Parlamentul European,

–   având în vedere punctul 18 privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației (cunoscut, de asemenea, sub denumirea de Acord privind tehnologia informației - ATI) din Declarația ministerială de la Singapore din cadrul primei sesiuni a Conferinței Ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), adoptată la 13 decembrie 1996,

–   având în vedere Declarația ministerială de la Geneva privind comerțul electronic mondial din cadrul celei de-a doua sesiuni a Conferinței Ministeriale a OMC, adoptată la 20 mai 1998,

–   având în vedere documentul prezentat OMC de către Comunitățile Europene referitor la "problemele de clasificare și programul de lucru privind comerțul electronic", la 9 mai 2003,

–   având în vedere punctul 46 privind comerțul electronic din Declarația ministerială de la Hong Kong din cadrul programului de lucru de la Doha al celei de-a șasea sesiuni a Conferinței Ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), adoptată la 18 decembrie 2005,

–   având în vedere Propunerea de directivă a Consiliul de modificare a directivei 2002/38/CE a Consiliului în ceea ce privește perioada de aplicare a taxei pe valoarea adăugată aplicabilă serviciilor de radiodifuziune și televiziune și anumitor servicii furnizate electronic și Raportul Comisiei către Consiliu privind Directiva 2002/38/CE din 7 mai 2002 a Consiliului de modificare și de modificare temporară a Directivei 77/388/CEE în ceea ce privește regimul privind taxa pe valoarea adăugată aplicabilă serviciilor de radiodifuziune și televiziune și anumitor servicii furnizate electronic (COM(2006)0210),

–   având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă ("directiva privind comerțul electronic")(1),

–   având în vedere Regulamentul Consiliului (CE) nr. 792/2002 din 7 mai 2002 de modificare temporară a Regulamentului (CEE) nr. 218/92 privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării indirecte (TVA) în ceea ce privește măsurile adiționale privind comerțul electronic(2),

–   având în vedere Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț(3),

–   având în vedere poziția sa din 24 septembrie 2008 privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor Parlamentului European și ale Consiliului 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, Directiva 2002/19/CE privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora și Directiva 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice(4), Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice(5) (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului)(6),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 mai 1998 privind comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, intitulată "O inițiativă europeană în domeniul comerțului electronic"(7),

–   având în vedere Rezoluția sa din 21 iunie 2007 privind încrederea consumatorilor în mediul digital(8),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, al Comisiei pentru cultură și educație (A6-0020/2009),

A.   întrucât peste jumătate din cetățenii Uniunii Europene și, la nivel mondial, aproximativ 1,5 miliarde de persoane au acces la internet; întrucât unul din trei cetățeni ai UE face cumpărături on-line, în schimb doar 30 de milioane de persoane din interiorul UE fac cumpărături la nivel transfrontalier;

B.   întrucât, potrivit OMC, comerțul electronic se definește drept "producția, promovarea, vânzarea și distribuția de produse prin intermediul rețelelor de telecomunicații";

C.   întrucât se poate face o distincție între livrarea de conținut prin intermediul unui transportator fizic și livrarea de conținut supus unei codificări digitale pe cale electronică prin intermediul internetului și prin urmare, în mod independent de mijloacele fizice de transport, prin intermediul rețelelor fixe și fără fir;

D.   întrucât comerțul electronic se poate desfășura atât sub forma tranzacțiilor dintre întreprinderi, respectiv dintre întreprinderi și consumatori, cât și a tranzacțiilor dintre consumatori; întrucât activitatea comercială desfășurată prin intermediul platformelor de internet a schimbat în profunzime modul în care se desfășoară comerțul cu produse și servicii, creând noi oportunități, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), de a atrage noi clienți din străinătate;

E.   întrucât menținerea caracterului deschis al internetului este o condiție preliminară pentru dezvoltarea continuă a acestuia, precum și a economiei în ansamblu și a comerțului mondial, care "funcționează" din ce în ce mai mult pe baza tehnologiilor on-line;

