Acord între Guvernul Republicii Coreea şi Comunitatea Europeană privind cooperarea în domeniul practicilor anticoncurenţiale*
275k
43k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de încheiere a Acordului dintre Guvernul Republicii Coreea și Comunitatea Europeană privind cooperarea în domeniul practicilor anticoncurențiale (SEC(2007)1731 - C6-0398/2008 – 2008/0004(CNS))
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (SEC(2007)1731),
– având în vedere Acordul dintre Guvernul Republicii Coreea și Comunitatea Europeană privind cooperarea în domeniul practicilor anticoncurențiale,
– având în vedere articolele 83 și 308 din Tratatul CE,
– având în vedere articolul 300 alineatul (3) primul paragraf din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6–0398/2008),
– având în vedere articolul 51 și articolul 83 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A6–0452/2008),
1. aprobă propunerea de decizie a Consiliului astfel cum a fost modificată și aprobă încheierea acordului;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Republicii Coreea.
Textul propus de Comisie
Amendamentul
Amendamentul 1 Propunere de decizie a Consiliului Considerentul 2a (nou)
(2a) întrucât recunoașterea reciprocă de către Comunitatea Europeană și Coreea de Sud a legislației din domeniul concurenței reprezintă modalitatea cea mai eficace de combatere a practicilor anticoncurențiale, ar trebui minimizată utilizarea instrumentelor de protecție comercială (IPC) în relațiile dintre aceste două părţi;
Amendamentul 2 Propunere de decizie a Consiliului Considerentul 4a (nou)
(4a)Acordul respectiv ar trebui examinat în contextul cadrului general al acordurilor în vigoare dintre Comunitatea Europeană și Republica Coreea și al acordurilor în curs de negociere, în special în ceea ce privește negocierile pe marginea unui potențial acord de liber schimb.
Stocurile de hering prezente în vestul Scoţiei*
310k
82k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de hering prezente în vestul Scoției și pentru unitățile piscicole care exploatează aceste stocuri (COM(2008)0240 – C6-0204/2008 – 2008/0091(CNS))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2008)0240),
– având în vedere articolul 37 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0204/2008),
– având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A6-0433/2008),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.
Textul propus de Comisie
Amendamentul
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 7
(7) Pentru a asigura stabilitatea posibilităților de pescuit, se recomandă limitarea variației capturilor totale admisibile de la un an la altul atunci când dimensiunea stocului depășește 75 000 tone.
(7) Pentru a asigura stabilitatea posibilităților de pescuit, se recomandă limitarea variației capturilor totale admisibile de la un an la altul.
Amendamentul 2 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera a
(a) menținerea mortalității prin pescuit la o rată anuală de 0,25 pentru clasele de vârstă adecvate atunci când stocul de reproducere depășește 75 000 tone;
(a) menținerea mortalității prin pescuit la o rată anuală de 0,25 pentru clasele de vârstă adecvate pentru anul următor, în anii în care ICES și CSTEP pot estima că stocul de reproducere depășește sau este egal cu 75 000 tone;
Amendamentul 3 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera c
(c) impunerea închiderii zonei de pescuit în cazul în care stocul de reproducere scade sub 50 000 tone.
(c) impunerea unui plan strict de refacere a rezervelor, pe baza avizului din partea ICES și CSTEP, în cazul în care stocul de reproducere scade sub 50 000 tone.
Amendamentul 4 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 3
(3) Obiectivul stabilit la alineatul (1) se îndeplinește aplicând o variație maximă a TAC de 15% pe an atunci când stocul de reproducere depășește 75 000 tone.
(3) Obiectivul stabilit la alineatul (1) se îndeplinește aplicând o variație maximă a TAC de 15% pe an în oricare an dat, atunci când stocul de reproducere depășește 75 000 tone și o variație maximă a TAC de 20% în oricare an dat, atunci când stocul de reproducere este mai mic de 75 000 de tone, dar mai mare de 50 000 de tone.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2
(2) Atunci când Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (STECF) consideră că biomasa de reproducere a stocului va depăși 75 000 tone în anul pentru care urmează să fie stabilită TAC, aceasta se fixează la un nivel care, în opinia STECF, va conduce la o rată anuală a mortalității prin pescuit de 0,25. Dacă este cazul, nivelul respectiv se ajustează în conformitate cu articolul 5.
(2) Atunci când CSTEP consideră că biomasa de reproducere a stocului va egala sau va depăși 75 000 tone în anul pentru care urmează să fie stabilită TAC, aceasta se fixează la un nivel care, în opinia CSTEP, va conduce la o rată anuală a mortalității prin pescuit de 0,25. Dacă este cazul, nivelul respectiv se ajustează în conformitate cu articolul 5.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 3
(3) Atunci când CSTEP consideră că biomasa de reproducere a stocului va fi mai mică de 75 000 tone, dar mai mare de 50 000 tone în anul pentru care urmează să fie stabilită TAC, aceasta se fixează la un nivel care, în opinia STECF, va conduce la o rată anuală a mortalității prin pescuit de 0,2.
(3) Atunci când CSTEP consideră că biomasa de reproducere a stocului va fi mai mică de 75 000 tone, dar mai mare de 50 000 tone în anul pentru care urmează să fie stabilită TAC, aceasta se fixează la un nivel care, în opinia CSTEP, va conduce la o rată anuală a mortalității prin pescuit de 0,2. TAC nu variază în cursul niciunui an dat cu mai mult de 20% față de TAC a anului precedent. Dacă este cazul, nivelul respectiv se ajustează în conformitate cu articolul 5 alineatele (2a) și (2b).
Amendamentul 7 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 4
(4) Atunci când CSTEP consideră să biomasa de reproducere a stocului va fi mai mică de 50 000 tone în anul pentru care urmează să fie stabilită TAC, aceasta se fixează la 0 tone.
(4) Atunci când CSTEP consideră că biomasa de reproducere a stocului va fi mai mică de 50 000 tone în anul pentru care urmează să fie stabilită TAC, aceasta va fi supusă unui plan strict de refacere, pe baza avizului din partea ICES și CSTEP.
(5a)Pentru anii în care ICES și CSTEP nu pot oferi estimări cu privire la dimensiunea stocului de reproducere sau la mortalitatea prin pescui, TAC ar trebui să rămână la același nivel ca în anul precedent. Cu toate acestea, în al doilea an și în fiecare an următor pentru care nu sunt disponibile previziuni științifice, TAC ar trebui redusă cu 10% față de anul precedent.
(2a)În cazul în care aplicarea articolului 4 alineatul (3) prima teză ar determina un nivel al TAC cu peste 20% mai mare decât TAC pentru anul precedent, Consiliul adoptă un nivel al TAC cu doar 20% mai mare decât TAC aferentă anului respectiv.
(2b)În cazul în care aplicarea articolului 4 alineatul (3) prima teză ar determina un nivel al TAC cu peste 20% mai mic decât TAC pentru anul precedent, Consiliul adoptă un nivel al TAC cu doar 20% mai mic decât TAC aferentă anului respectiv.
Amendamentul 11 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 4
(4) Alineatul (3) nu se aplică navelor care transmit zilnic rapoartele lor de captură centrului de monitorizare a pescuitului din statul membru de pavilion, prevăzut la articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, pentru a fi incluse în baza de date electronică a acestuia.
(4) Alineatul (3) nu se aplică navelor care transmit zilnic rapoartele lor de captură și care, în orice caz, fac acest lucru înainte de a părăsi zona din vestul Scoției, centrului de monitorizare a pescuitului din statul membru de pavilion, prevăzut la articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, pentru a fi incluse în baza de date electronică a acestuia.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Articolul 8
În cazul în care Comisia, pe baza opiniei CSTEP, consideră că nivelul ratelor minime ale mortalității prin pescuit și cel al biomasei de reproducere a stocului menționate la articolul 3 alineatul (2) nu sunt adecvate pentru îndeplinirea obiectivului stabilit la articolul 3 alineatul (1), Consiliul, pe baza unei propuneri a Comisiei, decide cu majoritate calificată revizuirea acestor cantități.
În cazul în care Comisia, pe baza opiniei CSTEP, consideră că nivelul ratelor mortalității prin pescuit și cel al biomasei de reproducere a stocului menționate la articolul 3 alineatul (2) nu sunt adecvate pentru îndeplinirea obiectivului stabilit la articolul 3 alineatul (1), Consiliul, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din tratat, decide revizuirea acestor cantități.
Amendamentul 13 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 1
(1) Comisia solicită anual CSTEP și Consiliului consultativ regional pentru stocurile pelagice să formuleze o opinie cu privire la îndeplinirea obiectivelor planului multianual. În cazul în care opinia indică faptul că obiectivele nu sunt îndeplinite, Consiliul decide cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, adoptarea unor măsuri suplimentare și/sau a unor măsuri alternative prin care să asigure îndeplinirea obiectivelor.
