită Comisiei să continue exercițiul de evaluare pe care l-a demarat în 2007 și să prezinte informații suplimentare clare privind politica de resurse umane, aplicarea strategiei de redistribuire și privind gradul de externalizare al sarcinilor în 2009; solicită prezentarea unui raport de activitate până la data de 30 aprilie 2009, care să includă concluziile la care va ajunge Comisia în ceea ce privește organizarea sa internă; ia act de raportul de activitate din 2008 al Comisiei privind "Planificarea și optimizarea resurselor umane ale Comisiei pentru a răspunde priorităților UE", raport în care Comisia își confirmă angajamentul de a nu mai solicita posturi noi până în 2013, după ultima tranșă de posturi aferente extinderii, din 2009;

20.   constată o creştere considerabilă a numărului anchetelor externe deschise de OLAF în sectorul ajutorului extern şi invită, prin urmare, Comisia să se asigure că OLAF dispune de resursele necesare; invită Consiliul să amelioreze calitatea cooperării dintre statele membre şi Comisie în lupta împotriva fraudei la nivelul UE; invită Consiliul să se asigure că statele membre dau urmare investigaţiilor antifraudă în mod corespunzător, inclusiv prin procedura de recuperare;

Subrubrica 1a

21.   constată că angajamentele din PPB aferente subrubricii "Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă" se ridică la 11 690 milioane EUR, cu o marjă de 82 milioane EUR; aceasta reprezintă o creștere de 5,5% față de 2008; remarcă faptul că plățile cresc, de asemenea, cu 5,3%, ajungând la un total de 10 285,2  milioane EUR;

22.   salută intenția Comisiei de a întreprinde măsuri-cheie în domeniul creării de locuri de muncă și în sprijinul inovării, al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și al cercetării; evidențiază că inițiativele actuale în acest domeniu, de exemplu Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI), precum și alte inițiative care privesc IMM-urile trebuie să fie puse în aplicare și monitorizate în mod corespunzător;

23.   salută prioritatea stabilită de Comisie în cadrul PPB în ceea ce priveşte cercetarea în domeniul energiei ecologice şi eficiente şi intenţionează să se asigure că sunt asigurate resursele necesare (în afara celui de-al şaptelea program-cadru), întrucât eficienţa energetică este o strategie de o importanţă determinantă pentru soluţionarea problematicii schimbărilor climatice;

24.   subliniază importanța punerii la dispoziție a resurselor bugetare necesare tuturor măsurilor care să permită promovarea și introducerea unor programe de educație în domeniul mass-media și al noilor tehnologii;

25.   deplânge marja redusă disponibilă la subrubrica 1a, care sugerează că va fi imposibil să se finanțeze noi priorități prin redistribuire fără a se îngreuna semnificativ derularea altor programe importante existente și, prin urmare, recomandă utilizarea de fonduri suplimentare în cazul în care se stabilesc noi priorități;

26.   consideră că, dată fiind marja limitată disponibilă la rubrica 1a, realizarea și evaluarea corespunzătoare a proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare în curs ar trebui să fie prioritare, dar că introducerea de noi proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare trebuie, bineînțeles, să rămână posibilă;

27.   consideră că viitoarea reglementare privind întreprinderile mici (Small Business Act) constituie o strategie importantă pentru a veni în sprijinul IMM-urilor; așteaptă cu interes propuneri clare privind finanțarea acestui nou instrument strategic; îndeamnă Comisia și statele membre să utilizeze în mai mare măsură, în acest scop, și resursele puse la dispoziție, în acest context, prin intermediul fondurilor structurale; constată că, întrucât în special IMM-urile sunt grav afectate de întârzierea efectuării plăților, UE trebuie să evite această întârziere prin crearea unui sistem de monitorizare eficient și transparent, pentru a asigura faptul că plățile sunt efectuate în limitele unei perioade determinate;

Subrubrica 1b

28.   constată că angajamentele din PPB aferente subrubricii "Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă" cresc cu 2,5%, ajungând la un total 48 413,9 milioane EUR, lăsând o marjă de 14 milioane EUR doar pentru pachetul de asistență tehnică; ia act de faptul că majorarea totală de 2,5% se datorează unei creșteri substanțiale a Fondului de coeziune (+14% comparativ cu 2008), creditele pentru fondurile structurale rămânând la același nivel;

29.   deplânge faptul că, față de 2008, plățile au scăzut simțitor, cu 13,9%, până la 34 914,1 milioane EUR; nu este convins, în special, de motivele care au determinat scăderea estimărilor privind nivelul plăților, cu -30% pentru obiectivul convergență al FEDR, cu -13% pentru obiectivul competitivitate regională și ocuparea forței de muncă al FEDR, cu -85% pentru obiectivul cooperare teritorială al FEDR și cu -50% pentru noile programe 2007-2013 din cadrul Fondului de coeziune;

30.   consideră că Comisia ar trebui să comunice dacă această scădere puternică este rezultatul direct sau indirect al noului plan de acțiune privind consolidarea supravegherii și a gestionării repartizate a acțiunilor structurale, în special datorită faptului că ar putea implica o lipsă a controalelor de la primul nivel în statele membre;

31.   intenționează să se asigure că vor fi garantate în continuare resursele necesare pentru politicile de coeziune, pentru a putea face față provocărilor actuale și de viitor în aplicarea principiului solidarității în Uniunea Europeană;

Rubrica 2

32.   remarcă faptul că angajamentele din PPB aferente rubricii "Conservarea și gestionarea resurselor naturale" sunt stabilite la 57 525,7 milioane EUR, ceea ce reprezintă o majorare de 3,5% comparativ cu 2008 și lasă o marjă de 2 113,3 milioane EUR; plățile cresc cu 3,0%, până la 54 834,9 milioane EUR; cota din rubrica 2 prevăzută pentru cheltuielile legate de piață și ajutoare directe este de 42 860,3 milioane EUR în angajamente și 42 814,2 milioane EUR în plăți;

33.   subliniază faptul că doar 0,5% din creditele de la rubrica 2 sunt utilizate pentru prioritățile de mediu, în ciuda măsurilor privind mediul din cadrul programării dezvoltării rurale și a standardelor de mediu care stau la baza sistemului de condiționare pentru plățile directe, marea majoritate a fondurilor fiind alocate ajutoarelor directe și cheltuielilor legate de piață;

34.   salută majorarea de 20,9 milioane EUR pentru LIFE+, dar remarcă cu un oarecare regret că doar o parte din această majorare este destinată intensificării activităților de combatere a schimbărilor climatice; consideră că prioritatea bugetară orizontală de combatere a schimbărilor climatice nu este reflectată în mod adecvat de aceste cifre;

35.   reamintește că principalul obiectiv al PAC este de a garanta stabilizarea pieței, siguranța aprovizionării și prețuri rezonabile pentru consumatori, motiv pentru care solicită UE să prevadă în bugetul 2009 mijloacele necesare pentru a face față noilor nevoi rezultate în urma crizei alimentare actuale, în special o îmbunătățire a accesului la alimente pentru persoanele cele mai defavorizate, care suferă cel mai mult de pe urma crizei;

36.   salută tendința generală descrescătoare a rambursărilor la export pentru produse agricole ca urmare a condițiilor favorabile de pe piață și economiile pe care le implică;

37.   constată că angajamentele din PPB aferente dezvoltării rurale rămân aproape stabile, la nivelul de 13 401 milioane EUR (inclusiv modularea) în angajamente și 10 926 milioane EUR în credite de plată, ceea ce reprezintă o reducere de 4% comparativ cu 2008;

38.   consideră că aceste cifre constituie elemente orientative în cadrul "Bilanțului de sănătate al PAC" prezentat de către Comisie la 20 mai 2008;

39.   subliniază dificultățile importante în ceea ce privește punerea în aplicare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); regretă faptul că credite în valoare de 2 830 milioane EUR au rămas necheltuite în 2007, că 1 361 milioane EUR au fost reportate în exercițiul 2008 și că 1 469 milioane EUR au fost reprogramate pentru bugetele aferente exerciţiilor financiare 2008-2013 în temeiul punctului 48 din AII; își exprimă îngrijorarea în privința reprogramării unor sume atât de mari, ceea ce va duce la întârzieri semnificative în acordarea finanțării în regiunile rurale;

Subrubrica 3a

40.   constată că angajamentele din PPB aferente subrubricii "Libertate, securitate și justiție" au fost majorate cu 15%, până la 839,1 milioane EUR, cu o marjă de 32,9 milioane EUR; plățile cresc cu 11,7%, până la 596,7 milioane EUR;

41.   subliniază faptul că această creștere remarcabilă față de 2008 se datorează în special unei majorări substanțiale la capitolele "Solidaritate – frontiere externe, politica în materie de vize și libera circulație a persoanelor" (+ 44,4 milioane EUR, adică + 15,6%), "Fluxuri migratorii ‐ politica comună în domeniul imigrării și azilului" (+ 43,3 milioane EUR, adică + 18,9%) și "Securitate și protecția libertăților" (+ 20,8 milioane EUR, adică + 27,1%);

42.   ia act de creșterea de 36,3% a creditelor de angajament pentru programul specific "Prevenirea și lupta împotriva criminalității" și intenționează să examineze motivele care au determinat această creștere;

43.   își exprimă îngrijorarea pentru finanțarea redusă a activității "Drepturi fundamentale și justiție", pentru care creditele de angajament au crescut cu doar 0,2%, iar creditele de plată au scăzut cu 10% față de bugetul 2008;

44.   subliniază faptul că PPB menține majorarea creditelor votată în 2008 pentru Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Externe (FRONTEX), dar constată, cu o oarecare îngrijorare, că subvenția a fost reechilibrată prin transferarea a 5,7 milioane EUR de la cheltuielile operaționale la cele administrative; solicită o majorare a creditelor destinate FRONTEX în 2009, pentru a permite acesteia să își mențină angajamentele cu privire la misiunile permanente și neîntrerupte, în special la frontierele sudice ale Uniunii (Hera, Nautilus și Poseidon);

45.   subliniază faptul că un pact european privind politica în domeniul imigrării ar trebui să includă aspecte legate de abordarea imigrării ilegale, gestionarea imigrării legale, integrarea cetățenilor din țări terțe și consolidarea protecției frontierelor, luând în considerare pe deplin principiul solidarității și nivelul cel mai ridicat de protecție a drepturilor fundamentale;

Subrubrica 3b

46.   remarcă faptul că creditele de angajament din PPB aferente subrubricii "Cetățenie" se ridică la un total de 628,7 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 1,0% în cazul în care creditele pentru 2008 sunt luate în considerare după deducerea creditelor aferente Fondului de solidaritate și Facilității de tranziție pentru Bulgaria și România; marja disponibilă este de 22 milioane EUR, creditele de plată crescând cu 0,7% până la 699 milioane EUR;

47.   regretă faptul că marja redusă, de 22 milioane EUR, disponibilă la această subrubrică oferă puține posibilități pentru proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare;

48.   atrage atenția asupra necesității de a spori eficiența și de a ameliora coordonarea intervențiilor UE în domeniul protecției civile, prin metode precum dezvoltarea unor metodologii comune la nivelul UE în materie de protecție civilă, aplicate de statele membre, dezvoltarea unor sisteme de avertizare rapidă și prevenire și ameliorarea facilității de transport al ajutorului în domeniul protecției civile, pentru a spori nivelul de pregătire în vederea protejării cetățenilor UE;

49.   deplânge faptul că majorarea propusă de Comisie în cadrul acestei subrubrici, care include politici vitale cu impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni, este cu mult mai mică decât creșterea medie a creditelor de angajamente, de 3,1%; regretă, în special, faptul că acțiunile importante pentru o Europă a cetățenilor beneficiază de creșterea cea mai redusă sau chiar au pierdut din finanțare, comparativ cu 2008;

