Rezoluţia Parlamentului European din 5 februarie 2009 referitoare la Sri Lanka
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Sri Lanka, din 18 mai 2000(1), 14 martie 2002(2) și 20 noiembrie 2003(3), rezoluția sa din 13 ianuarie 2005(4), referitoare la catastrofa provocată de tsunami în Oceanul Indian, precum și rezoluția sa din 18 mai 2006(5), referitoare la situația din Sri Lanka,
– având în vedere decizia Consiliului Uniunii Europene din 29 mai 2006(6) de a interzice în mod oficial gruparea Tigrii Eliberării din Tamil Eelam (LTTE),
– având în vedere declarația Președinției Uniunii Europene din 17 august 2006, referitoare la Sri Lanka,
– având în vedere Declarația de la Tokio privind reconstrucția și dezvoltarea în Sri Lanka din 10 iunie 2003, care a legat sprijinul acordat de donatori de progresele din cadrul procesului de pace,
– având în vedere acordul de încetare a focului semnat de guvernul Republicii Sri Lanka și gruparea LTTE, care a intrat în vigoare la 23 februarie 2002,
– având în vedere Declarația de la Oslo din decembrie 2002, în cadrul căreia guvernul Republicii Sri Lanka și gruparea LTTE au convenit să caute o soluție bazată pe o structură federală în cadrul unei Sri Lanka unite,
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, de la începutul ofensivei militare a guvernului în octombrie 2008, gruparea LTTE s-a retras în regiunea nordică, împingând populația civilă și mai adânc în teritoriul pe care îl controlează și cauzând moartea a sute de persoane și făcând ca aproximativ 250 000 de persoane să fie prinse în mijlocul schimburilor mortale de focuri dintre armata sri-lankeză și gruparea separatistă LTTE, în regiunea Mullaitivu;
B. întrucât Sri Lanka a fost grav afectată de insurecția armată a grupării LTTE (Tigrii Tamili) și de reacția guvernului, timp de 25 de ani, fapt care a cauzat moartea a peste 70 000 de persoane;
C. întrucât populația civilă din zonele eliberate are nevoie de asistență umanitară și întrucât, chiar dacă agențiile guvernamentale au reușit să răspundă nevoilor acesteia, mii de civili din zonele în care conflictul continuă sunt în continuare expuși unor grave pericole și nu pot încă să își satisfacă nevoile vitale de bază;
D. întrucât există îngrijorări majore cu privire la bombardarea unui spital și a unui complex care adăpostea personal național al Organizației Națiunilor Unite, în interiorul unei zone de securitate, care a provocat moartea și rănirea unui mare număr de civili;
E. întrucât, potrivit organizației Amnesty International, atât forțele guvernamentale, cât și gruparea LTTE, au încălcat legile războiului, strămutând populația civilă și împiedicând-o să se retragă către zone sigure;
F. întrucât Misiunea internațională pentru libertatea presei în Sri Lanka observă trei tendințe în ceea ce privește informarea referitoare la conflict: absența accesului presei și a fluxului independent de informații din zona de conflict, agresiuni și intimidări la adresa jurnaliștilor care relatează cu privire la conflict, precum și autocenzura practicată de mass-media;
G. întrucât de la începutul anului 2009, asasinarea unui redactor-șef, Lasantha Wickramatunga, precum și atacarea sediului unui cunoscut post independent de televiziune, au paralizat comunitatea jurnalistică;
H. întrucât cel puțin 14 jurnaliști au fost uciși și mulți alții au fost răpiți sau arestați începând cu anul 2006 și întrucât organizația Reporteri fără frontiere a clasat Sri Lanka pe locul 165 din 173 de țări în cadrul clasamentului mondial al libertății presei pe 2008;
I. întrucât respectarea drepturilor omului și a normelor umanitare de către toate părțile implicate în conflict ar trebui să fie asigurată, nu numai ca răspuns imediat la înrăutățirea situației, ci și ca element fundamental pentru o rezolvare corectă și durabilă a conflictului;