(1) Comisia solicită anual CSTEP și Consiliului consultativ regional pentru stocurile pelagice să formuleze o opinie cu privire la îndeplinirea obiectivelor planului multianual. În plus, Comisia ia în calcul posibilitatea de a recurge la un al doilea indice de recrutare independent pentru stocurile de hering din vestul Scoției. În cazul în care opinia indică faptul că obiectivele nu sunt îndeplinite, Consiliul decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din tratat, adoptarea unor măsuri suplimentare și/sau a unor măsuri alternative prin care să asigure îndeplinirea obiectivelor.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 2
(2) Comisia reexaminează rezultatele și funcționarea planului multianual la intervale de cel puțin patru ani de la data adoptării prezentului regulament. Comisia solicită CSTEP și Consiliului consultativ regional pentru stocurile pelagice să formuleze o opinie cu privire la reexaminare. Dacă este cazul, Consiliul poate decide cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, să aducă adaptări adecvate la planul multianual.
(2) Comisia reexaminează rezultatele și funcționarea planului multianual la intervale de cel puțin patru ani de la data adoptării prezentului regulament. Comisia solicită CSTEP și Consiliului consultativ regional pentru stocurile pelagice să formuleze o opinie cu privire la reexaminare. Dacă este cazul, Consiliul poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din tratat, să aducă adaptări adecvate la planul multianual.
(1a)În sensul articolului 21 litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006, măsurile de punere în aplicare a articolului 3 alineatul (2) litera (c) din prezentul regulament sunt considerate plan de redresare, în sensul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.
Obligații de întreținere*
193k
32k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere (14066/2008 – C6-0384/2008 – 2005/0259(CNS))
– având în vedere textul proiectului Consiliului (14066/2008),
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2005)0649),
– având în vedere poziția sa din 13 decembrie 2007(1),
– având în vedere articolul 61 litera (c) și articolul 67 alineatul (2) din Tratatul CE, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C6-0384/2008),
– având în vedere articolele 51 și 55 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0456/2008),
1. aprobă textul Consiliului;
2. invită Consiliul să informeze Parlamentul, în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
3. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul prezentat spre consultare;
4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.
Mijloacele de măsurare şi metodele de control metrologic (reformare)***I
193k
36k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind dispoziţiile comune pentru mijloacele de măsurare şi metodele de control metrologic (reformare) (COM(2008)0357 – C6-0237/2008 – 2008/0123(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2008)0357),
– având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 95 din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0237/2008),
– având în vedere Acordul interinstituţional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(1);
– având în vedere angajamentele reprezentantului Consiliului, exprimate în scrisoarea din 3 decembrie 2008, de a adopta propunerea, în conformitate cu articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE și cu recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice din cadrul Parlamentului European, Consiliului și Comisiei,
– având în vedere articolul 80a şi articolul 51 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0429/2008),
A. întrucât grupul consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei consideră că propunerea în cauză nu cuprinde nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere şi întrucât, în ceea ce priveşte codificarea dispoziţiilor rămase nemodificate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,
1. aprobă propunerea Comisiei, astfel cum a fost adaptată pentru a ţine seama de recomandările grupului consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de creare a unui mecanism de reacţie rapidă la creşterea preţurilor la produsele alimentare în ţările în curs de dezvoltare (COM(2008)0450 – C6-0280/2008 – 2008/0149(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2008)0450),
– având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 179 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0280/2008),
– având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare şi avizul Comisiei pentru bugete şi al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (A6-0396/2008),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. aprobă cele două declaraţii comune ale Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei anexate mai jos;
3. consideră că cuantumul de referinţă indicat în propunerea legislativă nu este compatibil cu plafonul rubricii 4 din cadrul financiar multianual (CFM), fără modificarea plafonului în conformitate cu dispoziţiile stabilite în Acordul interinstituţional dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară din 17 mai 2006(1)(AII); consideră că finanţarea acestui mecanism nu ar trebui să pună în pericol finanţarea altor priorităţi şi a actualelor angajamente ale UE;
4. subliniază faptul că dispoziţiile de la punctul 14 din AII se aplică în cazul în care autoritatea legislativă decide în favoarea adoptării propunerii legislative; subliniază că Parlamentul va iniţia negocieri cu cealaltă ramură a autorităţii bugetare pentru a se ajunge la timp la un acord privind finanţarea acestui mecanism;
5. consideră că, pe parcursul acestor negocieri, cele două componente ale autorităţii bugetare ar trebui să analizeze toate posibilităţile de finanţare, inclusiv extinderea rezervei pentru ajutoare de urgenţă; consideră că această finanţare nu trebuie să depăşească în total 1 miliard de euro;
6. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.
Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 decembrie 2008 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2008 al Parlamentului European şi al Consiliului de creare a unui mecanism de reacţie rapidă la creşterea preţurilor la produsele alimentare în ţările în curs de dezvoltare
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în primă lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (CE) nr. 1337/2008.)
ANEXĂ
Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei
cu privire la articolul 3 alineatul (1)
Parlamentul, Consiliul și Comisia convin că prezentarea, de către Comisie, cât mai curând posibil și înainte de 1 mai 2009, a planului general care va cuprinde informații referitoare la lista țărilor-țintă și la utilizarea în comun a resurselor financiare de către diferitele entități eligibile, în conformitate cu echilibrul adecvat menționat la articolul 4 alineatul (2) din regulament, nu este o condiție preliminară pentru adoptarea măsurilor inițiale de punere în practică a mecanismului de finanţare, după cum se specifică în articolul 1 din regulament. Ele convin, de asemenea, că planul general va oferi posibilitatea de adaptare a punerii în practică la noile circumstanțe, dacă este cazul.
Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei
cu privire la articolul 13
Parlamentul, Consiliul și Comisia declară că procedura decizională pentru adoptarea măsurilor de punere în practică trebuie să fie cât mai simplă și mai rapidă cu putință, pentru perioada de până la 30 aprilie 2009.
Consiliul admite că perioada de distribuție a documentelor care urmează să fie prezentate în vederea avizului Comisiei ar trebui să se limiteze la zece zile lucrătoare.
Parlamentul admite că perioada permisă pentru exercitarea dreptului său de control al măsurilor prezentate comitetului se încheie la cinci zile lucrătoare de la data primirii, de către Registrul de comitologie, a avizului Comisiei cu privire la proiectul de măsuri.
Consiliul și Comisia sunt de acord cu faptul că răspunsul Parlamentului va lua forma unei scrisori din partea președintelui Comisiei pentru dezvoltare către membrul competent al Comisiei, cu aducerea acesteia la cunoştinţa tuturor membrilor Parlamentului.
Combaterea fraudei fiscale legate de operaţiunile intracomunitare (sistemul comun al TVA)*
368k
64k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în vederea combaterii fraudei fiscale legate de operațiunile intracomunitare (COM(2008)0147 – C6-0154/2008 – 2008/0058(CNS))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2008)0147),
– având în vedere articolul 93 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0154/2008),
– având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0448/2008),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.
Textul propus de Comisie
Amendamentul
Amendamentul 1 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 1
(1) Frauda în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată (TVA) are un efect semnificativ asupra veniturilor fiscale ale statelor membre și perturbă activitatea economică în cadrul pieței interne prin crearea unor fluxuri nejustificate de bunuri și prin introducerea pe piață a unor bunuri la prețuri anormal de mici.
(1) Frauda în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată (TVA) are un efect semnificativ asupra veniturilor fiscale ale statelor membre și perturbă activitatea economică în cadrul pieței interne prin crearea unor fluxuri nejustificate de bunuri și prin introducerea pe piață a unor bunuri la prețuri anormal de mici. În plus, frauda în materie de TVA afectează nu numai finanțarea bugetelor statelor membre, ci și echilibrul general al sistemului de resurse proprii al UE, în măsura în care reducerile resurselor proprii provenind din TVA trebuie să fie compensate printr-o creștere a resurselor provenind din venitul național brut.
Amendamentul 2 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 4 a (nou)
(4a)În vederea unei mai bune şi mai eficiente aplicări a Directivei 2006/112/CE, Comisia ar trebui să încurajeze administrațiile fiscale din statele membre să-și dezvolte capacitatea administrativă pentru a putea primi declarații prin mijloace electronice, pentru cât mai multe categorii de persoane impozabile.
Amendamentul 3 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 6
(6) Având în vedere evoluția mediului de afaceri și a instrumentelor de lucru ale agenților economici, ar trebui garantat că aceștia au posibilitatea de a-și îndeplini obligațiile privind declarațiile prin proceduri electronice simple pentru a reduce la minimum povara administrativă.
(6) Prin prezenta Directivă nu se intenționează în niciun caz să se aducă atingere acțiunilor întreprinse la nivelul Comunității în vederea reducerii cu 25 % a sarcinilor administrative ale întreprinderilor până în 2012. Având în vedere, mai ales, evoluția mediului de afaceri și a instrumentelor de lucru ale agenților economici ce ar rezulta, este de dorit ca acestora să li se garanteze posibilitatea de a-și îndeplini obligațiile privind declarațiile prin proceduri electronice simple pentru a reduce la minimum sarcinile administrative.
