Parlamentul European,

–   având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–   având în vedere Tratatul de la Lisabona,

–   având în vedere Strategia Europeană de Securitate (SES) intitulată "O Europă sigură într-o lume mai bună" adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,

–   având în vedere Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 11-12 decembrie 2008 care aprobă raportul din 11 decembrie 2008 al Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună (PESC) privind punerea în aplicare a Strategiei Europene de Securitate (SES) - asigurarea securităţii într-o lume în schimbare(1),

–   având în vedere concluziile Consiliului European referitoare la Politica europeană de securitate și apărare (PESA), adoptate la 12 decembrie 2008,

–   având în vedere documentul din 14 martie 2008 al Înaltului Reprezentant și al Comisiei Europene adresat Consiliului European, intitulat "Schimbările climatice și securitatea internațională" (2),

–   având în vedere Acțiunea comună 2008/851/PESC din 10 noiembrie 2008 a Consiliului privind o operațiune militară a Uniunii Europene de descurajare, prevenire și reprimare a actelor de piraterie și de jaf armat din largul coastelor Somaliei(3) (aşa numita "operaţiune Atalanta"),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2005 privind Strategia europeană de securitate(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 16 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a Strategiei Europene de Securitate în contextul PESA(5),

–   având în vedere Rezoluția sa din 5 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Strategiei europene de securitate și a PESA(6),

–   având în vedere Rezoluția sa din 10 iulie 2008 privind spațiul și securitatea(7),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0032/2009),

Observații generale

1.   subliniază că Uniunea Europeană trebuie să își dezvolte autonomia strategică printr-o politică externă, de securitate și apărare puternică și eficientă pentru a promova pacea și securitatea internațională, pentru a-și apăra interesele la nivel mondial, a asigura securitatea cetățenilor săi, a-și aduce contribuția la un multilateralism eficient, a promova respectarea drepturilor omului și a valorilor democratice în întreaga lume și a proteja pacea în lume;

2.   recunoaște necesitatea ca UE să urmărească aceste obiective prin intermediul cooperării multilaterale în cadrul organizațiilor internaționale, în primul rând în cadrul Organizației Națiunilor Unite, și prin intermediul parteneriatelor cu alți actori-cheie, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite, principiile Actului final de la Helsinki și obiectivele Cartei de la Paris;

3.   reiterează necesitatea unei reforme a Organizației Națiunilor Unite, astfel încât aceasta să își poată îndeplini pe deplin obligațiile și să acționeze eficient în vederea oferirii unor soluții la provocările globale și pentru a reacționa la principalele amenințări;

4.   reiterează importanța relației transatlantice și recunoaște necesitatea coordonării acțiunilor între PESA și NATO, dar subliniază în același timp necesitatea unui parteneriat mai echilibrat, în care să nu existe concurență și care să respecte autonomia și înțelegerea reciprocă în cazul unor abordări strategice diferite;

5.   consideră că multe dintre noile amenințări nu sunt de natură pur militară și nu pot fi abordate exclusiv prin mijloace militare;

6.   observă că această politică trebuie să îmbine utilizarea dotărilor și capacităților militare și civile și că acest lucru presupune o cooperare strânsă și continuă între toate părțile implicate;

7.   susține conceptul de "responsabilitate de a proteja", adoptat de ONU în 2005, precum și conceptul de "securitate a persoanei", care se bazează pe prioritatea individului și nu a statului; subliniază că aceste concepte nu numai că au consecințe practice, ci și reprezintă linii directoare politice importante pentru orientarea strategică a politicii UE în materie de securitate, care permit să se acționeze eficient în situații de criză; subliniază, totuși, că nu există nici o obligație automată, nici mijloacele necesare pentru ca UE să trimită misiuni PESA, fie ele civile sau militare, în toate situațiile de criză;

8.   subliniază faptul că punerea în comun a eforturilor și a capacităților la nivelul UE este esențială pentru depășirea efectelor combinate ale costurilor tot mai mari ale echipamentelor de apărare și ale limitelor existente în cazul cheltuielilor din domeniul apărării;

9.   observă că o politică comună de apărare în Europa necesită o forță armată europeană integrată, ce trebuie să fie echipată cu sisteme de armament comune, astfel încât standardizarea și interoperabilitatea să fie garantate;