J. întrucât copreședinția Conferinței de la Tokio (Norvegia, Japonia, Statele Unite și UE) invită în comun gruparea LTTE să poarte discuții cu guvernul Republicii Sri Lanka cu privire la modalitățile de încetare a ostilităților, inclusiv cu privire la depunerea armelor, renunțarea la acțiuni violente, acceptarea ofertei de amnistie din partea guvernului Republicii Sri-Lanka și participarea în calitate de partid politic la procesul de găsire a unei soluții politice corecte și durabile;
K. întrucât copreședinția Conferinței de la Tokio invită în comun guvernul Republicii Sri Lanka și gruparea LTTE să declare "încetarea temporară a focului" pentru a permite evacuarea bolnavilor și a răniților și acordarea de ajutor umanitar populației civile,
1. consideră că evoluțiile recente pot constitui un moment de cotitură pentru criza din Sri Lanka, susține declarația copreședinției Conferinței de la Tokio și speră că pacea și stabilitatea vor triumfa în curând în țară;
2. consideră că o victorie militară asupra LTTE, astfel cum se preconizează de către guvernul Republicii Sri-Lanka, nu va elimina nevoia de a găsi o soluție politică pentru a asigura o pace durabilă;
3. invită guvernul și gruparea LTTE să respecte regulile războiului, să reducă la minim vătămarea civililor în timpul operațiunilor militare și să permită de îndată miilor de civili blocați în zona de conflict tranzitul în condiții de siguranță și accesul la ajutor umanitar;
4. salută angajamentul guvernului sri-lankez de a garanta investigații complete, deschise și transparente în privința tuturor presupuselor încălcări ale libertății presei, în vederea abordării, de asemenea, a culturii impunității și indiferenței față de ucideri ale jurnaliștilor în Sri Lanka și atacuri la adresa acestora;
5. subliniază necesitatea ca observatorii internaționali să evalueze nevoile umanitare ale celor un sfert de milion de persoane blocate în regiunea Wanni și să asigure distribuirea corectă a alimentelor și a altor ajutoare umanitare, în special atunci când luptele se apropie de populația civilă blocată;
6. reiterează condamnarea abuzului îngrozitor la adresa copiilor, pe care îl reprezintă recrutarea soldaților copii, fapt care constituie o crimă de război, și invită toate grupurile de rebeli să înceteze această practică, să-i elibereze pe cei pe care îi dețin și să facă o declarație de principii conform căreia în viitor nu vor mai recruta copii;
7. îndeamnă guvernul să acorde de îndată atenție eliminării minelor terestre, a căror prezență poate constitui un obstacol serios în calea reabilitării și a redresării economice; în acest sens, invită guvernul sri-lankez să ia măsura atât de pozitivă de a adera la Tratatul de la Ottawa (Convenția privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora);
8. salută angajamentul guvernului Republicii Sri-Lanka cu privire la semnificativa delegare a puterilor către provincii, fapt care va permite în special regiunii Tamil, dar și altor regiuni, să exercite un control mai accentuat asupra zonei administrate, în cadrul unei țări unite; invită guvernul să pună rapid în aplicare acest angajament, garantând astfel că toți cetățenii Republicii Sri Lanka beneficiază de drepturi egale;
9. invită Consiliul, Comisia și guvernele statelor membre să-și intensifice eforturile pentru a contribui la obținerea păcii stabile și echitabile în Sri Lanka și pentru a restabili securitatea și prosperitatea;
10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, guvernelor Norvegiei și ale celorlalte state care coprezidează Conferința donatorilor de la Tokio, președintelui și guvernului Republicii Sri Lanka, precum și celorlalte părți implicate în conflict.
Decizia Consiliului 2006/379/CE din 29 mai 2006 de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului și de abrogare a Deciziei 2005/930/CE (JO L 144, 31.5.2006, p. 21).