Amendamentul 4 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 6a (nou)
(6a)Pentru o mai bună evaluare a impactului noilor obligații formale, în special în ceea ce privește extinderea obligației de informare la prestările de servicii, Comisia ar trebui să elaboreze un raport de evaluare a impactului acestor obligații, îndeosebi în ceea ce privește costurile administrative pentru persoanele supuse obligațiilor respective și pentru administrații, precum și a eficacităţii acestor obligații formale în combaterea fraudei fiscale. Dacă este cazul, Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă de modificare a conținutului obligațiilor formale.
Amendamentul 5 Propunere de directivă – act de modificare Considerentul 7 a (nou)
(7a)Comisia ar trebui să examineze posibilitatea de constituire a unei baze de date la nivelul Uniunii Europene, care să conțină datele de identificare ale persoanelor fizice care au constituit, administrat sau condus companii implicate în tranzacții frauduloase intracomunitare cu privire la TVA. Înainte de înregistrarea unei noi companii, autoritatea națională competentă ar trebui să solicite administrației fiscale naționale un cazier fiscal european, eliberat de aceasta din urmă după consultarea bazei de date respective, la care ar trebui să fie conectată.
Amendamentul 6 Propunere de directivă – act de modificare Articolul 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 263 – alineatul 2 – paragraful 2
Cu toate acestea, statele membre pot autoriza depunerea declarațiilor recapitulative prin alte mijloace pentru anumite categorii de persoane impozabile.
Cu toate acestea, statele membre pot autoriza depunerea declarațiilor recapitulative prin alte mijloace pentru anumite categorii de persoane impozabile până la ... *.
* 31 decembrie a anului în care Directiva .../.../CE (actul de modificare) intră în vigoare.
Amendamentul 7 Propunere de directivă – act de modificare Articolul 1a (nou)
Articolul 1a
Raportul Comisiei
Până la ...*, Comisia elaborează un raport de evaluare a impactului prezentei directive. Raportul în cauză se axează în special pe costurile administrative aferente noilor obligații formale pentru persoanele supuse acestor obligații și pe gradul de eficacitate al obligațiilor formale respective pentru combaterea fraudei fiscale. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere legislativă de modificare a conținutului obligațiilor formale.
* Doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive.
Combaterea fraudei fiscale legate de operaţiunile intracomunitare *
313k
73k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1798/2003 în vederea combaterii fraudei fiscale legate de operațiunile intracomunitare (COM(2008)0147 – C6-0155/2008 – 2008/0059(CNS))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2008)0147),
– având în vedere articolul 93 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0155/2008),
– având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0449/2008),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.
Textul propus de Comisie
Amendamentul
Amendamentul 1 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul -1 (nou) Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 Considerentul 17
(-1) Considerentul (17) se modifică după cum urmează:
"Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei*. Parlamentul European ar trebui să fie pe deplin informat cu privire la măsurile avute în vedere, în conformitate cu punctul 5 din Acordul între Parlamentul European și Comisie privind normele de punere în aplicare a Deciziei 1999/468/CE a Consiliului**.
_________________
*JO L 184, 17.7.1999, p. 23. **JO C 143, 10.6.2008, p. 1."
Amendamentul 2 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul -1 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 Articolul 6
(-1a) La articolul 6, cuvintele "procedura prevăzută la articolul 44 alineatul (2)" se înlocuiesc cu "procedura de reglementare menţionată la articolul 44 alineatul (2)".
Amendamentul 3 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul -1b (nou) Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 Articolul 18 – alineatul 1
(-1b) La articolul 18 primul paragraf, cuvintele "procedura prevăzută la articolul 44 alineatul (2)" se înlocuiesc cu "procedura de reglementare menţionată la articolul 44 alineatul (2)".
Amendamentul 4 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 3a (nou) Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 Articolul 25 – alineatul 3
(3a)La articolul 25 alineatul (3), cuvintele "procedura prevăzută la articolul 44 alineatul (2)" se înlocuiesc cu "procedura de reglementare menţionată la articolul 44 alineatul (2)".
Amendamentul 5 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 3b (nou) Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 Articolul 27 – alineatul 4 – paragraful 2
(3b)La articolul 27 alineatul (4) al doilea paragraf, cuvintele "procedura prevăzută la articolul 44 alineatul (2)" se înlocuiesc cu "procedura de reglementare menţionată la articolul 44 alineatul (2)".
Amendamentul 6 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 - punctul 3c (nou) Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 Articolul 29 – alineatele 1 și 2
(3c)La articolul 29 alineatele (1) și (2), cuvintele "procedura prevăzută la articolul 44 alineatul (2)" se înlocuiesc cu "procedura de reglementare menţionată la articolul 44 alineatul (2)".
Amendamentul 7 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 - punctul 3d (nou) Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 Articolul 30 – paragrafele 1 și 2
(3d)La articolul 30 primul și al doilea paragraf, cuvintele "procedura prevăzută la articolul 44 alineatul (2)" se înlocuiesc cu "procedura de reglementare menţionată la articolul 44 alineatul (2)".
Amendamentul 8 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 3e (nou) Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 Articolul 35
(3e)Articolul 35 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
"1. Statele membre și Comisia evaluează periodic aplicarea prezentului regulament. Comisia centralizează informațiile referitoare la acțiunile întreprinse de statele membre împotriva fraudelor, le face publice pe cele mai de succes și propune acțiunile pe care le consideră cele mai adecvate pentru a corecta comportamentele frauduloase."
(b) după alineatul (1) se introduce următorul alineat:
"1a. Comisia stabilește un set de indicatori pentru definirea domeniilor în care riscul de non-conformitate cu legislația fiscală este mai mare decât în altele. Măsurile autorităților fiscale naționale decurg din necesitatea prevenirii fraudelor și favorizează un comportament conform legii din partea contribuabililor corecţi.";
(c) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
"3. O listă cu datele statistice necesare pentru evaluarea aplicării prezentului regulament se stabilește în conformitate cu procedura de reglementare menţionatăla articolul 44 alineatul (2). Pe baza datelor astfel culese, Comisia prezintă o serie de indicatori pentru a se cunoaște în ce măsură fiecare stat membru va coopera cu aceasta și cu celelalte state membre în punerea la dispoziție de informații și în furnizarea de asistență necesară pentru eliminarea fraudelor. Aceste rapoarte se pun la dispoziția publicului."
Amendamentul 9 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 3f (nou) Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 Articolul 37
(3f)La articolul 37, cuvintele "procedura prevăzută la articolul 44 alineatul (2)" se înlocuiesc cu "procedura de reglementare menţionată la articolul 44 alineatul (2)".
Amendamentul 10 Propunere de regulament – act de modificare Articolul 1 – punctul 3 g (nou) Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 Articolul 44 – alineatul 3a (nou)
(3g)La articolul 44 se adaugă următorul alineat:
"(3a) Parlamentul European trebuie să fie pe deplin informat cu privire la măsurile avute în vedere, în conformitate cu punctul 5 din Acordul între Parlamentul European și Comisie privind normele de punere în aplicare a Deciziei 1999/468/CE a Consiliului."
Actul privind întreprinderile mici ("Small Business Act")
196k
37k
Rezoluţia Parlamentului European din 4 decembrie 2008 privind măsurile de îmbunătățire a mediului pentru IMM-uri în Europa - Actul privind întreprinderile mici ("Small Business Act")
– având în vedere întrebarea orală din 27 octombrie 2008 adresată Consiliului privind măsurile care urmăresc îmbunătăţirea mediului pentru IMM-uri în Europa, în cadrul "Small Business Act" (O-0113/08),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 25 iunie 2008 intitulată "Gândiți mai întâi la scară mică": "Un "Small Business Act" pentru Europa" (COM(2008)0394) și studiul anexat de evaluare a impactului (SEC(2008)2101),
– având în vedere Carta întreprinderilor mici și mijlocii,
– având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) au o importanță fundamentală pentru economia europeană, furnizând peste 100 000 000 de locuri de muncă, contribuind la creșterea economică, fiind o sursă majoră de inovare și promovând egalitatea de gen și dezvoltarea regională;
B. întrucât proiectul de Act privind întreprinderile mici ("Small Bussiness Act") pentru Europa va fi primit pozitiv, dar va putea deveni eficient doar dacă există un angajament concret în vederea aplicării sale atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel comunitar;
C. întrucât, în contextul actualei crize a piețelor financiare, deficiențele cadrului curent al IMM-urilor au devenit și mai evidente, impunându-se astfel de urgență considerarea necesităților acestora pentru a se putea implementa într-un mod eficient prevederile, "Small Bussiness Act".