10.   subliniază că transparența și rentabilitatea, precum și responsabilitatea parlamentară și respectarea legislației internaționale în domeniul drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar sunt esențiale pentru a asigura susținerea de către public a apărării europene; subliniază în mod deosebit, în acest context, importanța unui control parlamentar eficient al PESA, realizat sub forma unei strânse cooperări între Parlamentul European și parlamentele statelor membre ale UE;

11.   consideră că SES actualizată și noul Concept strategic NATO ar trebui să fie coerente între ele și că acest lucru ar trebui să se reflecte în declarația care va fi adoptată cu ocazia summit-ului NATO care marchează cea de 60-a aniversare a NATO, care va avea loc la Strasbourg/Kehl în 3 şi 4 aprilie 2009;

12.   subliniază importanța crucială a punerii în aplicare depline și la timp a SES;

13.   salută raportul Consiliului privind punerea în aplicare a SES; observă, cu toate acestea, că, dat fiind faptul că mult dintre obiectivele SES din 2003 au rămas în mare măsură neîndeplinite, Uniunea Europeană, consolidată prin Tratatul de la Lisabona, ar trebui să joace un rol mai decisiv în sporirea legitimității, transparenței și eficienței instituțiilor guvernanței globale;

14.   salută lansarea operațiunii ATALANTA din cadrul PESA menţionată anterior de combatere a pirateriei din largul coastelor Somaliei; reamintește, cu toate acestea, Consiliului, Comisiei și statelor membre ale UE că motivele ce se află la baza problemei pirateriei în acea regiune au rădăcini mult mai adânci, inclusiv nivelul de sărăcie dintr-un stat eșuat, și solicită acțiuni europene mai consistente care să abordeze aceste probleme;

15.   în ceea ce privește răpirea și uciderea de ostatici de către teroriștii islamici, subliniază necesitatea unei cooperări și coordinări consolidate în materie de politică antiteroristă între statele membre ale UE, SUA și NATO, care să vizeze în special îmbunătățirea eficienței operațiunilor de salvare lansate pentru salvarea vieții ostaticilor;

16.   reiterează ferm solicitarea ca, prin intermediul SES și PESA, să fie furnizate toate garanțiile necesare, astfel încât să se asigure punerea în aplicare cu succes a rezoluțiilor privind femeile, pacea şi securitatea, respectiv 1325 din 31 octombrie 2000 (S/RES/1325) și 1820 din 19 iunie 2008 (S/RES/1820) ale Consiliului de Securitate al ONU privind promovarea participării egale a femeilor la toate aspectele și deciziile referitoare la pace și securitate și catalogarea recurgerii sistematice la violențe sexuale împotriva femeilor în situațiile de conflict drept crimă de război și crimă împotriva umanității; regretă faptul că progresul realizat în domeniul egalității între sexe în cadrul operațiunilor PESA este mult prea lent;

Interesele europene în materie de securitate

17.   subliniază că interesele naționale de securitate se situează, în continuare, de prea multe ori, în centrul atenției statelor membre, neglijându-se, astfel, responsabilitatea comună în ceea ce privește protejarea intereselor europene comune; consideră că această abordare este contraproductivă și îndeamnă statele membre să manifeste deschidere pentru a transforma UE într-un actor mai important pe plan internațional, prin intermediul unor acorduri europene mai eficiente în materie de securitate;

18.   consideră, prin urmare, că este necesară o definire a intereselor comune ale Uniunii în materie de securitate; subliniază că UE poate spori coerența și eficiența politicilor comune doar dacă aceasta are o idee clară asupra intereselor sale comune;

19.   este de părere că, pe lângă provocările identificate în cadrul SES, astfel cum a fost adoptate în 2003, interesele Uniunii în materie de securitate includ: protecția cetățenilor săi și a intereselor sale, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara sa, securitatea în vecinătatea sa și protecția frontierelor externe și a infrastructurilor critice, precum și îmbunătățirea securității cibernetice, securitatea furnizării energiei și a rutelor maritime, protecția activelor spațiale și protecția împotriva consecințelor schimbărilor climatice;

Ambițiile europene în materie de securitate

20.   observă că UE recunoaște o ordine internațională ce se bazează pe un multilateralism efectiv, care își are fundamentul în dreptul internațional, și că acesta este o expresie a convingerii europene conform cărei nicio națiune nu poate face față noilor provocări de una singură;