50.   își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerile propuse de Comisie pentru câteva linii bugetare din care sunt finanțate activități de comunicare, în special în contextul sarcinilor și noilor provocări din acest domeniu care vor apărea în 2009, cum ar fi alegerile europene sau posibila intrare în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

51.   consideră că obiectivul principal al politicii de comunicare și de informare este de a informa cetățenii europeni cu privire la acțiunile și programele realizate de UE, precum și cu privire la îmbunătățirile înregistrate în ultimii ani;

52.   reamintește că toate instituțiile au dreptul de a pune în aplicare politica de comunicare în contextul autonomiei lor instituționale, în conformitate cu articolul 49 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(4) (regulamentul financiar), în limitele unui cadru comun și cu un anumit nivel de armonizare a prezentării, care ar trebui să permită elaborarea unei "mărci a UE", ușor de recunoscut și care să fie utilizată în cadrul tuturor măsurilor de comunicare;

53.   recunoaște nevoia de coordonare a diferitelor politici de comunicare puse în aplicare de instituții în cadrul Grupului interinstituțional privind informarea și comunicarea; reamintește că Parlamentul a inclus de mai mult timp comunicarea printre prioritățile sale; consideră că rolul cheie al Parlamentului în acest proces este vital și garantează continuitatea și eficiența politicii de comunicare, în special în ceea ce privește alegerile europene care urmează să aibă loc; subliniază, în acest context, faptul că ar trebui ameliorată informarea cetățenilor în ceea ce privește drepturile acestora care decurg din aplicarea legislației UE;

Rubrica 4

54.   constată că angajamentele din PPB aferente rubricii "UE ca actor mondial" au fost majorate cu 1,8%, până la 7 440,4 milioane EUR, cu o marjă disponibilă de 243,6 milioane EUR; plățile scad cu 6,6%, până la 7 579,5 milioane EUR;

55.   observă că această majorare de 1,8% este mai mică decât creșterea medie globală de 3,1% pentru bugetul general al UE; consideră că acest lucru este un semnal îngrijorător că rubrica 4 constituie în mod tradițional unul dintre domeniile cele mai dificile din bugetul UE;

56.   este profund îngrijorat de subfinanțarea rubricii 4 și condamnă cu fermitate abordarea bugetară vagă pe care a ales-o Comisia și care nu ia deloc în considerare nevoile reale care pot fi prevăzute în acest domeniu; remarcă faptul că, în consecință, marja actuală de 243,6 milioane EUR pare a fi, mai degrabă, o cifră arbitrară; consideră că această problemă nu poate fi soluționată decât printr-o revizuire cuprinzătoare a CFM, care să conducă, la rubrica 4, la majorarea plafonului pentru perioada 2019-2013;

57.   subliniază faptul că, înainte de prezentarea PPB, Parlamentul a solicitat în rezoluția sa din 24 aprilie 2008, menționată anterior, o imagine realistă a tuturor nevoilor bugetare, în special în ceea ce privește rubrica 4 din CFM; nu consideră că PPB urmează principiul bunei gestiuni financiare în privința acestei rubrici;

58.   constată, prin urmare, cu îngrijorare, că Comisia a declarat deja, în această etapă timpurie a procedurii bugetare, că creditele pentru Kosovo, Orientul Mijlociu, ajutorul alimentar și asistența macro-financiară nu vor fi cu siguranță suficiente pentru a respecta angajamentele mondiale asumate de UE, cu atât mai puțin nevoile suplimentare preconizate: PPB propune, de exemplu, 161 milioane EUR în credite de angajament și 100 milioane EUR în credite de plată pentru asistența acordată Palestinei și procesului de pace, cu toate că sumele votate pentru bugetul 2008 se ridicau la 300 milioane EUR și, respectiv, 200 milioane EUR, iar după mai multe transferuri, creditele de plată au ajuns, în prezent, la 350 de milioane EUR; în ceea ce privește Kosovo, creditele pentru misiunea EULEX scad cu 15,7% în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune (PESC); consideră acest lucru inacceptabil și solicită o nouă abordare a cheltuielilor pentru Palestina și Kosovo; având în vedere decizia de a majora substanțial numărul inițial de experți din cadrul Misiunii de Poliţie a Uniunii Europene (EUPOL) din Afganistan, consideră că dificultățile financiare sunt previzibile încă din acest stadiu;

59.   își reafirmă sprijinul față de punerea în aplicare a unei politici europene de vecinătate (PEV) mai profunde și diferențiate; subliniază nevoia ca Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) să dispună de un pachet financiar adecvat care să reflecte angajamentul UE față de vecinii săi din estul și sudul Europei; constată creșterea modestă a creditelor prevăzute pentru 2009 și accentuează faptul că inițiativa recentă "Procesul de la Barcelona: Uniunea Mediteraneană" nu trebuie nici să pună piedici eforturilor vizând echilibrarea creditelor de angajament pentru vecinii din estul și sudul Europei, nici să amplifice, sub nicio formă, tensiunile bugetare din cadrul IEVP;

60.   deplânge faptul că nu au fost prezentate nici soluții bugetare, nici indicii privind astfel de soluții pentru finanțarea acestor nevoi suplimentare; solicită din nou clarificări urgente privind nevoile totale din cadrul rubricii 4, inclusiv pentru capitolul PESC;

61.   își reiterează convingerea că nici Instrumentul de flexibilitate, nici Rezerva pentru ajutorul de urgență (244 milioane EUR) nu trebuie deturnate sau utilizate necorespunzător pentru finanțarea unor politici sau activități ale UE care au fost planificate de mult timp și este foarte hotărât ca în cursul procedurii bugetare să susțină acest principiu;

62.   relevă cu preocupare criza alimentară mondială din ce în ce mai accentuată și efectele schimbărilor climatice și subliniază necesitatea ca UE să fie capabilă să își îndeplinească angajamentele în ceea ce privește furnizarea de ajutor alimentar și reacția în caz de catastrofă pentru țările în curs de dezvoltare; remarcă cu o profundă îngrijorare că în PPB 2009 ajutorul alimentar beneficiază de o creștere de doar 6,8 milioane EUR comparativ cu 2008 (+3%) și că, până la sfârșitul lui aprilie 2008, Comisia a solicitat deja un transfer de 60 milioane EUR pentru acoperirea costurilor suplimentare aferente ajutorului alimentar în 2008 (o creștere de 26,88% a creditelor de angajament); în acest scop, solicită alocarea, în 2009, a unor resurse suplimentare, prin toate mijloacele bugetare disponibile;

63.   salută majorarea creditelor prevăzute pentru țările din Balcanii de Vest în baza componentei pentru înființarea instituțiilor din cadrul instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), în special intenția Comisiei de a prevedea mai multe burse suplimentare și de a majora finanțarea pentru dialogul din cadrul societății civile; solicită Comisiei să sprijine agenda socială pentru Balcani;

64.   subliniază faptul că fondurile noi destinate "Ajutorului pentru comerț" ar trebui să completeze ajutorul pentru dezvoltare existent în prezent și că noile promisiuni privind ajutorul pentru comerț nu ar trebui să conducă la o redistribuire a resurselor rezervate deja altor inițiative de dezvoltare; reiterează solicitarea adresată Comisiei de a oferi informații asupra originii sumei de 1 000 milioane EUR promise;

65.   salută inițiativele Comisiei de a crea o Alianță mondială împotriva schimbărilor climatice și un Fond mondial pentru eficiență energetică și energie regenerabilă ca pași importanți în acordarea de sprijin țărilor în curs de dezvoltare pentru a se adapta la schimbările climatice și a limita efectele acestora; subliniază, totuși, că fondurile care au fost alocate până în prezent sunt insuficiente; solicită sporirea finanțării imediate a acestor inițiative în bugetul 2009, în plus față de angajamentele pentru dezvoltare prevăzute; subliniază, de asemenea, importanța consolidării acestor inițiative prin asigurarea unor fonduri suplimentare pe termen lung;

66.   ia act de faptul că Fondul de garantare a împrumuturilor este inclus în PPB 2009 cu o sumă de 92,46 milioane EUR, spre deosebire de planificarea inițială care prevedea 200  milioane EUR pentru finanțarea sa; atrage atenția asupra faptului că o parte importantă din marja disponibilă în PPB 2009, reprezentând 107,54 milioane EUR din totalul de 243,6 milioane EUR, este artificială, fiind rezultatul acestei manevre; subliniază, cu profundă îngrijorare, că este foarte probabil să fie nevoie ca aceste "economii" realizate la finanțarea Fondului de garantare în 2009 să fie compensate prin cheltuieli mai mari în exercițiile ulterioare, ceea ce va face ca marjele disponibile la rubrica 4 să fie mai mici decât cele prevăzute în prezent;

67.   subliniază faptul că, deoarece structura instituțională aferentă Înaltului Reprezentant, Președintelui Consiliului European și Serviciului european pentru acțiune externă nu este încă stabilită, creditele bugetare necesare ar trebui puse la dispoziție în mod treptat, pe măsură ce domeniul de acțiune și rolul noilor structuri organizaționale devin mai clare; subliniază că nici schimbările instituționale, nici noile dispoziții privind Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) nu ar trebui să exercite presiuni suplimentare asupra nivelului actual al creditelor de angajament de la rubrica 4;

68.   subliniază importanța politică a proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare adoptate de autoritatea bugetară în cadrul rubricii 4; solicită o aplicare proactivă și la timp a acestora de către Comisie, utilizând integral creditele alocate;

Rubrica 5

69.   constată că cheltuielile administrative propuse cresc cu 5% comparativ cu 2008, ridicându-se acum la o valoare totală de 7 647,9 milioane EUR, față de 7 281,5 milioane EUR în 2008, fiind disponibilă doar o marjă foarte redusă, de 129,1 milioane EUR (reprezentând cca. 1,7% din cheltuieli), sub plafonul prevăzut în CFM;

70.   salută faptul că noile posturi solicitate de Comisie vizează doar tranșa finală, deja anunțată, de 250 de posturi pentru "UE-2", dar remarcă faptul că creșterea propusă pentru cheltuielile administrative este totuși mai mare decât creșterea medie a bugetului general; recunoaște faptul că această creștere ar putea fi determinată, în mare măsură, de indexarea salariilor și a costurilor cu pensiile și, într-o anumită măsură, de politica imobiliară; atrage atenția asupra faptului că, în cazul în care Tratatul de la Lisabona intră în vigoare, ar putea fi necesare noi modificări pe durata exercițiului financiar 2009; este hotărât, în acest sens, să analizeze cheltuielile administrative într-un context interinstituțional pentru a identifica necesitățile instituțiilor în anul 2009 și în perioada următoare;

71.   consideră, în ciuda creșterii volumului de informații primite și a concluziilor preliminare ale Comisiei conform cărora agențiile executive sporesc calitatea programelor UE, că diverse consecințe financiare/administrative asupra rubricii 5 necesită clarificări suplimentare; este uimit, de exemplu, de faptul că înființarea în viitor a echivalentului a 947 de posturi în cele două agenții de cercetare (conform afirmațiilor din raportul elaborat ca urmare a evaluării) va conduce la eliberarea a doar 117 posturi din departamentele Comisiei în aceeași perioadă;

72.   constată cu îngrijorare că, în general, tendința Comisiei de a prefera externalizarea, precum și cele mai recente modificări ale Statutului funcționarilor au condus la o situație în care un număr tot mai mare de membri ai personalului Uniunii Europene nu figurează în schemele de personal ale instituțiilor, adoptate de autoritatea bugetară, iar salariul lor nu este plătit în cadrul rubricii 5 din CFM; regretă profund această lipsă de transparență, care se manifestă și în ceea ce privește angajarea experților naționali; solicită desfășurarea unei discuții publice și cuprinzătoare cu privire la viitorul guvernării europene la care să participe toate părțile interesate;