1. invită Consiliul să confirme că intenționează să aprobe în mod oficial "Small Bussiness Act" la Consiliul European de la Bruxelles din decembrie 2008 pentru a îi asigura vizibilitatea necesară și solicită Consiliului ca, atunci când îl adoptă, să confere un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic dispozițiilor sale, pentru a putea imprima un efect pozitiv şi puternic asupra mediului IMM-urilor;
2. subliniază faptul că statele membre trebuie să susțină integral implementarea dispozițiilor "Small Bussiness Act" pentru a fi eficiente și solicită adoptarea de măsuri concrete, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel regional, care să vină în completarea măsurilor adoptate la nivelul Comunităţii; solicită, așadar, statelor membre să anunțe modalitatea și calendarul prevăzut pentru încorporarea dispoziţiilor "Small Bussiness Act" în cadrele naționale de reglementare;
3. reamintește că, în vederea asigurării eficienței dispoziţiilor "Small Bussiness Act", trebuie stabilit un sistem de examinare care să monitorizeze stadiul și implementarea dispozițiilor aceste legi de către Comisie și statele membre; îndeamnă ca rapoartele privind stadiul implementării dispoziţiilor "Small Bussiness Act'să fie inclus ca un capitol autonom în rapoartele anuale referitoare la programele naționale de reformă din cadrul Strategiei de la Lisabona;
4. invită Comisia și statele membre, ca atunci când iau măsuri de combatere a crizei financiare din prezent, să nu uite de "economia reală" și să ofere ajutor concret IMM-urilor, asigurându-le acces la finanțare în acest moment critic; salută, în acest sens, noul pachet al Băncii Europene de Investiții care prevede 30 000 000 000 EUR destinate împrumuturilor pentru IMM-uri, după cum s-a hotărât în cadrul Consiliului; consideră că suma e prea mică pentru a permite rezolvarea problemelor curente de finanțare pe care le întâmpină IMM-urile;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre.
Exporturi de armament (Cod de conduită)
198k
40k
Rezoluția Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la codul de conduită al UE privind exporturile de armament
– având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în iunie 2008, s-au împlinit 10 ani de la elaborarea codului de conduită al Uniunii Europene privind exporturile de armament;
B. întrucât, în urmă cu mai mult de trei ani, la 30 iunie 2005, COARM (Grupul de lucru al Consiliului pentru arme convenționale) a ajuns la un acord la nivel tehnic cu privire la textul unei poziții comune în urma unui proces amănunțit de revizuire a codului de conduită al UE privind exporturile de armament având ca obiectiv transformarea acestuia într-un instrument eficient de control al exporturilor de armament de pe teritoriul UE și de către întreprinderile din UE;
C. întrucât, prin adoptarea acestei poziții comune, codul devine un instrument de control al exportului de armament cu forță juridică obligatorie în toate statele membre UE;
D. întrucât, din 2005 până astăzi, Consiliul nu a reușit, în ciuda a numeroase solicitări din partea Parlamentului, să adopte la nivel politic poziția comună respectivă, lăsând această chestiune nerezolvată;
E. întrucât această chestiune a căpătat un nou caracter de urgență datorită unui număr de evoluții:
–
apariția unor diverse inițiative de armonizare a politicilor naționale de achiziție de armament, precum și a transferurilor și vânzărilor intracomunitare de armament;
–
interesul reînnoit privind controlarea impactului comerțului ilicit cu armament, în special de la intrarea în vigoare a normelor UE privind siguranța aeriană și efectul acestora asupra activităților desfășurate de operatorii de transport aerian de marfă care sunt suspectați a fi implicați în transferuri de arme destabilizatoare,
1. critică, din nou, în lumina celei de-a zecea aniversări a codului, impasul politic actual creat prin neadoptarea poziției comune;
2. îndeamnă președinția franceză, și, dacă este necesar, viitoarele președinții, să rezolve această chestiune, asigurându-se că poziția comună se adoptă fără nicio altă întârziere;
3. reafirmă faptul că va deveni mai credibilă contribuția UE la un tratat privind comerțul cu armament, obligatoriu la nivel internațional, de îndată ce propriul său regim de export de armament va deveni obligatoriu din punct de vedere juridic;
4. reafirmă că, în paralel cu adoptarea poziției comune, ar trebui, printre altele, să se adopte următoarele măsuri:
a)
prevenirea transferurilor iresponsabile de armament prin intermediul unei aplicări stricte a criteriilor codului atât la nivelul întreprinderilor, cât și al forțelor armate naționale;
b)
prevenirea traficului ilegal cu armament pe calea aerului și pe cale maritimă, precum și îmbunătățirea și aplicarea controalelor la nivelul operațiunilor de intermediere a comerțului cu armament, prin îndemnarea tuturor statelor membre care nu au făcut încă acest lucru să integreze în legislaţia lor naţională litera și spiritul Poziției comune 2003/468/PESC a Consiliului din 23 iunie 2003 privind controlul brokerajului cu armament(1) ;
c)
investigarea promptă a acuzațiilor recente referitoare la încălcarea embargourilor asupra armelor;
d)
împiedicarea vânzării de armament colectat în cursul operațiunilor PESA (politica europeană de securitate şi apărare) și în cadrul RSS (reformei sectorului de securitate), precum și în cursul altor inițiative ale UE, către intermediari privați și împiedicarea transferului ulterior al acestuia către alte regiuni unde există conflicte violente sau tensiuni;
e)
sporirea transparenței și îmbunătățirea calității datelor prezentate de statele membre UE în contextul raportului anual privind codul de conduită;
5. are convingerea că adoptarea poziției comune referitoare la codul de conduită privind exporturile de armament este crucială pentru aplicarea adecvată a viitoarei directive privind transferurile intracomunitare de bunuri din domeniul apărării şi pentru un control eficient al exportului de armament;
6. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
Raportul special nr. 8/2007 al Curţii de Conturi Europene privind cooperarea administrativă în domeniul TVA-ului
314k
71k
Rezoluţia Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la Raportul special nr. 8/2007 al Curţii de Conturi Europene privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată (2008/2151(INI))
– având în vedere Raportul special nr. 8/2007 al Curţii de Conturi Europene privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată, însoţit de răspunsurile Comisiei(1),
– având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităţilor Europene(2),
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (A6-0427/2008),
A. întrucât evaziunea şi fraudele în materie de taxă pe valoarea adăugată (TVA) nu afectează doar finanţarea bugetelor statelor membre, ci şi sistemul de resurse proprii al UE, în măsura în care reducerile resurselor proprii provenind din TVA trebuie să fie compensate de o creştere a resurselor provenind din venitul naţional brut (VNB) şi astfel denaturările cauzate de fraudele în materie de TVA afectează echilibrul general al sistemului de resurse proprii;
B. întrucât, în Comunicarea sa din 31 mai 2006 privind necesitatea elaborării unei strategii coordonate pentru intensificarea luptei împotriva fraudei fiscale (COM(2006)0254), Comisia a observat că statele membre nu exploatează suficient posibilităţile de cooperare administrativă oferite prin consolidarea cadrului juridic în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1798/2003(3) şi a considerat că nivelul cooperării administrative este disproporţionat faţă de volumul tranzacţiilor comerciale intracomunitare;
C. întrucât analiza din Raportul special nr. 8/2007 Curţii de Conturi privind întrebarea dacă schimburile de informaţii dintre statele membre sunt realizate în timp util şi în mod eficace şi dacă există structuri şi proceduri administrative adecvate pentru a sprijini cooperarea administrativă a confirmat că principalul obiectiv al Regulamentului (CE) nr. 1798/2003, şi anume o cooperare administrativă eficace pentru a combate evaziunea în materie de TVA, nu a fost îndeplinit,
1. salută Raportul special nr. 8/2007 al Curţii de Conturi, care prezintă o evaluare independentă a cooperării administrative în combaterea evaziunii şi fraudelor în materie de TVA şi analizează foarte detaliat performanţele statelor membre şi rolul Comisiei; concluzionează, pe baza constatărilor Curţii de Conturi, că Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 nu reprezintă un instrument eficient de cooperare administrativă deoarece unele state membre împiedică punerea sa în aplicare, iar rolul Comisiei este limitat;
Cuantificarea fraudei în materie de TVA
2. este conştient de faptul că valoarea actuală a evaziunii şi a fraudelor în materie de TVA este dificil de evaluat, deoarece multe state membre ori nu colectează, ori nu publică date; constată că, în conformitate cu estimările citate de Curtea de Conturi, pierderile de venituri din TVA s-au ridicat la 17 miliarde EUR în Germania în 2005 şi la 18,2 miliarde EUR în Regatul Unit în exerciţiul financiar 2005-2006; constată că valoarea fraudelor în materie de TVA ar putea depăşi volumul bugetului anual total al Comunităţii;
3. salută iniţiativa Comisiei de a lansa un studiu în vederea obţinerii unor estimări clare privind valoarea fraudelor fiscale, inclusiv în materie de TVA, din diferitele state membre; invită Comisia să informeze comisiile competente ale Parlamentului despre constatările studiului imediat ce acestea vor fi disponibile;
4. îndeamnă Consiliul şi Comisia să acorde o mai mare prioritate dezvoltării unei abordări comune pentru a cuantifica şi a analiza fraudele în materie de TVA, prin care să se poată evalua dacă măsurile luate de statele membre împotriva evaziunii şi fraudelor în materie de TVA sunt eficiente sau dacă aceste măsuri cauzează doar o deplasare a fraudelor în materie de TVA spre alte sectoare economice sau spre alte state membre;
5. solicită Consiliului, Comisiei şi statelor membre să ia pe deplin în considerare recomandările Comitetului de contact al instituţiilor supreme de audit din Uniunea Europeană din decembrie 2007, care includ propuneri privind modul în care statele membre ar putea ameliora estimările pe care le efectuează şi privind modul în care s-ar putea concepe un model unic de estimare a fraudelor în materie de TVA;
Deficienţe în acţiunile întreprinse de autorităţile statelor membre
6. este preocupat de deficienţele identificate de Curtea de Conturi în ceea ce priveşte cooperarea administrativă dintre statele membre în domeniul TVA-ului;
7. este preocupat de observaţia Curţii de Conturi conform căreia în anumite state membre nu au existat cerinţe de bază privind o cooperare eficientă; constată în special următoarele deficienţe:
-
aproape jumătate din cererile de informaţii dintr-un stat membru către alt stat membru nu au primit răspuns în termenul actual de trei luni;
-
structura organizatorică a birourilor centrale de legătură, principalele canale pentru schimbul de informaţii, a contribuit la apariţia întârzierilor; Italia şi Ţările de Jos şi-au împărţit birourile centrale de legătură între mai multe departamente fără a le coordona în mod eficient, iar Germania şi-a împărţit biroul central de legătură în mai multe servicii fără a informa celelalte state membre în mod corespunzător;
-
există diferenţe semnificative între numărul de cereri de informaţii pe care un stat membru declară că le-a primit şi numărul de cereri pe care alte state membre declară că i le-au trimis; Italia a susţinut că a primit cu 54% mai puţine cereri, iar Germania cu 32% mai multe cereri decât au susţinut alte state membre că le-ar fi trimis în 2005;
8. îndeamnă statele membre să garanteze schimbul de informaţii prompt realizat la cerere; are convingerea că modificările propuse la Directiva privind TVA-ul(4) şi la Regulamentul (CE) nr. 1798/2003, care au drept scop reducerea termenelor pentru colectarea şi schimbul de informaţii, îşi vor produce toate efectele doar dacă statele membre care nu au făcut deja acest lucru instituie mecanisme de monitorizare pentru a garanta că cererile primesc răspuns în timp util; solicită Comisiei să îl informeze despre progresele făcute de statele membre în instituirea mecanismelor de monitorizare şi să evalueze eficacitatea acestora;
9. solicită Consiliului să abordeze problema discrepanţei dintre numărul de cereri de informaţii pe care un stat membru declară că le-a primit şi numărul de cereri pe care alte state membre declară că i le-au trimis şi să soluţioneze urgent această problemă;
10. recomandă Comisiei ca, în contextul programelor naţionale de reformă din cadrul Strategiei de la Lisabona, statele membre să prezinte rapoarte altor state membre cu privire la punerea în aplicare a cerinţelor în materie de transmitere de date; consideră că este important, în cazul în care furnizarea datelor între statele membre este afectată de întârzieri sistematice, să se iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar de către Comisie împotriva statelor membre care se fac vinovate de întârzieri în furnizarea datelor;
11. invită Comisia să faciliteze schimbul continuu de bune practici şi coordonarea dintre statele membre în ceea ce priveşte structura de organizare a cooperării administrative;
12. invită statele membre să exploateze la maxim posibilitatea de a delega competenţe în ceea ce priveşte schimbul de informaţii către birourile fiscale locale pentru a accelera şi a îmbunătăţi calitatea cooperării; remarcă faptul că în 2007 Comisia a pus la dispoziţie un canal securizat de informaţii electronice între birourile locale din diferite state membre;
13. recunoaşte faptul că, în vederea combaterii fraudei fiscale, cooperarea administrativă la nivelul Uniunii Europene este un instrument esenţial; încurajează statele membre să exploateze la maxim posibilitatea instituirii unei cooperări administrative eficace între administraţiile fiscale locale, inclusiv prin mijloacele de comunicare electronică;
14. observă că Belgia a fondat Eurocanet (European Carousel Network) pentru a îmbunătăţi schimbul spontan de informaţii; observă că, între timp, 24 de state membre au ajuns să participe la acest schimb de informaţii privind societăţile suspectate de a fi implicate în fraude cu firme fantomă;
15. observă că, conform experţilor, Eurocanet permite administraţiilor financiare să detecteze fraudele în materie de TVA mai repede, deoarece permite un schimb de informaţii cuprinzător, foloseşte autorităţile belgiene ca punct central de coordonare şi prevede implicarea serviciilor operaţionale administrative anti-fraudă;
16. observă, cu toate acestea, că eficienţa Eurocanet este redusă din cauza faptului că la această reţea nu participă trei state membre mari, şi anume Germania, Italia şi Regatul Unit; solicită Germaniei, Italiei şi Regatului Unit să se alăture reţelei Eurocanet;
17. este preocupat de depistarea de către Curtea de Conturi a unor deficienţe serioase în ceea ce priveşte Sistemul de schimb de informaţii privind TVA (VIES) din cauza unor întârzieri în culegerea şi captarea datelor şi a unor probleme în corectarea datelor greşite; solicită statelor membre şi Comisiei să remedieze urgent aceste deficienţe până la sfârşitul anului 2008;
18. nu înţelege de ce, în ciuda eforturilor Comisiei de a facilita încheierea unui acord, statele membre nu au ajuns încă la un acord privind criterii comune pentru anularea numerelor de TVA, deşi posibilitatea retragerii rapide a unui număr de TVA este un element esenţial pentru stoparea şi prevenirea fraudelor fiscale;
19. regretă neutilizarea suficientă de către statele membre a controalelor simultane şi multilaterale, deşi finanţarea lor este asigurată la nivel comunitar, iar Curtea de Conturi raportează că se pot obţine rezultate bune;
20. regretă, în special având în vedere deficienţele susmenţionate observate de Curtea de Conturi în ceea ce priveşte Germania, că Germania nu a dat curs cererii de audit a Curţii de Conturi; sprijină punctul de vedere al Curţii de Conturi conform căruia refuzul Germaniei constituie o încălcare a obligaţiilor care îi revin în temeiul Tratatului CE; remarcă începerea de către Comisie în faţa Curţii de Justiţie a procedurilor de încălcare a dreptului comunitar împotriva Germaniei ; invită Curtea de Conturi să realizeze auditul planificat în Germania în cazul în care Curtea de Justiţie constată încălcarea dreptului comunitar;
21. observă că grupul de lucru pe probleme fiscale al Consiliului a discutat Raportul special al Curţii de Conturi; invită Consiliul să adopte concluzii oficiale privind constatările Curţii de Conturi, după cum a procedat în cazul altor rapoarte speciale în cursul procedurii de descărcare de gestiune a Comisiei, înainte de decembrie 2008;
Măsurile luate în materie de legislaţie comunitară ca urmare a constatărilor Curţii de Conturi
22. salută propunerea Comisiei de modificare a directivei privind TVA-ul(5) şi a regulamentului privind cooperarea administrativă în domeniul TVA-ului(6) care au drept scop accelerarea culegerii şi a schimburilor de informaţii privind tranzacţiile intracomunitare începând cu 2010 şi îndeamnă Consiliul să adopte rapid măsurile propuse;
23. invită Comisia să prezinte noi propuneri având drept obiectiv consolidarea capacităţii statelor membre de a colecta TVA-ul neachitat, luând măsurile necesare pentru ca, în cazul în care nerespectarea de către comercianţi a obligaţiei de raportare facilitează frauda, aceştia să fie responsabili în solidar pentru pierderile fiscale;
24. invită Comisia să prezinte noi propuneri privind accesul automat al tuturor statelor membre la anumite date care nu au caracter sensibil deţinute de statele membre cu privire la propriile persoane impozabile şi privind armonizarea procedurilor de înregistrare şi de radiere a persoanelor impozabile supuse TVA-ului, pentru a asigura depistarea rapidă şi radierea persoanelor impozabile înregistrate în mod fals;
Rolul actual al Comisiei şi perspective
25. observă că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1798/2003, Comisia evaluează funcţionarea cooperării administrative şi centralizează experienţa statelor membre; ia act de intenţia Comisiei de a institui un sistem de monitorizare cu indicatori cuantificabili pentru a evalua dacă statele membre sunt capabile şi dacă îşi furnizează de fapt asistenţă reciprocă; solicită Comisiei să informeze Parlamentul despre situaţia de fapt înainte de viitoarea procedură de descărcare de gestiune;
26. observă că Comisia nu are acces la conţinutul informaţiilor schimbate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1798/2003, ci se limitează la întreţinerea şi la dezvoltarea reţelei de comunicaţii; este de acord cu Curtea de Conturi că acest fapt afectează capacitatea Comisiei de a detecta cauza problemelor şi de a prezenta soluţii;
27. constată că statele membre refuză că acorde Comisiei (OLAF) acces la conţinutul datelor schimbate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1798/2003 şi la datele schimbate în cadrul Eurocanet; ia act de poziţia Comisiei (OLAF) conform căreia, dacă i s-ar oferi acces la date, ar genera o valoare adăugată semnificativă prin analizarea din perspectivă comunitară a tendinţelor şi a sistemelor frauduloase detectate recent;
28. remarcă faptul că Europol a deschis în aprilie 2008 un dosar de lucru analitic privind fraudele intracomunitare cu firme fantomă, care are drept scop identificarea persoanelor care organizează fraude, descoperirea reţelelor criminale ale acestora şi analizarea celor mai obişnuite forme de fraude intracomunitare cu firme fantomă;
29. ia act de Concluziile Consiliului ECOFIN din 7 octombrie 2008, în cadrul căruia s-a convenit instituirea unui nou mecanism pentru îmbunătăţirea cooperării dintre statele membre pentru combaterea fraudelor în materie de TVA, aşa-numitul "Eurofisc"; remarcă faptul că "Eurofisc" ar urma să se bazeze pe Eurocanet; remarcă, în continuare că, în conformitate cu orientările adoptate de Consiliul ECOFIN, Eurofisc ar trebui să fie o reţea descentralizată pentru schimbul de informaţii între statele membre, ar implica toate statele membre în sistem de voluntariat şi ar fi organizat cu acordul statelor membre participante şi cu sprijinul Comisiei;
30. este de acord că este necesar un impuls politic puternic pentru a realiza îmbunătăţiri substanţiale în cooperarea privind combaterea fraudelor în materie de TVA; are, cu toate acestea, convingerea că introducerea Eurofisc poate aduce valoare adăugată doar dacă participarea este obligatorie pentru toate statele membre pentru a evita problemele întâmpinate de Eurocanet şi dacă Comisia participă pe deplin la activităţile Eurofisc şi joacă un rol de coordonare;
31. solicită Consiliului să continue negocierile legate de propunerea de regulament privind asistenţa administrativă reciprocă în materie de combatere a fraudelor care afectează interesele financiare ale Comunităţii Europene, inclusiv a fraudelor în materie de TVA, care ar oferi un cadru detaliat cooperării administrative multidisciplinare pentru combaterea fraudelor;
32. invită serviciile responsabile ale Comisiei, DG Impozitare şi Uniune Vamală şi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), să creeze o forţă de acţiune pentru examinarea următoarelor aspecte:
–
cum poate Comisia să realizeze sinergii între diferitele servicii angajate în combaterea fraudelor în materie de TVA pentru a evita dublarea eforturilor şi concurenţa dintre diferite servicii?