F.   întrucât IMM-urile pot obține beneficii deosebite din comerțul electronic în ceea ce privește accesul la piețele externe; întrucât dezvoltarea pe deplin a acestor noi metode de comerț electronic întâmpină totuși diverse obstacole în ceea ce privește aplicarea lor;

G.   întrucât libera circulație a informației este esențială pentru a facilita comerțul electronic și o rețea deschisă și securizată care permite propagarea și accesul la informațiile de pe internet reprezintă temelia economiei mondiale a secolului 21;

H.   întrucât tehnologiile informaţiei și comunicării (TIC) au devenit în prezent omniprezente în plan economic și platforme și rețele noi sunt dezvoltate și introduse pe piață; întrucât este nevoie de standarde flexibile care sunt importante pentru inovare, concurență și pentru posibilitatea efectivă de alegere a consumatorului;

I.   întrucât dezvoltarea ulterioară a noului mediu comercial "digitalizat" a oferit deja și va continua să ofere noi oportunități pentru tranzacțiile comerciale tradiționale și moderne și va continua să contribuie la îmbunătățirea poziției consumatorului în lanțul comercial, cât și să ducă la crearea unor modele de afaceri complet noi în domeniul relațiilor consumator-producător;

J.   întrucât internetul le oferă consumatorilor posibilitatea să ia decizii comerciale mai bune sub raport calitativ și al prețului în comparație cu mijloacele tradiționale de cumpărare, iar publicitatea on-line a devenit un mijloc important de a facilita comerțul transfrontalier pentru ca întreprinderile de toate mărimile, dar în special IMM-urile să-și atragă noi clienți;

K.   întrucât utilizarea pe o scară tot mai largă a internetului în cadrul schimburilor comerciale presupune oportunități considerabile, dar și provocări reale;

L.   întrucât societățile care furnizează servicii de conținut ar trebui să fie încurajate să se implice în modele de afaceri noi și inovatoare profitând de oportunitățile oferite de internet și de comerțul electronic;

M.   întrucât soluțiile juridice vor fi dictate de tehnologie și științele economice, având în vedere faptul că actualul ansamblu eterogen de cadre juridice este, în mod evident, inadecvat;

N.   întrucât comerțul electronic se bazează în general pe protecția proprietății intelectuale și întrucât un mediu juridic sigur și previzibil pentru protecția proprietății intelectuale, precum și existenţa de diferite excepții și limitări sunt necesare pentru a promova inovarea tehnologică și transferul/difuzarea de tehnologii;

O.   întrucât s-a observat că, în conformitate cu legislația națională a partenerilor comerciali importanți ai UE, este necesară mai întâi obținerea unei licențe de telecomunicații pentru a putea furniza servicii de comerț electronic, creându-se astfel o obligație inutilă în special în ceea ce privește procedurile complexe care se aplică pentru acordarea acestor licențe;

P.   întrucât rolul comerțului electronic în rândul membrilor OMC a crescut rapid în sectoare precum cel bancar, sectorul telecomunicațiilor, industria calculatoarelor, industria publicității, distribuția și serviciile de curierat rapid; întrucât numărul țărilor care nu limitează accesul transfrontalier la aceste sectoare este deja considerabil; întrucât de la lansarea programului de lucru al OMC privind comerțul electronic au trecut zece ani;

Q.   întrucât conceptele de bază ale OMC, precum nediscriminarea, transparența și liberalizarea treptată trebuie materializate într-un mod care să țină seama de viteza și interactivitatea internetului, mijloacele de plată electronice, dispariția intermediarilor, gradul tot mai mare de integrare a funcțiilor antreprenoriale în sistemul on-line, creșterea flexibilității organizațiilor antreprenoriale, precum și fragmentarea tot mai accentuată a întreprinderilor,