73.   salută urmările recente ale raportului din 2007 de evaluare a personalului care au intervenit ca răspuns la amendamentele sale bugetare la bugetul 2008; intenționează să analizeze acest document cu atenție cu scopul de a trage concluzii pentru bugetul 2009;

74.   întreabă Comisia ce măsuri sunt luate pentru atingerea obiectivului de a reduce sarcinile administrative din UE cu 25% până în 2012 și dacă principiul ghișeului unic este realizabil în viitor pentru a reduce birocrația;

75.   intenționează să examineze creditele administrative și necesarul de personal ale celorlalte instituții cu scopul de a intensifica creșterile de eficiență, inclusiv prin redistribuiri ale personalului conform priorităților identificate, ori de câte ori este posibil; remarcă că creșterea medie propusă pentru celelalte instituții se ridică la 4,8%, de la 2 673,8 milioane EUR la 2 803,2 milioane EUR, situându-se puțin sub rata de creștere propusă de Comisie;

Rubrica 6

76.   remarcă faptul că în 2009, ultimul al de compensare bugetară pentru Bulgaria și România, angajamentele și plățile sunt stabilite la 209,1 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 1,2% față de 2008; rămâne astfel disponibilă o marjă de 0,9 milioane EUR;

Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare

77.   regretă faptul că PPB al Comisiei nu include, ca principiu general, angajamente pentru proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să fie finanțate din marjele rubricilor relevante din CFM; își exprimă uimirea că există câteva excepții de la această regulă generală, întrucât un număr mic de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, de care Comisia pare a fi interesată, sunt deja incluse în PPB având alocate credite de angajament;

78.   reamintește obligația pe care Comisia o are în temeiul punctului 46 litera (a) din AII de a furniza, pentru acțiunile anuale, estimări multianuale și de a preciza marjele disponibile în limita plafoanelor autorizate;

79.   subliniază faptul că AII prevede pentru proiectele-pilot un cuantum total de maximum 40  milioane EUR pentru orice exercițiu bugetar, iar pentru acțiunile pregătitoare un cuantum total de maximum 100 milioane EUR, din care maximum 50 milioane EUR pot fi alocate unor acțiuni pregătitoare noi;

80.   își confirmă hotărârea, deja manifestată în rezoluția sa din 24 aprilie 2008, menționată anterior, de a utiliza integral sumele anuale prevăzute în AII pentru proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, dacă numărul și volumul proiectelor-pilot și ale acțiunilor pregătitoare propuse impun acest lucru, deoarece consideră că acestea constituie un instrument indispensabil Parlamentului pentru a deschide calea pentru noi politici în interesul cetățenilor europeni;

81.   reamintește că, pentru exercițiul bugetar 2008, Parlamentul a adoptat proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare în valoare de 107,32 milioane EUR în credite de angajament; subrubrica 1a a inclus proiecte și acțiuni în valoare de 38 milioane EUR, rubrica 2 în valoare de 25,15 milioane EUR, subrubrica 3a în valoare de 3 milioane EUR, subrubrica 3b în valoare de 9,5 milioane EUR, iar rubrica 4 în valoare de 31,67 milioane EUR;

82.   subliniază faptul că, în cazul în care Parlamentul decide în favoarea unui nivel similar de finanțare pentru proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare în 2009, ar fi utilizate aproape jumătate din marjele disponibile la rubricile 1a și 3b, deși nivelul cheltuielilor din 2008 aferente proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare nici măcar nu a atins cuantumurile maxime prevăzute de AII;

83.   își declară disponibilitatea de a prezenta Comisiei, înainte de vacanța parlamentară de vară, o primă listă provizorie a intențiilor sale în ceea ce privește proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare pentru procedura bugetară 2009, în conformitate cu partea D din anexa II la AII, pentru a facilita elaborarea unui pachet final echilibrat și coerent; relevă că această listă nu împiedică prezentarea oricăror altor propuneri sau modificări ale proiectelor-pilot și ale acțiunilor pregătitoare de către deputații europeni, comisiile specializate și grupurile politice în prima lectură, la toamnă; insistă că, pentru acest exercițiu, toate rubricile și subrubricile bugetului trebuie să dispună de marje suficiente;

84.   dorește să analizeze, împreună cu Comisia și Consiliul, modul în care se poate pune în practică solicitarea Parlamentului în ceea ce privește un trimis al UE privind drepturile femeii;

Agenții

85.   constată o creștere de 1,76% a creditelor de angajament alocate în PPB agențiilor descentralizate, până la 563,9 milioane EUR, precum și o scădere de 6 milioane EUR (-1%) a creditelor de plată;

86.   atrage atenția asupra faptului că, în ciuda acestei creșteri generale reduse a angajamentelor aferente tuturor agențiilor, agențiile din cadrul subrubricii 1a înregistrează o scădere de 3,29%, adică 8,9 milioane EUR, comparativ cu bugetul 2008, în conformitate cu decizia adoptată de autoritatea bugetară în cadrul concilierii din noiembrie 2008 de a aplica o reducere liniară de 50 milioane EUR în perioada 2009-2013 pentru a finanța proiectul Galileo;

87.   ia act de faptul că această reducere aplicată agențiilor de la subrubrica 1a nu a fost "lineară", așa cum se anunțase în concluziile concilierii; intenționează să analizeze atent amploarea și defalcarea reducerilor bugetare; reamintește că decizia asupra acestor propuneri formulate de Comisie aparține autorității bugetare;

88.   va acorda o atenție deosebită executării bugetului de către agenții și va examina îndeaproape eventualele surplusuri pentru a se asigura că la elaborarea bugetelor agențiilor pentru 2009 se va ține cont de veniturile alocate;

89.   deplânge faptul că Comisia nu a prezentat încă autorității bugetare detalii privind modul în care își propune să finanțeze cele două noi agenții a căror înființare se discută în prezent, una dintre aceste agenții fiind inclusă în PPB pentru 2009 cu o mențiune simbolică "p.m." și îndeamnă Comisia să furnizeze în mod clar informații suplimentare privind această chestiune cât mai curând posibil; a ajuns la concluzia că, ținând seama de marjele actuale, pentru finanțarea noilor organisme, care îndeplinesc într-o anumită măsură sarcini administrative, ar trebui examinate toate posibilitățile prevăzute de AII; reamintește faptul că, în conformitate cu punctul 47 din AII, este necesar acordul prealabil al autorității bugetare privind finanțarea oricărei agenții noi;

90.   subliniază din nou faptul că nivelul de finanțare a agențiilor descentralizate existente și viitoare va afecta direct marjele disponibile la rubricile din CFM; remarcă faptul că AII obligă Comisia să evalueze implicațiile bugetare pentru rubrica de cheltuieli în cauză atunci când face o propunere de creare a unei noi agenții descentralizate; va căuta să se asigure că funcționarea agențiilor descentralizate aduce valoare adăugată și servește intereselor cetățenilor europeni;

91.   salută intenția Comisiei de a stimula un dialog interinstituțional privind rolul tuturor organismelor definite la articolul 185 din regulamentul financiar și rolul lor în guvernarea europeană; reiterează importanța asigurării sistematice la nivel interinstituțional a aplicării procedurii prevăzute la punctul 47 din AII;

Agenții executive și alte tendințe de externalizare

92.   ia act de faptul că orice nouă creștere a numărului de agenții executive și alte organisme ad hoc similare va fi finanțată din pachetul financiar al programului relevant; se declară prin urmare îngrijorat de faptul că orice creștere a numărului de agenții executive și alte organisme va reduce fondurile operaționale disponibile în cadrul pachetelor financiare ale programelor respective și va transfera finanțarea sarcinilor administrative de la rubrica 5 din CFM la rubricile operaționale;

93.   este îngrijorat de faptul că înființarea unor agenții executive și a altor organisme ad hoc ar putea duce la o creștere lipsită de transparență a numărului de funcționari și agenți contractuali ai UE, în special în cazul în care nu se procedează la reducerea și/sau redistribuirea adecvată a unor posturi din cadrul direcțiilor generale relevante ale Comisiei; recomandă respectarea Codului de conduită privind înființarea de agenții executive (Codul de conduită revizuit), în special în ceea ce privește controlul parlamentar asupra finanțării și dotării cu personal a agențiilor respective;

Concluzii și mandatul pentru conciliere

94.   consideră că următoarele aspecte prezintă un interes deosebit pentru concilierea bugetară care urmează să aibă loc în iulie 2008:

95.   regretă profund obiceiul Consiliului de a efectua reduceri lineare în cadrul primei lecturi a bugetului Uniunii Europene, fără a oferi nicio justificare precisă; invită Consiliul, atunci când adoptă proiectul său de buget, să examineze pe rând fiecare element din buget, utilizând criterii precum eficiența, economia și valoarea adăugată europeană; reamintește faptul că elaborarea bugetului Uniunii Europene este un act politic fundamental care nu poate răspunde doar logicii contabile și speră ca Consiliul să instituie mijloacele necesare unui adevărat dialog politic cu Parlamentul European în cadrul prezentei proceduri bugetare;

o
o   o

96.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. Acord modificat ultima dată prin Decizia 2008/371/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 128, 16.5.2008, p. 8). (2) Texte adoptate, P6_TA(2008)0174. (3) Texte adoptate, P6_TA(2008)0175. (4) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1525/2007 (JO L 343, 27.12.2007, p. 9).

Rezoluţia Parlamentului European din 8 iulie 2008 privind impactul asupra mediului al conductei de gaze prevăzute a fi construită în Marea Baltică, care urmează să lege Rusia de Germania (Petiţiile nr. 0614/2007 şi 0952/2006) (2007/2118(INI))

P6_TA(2008)0336 A6-0225/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere Petiţia nr. 0614/2007 înaintată de Radvile Morkunaite, care cuprinde peste 20 000 de semnături, Petiţia nr. 0952/2006 înaintată de Krzysztof Mączkowski, precum şi alte petiţii primite referitoare la subiectul prezentei rezoluţii,

–   având în vedere Tratatul de la Lisabona semnat de toate statele membre la 13 decembrie 2007,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia tematică privind protecţia şi conservarea mediului marin (COM(2005)0504),

–   având în vedere al Şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu(1),

–   având în vedere Directiva 97/11/CE a Consiliului din 3 martie 1997, de modificare a Directivei 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului(2) şi respectiv Directivele 92/43/CEE(3) şi 79/409/CEE(4) din care este alcătuit pachetul legislativ NATURA 2000,

–   având în vedere rezoluţia sa din 14 noiembrie 2006 referitoare la o Strategie tematică privind protecţia şi conservarea mediului marin(5),

–   având în vedere rezoluţia sa din 16 noiembrie 2006 privind o strategie pentru regiunea Mării Baltice în cadrul Dimensiunii nordice(6),

–   având în vedere Convenţia privind protecţia mediului marin din regiunea Mării Baltice (Convenţia de la Helsinki),

–   având în vedere recomandările Comisiei Helsinki (HELCOM), în special Recomandarea 17/3 din 12 martie 1996, în care este descrisă cerinţa de a efectua o evaluare de impact asupra mediului şi o consultare cu statele care ar putea fi afectate de impactul advers al proiectului propus,

–   având în vedere Convenţia privind evaluarea de impact asupra mediului în context transfrontalier din 25 februarie 1991 (Convenţia de la Espoo),

–   având în vedere Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la procesul de luare a deciziilor şi accesul la justiţie pe probleme de mediu din 25 iunie 1998 (Convenţia de la Aarhus),

–   având în vedere Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS),

–   având în vedere principiul precauţiei, pe care jurisprudenţa Curţii de Justiţie îl include printre principiile generale ale acquis-ului comunitar şi care constituie unul dintre aspectele dezvoltării durabile în cadrul dreptului UE şi internaţional,

–   având în vedere principiul bunei guvernări, care constituie unul dintre principiile generale ale dreptului UE,

–   având în vedere activităţile Intergrupului Parlamentului European pentru Europa Baltică,

