Parlamentul European,

–   având în vedere Rezoluţia (92) 70 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei din 15 decembrie 1992 prin care se instituie Observatorul European al Audiovizualului şi Rezoluţia (97) 4 din 20 martie 1997, care confirmă continuarea Observatorului European al Audiovizualului, precum şi Statutul Observatorului anexat la aceasta,

–   având în vedere Rezoluţia Res (2000) 7 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei din 21 septembrie 2000 privind modificarea Statutului Observatorului European al Audiovizualului,

–   având în vedere Decizia Consiliului 1999/784/CE din 22 noiembrie 1999 privind participarea Comunităţii la Observatorul European al Sectorului Audiovizual(1),

–   având în vedere Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007)(2),

–   având în vedere raportul Comisiei din 10 ianuarie 2007 privind implementarea Deciziei Consiliului 1999/784/CE din 22 noiembrie 1999 modificată prin Decizia 2239/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind participarea Comunităţii la Observatorul European al Sectorului Audiovizual (COM(2006)0835),

–   având în vedere Directiva Consiliului 89/552/CEE din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre cu privire la desfăşurarea activităţilor de difuzare a programelor de televiziune (Directiva serviciilor media audiovizuale)(3),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie (A6-0010/2009),

A.   întrucât sectorul audiovizual aduce o contribuţie semnificativă la economia europeană a creaţiei şi a cunoaşterii şi deţine un rol central în promovarea diversităţii culturale şi a pluralismului în UE;

B.   întrucât convergenţa serviciilor societăţii informaţionale şi a serviciilor, reţelelor şi echipamentelor media dă naştere la noi provocări în ceea ce priveşte adaptarea cadrului juridic existent, cu drepturi şi obligaţii, în multe domenii şi oferă numeroase noi oportunităţi;

C.   întrucât transparenţa şi disponibilitatea unor informaţii fiabile şi comparabile cu privire la piaţa europeană a audiovizualului poate creşte competitivitatea operatorilor din acest domeniu, în special a IMM-urilor, îmbunătăţind înţelegerea potenţialului acestui sector, şi poate aduce avantaje utilizatorilor;

D.   întrucât Observatorul European al Audiovizualului (Observatorul) contribuie astfel la competitivitatea sectorului european al audiovizualului prin colectarea şi difuzarea unor informaţii detaliate despre acesta;

E.   întrucât Observatorul oferă o gamă largă de produse, incluzând servicii, publicaţii şi baze de date on-line, care s-au dovedit a fi extrem de utile atât pentru sector, cât şi pentru factorii decizionali la nivel politic, la nivel naţional şi comunitar;

F.   întrucât măsurile Comunităţii de susţinere a competitivităţii sectorului audiovizual vor contribui la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona,

1.   recunoaşte că Observatorul este singura organizaţie publică paneuropeană dedicată colectării şi difuzării de informaţii privind sectorul audiovizual european şi joacă un rol fundamental datorită faptului că oferă informaţii detaliate asupra acestui sector, atât organismelor publice, cât şi celor private;

2.   subliniază faptul că convergenţa serviciilor societăţii informaţionale şi a serviciilor, reţelelor şi echipamentelor media se află la originea unor noi provocări pentru cercetarea din sectorul audiovizual, fapt care ar trebui reflectat în activităţile Observatorului;

3.   reafirmă că multimedia şi noile tehnologii vor juca un rol din ce în ce mai important în sectorul audiovizual şi că Observatorul trebuie să-şi crească capacitatea de a urmări aceste noi evoluţii, pentru a continua să aibe o poziţie importantă în acest domeniu;

4.   subliniază faptul că Observatorul trebuie să dispună de resursele necesare pentru a-şi realiza în continuare obiectivele şi a ţine efectiv pasul cu ultimele evoluţii din domeniul multimedia şi al noilor tehnologii;