–
în ce măsură ar trebui să i se ofere Comisiei acces la conţinutul informaţiilor schimbate între statele membre?
–
ar putea Comisia să devină un organism central de coordonare a cooperării administrative dintre statele membre şi, dacă da, în ce mod?
–
cum ar putea fi corelate activităţile Comisiei în combaterea fraudelor în materie de TVA cu activităţile Europol şi Eurojust?
Consolidarea cooperării între autorităţile judiciare
33. solicită statelor membre să elimine obstacolele juridice din dreptul naţional care împiedică desfăşurarea urmăririi penale transfrontaliere, în special în cazurile în care pierderile în materie de TVA se înregistrează în alt stat membru;
34. observă că, conform datelor furnizate de Comisie, veniturile comunitare provenite din resursa proprie TVA sunt protejate în baza Convenţiei privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţii Europene din 1995(7); observă că, în 1997, Consiliul a adoptat un raport explicativ care excludea în mod explicit TVA-ul din domeniul de aplicare al convenţiei respective; observă că raportul explicativ nu are efecte opozabile din punct de vedere juridic; invită Consiliul să îşi revizuiască interpretarea în scopul înlăturării obstacolelor de natură juridică ce împiedică desfăşurarea urmăririi penale în cazul fraudelor transfrontaliere în materie de TVA;
o o o
35. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Curţii de Conturi, Europol şi Eurojust, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.
Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 al Consiliului din 7 octombrie 2003 privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 264, 15.10.2003, p. 1).
– având în vedere articolele 6 și 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW), adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 18 decembrie 1979,
– având în vedere Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 31 octombrie 2000 privind femeile, pacea și securitatea,
– având în vedere lucrările Conferinței asupra Drepturilor Omului de la Viena (1993), care a proclamat drepturile omului și a condamnat încălcarea acestor drepturi în numele culturii sau tradiției,
– având în vedere Declarația de la Bruxelles privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, adoptată la 20 septembrie 2002,
– având în vedere Raportul Comisiei din 2007 privind situația statelor candidate și potențial candidate la aderare care însoţeşte Comunicarea Comisiei din 6 noiembrie 2007 intitulată "Strategia de extindere și principalele provocări 2007-2008" (COM (2007) 0663),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2007 intitulată: Către un răspuns al UE la situațiile de fragilitate - intervenția în medii dificile pentru dezvoltare durabilă, stabilitate și pace (COM(2007)0643),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 martie 2008 intitulată: Balcanii de Vest: consolidarea perspectivei europene" (COM(2008)0127),
– având în vedere activitățile și raportul intermediar al Grupului de acțiune pentru egalitatea de gen care operează în temeiul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2004),
– având în vedere studiul intitulat "Situația femeilor din țările din Balcani: o perspectivă comparată", realizat de Marina Blagojević în numele Parlamentului European (Belgrad, februarie 2003),
– având în vedere Rezoluția sa din 22 aprilie 2004 referitoare la situația femeilor în Europa de Sud-Est(1),
– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2005 privind rolul femeilor în Turcia în viața socială, economică și politică(2) și Rezoluția sa din 13 februarie 2007 privind rolul femeilor în viața socială, economică și politică în Turcia(3),
– având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2006 privind situația femeilor de etnie romă în Uniunea Europeană(4),
– având în vedere concluziile conferinței internaționale intitulată: Rolul femeilor în soluționarea conflictelor, desfășurată la Ljubljana, la 21 – 22 iunie 2008, la "Institutum Studiorum Humanitatis - Graduate School in Humanities" din Ljubljana,
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A6-0435/2008),
1. consideră că, pentru continuarea stabilizării economice și politice și crearea de instituții democratice în statele din Balcani, este necesară participarea activă a femeilor (dat fiind că acestea constituie cu puțin peste jumătate din totalul populației);
2. observă cu îngrijorare că legile și practicile privind egalitatea de gen (la nivel instituțional, financiar, uman) nu sunt garantate în totalitate, deși există diferențe între țările care au început negocierile în vederea aderării și cele care nu au început aceste negocieri;
3. subliniază importanța drepturilor egale ale femeilor și a participării lor egale pe piața muncii, lucruri indispensabile pentru independența economică a femeilor, pentru creșterea economică națională și pentru lupta contra sărăciei, în fața căreia femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații;
4. constată că femeile au fost afectate în mod disproporționat de reducerile operate în domeniile serviciilor sociale și cheltuielilor publice cum ar fi sănătatea, îngrijirea copiilor și a familiei; evidențiază faptul că drepturile și serviciile nesalariale anterioare permiteau femeilor să ocupe un loc de muncă remunerat și, prin urmare, să concilieze viața profesională cu cea de familie;
5. observă cu îngrijorare că, deși femeile sunt în general insuficient reprezentate pe piața muncii, acestea sunt supra-reprezentate la anumite locuri de muncă (considerate în mod tradițional a fi pentru femei), unde situația lor este mai precară, în special în zonele rurale; în acest sens, solicită adoptarea de măsuri speciale pentru a se evita feminizarea sectoarelor în care remunerația este mai scăzută; este de asemenea îngrijorat de faptul că fenomenul diferenței de remunerare există și că femeile întâmpină dificultăți în a-și înființa propriile afaceri;
6. invită guvernele statelor din Balcani să instituie un cadru legal pentru remunerarea egală a ambelor genuri, să ajute femeile să își concilieze viața profesională cu cea privată și să asigure în acest scop servicii de îngrijire a copiilor de bună calitate, accesibile și abordabile, precum și facilități de îngrijire a persoanelor în vârstă și, în plus, să înlăture obstacolele care stau în calea inițiativelor antreprenoriale ale femeilor;
7. subliniază importanța educației în eliminarea stereotipurilor legate de rolurile sociale ale femeilor și bărbaților și a celor culturale precum și faptul că sistemul educațional, în primul rând, nu ar trebui să promoveze opțiunile stereotipe, inclusiv cu privire la alegerea carierei;
8. atrage atenția asupra infrastructurii în general insuficiente a serviciilor de sănătate publică, în special din zonele rurale, și solicită guvernelor să asigure pentru femei controale regulate în vederea depistării cancerului de col uterin și a celui de sân, precum și a HIV/SIDA, femeile fiind mai vulnerabile decât bărbații în cazul acestui virus; subliniază importanța refacerii pe plan psihologic și medical a femeilor care sunt victime de război;
9. consideră că femeile din Balcani, care au fost victime de război, nu trebuie să mai fie văzute exclusiv ca victime de război, ci mai degrabă ca factori ai stabilizării și soluționării conflictelor; insistă asupra faptului că femeile din Balcani, în general, nu pot îndeplini acest rol decât odată ce sunt reprezentate în mod egal în rândul factorilor de decizie în domeniul politic și economic; salută sistemul cotelor și invită țările care nu au luat deja aceste măsuri, să promoveze reprezentarea femeilor și, acolo unde este necesar, să aplice în mod efectiv acest sistem în partidele politice și adunările naționale și încurajează statele care au luat deja aceste măsuri să continue acest proces cu scopul de a se asigura că femeile pot participa la viața politică și pot depăși nivelul redus de reprezentare, pentru a înlătura plafonul de sticlă odată pentru totdeauna și să pună în aplicare acțiuni pozitive pentru a se asigura că femeile și bărbații cunosc și se angajează în activitățile civice de la o vârstă fragedă;
10. observă cu îngrijorare faptul că, în ciuda cadrului legislativ instituit recent în majoritatea statelor din Balcani, violența domestică și abuzurile verbale sunt în continuare prezente; în consecință, invită statele în cauză să ia măsuri pentru crearea de adăposturi pentru victime și să se asigure că instituțiile responsabile de aplicare a legii, autoritățile judiciare și funcționarii publici sunt mai sensibili la acest fenomen;
11. subliniază că violența domestică este chiar mai răspândită decât indică datele existente și că statisticile și datele relevante sunt fragmentate, colectate într-un mod nesatisfăcător și nestandardizate, chiar și în țările care au adoptat o legislație specifică în acest domeniu;