–   având în vedere propunerile rezultate în urma audierii publice din 29 ianuarie 2008,

–   având în vedere Decizia nr. 1364/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 de stabilire a orientărilor pentru reţelele energetice transeuropene(7), prin care se recunoaște că gazoductul Nord Stream reprezintă un proiect de interes european,

–   având în vedere Planul de acţiune pentru Marea Baltică, adoptat la o reuniune a miniştrilor mediului din statele baltice, organizată la Cracovia, la 15 noiembrie 2007,

–   având în vedere articolul 10 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, care impune statelor membre o datorie de cooperare loială faţă de Comunitate,

–   având în vedere articolul 192 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru petiţii şi avizul Comisiei pentru afaceri externe, precum şi avizul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (A6-0225/2008),

A.   întrucât Marea Baltică este un bazin mărginit de un număr de opt state membre ale Uniunii Europene şi 80% din litoralul acesteia face parte din teritoriul Uniunii Europene; întrucât OAO Gazprom este acţionarul majoritar al Nord Stream;

B.   întrucât preocuparea faţă de mediul marin baltic este una dintre principalele sarcini ale Dimensiunii nordice a Uniunii, după cum s-a confirmat în mod repetat în comunicări ale Comisiei şi rezoluţii ale Parlamentului;

C.   întrucât sectoarele agricole şi industriale ale tuturor statelor membre care mărginesc Marea Baltică şi ale Rusiei reprezintă cei mai mari poluatori ai Mării Baltice şi pun cele mai mari probleme în ceea ce priveşte echilibrul ei ecologic;

D.   întrucât Uniunea şi-a asumat angajamente specifice pentru protecţia mediului, inclusiv pentru protecţia mediului marin;

E.   întrucât în procedurile judiciare introduse în faţa Curţii de Justiţie Comisia a confirmat în repetate rânduri că protecţia mediului este unul dintre obiectivele esenţiale ale Comunităţii, iar Curtea a recunoscut competenţa comunitară în sectorul protecţiei şi conservării mediului marin;

F.   întrucât în prezent sunt planificate numeroase proiecte de infrastructuri ce urmează să fie construite în Marea Baltică (Nord Stream, parcuri eoliene, Scanled Baltic Pipe, o conductă de gaz între Finlanda şi Estonia, cabluri electrice între Suedia şi Lituania, terminale GNL la Świnoujścje etc.);

G.   întrucât Europa trebuie să găsească modalități de a soluționa problema vitală a securității aprovizionării cu energie;

H.   întrucât contribuţia din ce în ce mai mare a gazului natural la echilibrul energetic din Europa a constituit, în special după 1990, principala sursă de reducere a emisiilor de bioxid de carbon (CO2);

I.   întrucât, principiul precauţiei, enunţat la articolul 174 alineatul (2) din Tratatul CE, impune ca toţi actorii interesaţi să depună eforturile necesare în vederea evaluării impactului asupra mediului pe care l-ar putea avea noi decizii sau începerea lucrărilor şi să întreprindă acţiunile preventive corespunzătoare în situaţiile în care există riscul rezonabil al unei ameninţări pentru mediu;

J.   întrucât din principiul prin care cerinţele protecţiei mediului trebuie integrate în politicile sectoriale specifice decurge faptul că aceste cerinţe ar trebui avute în vedere în desfăşurarea tuturor activităţilor Comunităţii şi în realizarea tuturor obiectivelor acesteia;

K.   întrucât articolul 194 din viitorul Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene, introdus prin Tratatul de la Lisabona, menţionează explicit că politica energetică a UE ar trebui desfăşurată într-un spirit de solidaritate între statele membre, ţinând seama de nevoia de conservare şi îmbunătăţire a mediului;

L.   întrucât vulnerabilitatea deosebită a Mării Baltice în faţa ameninţărilor la adresa mediului a fost confirmată de Organizaţia Maritimă Internaţională, care i-a recunoscut statutul de "zonă extrem de vulnerabilă";

M.   întrucât Marea Baltică este în prezent una dintre cele mai poluate zone maritime din lume şi, în special, întrucât concentraţia de substanţe periculoase din apele sale şi din organismele vii din acestea rămâne anormal de ridicată;

N.   întrucât Marea Baltică este o mare interioară tipică, având un bazin maritim puţin adânc şi întrucât în cazul acesteia şi al Mării Negre ciclul schimbului de apă cu oceanul global este cel mai lung din lume, durând aproximativ 30 de ani;

O.   întrucât durata estimată de viaţă a conductei de transport a gazului este de 50 de ani, iar lucrările de dezasamblare şi îndepărtare a sistemului de conducte vor fi de o amploare similară cu cele necesare pentru instalaţia planificată; întrucât la analiza impactului proiectului asupra mediului şi economiiei, acest aspect ar trebui studiat ţinând cont de timpul necesar pentru ca flora şi fauna să revină în totalitate la starea iniţială;

P.   întrucât expunerea la metale grele, agenţi contaminanţi şi alte substanţe nocive atrage după sine riscuri în ceea ce priveşte sănătatea şi are implicaţii în ceea ce priveşte lanţul alimentar care trebuie să fie analizate;

Q.   întrucât un număr de factori, printre care se numără perioadele îndelungate de stagnare a apei, coloana de apă stratificată şi zona de captare industrializată extinsă şi mai ales, intensificarea activităţilor crescătoriilor în zona Mării Baltice, transformă Marea Baltică într-o zonă deosebit de vulnerabilă din punctul de vedere al mediului;

R.   întrucât efectuarea de lucrări în condiţiile speciale din Marea Baltică ar putea avea ca rezultat o creştere bruscă a populaţiei de alge, ceea ce ar putea afecta mai ales Finlanda, Suedia, Germania şi statele baltice,

S.   întrucât un alt factor de risc important pentru mediu este existenţa a circa 80 000 de tone de muniţii deversate în Marea Baltică după al doilea Război Mondial, conţinând substanţe toxice cum ar fi gazul muştar, iperita de sulf, iperita de azot, levizita, Clark I, Clark II şi adamsita, care reprezintă un risc atât pentru mediul marin baltic, cât şi pentru viaţa şi sănătatea omului;

T.   întrucât mai multe state au continuat să arunce containere de muniţii din 1945 până la sfârşitul anilor şaizeci;

U.   întrucât, în plus, containerele de muniţii se află într-o stare critică, deoarece coroziunea acestora a fost estimată la 80%, iar locaţia exactă a acestora nu poate fi întotdeauna stabilită;

V.   întrucât, în acelaşi timp, Planul de acţiune privind Marea Baltică, adoptat la 15 noiembrie 2007 la Cracovia, impune statelor care mărginesc Marea Baltică să asigure depozitarea în condiţii de siguranţă a stocurilor vechi de produse chimice şi dispozitive care conţin substanţe periculoase;

W.   ţinând seama de impactul potenţial al conductei de gaz asupra mediului marin baltic şi asupra statelor care mărginesc Marea Baltică,

X.   având în vedere traficul mai intens de navigatori şi petroliere din Marea Baltică şi pericolul potenţial al producerii de incendii, riscul de pierdere a flotabilităţii şi de scufundare a navelor care ar rezulta în urma unei defecţiuni a conductei de gaz în cursul lucrărilor de construcţie, instalare şi exploatare, precum şi impactul potenţial al acesteia în termeni umani, economici şi de mediu;

Y.   întrucât Nord Stream are intenţia să construiască un culoar submarin cu o lungime de 1 200 km, o lăţime de circa 2 km, care va deveni astfel cel mai mare şantier submarin din lume;

Z.   întrucât pescuitul, turismul şi navigaţia ar putea fi afectate în mod nefavorabil de lucrările de construcţie, instalare şi exploatare desfăşurate în cadrul proiectului, ceea ce va avea probabil consecinţe negative asupra economiei din regiunile costiere;

AA.   întrucât, în temeiul articolului 123 din UNCLOS, care face parte integrantă din acquis-ul comunitar, statele care mărginesc mări semi-închise trebuie să coopereze între ele în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor lor şi îndeplinirea obligaţiilor care le revin şi să coordoneze punerea în aplicare a drepturilor şi obligaţiilor lor în ceea ce priveşte protecţia şi conservarea mediului marin;

AB.   întrucât, în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Convenţia de la Espoo părţile trebuie să adopte, fie individual, fie în comun, toate măsurile corespunzătoare şi eficiente pentru a preveni, a reduce şi a controla impactul transfrontalier advers semnificativ asupra mediului al activităţilor propuse;

AC.   întrucât, în conformitate cu articolul 5 litera (a) din Convenţia Espoo, consultările cu părţile expuse la efectele dăunătoare ale proiectelor transfrontaliere pot trata alternative posibile la proiectul propus, inclusiv abandonarea acestuia;

AD.   întrucât, în temeiul articolului 12 din Convenţia de la Helsinki, părţile contractante trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru a preveni poluarea mediului marin din regiunea Mării Baltice, care rezultă din explorarea sau exploatarea fundului mării sau din orice activităţi conexe;

AE.   întrucât ruta propusă a conductei de gaz nord-europene va traversa zone incluse în programul Natura 2000 şi pe care Directiva 92/43/CEE a Consiliului le clasifică drept arii speciale de conservare;

AF.   întrucât, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Directiva 92/43/CEE, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor din ariile speciale de conservare;

AG.   întrucât, în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE, statele membre trebuie să efectueze o evaluare corespunzătoare a implicaţiilor oricărui plan sau proiect care nu are o legătură directă sau nu este necesar pentru gestionarea unei arii de conservare, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria respectivă, având în vedere obiectivele de conservare ale ariei respective;

AH.   întrucât, în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE şi în temeiul concluziilor evaluării respective, autorităţile naţionale competente aprobă planul sau proiectul numai după ce au constatat că acesta nu are efecte negative asupra integrităţii sitului respectiv şi, după caz, după ce au consultat opinia publică;

AI.   întrucât conducta de gaz propusă ar fi cea mai lungă conductă de gaz submarină duală din lume, dar şi cea aflată la cea mai mică adâncime, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă în faţa posibilelor deteriorări;

AJ.   întrucât Decizia 1364/2006/CE include conducta de gaz nord-europeană printre proiectele prioritare de interes european;

AK.   întrucât, din cauza riscurilor asociate, orice structură tehnică pe scară largă, ridicată în apele marine, trebuie să fie supusă unei analize aprofundate şi complexe, precum şi unei evaluări de impact asupra mediului, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Espoo, Convenţiei HELCOM şi ale tuturor legislaţiilor pertinente, naţionale şi europeană;

AL.   întrucât, potrivit Convenţiei de la Espoo, fiecare proiect de acest tip ar trebui să fie precedat de o analiză a soluţiilor sale alternative, care să ia în considerare în special, costurile de punere în aplicare şi siguranţa mediului, iar în cazul de faţă o analiză a rutelor pe uscat pentru conducta de gaz;

AM.   întrucât părți din conducta proiectată au fost deja transportate în orașul Kotka din Finlanda pentru prelucrare;

AN.   întrucât, în temeiul articolului 1 din Convenţia de la Aarhus, fiecare parte trebuie să garanteze drepturile de acces la informaţie, participarea publicului la procesul de luare a deciziilor şi accesul la justiţie pe probleme de mediu;

AO.   întrucât cerinţele juridice referitoare la pregătirea unui studiu precis de impact asupra mediului trebuie să ţină seama de toate riscurile menţionate anterior;

AP.   întrucât este indispensabil să se analizeze ameninţarea teroristă şi capacitatea de contracarare eficientă a acesteia,