1.   evidențiază influența benefică a internetului asupra diverșilor factori și diverselor etape ale comerțului transfrontalier și internațional de bunuri și servicii de-a lungul ultimelor două decenii; insistă asupra necesității unei înțelegeri și cooperări universale, impuse de caracterul internațional inerent al comerțului electronic;

2.   recunoaște faptul că inovarea și creativitatea comercială online stimulează dezvoltarea unor noi modele comerciale, precum schimburile comerciale între consumatori; atrage atenția asupra faptului că piețele on-line acționează pe post de noi intermediari pentru a facilita schimburile, a lărgi accesul la informații la costuri foarte reduse și a extinde, în general, sfera relațiilor dintre întreprinderi;

3.   consideră că IMM-urile și tinerii întreprinzători care-și desfășoară activitățile comerciale on-line, parțial sau integral, au identificat o platformă administrativă și comercială cu costuri relativ scăzute, de pe care își promovează, prin publicitate on-line personalizată, și își vând bunurile și serviciile către o clientelă aflată în plină expansiune la nivel mondial, înlăturând astfel barierele învechite din calea schimburilor comerciale și reușind să acceadă pe piețe altădată îndepărtate și închise;

4.   recunoaște că problemele legate de garantarea calității și siguranței produsului din cauza lipsei practicilor obișnuite de control în faza de distribuție în cazul tranzacțiilor pe internet trebuie abordate în moduri inedite, cum ar fi evaluările furnizorilor realizate de consumatori și evaluarea inter pares de către consumatori;

5.   solicită o analiză detaliată a influenței comerțului electronic asupra modelelor și activităților comerciale convenționale, pentru a conștientiza și, prin urmare, pentru a evita potențialele efecte adverse;

6.   constată cu îngrijorare că adesea consumatorii și vânzătorii care utilizează TIC sunt supuși unui tratament discriminatoriu în comparație cu consumatorii și furnizorii care activează pe piețele tradiționale;

7.   salută avantajele de care beneficiază consumatorii datorită accesului la o gamă practic nelimitată de bunuri și servicii, care a devenit posibilă datorită eliminării concrete a restricțiilor geografice, de distanță și spațiu, posibilitatea de a accede la informații transparente și imparțiale, de a compara prețurile, posibilitatea de a folosi publicitatea personalizată on-line, precum și comoditatea cu care orice persoană care dispune de o conexiune la internet la domiciliu, locul de muncă sau în orice alt loc poate "căuta și cumpăra" douăzeci și patru de ore din douăzeci din patru;

8.   constată că piața digitală a bunurilor și serviciilor intangibile, în curs de creare, a depășit ca amploare comerțul și stocurile tradiționale și, pe deasupra, a creat o nouă serie de concepte comerciale și valori economice, precum proprietatea digitală (numele de domenii) și accesul la informații (motoarele de căutare);

9.   sugerează că actele de comportament ilegale, precum contrafacerea, pirateria, frauda, încălcarea securității tranzacțiilor și a sferei private a vieții cetățenilor nu ar trebui atribuite naturii acestui mijloc, ci trebuie considerate drept aspecte ale activităților comerciale ilegale, care existau deja în lume și au fost facilitate și exacerbate datorită numeroaselor posibilități tehnologice care se ivesc în special atunci când acest mijloc nu funcționează prin respectarea reglementărilor în vigoare pentru a beneficia de un sistem adaptat de responsabilitate; subliniază necesitatea de a crea mecanisme pentru adoptarea și consolidarea măsurilor necesare și adecvate de aplicare, precum și a unei coordonări mai eficiente și concertate, care va permite combaterea și eliminarea comportamentelor ilegale pe internet, în special în ceea ce privește cazurile care pot implica riscuri majore pentru sănătatea publică, precum medicamentele false, fără a afecta dezvoltarea comerțului electronic internațional;