21.   consideră că Uniunea Europeană trebuie să-și definească cu mai mare precizie ambițiile legate de rolul său în lume; este de părere că Uniunea Europeană nu ar trebui să încerce să devină o superputere de talia Statelor Unite, ci să garanteze securitatea sa, să acționeze pentru a aduce stabilitate în vecinătatea sa și să-și aducă contribuția la un sistem global multilateral de securitate, în cadrul Organizaţia Națiunilor Unite, asigurând respectarea dreptului internațional și prevenirea eficientă a crizelor și conflictelor, precum și gestionarea și soluționarea situațiilor post-conflict;

22.   subliniază că Uniunea Europeană acordă prioritate prevenirii crizelor în cadrul PESA; subliniază că securitatea și statul de drept reprezintă condiții indispensabile pentru dezvoltare și stabilitatea pe termen lung;

Dezvoltarea Strategiei Europene de Securitate

23.   ia act de faptul că SES din 2003 scoate în evidență principalele amenințări cu care se confruntă Uniunea Europeană (terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele regionale, eșecul statelor și crima organizată) și identifică o serie de obiective strategice care stau la baza unor sub-strategii;

24.   felicită recenta Președinție franceză a UE pentru inițiativele sale în ceea ce privește PESA; ia act de raportul Înaltului Reprezentant menţionat anterior din 11 decembrie 2008 cu privire la punerea în aplicare a SES, astfel cum a fost aprobat de către Consiliul European , și salută faptul că multe recomandări din rapoartele anteriore ale Parlamentului privind SES și PESA au fost luat în considerare, în special în ceea ce privește:

25.   salută angajamentul Consiliului potrivit căruia Uniunea Europeană ar trebui să fie în mod efectiv capabilă, în următorii ani, în cadrul obiectivelor ambițioase stabilite, să desfășoare inter alia 60 000 de oameni în 60 de zile pentru o operațiune majoră, în cadrul operațiunilor prevăzute în cadrul obiectivului global pentru 2010, și în cadrul obiectivului global civil pentru 2010, să planifice și să desfășoare simultan:

26.   regretă, cu toate acestea, modalitatea confuză de prezentare a concluziilor referitoare la SES și PESA (patru documente în loc de unul singur); regretă formularea deseori vagă, care nu reușește să descrie o strategie reală; critică faptul că Consiliul nu a răspuns solicitării Parlamentului referitoare la elaborarea unei Cărți albe și că, prin urmare, este improbabilă inițierea unei dezbateri publice largi și de substanță;

27.   regretă, în plus, faptul că anumite solicitări cuprinse în rapoartele anterioare ale Parlamentului referitoare la SES și PESA nu au fost luate în considerare de către Consiliu, în special cele privind:

28.   sugerează ca SES să fie revizuită o dată la cinci ani, la începutul fiecărei legislaturi a Uniunii Europene;

29.   regretă relativa stagnare înregistrată începând din 2003 de procesul de consolidare a cooperării în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene; își reiterează solicitarea privind elaborarea unei Cărți albe privind securitatea și apărarea europeană, ca modalitate de a iniția o dezbatere publică la scară largă și de a garanta că SES este pusă în aplicare în mod eficient;

30.   regretă faptul că, în ciuda pregătirii intense, care a dus însă la pierderea avântului din cauza impasului survenit în legătură cu Tratatul de la Lisabona, revizuirea SES nu a dus la adoptarea unei noi orientări strategice, ci doar la un raport care dă glas preocupărilor politice de zi cu zi; constată că gama de amenințări a devenit tot mai largă, cuprinzând inter alia securitatea și pirateria cibernetică, salută aspectele inovatoare ale revizuirii, precum axarea pe schimbările climatice, securitatea energetică (inclusiv în domeniul energiei nucleare, asistența pentru un ciclu multilateral al combustibilului nuclear și un tratat multilateral privind interzicerea producerii de materiale nucleare fisionabile pentru armele nucleare) și Tratatul internațional privind comerțul cu armament, precum și alte tratate privind dezarmarea, cum ar fi recenta Convenție de la Oslo privind munițiile cu dispersie;

31.   consideră inacceptabil faptul că adoptarea raportului prin care se propune revizuirea SES a fost precedată doar de o dezbatere parlamentară restrânsă și că nu a existat nicio dezbatere publică;