1.   consideră că Nord Stream este un proiect de infrastructură de dimensiune politică şi strategică extinsă atât pentru UE, cât şi pentru Rusia; înţelege îngrijorarea exprimată de statele membre ale UE cu privire la construcţia şi întreţinerea conductei; subliniază că abilitatea statelor riverane mici de a acţiona în calitate de furnizori ai securităţii în regiunea Mării Baltice nu poate fi privită independent de abilitatea Uniunii de a acţiona ca entitate unitară şi de a adopta o poziţie comună privind chestiunile energetice şi reaminteşte Rezoluţia sa din 26 septembrie 2007 privind promovarea unei politici externe europene comune în domeniul energiei(8); subliniază că Decizia 1364/2006/CE (incorporată în orientările TEN-E) recunoaşte că Nord Stream este un proiect de interes european care ar ajuta la acoperirea viitorului necesar european în materie de energie; subliniază că acest proiect, împreună cu alte conducte complementare, cum ar fi Yamal II şi Amber, ar trebui planificate în spiritul unei politici europene externe comune în domeniul energie şi ar trebui să ţină seama pe deplin de impactul acestora asupra mediului şi a securităţii statelor membre ale UE;

2.   îşi reafirmă opinia că, având în vedere dependenţa din ce în ce mai mare a UE de un număr limitat de surse de energie, furnizori şi rute de transport, este esenţial să se sprijine adoptarea unor iniţiative vizând diversificarea acestora, atât din punct de vedere geografic, cât şi prin dezvoltarea de alternative durabile; atrage atenţia în special asupra necesităţii de a susţine dezvoltarea infrastructurii portuare utilizate pentru manipularea combustibililor; reaminteşte că Nord Stream este doar unul dintre un mare număr de proiecte de infrastructură pentru gaze, cum ar fi gazoducte şi instalaţii GNL, care vor fi esenţiale pentru a acoperi necesităţile comunitare de consum de gaz natural care - în conformitate cu numeroase studii - va creşte semnificativ în anii ce urmează şi care, în acelaşi timp, vor face posibilă înlocuirea unor combustibile fosile mai puţin ecologice; consideră că este necesară evaluarea impactului asupra mediului pe termen lung a noii infrastructuri pentru gaze, în ceea ce priveşte importanţa garantării unei aprovizionări stabile cu gaz;

3.   susţine propunerea cuprinsă în rezoluţia mai sus-menţionată a Parlamentului European din 14 noiembrie 2006, conform căreia viitoarea strategie marină a UE trebuie să aibă ca rezultat definirea unor obligaţii supranaţionale care ar putea implica angajamente comune în ţări terţe;

4.   subliniază că securitatea energetică trebuie privită ca o componentă esenţială a securităţii globale a Uniunii Europene, în cadrul căreia definirea securităţii energetice nu ar trebui limitată doar la lipsa unei producţii interne a UE, ci ar trebui să ia în considerare, de asemenea, aspectele geopolitice ale dependenţei de importuri şi riscul de întreruperi motivate politic ce derivă din aceasta; consideră că cel de-al treilea pachet privind energia va reduce dependenţa energetică a fiecărui stat membru, întrucât, în contextul unei pieţe energetice pe deplin liberalizate şi integrate, nici un stat nu poate fi decuplat de o ţară terţă furnizoare;

5.   consideră că provocarea pe care o constituie garantarea siguranței aprovizionării cu energie, concomitent cu respectarea angajamentelor privind protecția mediului și dezvoltarea durabilă reclamă aplicarea unei politici europene coerente și coordonate în materie de aprovizionare cu gaz natural, bazată pe evaluarea atentă, la nivel european, a aspectelor de mediu ale soluțiilor alternative și pe solidaritatea între statele membre;

6.   regretă rolul marginal jucat de UE în cadrul acestui proiect, în special cel al Comisiei; subliniază că o mai mare implicare a Uniunii Europene ar reduce nesiguranţa resimţită de numeroase state membre în legătură cu proiectul Nord Stream;

7.   ia act de opoziţia exprimată de unele state membre în legătură cu proiectul conductei planificate pentru zona Mării Baltice, care este un bun comun al statelor care o mărginesc şi nu o chestiune care ţine de relaţiile bilaterale dintre state; consideră, în consecinţă, că proiectul ar trebui realizat în cooperare cu fiecare dintre statele din jurul Mării Baltice, în conformitate cu Convenţia de la Espoo, Convenţia de la Helsinki şi celelalte instrumente juridice pertinente; subliniază că este important ca Rusia să finalizeze ratificarea Convenției de la Espoo;

8.   în acest sens, îşi exprimă dezacordul cu privire la realizarea unei investiţii la scara propusă, fără realizarea a unei evaluări de impact asupra mediului cu rezultate pozitive;

9.   îşi exprimă convingerea că proiectele energetice în care sunt implicate state membre ale UE şi ţări terţe ar trebui să fie subiecte de interes şi de preocupare comune pentru întreaga Uniune Europeană şi cetăţenii săi;

10.   recunoaşte că Nord Stream efectuează studiul de impact asupra mediului care urmează să fie prezentat spre aprobare "părţilor iniţiale" definite în Convenţia de la Espoo (Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania); îndeamnă insistent societatea să furnizeze rezultatele studiilor şi întregul set de rezultate ştiinţifice privind situaţia ecologică a sitului proiectului, culese în timpul cercetărilor de mediu, nu doar statelor respective, ci şi HELCOM şi tuturor statelor cu deschidere la mare;

11.   subliniază că o soluţie durabilă pe termen lung necesită transparenţă deplină din partea tuturor părţilor atât în faza de construcţie, cât şi în cea de exploatare, iar încrederea în acest proiect major va creşte dacă statele care mărginesc Marea Baltică pot monitoriza lucrările;

12.   prin urmare, invită Comisia şi Consiliul să îşi ia angajamente depline în ceea ce priveşte analiza impactului asupra mediului al construirii conductei de gaz nord-europene, în special în cazurile în care Comisia trebuie să îşi prezinte avizul, după cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE;

13.   subliniază faptul că principiul reciprocităţii trebuie respectat integral în ceea ce priveşte investiţiile, dacă interdependenţa dintre UE şi Rusia urmează să se transforme în parteneriat; remarcă faptul că ţările terţe obţin beneficii majore datorită deschiderii pieţei europene, dar şi că investitorilor europeni în Rusia nu le sunt acordate avantaje similare;

14.   regretă omisia Comisiei de a accepta propunerea cuprinsă în rezoluţia Parlamentului mai sus-menţionată din 16 noiembrie 2006 privind elaborarea de către Comisie a unei evaluări obiective de impact asupra mediului pentru proiectele propuse, de către un organism independent ţinându-se seama de opinia tuturor statelor cu deschidere la Marea Baltică;

15.   invită Consiliul şi Comisia să realizeze un studiu detaliat care să evalueze dacă implementarea proiectului se desfăşoară în conformitate cu legislaţia comunitară şi internaţională;

16.   îşi exprimă preocuparea faţă de calendarul proiectului, stabilit de întreprinderea Nord Stream, a cărui punere în aplicare va împiedica analiza aprofundată a rezultatelor evaluării de impact asupra mediului de către statele interesate, de către organizaţiile neguvernamentale şi de către experţii HELCOM; subliniază că o analiză atentă a rezultatelor evaluării de impact asupra mediului determină stabilirea unui calendar corespunzător;

17.   subliniază că desfăşurarea lucrărilor, într-un perimetru care poate atinge 2 400 km² în Marea Baltică, ceea ce impune utilizarea unui număr mare de nave şi alte echipamente, ar putea reprezenta o ameninţare gravă pentru biodiversitate şi pentru numeroasele habitate, precum şi pentru siguranţa şi buna desfăşurare a operaţiunilor de transport în regiune;

18.   dorește ca posibilele efecte ale conductei asupra fundului mării pe parcursul fazei de construcție să facă parte din evaluarea de impact asupra mediului;

19.   invită autorul proiectului să includă termeni de referinţă cuprinzători în proiectul său de raport privind evaluarea de impact asupra mediului, prin descrierea precisă a condiţiilor actuale de mediu din sit şi prin furnizarea de date în formă tridimensională privind geomorfologia sitului;

20.   îşi exprimă preocuparea profundă faţă de rapoartele conform cărora, înainte de punerea în funcţiune a conductei de gaz, investitorul intenţionează să utilizeze un compus extrem de toxic, cunoscut sub denumirea de aldehidă glutarică; subliniază că orice acţiune care ar avea ca rezultat un dezastru major, cu consecinţe ireversibile, ar trebui evitată; invită investitorul să nu recurgă la utilizarea acestei substanţe;

21.   solicită Comisiei efectuarea unui studiu independent şi fiabil asupra mediului, în care să fie examinate emisiile generate în agricultură şi industrie care poluează Marea Baltică şi să se evalueze situaţia în raport cu posibilele ameninţări ambientale pe care le implică conductele care traversează în prezent Marea Baltică; de asemenea, solicită Comisiei să evalueze efectele suplimentare exercitate de proiectul Nord Stream asupra Mării Baltice;

22.   solicită promotorului proiectului să garanteze că construirea şi exploatarea conductei nu pune în pericol numeroasele specii de peşti şi păsări şi nici existenţa unei populaţii de delfini bruni, al căror număr este de numai 600 şi care reprezintă o specie unică în această regiune geografică;

23.   consideră că protecţia mediului marin al Mării Baltice este o componentă esenţială a Dimensiunii nordice a UE și că ar trebui luată de asemenea în considerare în cadrul strategiei Mării Baltice, atunci când este cazul;

24.   remarcă faptul că prosperitatea regiunilor de coastă şi competitivitatea economiilor acestora sunt deosebit de sensibile şi periclitate de poluarea zonelor costiere şi de deteriorarea mediului marin; relevă că, dată fiind măsura în care regiunile de coastă sunt afectate de politicile şi activităţile maritime, durabilitatea pe termen lung constituie o condiţie prealabilă pentru protejarea prosperităţii lor economice, sociale şi ambientale;

25.   relevă lipsa oricărei strategii de soluţionare a defectelor structurale şi a ameninţărilor exterioare care pun în pericol siguranţa conductei; subliniază necesitatea definirii clare a tuturor aspectelor legate de siguranţă şi de reacţie în caz de urgenţă, inclusiv resursele financiare, participanţii, rolul şi modalităţile în care se procedează;

26.   subliniază că, datorită cererii din ce în ce mai mari de gaze, ar trebui analizate şi promovate rute alternative pentru gazoduct, ţinând seama de aspectele ambientale şi economice, inclusiv orarul de execuţie în cazul acestor rute; observă că pentru gazoductul Nord Stream este necesară realizarea unei evaluări a alternativelor la ruta aleasă în cadrul evaluării de impact asupra mediului;

27.   invită Comisia să efectueze o astfel de analiză în cadrul unui dialog cu statele interesate cu deschidere la mare, cu investitorul, cu HELCOM, ţinând seama de opiniile ONG-urilor competente;

28.   subliniază că chestiunea compensaţiilor economice pentru defecţiuni sau daune trebuie să fie perfect clarificată, chiar înainte ca lucrările să poată începe; subliniază că o defecţiune majoră a conductei poate crea complicaţii pentru statele care mărginesc Marea Baltică şi ar putea avea efecte devastatoare pentru mediul marin; consideră că Nord Stream ar trebui să-şi asume răspunderea deplină pentru compensaţiile respective;

29.   invită Comisia şi statele membre să facă o evaluare detaliată a aspectelor economice, bugetare, precum şi a celor referitoare la transparenţă, în cazul proiectului Nord Stream şi al firmelor implicate în acesta;

30.   solicită Comisiei să analizeze posibilitatea ca, în cadrul parteneriatului Dimensiunii nordice, să revendice avantaje echivalente din partea Nord Stream în legătură cu eventualele proiecte de regenerare din zona de frontieră fino-rusă, în care s-a propus începerea lucrărilor de construire a gazoductului, sau în contextul strategiei Mării Baltice;

31.   ia notă de următoarele decizii luate de autorităţile statelor membre:

32.   regretă faptul că, în Cartea Verde intitulată "Către o viitoare politică maritimă pentru Uniune", nu se acordă atenţie problemei proiectelor la scară largă, cum ar fi conductele submarine; regretă faptul că în instrumentele juridice şi comunicările privind strategiile marine, iniţiate de Comisie, aceasta neglijează, de obicei, problema conductelor submarine, care este esenţială atât din punctul de vedere al protecţiei mediului, cât şi din punctul de vedere al securităţii energetice a UE;

33.   solicită ca o evaluare independentă a impactului asupra mediului să fie pusă la dispoziție pentru o consultare detaliată cu autoritățile competente și cu publicul larg din toate statele cu deschidere la mare;

34.   relevă importanţa aplicării unei strategii de comunicare transparentă privind paşii de urmat privind rezultatele evaluării de impact asupra mediului şi comunicarea activă a acestor rezultate către toate statele membre ale UE, în special statele de pe litoralul baltic;

35.   în consecinţă, îşi reiterează invitaţia făcută în rezoluţia sa mai sus menţionată din 14 noiembrie 2006 privind propunerea unui mecanism obligatoriu de negociere între statele membre şi insistă în ceea ce priveşte adoptarea de acţiuni la nivel internaţional de către Consiliu pentru dezvoltarea unor evaluări obligatorii de impact asupra mediului în cadrul relaţiilor dintre UE şi ţări terţe;

36.   remarcă faptul că alegerea unei rute pentru conducta de gaz nord-europeană trebuie să permită îndeplinirea obiectivelor stabilite în Decizia 1364/2006/CE, eliminând astfel orice ameninţare pentru mediu;

37.   invită Consiliul, Comisia şi statele membre să să garanteze că construirea conductei de gaz Nord Stream este pe deplin conformă legislației UE privind evaluările de impact asupra mediului și cu toate convențiile internaționale;

38.   invită în special Comisia să asigure respectarea dispoziţiilor din documentele la care se face referire mai sus, mai precis din UNCLOS, Convenţia de la Helsinki, Convenţia de la Espoo, Convenţia de la Aarhus, Directivele 85/337/CEE, 97/11/CE, 92/43/CEE şi 79/409/CEE, precum şi articolul 10 din Tratatul CE, a principiului precauţiei şi principiului dezvoltării durabile, precum şi să iniţieze procedurile necesare, în temeiul articolului 226 din Tratatul CE, în cazul constatării neîndeplinirii obligaţiile de mai sus;

39.   din perspectiva situaţiei politice actuale din Rusia şi a ambiţiilor geopolitice ale acestei ţări, consideră că este foarte important ca Rusia să dea dovada de dorinţă de cooperare în cadrul politicii energetice europene; subliniază importanţa ratificării de către Rusia a Tratatului Cartei Energiei şi a Protocolului de Tranzit anexat, întrucât această ratificare va reduce potenţialul de conflict în legătură cu proiecte precum Nord Stream;

40.   solicită Comisiei ca, în limitele competenţelor sale, să evalueze situaţia pieţei în termeni de concurenţă, astfel cum ar rezulta aceasta în urma finalizării posibile a conductei Nord Stream şi, dacă este necesar, să adopte măsuri care să împiedice Gazprom să îşi asume un rol dominant pe piaţa gazului din UE fără a garanta drepturi reciproce pentru societăţile UE de a intra pe piaţa energetică rusească;

41.   sugerează instituirea unui sistem comun de supraveghere a conductei, care să includă toate statele din regiunea Mării Baltice; sugerează, de asemenea, ca obligaţia de a plătii compensaţii pentru daune ecologice să revină exclusiv companiei Nord Stream;

42.   constată absenţa unor structuri instituţionale capabile să abordeze în mod adecvat problemele de mediu şi geopolitice în materie de securitate pe care le implică acest proiect; sugerează, deci, că Comisia ar trebui să creeze un post adecvat pentru a trata proiectele curente şi cele viitoare, care să funcţioneze sub autoritatea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate şi al Vicepreşedintelui Comisiei;

43.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei, Consiliului şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1) A se vedea Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu (JO L 242, 10.9.2002, p. 1). (2) JO L 73, 14.3.1997, p. 5. (3) JO L 206, 22.7.1992, p. 7. (4) JO L 103, 25.4.1979, p. 1. (5) JO C 314 E, 21.12.2006, p. 131. (6) JO C 314 E, 21.12.2006, p. 330. (7) JO L 262, 22.9.2006, p. 1. (8) Texte adoptate, P6_TA(2007)0413.

Rezoluţia Parlamentului European din 8 iulie 2008 privind stabilizarea situației din Afganistan: provocări pentru UE și pentru comunitatea internațională (2007/2208(INI))

P6_TA(2008)0337 A6-0269/2008

Parlamentul European,

–   având în vedere numeroasele sale rezoluții anterioare privind Afganistanul, cea mai recentă fiind cea din 18 ianuarie 2006(1),

–   având în vedere Pactul pentru Afganistan, asupra căruia s-a căzut de acord la Conferința de la Londra din 1 februarie 2006 și faptul că guvernul afgan și comunitatea internațională au recunoscut că succesul pactului necesită un puternic angajament politic, financiar și de securitate pentru a atinge obiectivele fixate la termenele convenite, succesul acestuia depinzând de un mecanism eficace de coordonare și monitorizare,

–   având în vedere Declarația șefilor de stat şi de guverne ai națiunilor care participă la Forța internațională de asistență în materie de securitate (ISAF) în Afganistan, publicată la reuniunea la nivel înalt a NATO de la București, din 3 aprilie 2008,

–   având în vedere rapoartele Secretarului General al ONU, privind "Situația din Afganistan și implicațiile sale pentru pacea și securitatea internațională", prezentate la 21 septembrie 2007 şi 6 martie 2008,

–   având în vedere rezultatele Conferinței internaționale în sprijinul Afganistanului, desfășurată la Paris, la 12 iunie 2008,

–   având în vedere Strategia națională de control al drogurilor a guvernului din Afganistan, lansată în cadrul Conferinței de la Londra menţionate anterior,

–   având în vedere recomandarea sa către Consiliu, din 25 octombrie 2007, privind producerea de opium în scopuri medicale în Afganistan(2),

–   având în vedere concluziile Consiliului cu privire la aceasta, în special cele ale Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE)din 10 martie 2008, 29 aprilie 2008 și 26-27 mai 2008,

–   având în vedere Acțiunea comună a Consiliului 2007/369/PESC din 30 mai 2007 privind instituirea misiunii de poliție a Uniunii Europene în Afganistan (EUPOL AFGHANISTAN)(3) și Acțiunea comună a Consiliului 2007/733/PESC din 13 noiembrie 2007 de modificare a Acțiunii comune 2007/369/PESC(4),

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008(5),

–   având în vedere programul indicativ național al Comisiei, care alocă 600 milioane EUR în perioada bugetară 2007-2010 Republicii Islamice Afganistan,

–   având în vedere vizita din 26-30 noiembrie 2007 a delegației camerei inferioare a parlamentului afgan (Wolesi Jirga) la Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A6-0269/2008),

A.   întrucât Afganistanul se află într-un moment de răscruce, mărturie stând creșterea numărului de acte teroriste și ciocniri violente, deteriorarea gravă a situației de securitate, continuarea producției de opiu, precum şi nemulţumirea populară crescândă provocată de corupţie şi de deficienţele din activitatea guvernului; întrucât condițiile de viață ale unei părți importante a populației afgane nu s-au îmbunătățit, în ciuda eforturilor comunității internaționale și a succeselor parțiale înregistrate în reconstrucția civilă; întrucât amenințarea cu care se confruntă Afganistanul în prezent necesită acțiuni pe termen scurt, însă soluțiile pe termen lung se vor ivi doar după îmbunătățirea generală a nivelului de guvernare și consolidarea statului;

B.   întrucât Statele Unite, sprijinite de Regatul Unit, au demarat operațiunea "Enduring Freedom" la 7 octombrie 2001; întrucât alte patru state membre ale UE, Republica Cehă, Franța, Polonia și România, fac parte din forțele coaliției ce participă la această operațiune; întrucât, cu excepția Ciprului și Maltei, toate statele membre ale UE contribuie la misiunea ISAF condusă de NATO cu efective totale de trupe depășind 21 500; întrucât primele echipe pentru reconstrucția provinciilor (ERP) și-au început activitatea spre sfârșitul anului 2001, iar în prezent aproximativ 25 ERP sunt prezente în întreaga țară;

C.   întrucât există o discrepanță considerabilă între sumele pe care comunitatea internațională le cheltuiește pentru operațiuni militare, pe de o parte și sumele pe care le cheltuiește pentru reconstrucție și asistență umanitară, pe de altă parte;

D.   întrucât peste jumătate dintre locuitorii Afganistanului se află sub pragul sărăciei, iar economia țării este una dintre cele mai slabe din lume, cu o rată a șomajului care atinge 40%;

E.   întrucât sectorul sanitar din Afganistan a început să producă primele rezultate promițătoare, cum ar fi scăderea cu 24% a ratei mortalității infantile de la căderea talibanilor, numărul mai ridicat de copii ce supraviețuiesc primului an de viață și procentajul mai ridicat de cetățeni afgani care au acces direct la serviciile de îngrijiri medicale primare;

F.   întrucât sistemul de educație al Afganistanului începe să dea primele semne de evoluție pozitivă, cum ar fi numărul în creștere de copii, în special de fete, de studenți și profesori care se întorc în instituțiile de învățământ, activitatea în curs de desfășurare de reparare a școlilor primare și formarea profesorilor;

G.   întrucât, deși în Afganistan nu există cifre oficiale privind numărul deceselor înregistrate în rândul populației civile, raportul Secretarului General al ONU din 6 martie 2008 cu privire la situația din Afganistan subliniază că "în 2007, nivelul activităților insurecționale și teroriste a crescut semnificativ față de anul precedent. În 2007, s-a înregistrat un număr de 566 de incidente în medie pe lună, în comparație cu 425 în anul precedent, precum și peste 8 000 de persoane decedate în urma conflictelor, dintre care 1 500 civili " - reprezentând numărul cel mai mare de victime de la răsturnarea regimului taliban în 2001,

H.   întrucât noua Constituție afgană nu garantează deplina libertate religioasă deoarece abandonarea islamului rămâne un delict sancționat,

I.   întrucât reuniunea Comitetului Mixt de coordonare și monitorizare pentru Afganistan desfășurată la Tokio în 5-6 februarie 2008 a început pregătirea unei conferințe internaționale în vederea evaluării stadiului de implementare a Pactului pentru Afganistan adoptat în cadrul Conferinței de la Londra menţionate anterior();

J.   întrucât Studiul de evaluare rapidă pe timpul iernii privind problema opiului în Afganistan, realizat în 2008 de către Biroul Organizaţiei Naţiunilor Unite de luptă împotriva drogurilor şi a criminalităţii (UNODC), confirmă tendințele studiului din 2007, potrivit căruia numărul provinciilor în care nu se cultivă opiu din partea de nord și centru a țării ar putea să crească, fiind posibil însă ca rata de cultivare din sud și vest să crească, de asemenea; întrucât raportul din 2007 reiterează, pe de o parte, ideea greșită potrivit căreia provinciile în care nu se realizează culturi de mac opiaceu sau în care acestea sunt foarte reduse pot fi considerate zone "fără opiu", dar subliniază, pe de altă parte, legătura dintre lipsa de securitate și producția de narcotice; întrucât instrumentele-cheie ale politicii de combatere a consumului de narcotice sunt eradicarea culturilor, interdicția (care este mult mai complexă decât arestarea traficanților) și dezvoltarea (mijloace alternative de câștigare a existenței), puse în aplicare simultan;

K.   întrucât, în cadrul programului de detenţie secretă al SUA, sute de prizonieri afgani sunt deţinuţi în diferite închisori, cum ar fi baza militară Bagram şi Guantánamo, încălcându-se astfel dreptul internaţional umanitar şi cel referitor la drepturile omului; întrucât prizonierii închişi în Afganistan se confruntă în continuare cu un sistem de aplicare a legii lipsit de cele mai elementare standarde ale statului de drept şi ale respectării drepturilor fundamentale ale omului;