10.   își exprimă sprijinul pentru respectul necondiționat față de morala publică și valorile etice ale statelor și popoarelor, dar regretă utilizarea tot mai abuzivă a cenzurii în domeniul serviciilor și produselor on-line, cenzură care acționează ca o barieră voalată în calea schimburilor comerciale;

11.   recunoaște necesitatea unor standarde deschise și importanța lor pentru inovare, concurență și pentru posibilitatea efectivă de alegere a consumatorului; propune ca acordurile comerciale semnate de Comunitatea Europeană să promoveze utilizarea deschisă și extinsă a internetului în scopul comerțului electronic, cu condiția ca accesul consumatorilor la serviciile și produsele digitale, precum și utilizarea acestora, să nu fie îngrădite, exceptând cazul în care acestea sunt interzise de dreptul intern;

12.   consideră că amploarea creșterii tranzacțiilor transfrontaliere, dificultatea de identificare a naturii, originii și destinației tranzacțiilor, precum și lipsa unor piste de audit și a unor puncte de sprijin aduc în discuție caracterul teritorial al regimurilor fiscale; constată că există posibilități de simplificare a administrației fiscale, de înlocuire a documentelor pe suport hârtie cu noduri de schimburi de date electronice și prin completarea electronică a declarațiilor fiscale, precum și de automatizare a procesului de colectare a taxelor și impozitelor;

13.   subliniază nevoia de educare a consumatorilor și a întreprinderilor și de a organiza campanii media de informare cu privire la perspectivele de dezvoltare, la drepturile și la obligațiile tuturor părților implicate în comerțul internațional prin internet;

14.   regretă creșterea numărului de fraude și de furturi on-line atât de date personale, cât și de bani; consideră că lipsa încrederii în securitatea și siguranța tranzacțiilor și plăților constituie cea mai importantă amenințare la adresa viitorului comerțului electronic; solicită Comisiei să investigheze cauzele și să își intensifice eforturile în vederea creării unor mecanisme care să consolideze încrederea întreprinderilor și persoanelor fizice în sistemele de plăți electronice internaționale și să creeze mecanisme adecvate de soluționare a litigiilor în cazul unor practici comerciale ilegale;

15.   subliniază că securitatea și credibilitatea tranzacțiilor legate de bunuri și servicii culturale on-line sunt esențiale;

16.   constată faptul că încrederea depinde nu numai de utilizarea simplă, fiabilă și sigură a internetului, ci și, printre altele, de calitatea bunurilor și a serviciilor, precum și de existența unor căi adecvate de atac;

17.   subliniază necesitatea unei cooperări normative internaționale, dacă se dorește dezvoltarea comerțului electronic la întregul său potențial; consideră că este necesară o abordare nouă și modernă a sectoarelor problematice ale comerțului electronic, astfel încât consumatorii să beneficieze de protecția vieții private, de costurile reduse și noile oportunități pentru comerț oferite de internet;

18.   consideră că dezbaterea privind actualele și viitoarele provocări ridicate de comerțul mondial pe internet ar trebui să se desfășoare într-un cadru caracterizat prin sprijin reciproc și cooperare structurată, bazat pe sisteme normative instituționalizate între actori interdependenți, permițând astfel un proces de guvernare multipartid modern și cuprinzător, așa cum îl reprezintă de exemplu Forumul pentru Guvernarea Internetului; constată că trăsătura definitorie a actualelor modalități de administrare a internetului o constituie caracterul lor hibrid și lipsa instrumentelor funcționale și normative de control ierarhic;

19.   regretă lipsa oricăror progrese în negocierile din cadrul OMC privind subiectul important al clasificării așa-numitelor "produse digitalizate", faptul că Agenda pentru dezvoltare de la Doha nu prevede negocieri specifice consacrate comerțului electronic și că nu s-a făcut niciun pas înainte în privința încheierii unui moratoriu permanent al OMC privind impunerea de taxe vamale asupra tranzacțiilor electronice; constată că persistă incertitudinea cu privire la evaluarea vamală corectă a produselor digitale și lipsa unui acord asupra normelor și obligațiilor (Acordul General pentru Tarife și Comerț, Acord general privind comerțul cu servicii (GATS) sau Acordul privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală) care ar trebui să se aplice produselor livrate în format digital;