5.   solicită Observatorului, în această privinţă, să-şi extindă activitatea pentru a include într-un mod mai adecvat provocările de ultimă oră generate de convergenţa media şi noile evoluţii, acordând o atenţie specială analizei impactului digitalizării asupra sectorului audiovizual şi cinematografic în general, precum şi analizei serviciilor audiovizuale on-line, televiziunii mobile şi jocurilor video;

6.   subliniază importanţa contactelor şi coordonării cu autorităţile naţionale de reglementare şi cu actorii din sectorul mediei audiovizuale, pentru a garanta valoarea adăugată;

7.   salută publicaţia Observatorului privind drepturile de autor şi alte drepturi conexe şi îi sugerează să abordeze aceste probleme sistematic şi, de asemenea, în măsura în care acest lucru este posibil, în spiritul Convenţiei UNESCO privind diversitatea culturală(4), să-şi extindă sfera de interes pentru a acoperi şi chestiunile legate de dreptul fiscal şi dreptul muncii în sectorul audiovizual european;

8.   solicită Observatorului, în calitatea sa de organism expert, să facă sugestii şi să furnizeze alternative de politici care ar putea sta la baza unei politici europene, luând în considerare cele mai bune practici din domeniul mediei audiovizuale utilizate în alte părţi ale lumii ce cunosc evoluţii similare (cum ar fi Asia sau America de Nord);

9.   salută analiza realizată de Observator cu privire la importanţa lucrărilor audiovizuale din ţările terţe pe piaţa europeană şi recomandă o analiză privind modelele de cooperare cu partenerii din ţările terţe în materie de implementare a Convenţiei UNESCO privind diversitatea culturală şi a Directivei privind serviciile media audiovizuale mai sus menţionată în ceea ce priveşte "opere europene" menţionate la articolul 1 litera (n) din respectiva directivă, şi incluzând proiectul pilot Media International;

10.   este conştient de diferenţele culturale dintre statele membre, care pot genera modalităţi diferite de a trata materialul audiovizual dăunător sau agresiv, în special în ceea ce priveşte minorii, dar atrage atenţia asupra armonizării minime din acest domeniu în materie de protecţie a minorilor, creată prin directiva privind serviciile media audiovizuale, şi a măsurilor luate în cadrul programului Safer Internet plus, al cărui scop este promovarea unei utilizări mai sigure a internetului şi a noilor tehnologii on-line, în special de către copii, şi combaterea conţinutului ilegal şi a conţinutului nedorit de către utilizatorul final;

11.   solicită Observatorului, în acest sens, să monitorizeze diferitele instrumente (juridice) şi să elaboreze opţiuni de politici;

12.   încurajează difuzarea pe scară mai largă a publicaţiilor Observatorului printr-o politică de comunicare intensificată, pentru a-şi face cunoscute activităţile;

13.   salută restructurarea preconizată a site-ului internat al Observatorului, vizând reflectarea standardelor celor mai înalte şi celor mai recente din tehnologia multimedia, şi sprijină eforturile ce se au în vedere pentru a îmbunătăţi forma şi interactivitatea acestuia, făcându-l mai informativ şi mai uşor de utilizat;

14.   este conştient de faptul că unele domenii specifice, precum familiarizarea cu media, nu intră actualmente în sfera de activitate a Observatorului, şi recomandă să se ia în considerare posibilitatea examinării acestor chestiuni;

15.   încurajează Observatorul să ofere, în cooperare cu membrii săi, mai multe informaţii cu privire la disponibilitatea unor servicii audiovizuale specifice, precum subtitrările, descrierile audio şi limbajul semnelor, menite să ajute persoanele cu handicap;

16.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi Consiliului Europei şi Observatorului European al Audiovizualului.

(1) JO L 307, 2.12.1999, p. 61. (2) JO L 327, 24.11.2006, p. 12. (3) JO L 298, 17.10.1989, p. 23. (4) Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă si Cultură (UNESCO) privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale, din 2005.