1.   consideră că, după 30 de ani de ocupație sovietică, luptă împotriva facțiunilor Mujahideen și represiune exercitată de regimul taliban, Afganistanul a intrat într-un proces important și complicat de reconstrucție a societății sale și trebui să continue să-și consolideze instituțiile și să satisfacă într-o mai mare măsură nevoile cetățenilor săi în materie de educație, locuințe, sănătate, alimentație și siguranță publică; salută eforturile și progresele realizate începând cu anul 2002 de poporul afgan pe calea instituirii statului de drept, a democrației și a stabilității;

2.   este convins că această țară a devenit o piatră de încercare pentru asistența internațională pentru dezvoltare și cooperarea bi- și multilaterală; subliniază că comunitatea internațională trebuie să continue să conlucreze cu guvernul și cu poporul afgan, pentru a-și demonstra capacitatea de a pune capăt cercului vicios al violenței și al sărăciei și să ofere țării perspectiva unei păci durabile și a dezvoltării; solicită Consiliului și Comisiei să ia inițiativa în direcția creării unui consiliu internațional, care să reunească principalii finanțatori și organizații ONU, posibil sub conducerea Misiunii ONU de asistență în Afganistan și bazat pe conceptul Comisiei ONU de instaurare a păcii, în vederea armonizării diferitelor eforturi de reconstrucție în Afganistan;

3.   reamintește consecințele pe termen lung ale războaielor care au avut loc în această țară, milioanele de victime, răniți, refugiați și persoane strămutate, precum și costurile materiale generate de distrugerea aproape totală a principalelor infrastructuri;

4.   condamnă cu fermitate atacul terorist asupra Ambasadei Indiei la Kabul din 7 iulie 2008, care a cauzat decesul a mai mult de 40 de persoane, inclusiv a patru membri ai personalului ambasadei; îşi exprimă cele mai sincere condoleanţe către rudele acestora şi suportul pentru răniţi şi guvernele din Afganistan şi India;

5.   consideră că relaţiile dintre Afganistan şi Pakistan au fost principala sursă de instabilitate şi conchide, prin urmare, că stabilizarea regiunii necesită o politică globală axată pe această relaţie; speră ca, prin instaurarea noului guvern în Pakistan, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale să primească un impuls nou; consideră totuşi că, fără angajamentul şi sprijinul activ al comunităţii internaţionale, cele două ţări nu vor fi capabile depăşească stadiul relaţiilor bilaterale dificile; recunoaşte faptul că securitatea în Afganistan depinde în mare măsură de democratizarea Pakistanului; îndeamnă comunitatea internaţională să iniţieze şi să sprijine măsuri în vederea diminuării tensiunilor dintre Afganistan şi Pakistan, inclusiv un program pe termen lung de stabilizare şi dezvoltare a regiunii transfrontaliere, care să implice actorii interesaţi din ambele părţi;

6.   salută eforturile și progresele realizate începând cu anul 2002 de poporul afgan și de instituțiile țării pe calea instituirii statului de drept, a democrației și a stabilității; consideră că aceste realizări sunt extrem de importante, având în vedere problemele structurale de lipsă a legalității și a respectării demnității persoanei care defineau Afganistanul în perioada regimului sovietic și a regimului taliban;

7.   consideră, în special, că participarea masivă a populației la diferitele alegeri organizate în țară, dovedește dorința femeilor și a bărbaților din Afganistan de a contribui la crearea unui stat bazat pe principiile democrației active și participative; subliniază că aceste alegeri constituie o referință, în context regional și pentru țările în tranziție, în care au loc conflicte armate violente;

8.   subliniază că este necesar ca instituțiile afgane să continue lupta împotriva oricărei forme de corupție și să introducă politici eficiente pentru a îmbunătăți condițiile sociale ale populației;

9.   constată că, în Afganistan, UE este cunoscută în primul rând ca organizație umanitară, dar consideră că UE trebuie să creeze și imaginea unei influențe politice mai puternice; invită, prin urmare, Comisia să propună strategii care, fără a pierde din vedere suveranitatea naturală a poporului afgan, să poată permite Uniunii Europene să-și crească vizibilitatea atunci când acordă putere aparatului civil, politic și birocratic, până în momentul în care infrastructura guvernamentală va cunoaște o perioadă caracterizată printr-o mai mare stabilitate și continuitate;

10.   subliniază necesitatea unei mai bune coordonări a eforturilor comunității internaționale de a oferi un ajutor civil eficient și durabil; de aceea, solicită și un buget echilibrat, în care să se aloce suficiente fonduri pentru reconstrucția civilă și asistența umanitară, deoarece securitatea și respectarea statului de drept sunt chestiuni de maximă importanță;

11.   salută faptul că la Conferința donatorilor de la Paris din 12 iunie 2008, menţionată anterior, s-au promis 21 miliarde USD în plus și, de asemenea, au fost revizuite procedurile necesare eficientizării ajutorului internațional și orientării mai precise a acestuia în sprijinul priorităților și al prevenirii corupției;

12.   subliniază necesitatea unei întăriri considerabile a voinței și a angajamentului politic, urmată nu doar de disponibilitatea de a trimite trupe militare suplimentare în zonele cele mai dificile, fără restricţii cauzate de opoziţia la nivel național, ci și de eforturi rapide și mai intense de reconstrucție civilă, pentru a consolida realizările obținute și a reinstaura - pe termen lung și durabil - încrederea poporului afgan. Consideră în special că operațiunea "Enduring Freedom" ar putea fi percepută ca fiind contraproductivă dacă presiunea militară asupra insurgenților nu este însoțită de un proces politic consolidat, prin care autoritățile afgane să ajungă la toate segmentele populației care recunosc Constituția și care depun armele; în această privință, constată de asemenea că este necesar ca comunitatea umanitară, cuprinzând ONU și organizațiile neguvernamentale, să-și amelioreze coordonarea, să evite inițiativele ad hoc și să elaboreze planuri de intervenție pentru orice eventualitate;

13.   subliniază faptul că Uniunea Europeană ar trebui să folosească, pentru procesul de stabilizare și reconstrucție a Afganistanului, experiența și expertiza misiunilor sale, precum și ale statelor membre cu o prezență militară sau civilă pe teritoriul acestei țări;

14.   susține eforturile forțelor NATO pentru a îmbunătăți securitatea țării, precum și lupta împotriva terorismului național și internațional și consideră că prezența acestor forțe este esențială pentru a garanta viitorul țării;

15.   solicită insistent UE și statelor sale membre să sprijine eforturile de combatere a terorismului, a extremismului religios, a extremismului etnic, a separatismului etnic și a tuturor acțiunilor care urmăresc distrugerea integrității teritoriale, a unității statului și a suveranității naționale a Afganistanului;

16.   atrage atenția asupra faptului că UE și statele sale membre ar trebui să sprijine Afganistanul în construirea propriului stat, cu instituții democratice mai puternice, capabile să asigure suveranitatea națională, unitatea statală, integritatea teritorială, dezvoltarea economică durabilă și prosperitatea poporului afgan, respectând tradițiile istorice, religioase, spirituale și culturale ale tuturor comunităților etnice și religioase situate pe teritoriul Afganistanului;

17.   consideră că nevoia de reabilitare este considerabilă pe tot teritoriul Afganistanului, însă distribuirea ajutorului și securitatea pun probleme deosebite în regiunea dominată de Pashtun și solicită, prin urmare, accelerarea activităților de reconstrucție în sudul Afganistanului;

18.   atrage atenția asupra faptului că UE ar trebui să încurajeze și să ajute investitorii europeni să se implice în reconstrucția Afganistanului, să fie prezenți la fața locului și să inițieze afaceri;

19.   relevă faptul că problemele principale cu care se confruntă țara sunt reinstaurarea securității și crearea unui stat care să funcționeze; observă că problemele de securitate ale Afganistanului sunt mult mai complexe decât un simplu război împotriva terorismului și, prin urmare, necesită și altceva decât o soluție militară; subliniază că securitatea și statul de drept sunt interdependente și creează un climat propice pentru dezvoltarea umană, iar consolidarea statului de drept este necesară pentru a da cetățenilor posibilitatea să facă alegeri economice și sociale care să le permită să ducă o viață sănătoasă și plină de semnificație, consolidare care trebuie să fie însoțită de măsuri vizând reinstaurarea unui stat operațional, care să protejeze statul de drept, accesul sigur la serviciile publice de bază și să asigure șanse egale pentru cetățenii săi;

20.   salută angajamentul exprimat în Pactul pentru Afganistan de "a acționa în direcția unui Afganistan stabil și prosper, cu o bună guvernare și o protecţie a drepturilor omului pentru toți în cadrul unui stat de drept"; este de părere că, în absența unor priorități clare sau a unei organizări metodice, Pactul ar fi trebuit să definească linii directoare referitoare la modul de a realiza aceste obiective ambițioase și subliniază, de aceea, necesitatea ca donatorii să se asigure că programele lor sunt corelate cu aceste priorități la nivel central și local și că resursele alocate sunt corespunzătoare și sunt cheltuite în mod eficace;

21.   subliniază necesitatea de a se dezvolta urgent o abordare echilibrată și sustenabilă pentru reforma sectorului de securitate, prevăzând crearea unei armate naționale și a unei forțe de poliție profesioniste; subliniază faptul că necesitatea investițiilor în sistemul judiciar afgan este imperioasă, ca și cea a unei concentrări a eforturilor în direcția ameliorării capacităților sale;

22.   atrage atenția asupra faptului că rezultatul global al eforturilor din ultimii cinci ani vizând reforma poliției a fost dezamăgitor, în ciuda unor progrese realizate până în prezent, ceea ce pune în evidență unele dificultăți grave pe care le întâmpină comunitatea internațională pe teren în ceea ce privește dezvoltarea instituțiilor; îndeamnă insistent comunitatea internațională în general și misiunea de poliție a UE în special să își continue eforturile de dezvoltare a forței de poliție a Afganistanului, care să fie caracterizată de respectarea drepturilor omului și a statului de drept;

23.   atrage atenția asupra faptului că mandatul EUPOL prevede sarcina de a "susține legătura dintre poliție și statul de drept în accepțiunea sa mai largă" și, prin urmare, invită Consiliul și Comisia să continue să-și coordoneze strâns activitățile, pentru ca politicile UE să devină mai coerente și mai eficiente; consideră că este la fel de important ca UE să sporească în mod considerabil resursele prevăzute pentru EUPOL, atât în privința personalului, cât și a finanțării; subliniază faptul că, fără o reformă cuprinzătoare a ministerului de interne afgan, ceea ce reprezintă în primul rând o îndatorire politică și mai puțin o problemă tehnică, încercările de reformă a poliției sunt sortite eșecului și acordă, de aceea, o importanță deosebită unui alt scop al EUPOL, anume cel de a "desfășura o activitate de monitorizare, supervizare, consiliere și formare la nivelul ministerului afgan de interne, al regiunilor și al provinciilor"; își exprimă sprijinul pentru programul de 2,5 milioane EUR din cadrul instrumentului de stabilitate(6), destinat măsurilor de reformare a sistemului de numire a judecătorilor și procurorilor și se așteaptă ca noul sistem pilot să ajute la dezvoltarea, în 2009, a unui program de reformă substanțial și pe termen lung a sistemului judiciar;