20.   salută propunerea pe care Comisia a adresat-o OMC cu privire la actualizarea și extinderea Declarației ministeriale menționate mai sus privind ATI, care stabilește un calendar pe termen scurt, pentru a încuraja creșterea comerțului cu acest tip de produse, pentru a atrage mai mulți participanți, a aborda barierele netarifare și a identifica soluții capabile să răspundă provocărilor în creștere ale dezvoltării și convergenței tehnologice; regretă totuși interpretările disparate oferite ATI de către diversele părți și invită Comisia să aplice pe deplin litera și spiritul ATI actual și să sprijine o abordare modernă și realistă în cadrul oricăror viitoare acorduri, pentru a răspunde cererii pentru mai multe produse de tehnologie a informației, fără plata drepturilor de import;

21.   salută progresele deja înregistrate în cadrul acordurilor GATS, al tratatelor Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) privind internetul, al Regulamentului de arbitraj al Comisiei Organizației Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional (UNCITRAL), al activității susținute a Organizației pentru cooperare și dezvoltare economică (OCDE), al cadrului politic extins adoptat la recenta reuniune ministerială OCDE de la Seul din 2008 și al Summitului mondial privind societatea informațională de la Geneva, din decembrie 2003 şi de la Tunis din noiembrie 2005;

22.   subliniază importanța Convenției Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) privind protecția și promovarea diversității de expresii culturale ca instrument esențial de garantare a menținerii, în cadrul internațional al OMC, a excepției de natură culturală în ceea ce privește tranzacțiile comerciale internaționale cu bunuri și servicii de natură culturală și creativă; îndeamnă Consiliul și Comisia să pună rapid în aplicare Convenția atât în politicile interne ale Uniunii Europene, cât și în cele externe;

23.   subliniază faptul că acordurile de liber-schimb bilaterale și regionale nu pot oferi răspunsuri definitive cu privire la accesul total pe piață; cu toate acestea, invită UE să includă în mod sistematic în acordurile sale comerciale bilaterale și regionale dispoziții explicite care să acopere utilizarea liberă și deschisă a internetului pentru comerțul cu bunuri și servicii, precum și fluxul neîngrădit de informații, ca de exemplu abținerea de la impunerea sau menținerea unor bariere inutile în circulația informației la nivel transfrontalier și aplicând principiile unei reglementări nediscriminatorii, transparente și cel mai puțin restrictive în ceea ce privește tranzacțiile pe internet; sprijină eforturile depuse de UE pentru a stabili dialoguri de cooperare pe probleme de reglementare ca parte a acordurilor bilaterale cu țările terțe care îi sunt parteneri comerciali; după încheierea acestor acorduri, invită instituțiile UE relevante și statele membre UE să se pregătească să contribuie la aceste dialoguri de cooperare;

24.   solicită Comisiei să revizuiască aplicabilitatea instrumentelor comerciale pentru a armoniza și a deschide utilizarea spectrului în scopul promovării accesului mobil la serviciile de internet stimulând inovarea, creșterea economică și concurența;

25.   subliniază faptul că atenția trebuie să fie concentrată asupra scutirii furnizării de servicii on-line, inclusiv a comerțului electronic, de procedurile inutile de autorizare internă, atât în interiorul UE, cât și în țările cu care UE are relații comerciale, care ar crea, de fapt, un impediment în furnizarea de astfel de servicii;

26.   este de părere că, în contextul achizițiilor publice internaționale, atunci când noile tehnologii permit comerțul electronic transfrontalier, noile forme, de exemplu, de licitații combinatorii pentru grupurile de IMM-uri, precum și publicarea și publicitatea on-line făcută ofertelor, contribuie la dezvoltarea considerabilă a achizițiilor publice, nu numai în cadrul Uniunii Europene, ci și la nivel mondial, încurajând astfel comerțul electronic transfrontalier;