Relațiile cu Rusia

32.   consideră că escaladarea violențelor în cadrul conflictelor considerate până în prezent drept înghețate din Caucaz , Oseția de Sud și Abhazia, precum și recunoașterea ulterioară de către Rusia a independenței acestor provincii, evidențiază necesitatea urgentă de a se investi în identificarea unor soluții politice durabile ale unor astfel de conflicte din vecinătatea noastră; își reiterează opinia potrivit căreia conflictele nu pot fi soluționate pe cale militară, precum și condamnarea fermă a tuturor celor care au recurs la violență pe parcursul conflictului; subliniază că dezvoltarea ulterioară a parteneriatului strategic al UE cu Rusia necesită integrarea unui dialog semnificativ cu privire la securitate, bazat pe angajamentul afirmat al ambelor părți față de valorile comune, respectarea dreptului internațional și a integrității teritoriale, precum și pe angajamentul față de Actul final de la Helskinki și îndeplinirea obligațiilor asumate în temeiul acestuia;

33.   subliniază că dimensiunea legată de securitate a relațiilor dintre UE și Rusia, precum și rolul care revine PESC și PESA, nu pot fi disociate de nivelul mai amplu al arhitecturii securității europene, care include NATO, Organizaţia pentru Securitate şi Copperare în Europa (OSCE) și acorduri internaționale precum Tratatul privind rachetele antibalistice și, respectiv, Tratatul privind forțele armate convenționale din Europa; consideră că principalele evoluții ale acestui dialog mai amplu cu privire la securitate ar trebui abordate în cadrul dialogului cu Rusia, precum și cu Statele Unite și solicită Consiliului să adopte o atitudine constructivă și deschisă față de posibilitatea unor convorbiri între UE, Statele Unite, Rusia și statele membre ale OSCE care nu fac parte din UE pentru a reînnoi consensul transatlantic privind securitatea pe baza Actului final de la Helsinki;

34.   salută acțiunea comună întreprinsă de Uniunea Europeană pentru a media relațiile dintre Rusia și Georgia ca răspuns la provocarea pe care o reprezintă războiul din Georgia; subliniază că reacția rapidă și unitatea Uniunii Europene, care a dus la semnarea acordului de încetare a focului și la trimiterea rapidă a unei misiuni de monitorizare în cadrul PESA, a demonstrat capacitatea sa de gestionare a crizelor și de acțiune comună; felicită recenta Președinție franceză a UE pentru rolul pozitiv jucat în menținerea unei abordări europene comune;

35.   salută decizia Consiliului din 2 decembrie 2008 de instituire a unei comisii independente prezidate de Uniunea Europeană care să examineze cauzele conflictului din Georgia;

36.   constată preocupările exprimate de statele baltice și ia act de confirmarea clară din partea NATO și a statelor sale membre cu privire la respectarea în continuare a angajamentelor asumate în temeiul articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord;

37.   salută faptul că NATO a decis încă o dată să recurgă la canalele de comunicare existente și că trebuie reactivat Consiliul NATO - Rusia;

38.   consideră că atât UE, cât și NATO, ar trebui să se angajeze într-un dialog loial și realist cu Rusia, care să atingă chestiuni precum securitatea regională, energia, apărarea antirachetă, neproliferarea armelor de distrugere în masă, reducerea efectivelor militare politica spațială;

39.   consideră că este important să se consolideze dialogul multilateral pe teme legate de securitate în cadrul Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic;

40.   subliniază faptul că, datorită poziției sale geostrategice, puterii sale militare și importanței politice, resurselor energetice și potențialului economic, Rusia prezintă o importanță strategică pentru Europa;

Consolidarea capacităților Europei

41.   subliniază că Uniunea Europeană trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a-și pune în aplicare politicile și că, pe lângă consolidarea capacităților sale diplomatice, aceasta are nevoie atât de capacități civile, cât și militare, pentru a consolida PESA și pentru a-și onora responsabilitățile la nivel mondial;

42.   atrage atenția asupra faptului că, de la crearea sa, au fost îndeplinite 22 de misiuni în cadrul PESA, dintre care 16 cu caracter civil; subliniază importanța componentelor civile ale PESA; salută, în acest sens, crearea Capacității civile de planificare și conducere în cadrul Consiliului Uniunii Europene; invită statele membre să-și intensifice eforturile pentru a pune la dispoziție personal calificat în cadrul misiunilor civile PESA; subliniază, în această privință, importanța obiectivului civil global pentru 2010;