24.   atrage atenția asupra faptului că misiunea EUPOL, la peste un an de când a fost lansată, la 15 iunie 2007, nu a ajuns încă la capacitatea deplină și observă că, chiar și atunci când este desfășurată în efectiv complet, ea constă în doar 195 de membri care supervizează deciziile la nivel înalt din Kabul și centrele din provincie; ia în considerare recenta declarație a ministrului afgan de externe, conform căreia este nevoie de urgență de încă cel puțin 700 de instructori și de influența pe care această lipsă a avut-o asupra unei situații în care rata mortalității este semnificativ mai mare în poliție decât în armată; subliniază că guvernul german s-a oferit să-și crească contribuția de la 60 la 120 de instructori dacă alte țări UE își iau angajamente similare; invită la o mai bună coordonare a eforturilor UE și SUA în materie de formare a forțelor de poliție afgane;

25.   invită Consiliul și Comisia să își ia angajamentul de a reforma sistemul juridic, în cadrul programului de asistență pentru Afganistan, cu scopul ridicării nivelului de profesionalism al sistemului judiciar din Afganistan prin intermediul principalelor sale instituții, concentrându-se asupra Curții Supreme, a Parchetului și a Ministerului Justiției, cu scopul apărării drepturilor acuzaților, oferirii asistenței juridice necesare grupurilor vulnerabile și garantării dreptului la apărare; solicită ca respectarea Rezoluției 62/149 a Adunării Generale a ONU din 18 decembrie 2007 privind un moratoriu asupra pedepsei capitale să fie una dintre prioritățile eforturilor europene de reformare a sistemului judiciar în Afganistan;

26.   crede în mod ferm că ERP ar trebui să se concentreze asupra unor obiective specifice legate de securitate, formare și cooperare cu armata și poliția afgană, sprijinind activitatea guvernului central în zonele nesigure; subliniază necesitatea de a redefini rolul ERP, în special în ceea ce privește coordonarea și schimbul de cele mai bune practici; este convins că, deși securitatea și dezvoltarea Afganistanului sunt interdependente, ar trebui menținută o demarcare clară între acțiunea militară și cea umanitară, iar profesioniștii în domeniile securității și dezvoltării ar trebui, de aceea, să-și arate forța și competența profesională; consideră că numărul de afgani care lucrează în ERP ar trebui să fie mai mare și că ar trebui ca proprietatea să fie concentrată într-o mai mare măsură la nivel local;

27.   susține cu fermitate opinia conform căreia există o nevoie urgentă de a dezvolta și întări societatea civilă din Afganistan și că vor fi necesare multe eforturi și mult timp pentru a realiza treptat conștientizarea generală a importanței drepturilor omului, a democrației și a drepturilor fundamentale, în special a egalității de gen, a educației și a protecției minorităților; subliniază că o societate civilă puternică nu se poate dezvolta decât într-un mediu politic care se caracterizează prin instituții stabile și eficiente și partide politice bine organizate; consideră că, în scopul depășirii "culturii violenței", care este predominantă în societatea afgană, comunitatea internațională a donatorilor ar trebui să sprijine financiar și tehnic proiecte locale vizând reconcilierea; consideră că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol din ce în ce mai important în susținerea societății afgane; subliniază necesitatea de a implica pe deplin Parlamentul afgan și societatea civilă afgană în programarea cooperării UE pentru dezvoltare și, mai ales, în elaborarea documentelor de strategie de țară și a planurilor de acțiune anuale;

28.   consideră că întărirea societății civile afgane nu se va realiza cu succes decât dacă toate grupurile etnice și religioase vor fi reprezentate și ascultate, ceea ce include și cooperarea cu liderii triburilor tradiționale (după cum se întâmplă deja în cadrul așa-numitor "Birouri de legătură cu triburile");

29.   subliniază că libertatea mass-mediei este esențială pentru crearea unei societăți democratice; este foarte preocupat de numărul tot mai mare de atacuri împotriva jurnaliștilor și invită autoritățile afgane să investigheze în mod serios aceste infracțiuni; salută activitatea mass-mediei independente din Afganistan, care a restabilit în această țară un nucleu de pluralism al informației, după decenii de absență totală a libertății de exprimare; consideră că libertatea presei și libertatea de exprimare sunt condiții fundamentale pentru dezvoltarea socială a țării și pentru relațiile dintre Afganistan și Uniunea Europeană; își exprimă preocuparea cu privire la refuzul din 15 decembrie 2007 al Președintelui Karzai de a promulga proiectul de lege a mass-mediei, după aprobarea acestuia de cele două camere ale parlamentului; invită Președintele să clarifice situația proiectului legii mass-mediei și reamintește angajamentul pe care guvernul și l-a luat în cadrul Pactului pentru Afganistan, de a dezvolta mijloace de comunicare în masă "independente și pluraliste"; își exprimă preocuparea cu privire la situația libertății de exprimare, pusă în pericol de condamnarea autorilor de blog-uri și a ziariștilor independenți și invită guvernul afgan să garanteze libertatea efectivă de expresie pentru toți cetățenii săi, începând cu apărarea libertății internetului;

30.   subliniază importanța unei legi de perspectivă a mass-mediei, pentru dezvoltarea unei societăți mai incluzive, mai tolerante și mai democratice, care să respecte valorile religioase și democratice ale țării fără a influența activitățile și independența mass-mediei sub pretextul securității naționale sau al religiei și culturii;

31.   își exprimă îngrijorarea cu privire la integritatea fizică a dnei Malalai Joya, membră a Wolesi Jirga, și invită autoritățile afgane să garanteze protecția acesteia; solicită autorităților afgane să-l elibereze pe Latif Pedram, fondator al Partidului Congresului Național din Afganistan, din arestul la domiciliu, să-și retragă acuzațiile împotriva acestuia și să-i garanteze securitatea;

32.   își reiterează solicitarea către autoritățile afgane de a introduce un moratoriu privind pedeapsa capitală; își exprimă deosebita îngrijorare cu privire la viața lui Pervwiz Kambakhsh și a altor numeroase persoane condamnate la pedeapsa cu moartea, într-un sistem judiciar care nu este încă capabil să ofere un proces echitabil, și îl invită pe președintele Karzai să le comute pedeapsa;

33.   salută progresele pe care Afganistanul le-a înregistrat în ceea ce privește îmbunătățirea reprezentării politice a femeilor; își exprimă solidaritatea cu toate femeile din această țară care luptă pentru apărarea și promovarea drepturilor lor; rămâne preocupat de imensele disparități dintre veniturile bărbaților și femeilor, de rata foarte scăzută de alfabetizare a femeilor, de nedreptățile - care își au originea în practicile culturale - la care sunt supuse femeile și fetele, constând atât în refuzarea de către membrii familiei și ai comunității a accesului femeilor la servicii de bază precum îngrijirea sănătății și educația, lipsa locurilor de muncă, cât și într-un nivel ridicat de violență conjugală și discriminare; subliniază necesitatea urgentă a unor măsuri vizând protejarea drepturile femeilor, care să fie incluse în reforma politică și juridică; invită Consiliul și Comisia să sprijine în mod activ o asemenea inițiativă și să aloce fonduri pentru măsuri active care să crească rata de școlarizare a fetelor și numărul de profesoare, ceea ce va contribui la consolidarea capacității țării de a proteja drepturile femeilor, ale fetelor și ale copiilor, deoarece și aceștia din urmă sunt victime ale violenței domestice, ale exploatării sexuale ca urmare a practicilor culturale, precum și ale exploatării prin muncă și ale traficului; solicită, de asemenea, adoptarea unor măsuri specifice pentru a face față problemelor cu care se confruntă femeile afgane în sectorul sanitar și în domeniul învățământului;

34.   atrage atenția asupra faptului că din martie 2002, Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru refugiaţi a ajutat 3,69 milioane de refugiați afgani să se întoarcă în Afganistan, marcând astfel cea mai mare operațiune de returnare asistată din istoria sa, dar că, în ciuda acestor returnări, aproximativ 3,5 milioane de afgani, înregistrați și neînregistrați, continuă să se afle încă în Pakistan și Iran; este preocupat de scăderea finanțării pentru refugiații afgani și subliniază faptul că menţinerea cu succes a programului de returnare va necesita, probabil, costuri mai mari, având în vedere că refugiații ce se găsesc încă în Pakistan și în Iran dispun de mai puține resurse și au legături mai slabe cu Afganistanul decât cei ce s-au întors mai devreme; subliniază faptul că întoarcerea în siguranță și de bună voie a refugiaților afgani și a persoanelor strămutate ar trebui să rămână o prioritate de vârf pentru Afganistan și pentru comunitatea internațională; invită Comisia şi statele membre să aloce mai multe fonduri pentru reintegrarea refugiaţilor;

35.   își exprimă profunda îngrijorare față de cultivarea și traficul de opiu în continuă creștere, care prezintă serioase implicații legate de securitatea națională și politică în Afganistan și în țările învecinate; subliniază faptul că economia bazată pe opiu continuă să reprezinte o sursă de corupție și subminează instituțiile publice, în special pe cele din sectoarele siguranței si justiției; deoarece nu există o soluție imediată și deoarece măsurile represive vizând eradicarea culturilor nu pot da, prin ele însele, rezultatele scontate, invită comunitatea internațională și guvernul afgan să dezvolte o strategie pe termen lung, concentrată în principal pe dezvoltarea multilaterală a mediului rural, incluzând crearea infrastructurii necesare și a unor instituții administrative funcționale; salută intensificarea dialogului dintre Afganistan, Iran și comunitatea internațională cu privire la modalitățile de reducere a producției și a exportului de opiu;

36.   invită guvernul SUA să renunţe la politica sa de eradicare a culturilor, în special la utilizarea pesticidului "Roundup" pentru pulverizările aeriene, substanţă care prezintă riscuri grave pentru sănătate şi mediu, ţinând seama de faptul că vizarea cultivatorilor de opiu nu va face decât să alimenteze resentimentele împotriva prezenţei trupelor internaţionale;

37.   este îngrijorat de problemele sociale și de sănătate majore cauzate de dependența de droguri, în general, și de consecințele de natură socială și economică în cazul femeilor afgane dependente, în special; face referire la studiul realizat de UNODC din 2005, conform căruia în Afganistan există 920 000 de consumatori de droguri, dintre care 120 000 sunt femei; subliniază afirmația din acest studiu conform căreia societatea afgană, în loc să considere dependența de droguri ca o problemă socială, o vede mai degrabă ca o problemă individuală, multe femei utilizând drogurile în scop medical, pentru a ușura sau trata o serie de probleme de natură fizică sau psihologică; ia act de faptul că, deși sunt prevăzute pedepse severe pentru cultivarea, traficul și consumul de droguri, guvernul afgan este în prezent incapabil să aplice legislația în acest domeniu; îndeamnă guvernul afgan și comunitatea internațională să elaboreze, să finanțeze și să pună în aplicare programe adecvate, activități și campanii de sensibilizare destinate femeilor dependente și familiilor acestora;

38.   sprijină eforturile Comunității de a ajuta Afganistanul și invită Comisia să evalueze în mod regulat eficacitatea asistenței financiare a Uniunii Europene, în special contribuția Comisiei la fondurile fiduciare, în vederea ridicării gradului de transparență; îndeamnă Comisia să informeze Parlamentul în mod corespunzător despre rezultatele acestei evaluări;

39.   reamintește inițiativa Parlamentului European, în cadrul bugetului pentru 2008, de a sprijini consolidarea democrației împreună cu parlamentele din țările terțe și decide să o aplice în vederea consolidării capacității și oferirea de asistență tehnică, pentru a îmbunătăți capacitatea parlamentului afgan de a legifera și de a monitoriza latura executivă, în special prin sprijinirea statului de drept și a respectării drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor;

40.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisei, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului General al NATO, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Islamice a Afganistanului.

(1) JO C 287 E, 24.11.2006, p.176. (2) Texte adoptate, P6_TA(2007)0485. (3) JO L 139, 31.5.2007, p. 33. (4) JO L 295, 14.11.2007, p. 31. (5) JO L 71, 14.3.2008. (6) Regulamentul (CE) nr. 1717/2006al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 de instituire a unui instrument de stabilitate (JO L 327, 24.11.2006, p.1).