27.   reamintește că încheierea Acordului comercial de combatere a contrafacerii trebuie să stabilească un echilibru între aplicarea concretă a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) și protecția drepturilor fundamentale ale consumatorilor, și să contribuie la promovarea inovării, circulația informației și utilizarea serviciilor legitime în mediul comercial electronic;

28.   solicită Comisiei să desfășoare campanii de informare și educare utilizând metode tradiționale și internetul, pentru sensibilizarea consumatorilor în ceea ce privește drepturile acestora, în vederea sporirii încrederii acestora în comerțul on-line;

29.   regretă fragmentarea pieței on-line a UE, cauzată de dispozițiile normative care permit sau impun împărțirea geografică a pieței, dispozițiile normative care descurajează sau împiedică furnizarea on-line de produse sau servicii, restricțiile contractuale impuse distribuitorilor, incertitudinea juridică, neîncrederea consumatorilor în securitatea sistemelor de plată, costurile ridicate ale accesului la internet și orice limitări ale disponibilității opțiunilor de livrare;

30.   invită Comisia să publice pe site-ul său internet informații privind drepturile consumatorilor în materie de comerț internațional pe internet, cu accent pus mai ales asupra aspectelor contractuale, protecției consumatorului față de practicile comerciale neloiale, a vieții private și a drepturilor de autor;

31.   consideră că deficiențele din cadrul de reglementare al pieței on-line a UE împiedică dezvoltarea, pe baze stabile și solide, a unui mediu industrial și comercial european, având drept efect niveluri insuficiente ale participării consumatorilor europeni la tranzacțiile comerciale internaționale și frânează creativitatea și inovarea în domeniul comerțului; regretă faptul că numărul societăților cu sediul în UE care furnizează doar servicii on-line este extrem de scăzut;

32.   ia act de propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile consumatorului (COM(2008)0614) care este de așteptat să aducă o mai mare certitudine juridică, transparență și protecție a tot mai numeroșilor consumatori ce fac cumpărături pe internet, îndeosebi în materie de livrare, transferul riscului contractului, conformitatea contractuală și garanțiile comerciale;

33.   reamintește că încrederea, în special în cazul consumatorilor și al IMM-urilor, este esențială pentru fructificarea tuturor posibilităților oferite de comerțul pe internet, așa cum s-a subliniat în rezoluția sa menționată mai sus din 21 iunie 2007;

34.   invită Comisia și statele membre să profite de orice ocazie pentru a contribui la consolidarea încrederii prin acțiuni la nivelul forurilor internaționale relevante, cum ar fi OMC, și să facă eforturi pentru adoptarea de standarde și norme globale, care să țină seama de cele mai bune practici europene în domeniu;

35.   invită Comisia să îmbunătățească interoperabilitatea juridică a serviciilor de internet prin dezvoltarea licențelor model și a altor soluții juridice compatibile cu jurisdicțiile în care dreptul privat nu a fost armonizat, în special în materie de despăgubire voluntară pentru brevete în cadrul standardelor internaționale referitoare la mediul on-line și să propage modalitățile europene existente pentru interoperabilitatea juridică, ca mijloc de reducere a costurilor tranzacțiilor și a incertitudinii juridice a furnizorilor din mediul on-line;

36.   solicită Comisiei să realizeze, dacă este cazul, în colaborare cu OCDE, un studiu detaliat care să includă statistici privind activitățile de comerț internațional electronic;