43.   subliniază, de asemenea, faptul că, în condițiile în care se pune accentul în special pe dimensiunea militară a PESA, progresele realizate până în prezent în ceea ce privește capacitățile civile și prevenirea conflictelor sunt mult prea lente, iar Consiliul și Comisia trebuie, fiecare, să propună urgent o nouă dinamică în acest domeniu;

44.   solicită dezvoltarea în continuare a Parteneriatul pentru consolidarea păcii sub forma unei Forțe civile europene pentru pace;

45.   consideră că Uniunea Europeană ar trebui să continue consolidarea capacităților pe baza obiectivelor globale civile și militare; ia act de faptul că Uniunea Europeană ar trebui să dispună de un efectiv permanent de 60 000 de soldați; reiterează propunerea ca Eurocorp să constituie nucleul acestui efectiv, întărit, dacă este necesar, cu capacități maritime și aeriene suplimentare; salută acordul încheiat de Germania și Franța privind menținerea Brigăzii franco-germane în locații comune; consideră, de asemenea, că UE ar trebui să dispună de un număr corespunzător de ofițeri de poliție, judecători și procurori, disponibili permanent; consideră derutant faptul că conceptul de grupare tactică și scenariile specifice pentru posibile misiuni nu par să ducă la implicarea grupărilor tactice în operațiunile externe ale UE;

46.   subliniază că statele membre UE au cheltuieli de peste 200 000 000 000 EUR anual în domeniul apărării, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din cheltuielile pentru apărare ale Statelor Unite; este în continuare profund îngrijorat de lipsa de eficiență și coordonare în utilizarea acestor fonduri; îndeamnă, prin urmare, să se intensifice eforturile în vederea eliminării duplicării inutile a acțiunilor statelor membre, în special prin specializare, prin coordonarea și utilizarea în comun a capacităților existente, precum și prin dezvoltarea în comun de noi capacități; felicită Agenția Europeană de Apărare (AEA) pentru excelenta activitate realizată până în prezent și invită statele membre ale UE să valorifice pe deplin potențialul acestei agenții;

47.   subliniază că necesitățile în materie de capacități sunt adesea similare sau chiar identice din punct de vedere tehnologic pentru operațiuni ale forțelor armate, supravegherea frontierelor, protecția infrastructurilor critice și managementul dezastrelor; subliniază faptul că aceasta creează noi ocazii de exploatare a sinergiilor și de creștere a interoperabilității între forțele armate și cele de securitate;

48.   recomandă insistent Uniunii Europene și statelor membre să-și concentreze eforturile asupra capacităților comune care pot fi folosite atât în scopuri de apărare, cât și în scopuri de securitate; consideră, în acest context, că serviciile bazate pe sateliți, echipamentul de supraveghere și alertă, navele aeriene, elicopterele și echipamentul de telecomunicații automate, precum și transportul aerian și naval au un rol esențial; solicită instituirea unor standarde tehnice comune de protecție a telecomunicațiilor și a unor mijloace de protecție a infrastructurilor critice;

49.   salută decizia luată de Comitetul director al AEA la 10 noiembrie 2008 privind reinstituirea unei flote europene de transport aerian și ia act de Declarația de intenție privind participarea la această inițiativă, semnată de miniștrii apărării din douăsprezece state membre ale UE;

50.   consideră necesară autorizarea utilizării sistemelor Galileo și GMES ("Global Monitoring for Environment and Security" - Monitorizare globală pentru mediu şi securitate) în scopuri de securitate și apărare;

51.   aprobă continuarea dezvoltării dinamice în cadrul cooperării dintre forțele armate naționale, astfel încât acestea să se sincronizeze din ce în ce mai mult; propune ca acest proces și forțele armate respective să poate denumirea de SAFE - "Synchronised Armed Forces Europe" (Forțele armate sincronizate din Europa);

52.   consideră că SAFE oferă suficient spațiu de manevră pentru statele membre ale UE cu statut neutru, precum și pentru membrii care și-au asumat obligații în temeiul unor alianțe militare, atât pentru cei care deja colaborează strâns, cât și cei care sunt încă reticenți față de acest lucru; propune ca SAFE să fie organizate după modelul "opt-in" care presupune un grad mai mare de sincronizare pe o bază voluntară;