12. subliniază importanța campaniilor de sensibilizare a opiniei publice în lupta cu stereotipurile, cu discriminarea (pe criterii de gen, culturale și religioase) și cu violența domestică, precum și a egalității de gen în general; observă că astfel de campanii trebuie să fie complementate de promovarea unei imagini de ansamblu pozitive prin intermediul modelelor feminine în mass-media și în publicitate, în materiale cu caracter educațional și pe internet;
13. salută evoluția recentă a cadrului legislativ și instituțional, care reflectă un angajament solid de a asigura șanse egale între bărbați și femei în statele în cauză; în același timp, insistă asupra faptului că sunt necesare măsuri puternice pentru punerea completă în practică a acestor dispoziții;
14. invită guvernele din Balcani să ia măsuri pentru punerea în aplicare a unei abordări integrate cu privire la egalitatea de gen la toate nivelurile și în toate domeniile vieții sociale și politice;
15. solicită tuturor statelor membre UE care nu au acționat încă în acest sens, să accepte planurile naționale de punere în aplicare a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU menţionate anterior și să le pună în practică atunci când tratează cu țările din Balcani;
16. observă cu îngrijorare faptul că statele din Balcani sunt țări de tranzit în procesul traficului de persoane și că femeile și copiii în general sunt victime ale acestui trafic; subliniază că egalitatea de gen, campaniile de sensibilizare, măsurile împotriva corupției și crimei organizate sunt esențiale pentru prevenirea fenomenelor negative prezente în țările din Balcani, precum prostituția și traficul și pentru protejarea potențialelor victime;
17. invită țările din Balcani să ia măsuri urgente pentru a preveni prostituția și în special pornografia și prostituția în care sunt implicați copii, să înăsprească pedepsele pentru constrângerea sau incitarea la prostituție și/sau participarea la crearea de materiale pornografice și să criminalizeze pornografia pe internet în care sunt implicați copii;
18. subliniază importanța ONG-urilor și a organizațiilor pentru femei în identificarea problemelor cu care se confruntă femeile și în găsirea de soluții adecvate, în special a Grupului de acțiune pentru egalitatea de gen care operează în temeiul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în dezvoltarea proceselor democratice și a stabilității în regiune; încurajează activitatea acestor ONG-uri și sugerează schimbul de bune practici în domeniul egalității de gen între statele în cauză, precum și schimbul cu rețelele de ONG-uri europene;
19. invită Comisia să acorde fonduri de preaderare pentru consolidarea drepturilor femeilor în Balcani, în special prin intermediul ONG-urilor și organizațiilor femeilor;
20. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape și să insiste pentru îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga, în special în legătură cu egalitatea oportunităților pentru femei și bărbați și cu drepturile femeilor în statele candidate și potențial candidate la aderare; invită statele candidate și potențial candidate la aderare din Balcani să-și armonizeze legislația privind lupta contra discriminării și egalitatea de gen cu acquis-ul comunitar în vederea unei posibile viitoare aderări;
21. invită Comisia să se asigure că politica sa, formulată în comunicarea din 5 martie 2008 susmenționată, ce vizează întărirea ONG-urilor în Balcanii de Vest, se concentrează în mod deosebit pe consolidarea participării femeilor în societatea civilă;
22. insistă asupra faptului că femeile de etnie romă suferă discriminări multiple (rasiale, etnice, de gen) și sunt mai vulnerabile la sărăcie și excludere socială; drept pentru care trebuie adoptată o abordare diferențiată pentru soluționarea acestor probleme; în special femeile de etnie romă se confruntă cu prejudecăți în multe țări și sunt afectate de lipsa cetățeniei, au acces limitat la o educație de bună calitate, se confruntă cu condiții de locuit inadecvate, nu au acces la servicii medicale și sunt confruntate cu un șomaj ridicat și un nivel scăzut de participare publică și politică în societate;
23. observă cu îngrijorare lipsa informațiilor statistice actualizate și a indicatorilor care ar ajuta la evaluarea situației femeilor din Balcani;
24. invită țările candidate și potențial candidate din Balcani să garanteze eliminarea oricăror forme de discriminare și prejudecată împotriva femeilor care suferă discriminări multiple, în special cele de etnie romă; invită țările din Balcani să introducă o strategie anti-discriminare eficientă și practică, care să fie aplicată la toate nivelurile (național și local);
25. invită Institutul european pentru egalitatea de gen să monitorizeze egalitatea de gen și în țările din Balcani, acordând o atenție specială țărilor candidate;
26. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și statelor candidate și potențial candidate la aderare în cauză.
Către un "Plan european de gestiune a cormoranilor"
222k
65k
Rezoluţia Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la elaborarea unui plan european de gestionare a efectivelor de cormorani pentru minimizarea impactului tot mai mare al acestora asupra efectivelor piscicole, pescuitului și acvaculturii (2008/2177(INI))
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului(1),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 aprilie 2008 intitulată "Rolul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) în implementarea unei abordări ecosistemice în gestionarea resurselor marine" (COM(2008)0187),
– având în vedere Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice(2) ("Directiva privind păsările"),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 mai 2002 privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului ("Foaie de parcurs") (COM(2002)0181),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 septembrie 2002 intitulată "O strategie pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene" (COM(2002)0511),
– având în vedere concluziile de la reuniunea Consiliului pentru agricultură și pescuit din 27 și 28 ianuarie 2003 de la Bruxelles,
– având în vedere Rezoluția sa din 15 februarie 1996 privind problema cormoranilor în pescuitul european(3),
– având în vedere Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică(4),
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A6-0434/2008),
A. întrucât pe teritoriul Uniunii Europene efectivele de cormorani (Phalacrocorax carbo) au crescut rapid - de douăzeci de ori în ultimii 25 de ani, ajungând în prezent la o populație totală minimă estimată la 1,7–1,8 milioane de păsări;
B. întrucât s-a demonstrat că au fost provocate daune de durată exploatațiilor de acvacultură și efectivelor de pești de numeroase specii sălbatice din apele interioare și apele de coastă din multe state membre ale Uniunii;
C. întrucât implementarea unei abordări ecosistemice în gestionarea zonelor marine și de coastă, precum și a apelor interioare necesită o politică echilibrată, care să ia în considerare obiectivele diferite, dar perfect legitime legate de o exploatare durabilă a efectivelor de pești: protecția păsărilor și conservarea diversității faunei de pești și păsări, pe de-o parte, și respectarea intereselor legitime ale pescarilor și proprietarilor de iazuri piscicole legate de o utilizare economică a efectivelor de pești, pe de altă parte; întrucât, de asemenea, Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă din Europa(5) oferă un exemplu de astfel de politică echilibrată;
D. întrucât, de asemenea, s-a demonstrat că în multe state membre ale UE cormoranii au provocat daune permanente vegetației din anumite zone geografice;
E. întrucât în prezent nu există o coordonare bilaterală și multilaterală suficientă nici în cadrul UE, nici în relațiile cu țări terțe, în domeniul științei și la nivelul administrației pentru a se putea analiza acest fenomen și pentru a împiedica această evoluție, în special în ceea ce privește colectarea de date fiabile și general recunoscute despre populația totală de cormorani în UE;
F. întrucât subspecia Phalacrocorax carbo sinensis (cormoranul mare, rasa continentală) a fost eliminată încă din 1997 de pe lista păsărilor pentru care au fost prevăzute măsuri speciale de protecție în ceea ce privește habitatul (anexa I la Directiva privind păsările), deoarece această subspecie a atins cel târziu în 1995 un stadiu corespunzător de conservare, iar subspecia Phalacrocorax carbo carbo (cormoranul mare, rasa atlantică), a cărei existență nu a fost niciodată amenințată, nici nu a fost inclusă vreodată pe această listă;
G. întrucât articolul 9 alineatul (1) litera a, liniuţa a treia din Directiva privind păsările le oferă statelor membre și regiunilor posibilitatea de a lua măsuri de contracarare temporare pentru prevenirea unor "daune considerabile", cu condiția ca acest lucru să nu afecteze obiectivele de protecție stabilite în Directiva privind păsările (mai concret, stadiul corespunzător de conservare a speciei de păsări);
H. întrucât pericolul unor daune considerabile crește disproporționat, pe măsură ce numărul de cormorani dintr-o regiune se apropie de limita capacității de absorbție a apelor cu suprafețe întinse, ceea ce determină, în același timp, o scădere semnificativă a eficienței măsurilor de contracarare întreprinse la nivel local;