37.   invită Comisia să elaboreze o strategie completă care să permită eliminarea obstacolelor care încă există pentru IMM-uri în ceea ce privește utilizarea comerțului electronic (acces la TIC, costurile privind dezvoltarea și întreținerea sistemelor e-Business, lipsa încrederii, lipsa informațiilor și incertitudinea juridică în cazul unor litigii transnaționale etc.) și recomandări de strategii, inclusiv acordarea unor stimulente IMM-urilor care să le încurajeze să participe mai intens la comerțul on-line cu produse și servicii; încurajează, în această privință, crearea unei baze de date, concepută pentru a oferi sprijin informațional și consiliere în domeniul gestionării noilor participanți fără experiență în comerțul on-line, precum și efectuarea unei analize economice comparative a beneficiilor comerțului electronic și a publicității on-line a IMM-urilor, precum și pe studii de caz ale unor IMM-uri din cadrul UE care activează cu succes în sectorul comerțului on-line;

38.   invită Comisia și statele membre să încurajeze IMM-urile să "navigheze pe internet" și să organizeze platforme de schimb de informații și de cele mai bune practici și recomandă Comisiei și statelor membre să promoveze procedurile de achiziții publice electronice, acordând o mare atenție, în același timp, accesibilității electronice;

39.   salută inițiativa Comisiei de a lansa un dialog public prin intermediul documentului de lucru intitulat "Opportunities in Online Goods and Services" (oportunități oferite de produsele și serviciile on-line) și prin înființarea unui grup de consilieri care să colaboreze la redactarea unui raport asupra chestiunilor pertinente;

40.   subliniază faptul că internetul a introdus o nouă abordare a producției, a consumului și a difuzării bunurilor și serviciilor culturale, care poate contribui la înțelegerea interculturală, bazată pe un acces liber și echitabil, precum și pe respectarea diversității culturale și lingvistice;

41.   subliniază faptul că produsele culturale și artistice au o valoare dublă, economică și culturală, și că este important ca acest lucru să fie înțeles în continuare în cadrul negocierilor și acordurilor privind comerțul internațional și prin intermediul rețelelor globale, prin punerea în aplicare a Convenției UNESCO în mod obligatoriu din punct de vedere juridic;

42.   îndeamnă Consiliul și Comisia să se asigure că industriile culturale europene valorifică integral noile posibilități oferite de comerțul on-line, în special în sectoarele audiovizualului, muzical și editorial, oferind, în același timp, o protecție eficientă împotriva traficului ilegal și a pirateriei; totuși, acest lucru nu trebuie să afecteze politica Comunității, exprimată în mod clar în cadrul mandatului de negociere, de a nu face oferte sau de a nu accepta solicitări de liberalizare în sectorul audiovizualului și în cel cultural;

43.   consideră că internetul devine cel mai eficient mijloc de reechilibrare a deficitului comercial dintre nord și sud; consideră că internetul deschide noi canale comerciale, capabile să conecteze țările cel mai slab dezvoltate și alte țări în curs de dezvoltare cu sistemele comerciale centrale, permițând creșterea fluxurilor de export și depășirea dezavantajelor practicilor comerciale tradiționale;

44.   consideră că participarea țărilor cele mai puțin dezvoltate și a altor țări în curs de dezvoltare la schimburile comerciale internaționale efectuate prin intermediul internetului trebuie sprijinită prin creșterea investițiilor, în principal în infrastructurile de bază, precum rețelele de telecomunicații și dispozitivele de acces; subliniază necesitatea unor servicii de internet furnizate la costuri reduse și calitate mai înaltă; recunoaște că liberalizarea telecomunicațiilor a dus la creșterea investiției în infrastructură, la îmbunătățirea serviciilor și la inovare;

45.   recunoaște că, în numeroase țări, utilizatorii accesează internetul prin intermediul dispozitivelor mobile;

46.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 178, 17.7.2000, p. 1. (2) JO L 128, 15.5.2002, p. 1. (3) JO L 23, 26.1.2008, p. 21. (4) Texte adoptate, P6_TA(2008)0449. (5) JO L 201, 31.7.2002, p. 37. (6) JO L 364, 9.12.2004, p. 1. (7) JO C 167, 1.6.1998, p. 203. (8) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 370.