53.   aprobă ideea unui statut european pentru soldați în cadrul SAFE care să reglementeze standardele de pregătire, doctrina operațională și libertatea operațională, chestiunile privind drepturile și obligațiile, precum și clauzele privind calitatea echipamentelor, serviciile medicale și securitatea socială în caz de deces, vătămare sau incapacitate;

54.   aprobă, în ceea ce privește SAFE, principiul diviziunii muncii la scară europeană în cadrul capacităților militare;

55.   solicită o cooperare mai strânsă în domeniul pregătirii militare, întreținerii și logisticii, aceasta fiind o condiție necesară pentru creșterea eficienței în privința cheltuielilor pentru apărare;

Necesitatea unor noi structuri

56.   consideră că capacitatea Uniunii Europene de acțiune autonomă în domeniul politicii sale externe și de securitate ar trebui îmbunătățită printr-o dezvoltare punctuală a capacităților sale de analiză, planificare, conducere și informare; în acest context, salută decizia Consiliului European de a acționa pentru instituirea unei structuri civile și militare integrate de planificare la nivel strategic pentru operațiunile și misiunile PESA;

57.   salută, de asemenea, decizia Consiliului European de a crea un grup informal la nivel înalt UE-NATO care va avea rolul de a consolida cooperarea dintre cele două organizații într-un mod pragmatic;

58.   solicită crearea unui stat-major operațional al UE autonom și permanent, cu capacitatea de a asuma planificarea strategică și de a conduce operațiunile și misiunile PESA;

59.   susține ideea creării unui Consiliu de miniștri ai apărării, pentru a ameliora coerența dintre diferitele politici naționale de apărare, crescând astfel contribuțiile naționale la PESA; subliniază obiectivul exercitării unui control parlamentar deplin al misiunilor și operațiunilor PESA, inclusiv de către Parlamentul European;

60.   susține ferm consolidarea unei piețe europene a securității și apărării prin adoptarea propunerilor legislative ale Comisiei privind organizarea de licitații publice și transferuri intracomunitare și sugerează luarea unor inițiative în direcția atingerii acestui obiectiv, în special în sectorul securității furnizării și a securității informației;

61.   salută, în acest sens, adoptarea poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar(8), care transformă Codul de conduită privind exportul de arme într-un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic; salută, de asemenea, faptul că statele membre ale UE dispun în continuare de libertatea de a adopta, în mod individual, măsuri mai stricte;

62.   reamintește că sistemele comune de armament ar trebui furnizate prin intermediul unei industrii europene de apărare puternice, în măsură să satisfacă nevoile prezente și viitoare ale forței armate europene și care va permite autosuficiența și independența Europei;

63.   solicită mărirea fondurilor comunitare pentru cercetare în domeniul securității și finanțarea programelor de cercetare comune Comisiei și AEA;

Necesitatea unei noi atitudini

64.   consideră că este deosebit de important să se consolideze Colegiul European pentru Securitate și Apărare și să se transforme într-o structură permanentă, care să contribuie mai mult la crearea unei culturi specific europene în materie de securitate; îndeamnă Comisia să continue și după 2009 să finanțeze activitățile de formare la nivelul UE în domeniul gestionării crizelor civile;

65.   solicită luarea de noi inițiative în privința formării comune și a instituirii unor standarde comune pentru personalul care urmează să fie desfășurat și să participe la operațiunile civile și militare, în privința unei mai mari interacțiuni între forțele armate și personalul civil al statelor membre ale UE, a formării în domeniul gestionării crizelor, a programelor de schimb între forțele armate din Europa, precum și în direcția deschiderii armatelor către cetățenii altor state membre ale UE;

66.   susține cu fermitate programele europene de succes precum Eurofighter, care va fi coloana vertebrală a celor cinci Forțe Aeriene Europene în deceniile următoare; consideră, din acest motiv, că statele membre ale UE ar trebui să încurajeze și să susțină astfel de inițiative;

o
o   o

67.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre și Secretarilor Generali ai Organizației Națiunilor Unite, Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Consiliului Europei.

(1) S407/08. (2) S113/08. (3) JO L 301, 12.11.2008, p. 33. (4) JO C 33 E, 9.2.2006, p. 580. (5) JO C 314 E, 21.12.2006, p. 334. (6) Texte adoptate, P6_TA(2008)0255. (7) Texte adoptate, P6_TA(2008)0365. (8) JO L 335, 13.12.2008, p. 99.