I. întrucât lipsa de precizie a conceptului de "daune considerabile", care figurează în articolul 9 alineatul (1) litera a, liniuţa a treia din Directiva privind păsările și care permite statelor membre să intervină direct pentru regularizarea unei populații de păsări, a condus la un grad semnificativ de insecuritate juridică în rândul administrațiilor naționale și constituie un motiv serios pentru conflicte sociale;
J. întrucât concluziile grupurilor internaționale de experți cu privire la chestiunea cormoranilor sunt complet contradictorii, așa cum reiese din rapoartele finale din cadrul proiectelor REDCAFE(6), FRAP(7) și din raportul comisiei europene consultative pentru pescuit în apele interioare (CECPI)(8);
K. întrucât aprobarea și finanțarea măsurilor de atenuare a daunelor cauzate de cormorani intră în competența statelor membre și a regiunilor dar, cum cormoranii sunt păsări migratoare, gestionarea durabilă a efectivelor poate fi asigurată doar prin acțiuni coordonate la nivelul tuturor statelor membre și al regiunilor implicate, cu ajutor din partea UE;
L. întrucât în Comunicarea Comisiei intitulată "O strategie pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene", la secțiunea privind decimarea de către specii protejate se afirmă următoarele: "Efectivele din sistemele de acvacultură pot fi decimate în urma vânării lor de către unele specii sălbatice de păsări sau mamifere protejate, fapt care poate afecta semnificativ rentabilitatea unei societăți de acvacultură. Combaterea acestor prădători este dificilă, mai ales în cazul unor iazuri sau lagune mari. Eficiența mijloacelor folosite pentru sperierea prădătorilor este îndoielnică, deoarece prădătorii se obișnuiesc repede cu acestea. În cazul cormoranilor, singura posibilitate de protejare a activităților de pescuit și de acvacultură o reprezintă probabil gestionarea populației sălbatice aflată în continuă creștere.";
M. întrucât, în cadrul reuniunii sale din 27 și 28 ianuarie 2003 privind strategia de dezvoltare durabilă a acvaculturii, Consiliul a solicitat dezvoltarea unei strategii comune în privința animalelor care vânează pești (de exemplu cormoranii);
N. având în vedere orientările recent publicate de Comisie privind planurile de gestionare a populației de carnivore mari ("Guidelines for Population Level Management Plans for Large Carnivores")(9), în special în ceea ce privește clarificarea conceptelor de "stadiu corespunzător de conservare" și "populația minimă viabilă", precum și constatarea că obiectivele de protecție pot fi atinse mai ușor dacă numărul de exemplare dintr-o specie este menținut sub capacitatea de absorbție teoretică maximă a unei zone;
O. având în vedere că diversele măsuri testate până în prezent la nivel național, regional și local s-au dovedit a avea doar un efect limitat de atenuare a daunelor cauzate de populațiile de cormorani;
P. având în vedere că, în ultimii ani, mijloacele disponibile pentru colectarea de date în sectorul pescuitului nu au fost exploatate la maximum [de exemplu linia bugetară 11 07 02: Sprijin pentru gestionarea resurselor halieutice (îmbunătățirea consilierii științifice)];
Q. având în vedere că derogările acordate în prezent în aproape toate statele membre în temeiul articolului 9 din Directiva privind păsările pentru a preveni pagubele la nivel local nu au condus la o ameliorare pe termen lung a situației, în ciuda eforturilor administrative semnificative și a costurilor sociale ridicate;
R. având în vedere că, în ciuda solicitărilor repetate din partea părților afectate (asociații de pescari, exploatații de acvacultură etc.), a oamenilor de știință, precum și a organismelor și reprezentanțelor statelor membre și ale regiunilor, Comisia nu a fost dispusă să prezinte noi propuneri pentru soluționarea unei probleme care afectează întreaga Europă,
1. invită Comisia și statele membre ca, finanţând investigațiile științifice periodice, să prezinte date fiabile și general recunoscute cu privire la populația totală, structura și parametrii de fertilitate și de mortalitate a efectivelor de cormorani din Europa;
2. propune ca printr-o monitorizare sistematică a efectivelor de cormorani, sprijinită de UE și de statele membre, să fie creată o bază de date fiabilă, general recunoscută și actualizată anual cu privire la dezvoltarea, numărul și răspândirea geografică a populațiilor de cormorani în Europa, cu o participare mai susținută din partea institutelor de cercetare și a autorităților din domeniul pescuitului;
3. invită Comisia să lanseze și să finanțeze o licitație pentru un proiect științific care, pornind de la datele cunoscute în prezent despre populația fertilă, fertilitate și mortalitate, să furnizeze o metodă pentru estimarea dimensiunii și structurii populației totale de cormorani;
4. invită Comisia și statele membre să promoveze în mod corespunzător crearea unor condiții adecvate pentru stimularea schimbului bilateral și multilateral în domeniile științific și administrativ, atât în cadrul UE, cât și în relațiile cu țări terțe, indicând originea datelor colectate, comunicărilor, contribuțiilor sau publicațiilor, în special a datelor statistice, astfel încât să fie clar dacă acestea provin din surse academice sau oficiale sau de la asociații, mai ales de la asociațiile de protecție a naturii și a păsărilor;
5. invită Comisia să efectueze o analiză comparativă a concluziilor contradictorii privind un plan de gestionare a efectivelor de cormorani emise de REDCAFE, pe de o parte, și de FRAP și CECPI, pe de altă parte;
6. invită Comisia să înființeze un grup de lucru care să aibă un mandat obligatoriu ca, în decurs de un an, să efectueze o analiză sistematică a raportului costuri-beneficii pentru eventualitatea unor acțiuni de gestionare a efectivelor de cormorani la nivelul statelor membre, în vederea evaluării plauzibilității acestora în funcție de criterii logice și științifice și să prezinte o recomandare;
7. invită Comisia să prezinte un plan de gestionare a efectivelor, coordonat la nivel european și în mai multe etape, care să permită integrarea pe termen lung a efectivelor de cormorani în zonele de cultură, fără a pune în pericol obiectivele Directivei privind păsările și ale programului Natura 2000 în ceea ce privește speciile de pești și ecosistemele acvatice;
8. îndeamnă Comisia ca, pentru un grad mai mare de securitate juridică și o interpretare uniformă, să prezinte fără întârziere o definiție clară a conceptului de "daune considerabile", utilizat la articolul 9 alineatul (1) litera (a) a treia liniuță din Directiva privind păsările sălbatice;
9. solicită Comisiei să formuleze, de asemenea, îndrumări de ordin mai general privind caracterul derogărilor permise în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Directiva privind păsările sălbatice, inclusiv o clarificare mai detaliată a terminologiei în cazurile în care se consideră că există ambiguități;
10. îndeamnă Comisia și statele membre ca, printr-o coordonare, cooperare și comunicare sporită la nivel științific și administrativ, să promoveze o gestionare durabilă a efectivelor de cormorani și să creeze condițiile adecvate pentru elaborarea unui plan european de gestionare a efectivelor de cormorani;
11. invită Comisia să examineze toate mijloacele juridice disponibile pentru reducerea efectelor negative ale efectivelor de cormorani asupra pescuitului și acvaculturii, iar la elaborarea unei inițiative pentru promovarea acvaculturii în Europa să ia în considerare efectele pozitive ale unui plan european de gestionare a efectivelor și eventual să prezinte în acest context propuneri de soluții la problema cormoranilor;
12. invită Comisia și statele membre să afecteze credite din bugetul UE colectării de date în sectorul pescuitului, în special în cadrul liniei 11 07 02: "Sprijin pentru gestionarea resurselor halieutice (îmbunătățirea consilierii științifice)", și pentru finanțarea investigațiilor, a analizelor și a prognozelor privind efectivele de cormorani pe teritoriul Uniunii Europene, în perspectiva unei viitoare monitorizări regulate a acestei specii de păsări;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
REDCAFE (Reducing the Conflict between Cormorants and Fisheries on a Pan-European Scale - Reducerea conflictului dintre cormorani şi industria de pescuit la o scară paneuropeană) este un proiect finanțat de Comisie în cel de-al 5-lea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare, încheiat în 2005.
FRAP (Framework for Biodiversity Reconciliation Action Plans - Cadru pentru planuri de acţiune pentru reconcilierea biodiversităţii) este un proiect finanțat de Comisie în cel de-al 5-lea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare, încheiat în 2006.
CECPI (Comisia Europeană Consultativă pentru pescuit în apele interioare) este o structură consultativ regional al FAO în domeniul pescuitului în ape interioare și al acvaculturii.